Partea I

6 mai 2006
Ati studiat de mic muzica, mai precis pianul
E mult spus studiat sau, daca vreti, se potriveste formularea asta doar cu
inceputul. Ca orice copil din provincie, dintr-o familie care si-a facut cu greu
drumul la oras, am fost pus sa invat vioara frantuzeste, cu o frantuzoaica. Pianul
l-au adus pe la cinci ani, dar a fost o ciudatenie pentru ca dupa ce mi-au adus
pianul, de fapt o pianina, pianina Schubert, am fost dat la scoala de muzica din
Craiova la clasa de violadupa aceea lucrurile au luat o alta intorsatura, am
intrerupt si una si alta, am incetat sa mai citesc partituri, in schimb n-am incetat
nici o clipa sa improvizez si am improvizat mult, pina prin facultate.
Pe la !-" ani imi trecuse prin cap ca oricarui pusti sa si scriu muzica, sa si diri#ez
muzica$ perioada aia s-a terminat in vreo 2-% ani, cind mi-am dat seama ca nu
ma invita si nu ma sustinea nimic pentru asta. &orbesc de familie. 'atal meu a
fost muzician, a cintat la clarinet, la oboi, la sa(ofon, dar era departe de orice fel
de sustinere pe termen lung sau, ca sa zic asa, pe toata viatacosta foarte mult.
) costat enorm si, dupa cum s-a si vazut in lagarul in care am crescut pina in *!"
trebuia sa depui niste eforturi infernale, vecine cu nebunia ca sa reusesti intr-o
zona care era guvernata de orice vreti altceva, numai de atmosfera muzicala, de
valoare muzicala, de mari compozitori, de o atmosfera solubila si care sa te invite
la creatie nu. +umea era distrusa sistematic de sistem. ,arii interpreti si, sa zic
asa, compozitori, creatori ai nostri, cit au mai fost in viata dupa *-!, *-", ma refer
aici la +ipatti care este intr-o voga si o faima magnifica in .ccidente unul dintre
cei mai mari si, culmea ridicolului, unul dintre cei mai bine vinduti pianisti in lume,
in .ccident, in +ondra de unde mi-am luat ultimele lui C/-uriE foarte bun. E
foarte mare. E e(trem de profund. 'ot ce-a cintat el avea geniu, ce-a scris de
asemeni$ si, ca sa ma intorc la ideea cu ultimii creatori de muzica, +ipatti a fost
ultimul mare, Enescu de asemeni, dupa care au urmat mari interpreti. Cu o buna
parte din ei suntem contemporani. ,a refer la 0adu +upu, &alentin 1heorghiu,
Eugen Sirbu, /an 1rigore.
2. +iszt- 3octurne- &is de dragoste
Despre studierea muzicii de catre copii
E(ista un moment in viata oricarui copil, indiferent din ce mediu provine el, daca
el este nascut normal, are dragostea parintilor si i se e(plica, i se arata locul
lucrurilor in natura, in familie, cind el vrea sa le ia el, sa traiasca el cu ele, sa le
rostogoleasca cum rostogoleste mingea. ,ulti psihologi au spus ca e un punct
ludic, #ucaus, el se #oaca, cam cum se #oaca animalele cind se hir#onesc.
)nimalele si e(erseaza diverse tehnici, isi pun la incercare abilitatile. Copilul face
1
ceva mult mai mult4 el incepe sa-si dea seama ca stie, adica sa stie ca stie. Cred
ca muzica #oaca un rol e(trem, e(trem de important pentru ca ean-o sa ma
apuc acum sa-i dau o definitie muzicii, ca sunt multe, prea multenici nu stiu,
vine de prin latina, dar imi suna e(trem de grecesc, elin cumva cuvintul.
Etimologic nu-mi dau seama. 3u stiu ce-nseamna. Ea este. Cred ca e una din
putinele arte , daca nu chiar singura de care poti sa spui 4 este si gata. E atit. E
suficient. E aproape ca fiinta. Ce poti spune despre ceva e(trem de esential care
e realul, pentru ca prin miscarea ei, prin faptul ca suna intr-un fel, se produce o
invelire a realului in el insusi. E asa cum se invirte un fuior de lina in #urul lui
insusi$ e foarte greu sa spui ceva de-a dreptul despre asta. /aca ar putea cineva
sa sondeze memoria unui copileu am niste amintiri de cind eram, nu chiar
copileram mai adolescent asa putin, despre primul soc pe care l-am avut cind
am ascultat 5eethoven, cind am ascultat 5rahms sau cind am ascultat 5ach.
Sunt cei trei 5 imensi. Cred ca am afla de ce n-are nevoie un copil sa-ti spuna ce
e muzica, de ce i se pare lui natural ca muzica e ca pulsatia singelui sau ca aerul
pe care-l respira sau ca pasarile care zboarala urma urmei, acum cu mintea
sofisticata pe care o avem noi astazi nu putem sa ne apropiem de subiectul asta
decit daca incercam fie sa ne diferentiem de el$ atunci incepe o lupta statistica de
comparatii si #udecati, sau, daca avem ingaduinta si abilitatea, de a ne lasa
posedati de o forma poetica in e(presie, sa punem intrebari. Ce poti sa spui
despre o clepsidra care se rostogoleste in spatiu, ce masoara ea6 7n raport cu
ce6 Si cui se adreseaza6
7ndiferent din ce motive studiaza copiii sau sunt pusi sa studieze, e ceva esential
bun in treaba asta. .rice om care e pus sa descifreze, sa cinte o muzica, s-o
scrie, s-o auda pur si simplu, e mai om dupa parerea mea. Scara asta sa zicem e
de la nivelul ei elementar, indiferent de inzestrarea copilului sau a fiintei umane, a
individului, de la a putea cinta doua sau nouazeci si noua de masuri, pina la
nivelul atins de 5eethoven care in ultimii ani, cind era complet surd, nici nu mai
scria dintr-o cauza umana, o cauza socialaera pur si simplu o forma suprema
de a-si #ustifica numele de om, e(istenta lui de om. ,issa si ultimele cvartete nici
n-au putut fi #udecate vreodata cu adevarat.
+iszt- ,azeppa
Cind am ascultat prima oara, absolut din greseala, 5ach, am fost invitat la un
profesor de-al meu pe care l-am iubit tot timpul, profesorul de romana, domnul
3egreanu, de la Craiova, el tinea un cenaclu, ne punea sa scriem, prost, bine, nu
conta. )tunci am aflat multe lucruri si, intr-una din pauzele pentru limonada si
pentru corecturi,el a pus 5ach. Cred ca era o parte din concertele
branderburgice. 3u, prima oara a fost una din fugi. 3ici n-avea importanta,
pentru ca nici un fapt simtit 8ca e un fapt interior9 atunci n-avea nevoie de nume.
)tunci cind muzica unui compozitor atinge aceasta mare cota a realului, acest
mare nivel, imens nivel al purei e(istente si-a#unge, asta inseamna ca e(istenta
2
aia eE singurul reper pe care-l am in muzica. ,ai am un reper, dar de ordin
patetic, emotional. Cind am ascultat prima oara Eroica de 5eethoven. /upa
aceea mi-am dat seama tot citind despre muzica lui 5eethoven, mi-am dat
seama ca e una din cele mai mari creatii ale lui, ca si Concertul nr. : 7mperialul.
Sa fiinu stiusa ai ;6 ani si sa asculti 5ach si sa n-ai nevoie sa intelegi pentru
ca era &iata care curgea sinu stiu de ce.asta nu stiu sa e(plic4 de ce oamenii
pot fi atit de fericiti. 3ici nu cred ca e nevoie sa e(plicam de ce e omul atit de
fericit cind asculta 5ach. /aca incepi sa descompui starea asta pierde toata
lumea cred ,intea e facuta mat. E ceva ce trece dincolo de minte, de
e(plicatii.
.ricumasace intuiesc, in zilele noastre, aceasta imensa cantitate de zgomot,
si ma refer aici chiar la interpreti mari ai lumii, pe care o provoaca confuzia de
fapt intre arta creatiei muzicale si e(presia ei performanta, va trebui sa e(plodeze
la un moment dat. Cred ca lucrurile astea vor e(ploda. 3u mai merge. /e#a
oamenii au inceput sa, vorbesc de cercurile intelectuale, de cercurile care
gusta si care arbitreaza daca vreti, marturisesc despre creatia muzicala si despre
muzica pe planeta asta, ei apreciaza ca e cam gata muzica musculara,
performanta in sine, bicepsi de otel, cum a fost numit Pro<ofiev s.a.m.d. Chiar si
+iszt. )m ascultat de curind ,azeppa cu =acharias mi se pare. Sotia mea care e
muzician, e pianista, mi-a zis4 da asa cinta si Liszt. Cred ca a fost un imens soc
la vremea aia. Cred ca femeile isi rupeau colierele, isi aruncau diamantele de la
git, cerceii, ii sarutau picioarele, ii pupau miinile. 7-au facut mula#ul, cam ce se
intimpla azi la >oll?@ood cu picioarele, degetelor, lui +iszt i-au luat mula#ul.dar
e(ista si un tratat de chiromantie, de palmografie. ,a rog, spune Schonberg la
un moment dat ca a fost o nebunie, o intreaga industrie a ghicitului. Se sustinea
ca ,untele &enus la el e cu totul si cu totul special, cel al +unii e si mai special,
fiecare deget al lui era o capodopera in sine, inelarul era turtit si nu stiu cum,
inde(ul erama rogo intreaga legenda despre asta.
Despre Variatiunile Goldberg in interpretarea lui Glenn Gould
+a gradul meu de ignoranta in muzica, s-ar putea ca asta sa fie e(plicatia. ,i se
pare inadmisibil sa asculti asa ceva, adica cu asemenea grad de performanta.
,a simt ca un negru 8de pe plantatie- n. trans.9 caruia i se arata un calculator, o
masinarie foarte, foarte complicata. Ceea ce este fantastic, toata controversa
asta integrala pe care ti-o stirneste o asemenea interpretare, o asemenea opera,
este ca-s frumoase.n-am mai ascultat intr-o altfel de interpretare.
&ariatiunile 1oldberg- 1lenn 1ould
7i datorez si acum sotiei mele pentru ca ma pune sa ascult cu un gind. )dica imi
pune diverse variante ale aceleiasi opere4 7mperialul cu +upu, 7mperialul cu
,ichelangeli, 7mperialul cu =acharias. E important sa le asculti. Pentru ca asa iti
3
dai seama ce genial a fost ,ichelangeli. 3u se poate peste el, dupa parerea
mea, cit ma pricep, nu cred ca e(ista ceva peste el.
7mperialul- ,ichelangeli
.ricum, drumul de a-l a#unge pe ,ichelangeli nu e asta, fizicatia, multe, multe
note, cit mai multe note pe minut sau pe #umatate de minut. Sunt niste schimbari
de tempouri, niste accelerari care nu se potsi ,ozart a fost acuzat ca sunt prea
multe note, oamenii nu le puteau asculta, nu le puteau digera, nu le puteau
retine, nici vorba sa le digere. )ceeasi controversa intre maniera lui +iszt si de
mii de ori mai frumos Chopin. A'unul invelit in floriB cum zicea Schumann. 3u stiu
cum diri#a 'oscanini ca mi se pare ca e /umnezeul diri#orilor din toate timpurile.
0eperele nu le am decit facind comparatie intre Celibidache care, dupa parerea
mea, in ultimii ;00 de ani sa zicem, e cel mai mare. 7mens. Si nu ma refer la
sinta(a lui personala, ci la geniul de a citi ce vede. Cum zicea el4 Ade a redaB.
Cere un efort imens, de geniu, sa ne dea o idee prin acest pachet mare de
senzatii si de semne pe care le reprezinta muzica. 7ndiferent ca e ,ozart,
indiferent ca e o simfonie de 5eethoven, fie un concert de 5rahms. Cum suna
muzica pe-atunci6...
Despre Rapsodia Romana- dirijata de Celibidache
E ceva magnifica facut o simfonie intr-un fel care nu cred ca mai poate fi uitat
niciodata. Pe masura ce vorbim imi dau seama ca imi lipsesc foarte multe lucruri,
ca discuri, ca inregistrari. )m, de e(emplu, 0ecviemul lui ,ozart in doua
variante, ba chiar trei4 Cara#an, 5ernstein si mai e o filarmonica din 7rlanda care l-
a cintat. E departe cel mai bun 5ernstein. /e ce6 Pentru ca mi-am adus aminte
ce spune Celibidache despre Cara#an si anume ca-i surd. /ar nu la modul
beethovian, adica nu era surd fiziologic, era surd interior si proba a dat-o cu
0ecviemul. /upa umila mea parere, chiar pot sa spun umila, 0ecviemul nu e un
mars, chiar daca e funebru, are o solemnitate de care Cara#an este absolut
strain. 5ernstein nu e.
4