Fiziologia si fiziopatologia

respiratiei
Dr. Irina Strambu
Sef de Lucrari
RESPIRATIA
Ventilatie
Difuziune alveolo-capilara
Transport al gazelor
In sange
Difuziune tisulara
Ventilatia
Echilibru elastic dinamic intre plamani si cutia toracica
Plamanii: resort tridimensional
Alveole
(recul elastic:
-Elemente elastice
-Tensiune superficiala)
Bronhiole:
alveolele le mentin deschise
Volume si capacitati pulmonare
Volume si capacitati pulmonare
Pozitia expiratorie de repaus: pozitia de
echilibru elastic a sistemului toraco-
pulmonar
CRF perna chimica pentru a asigura
compozitia constanta a aerului alveolar
Volume si capacitati pulmonare
Spirometria
Spirograma normala
CV (VC) L
VEMS (FEV1) L
VEMS/CV %
Curba flux-volum
Aparat de masura:
pneumotachograf
Volume si capacitati pulmonare
Masurarea VR
C1, V1
C2, V2
V2 = V1 + CRF
Valorile normale (prezise) ale parametrilor
functionali:
Nu sunt universale
Depind de :
varsta
Sex
Inaltime
(greutate)
Se calculeaza prin formule
Ex: VEMS (l/s) in ecuatiile ERS 1993
(B) 4,3 I - 0,029 V - 2,49
(F) 3,95 I - 0,025 V - 2,6
Limita inferioara a normalului (LLN): N - ds
Disfunctia ventilatorie restrictiva
Disfunctia ventilatorie obstructiva
Disfunctia ventilatorie mixta
Testele farmacologice
1. testul de provocare
PC
20
: concentratia de
metacolina care determina
o scadere cu 20% a VEMS
Testul la metacolina
Administrata prin nebulizare la
anumite intervale, n concentraii /
doze crescnde
Spirometrie la nceputul testului
i dup fiecare doz / concentraie
de metacolin
Dup ncheierea protocolului de
testare se administreaz BADSA

Testele trebuie efectuate n centre
specializate.
Test de provocare bronsic pozitiv.
Concentratia de metacolin care
a determinat scderea VEMS cu
20% = 0,5 mg/mL
(bronhoconstrictie moderat).
Testele farmacologice:
2. testul de reversibilitate
Reversibilitate:
cresterea VEMS cu
- 12% si
- 200 ml
Spirometria:
Instrument de diagnostic al bolilor respiratorii
Indispensabil pentru monitorizarea evolutiei
bolilor obstructive si a altor maladii
Rezultatele nu au valoare de sine
statatoare, trebuie integrate in contextul
clinic si al celorlalte investigatii
Difuziunea prin membrana
alveolo-capilara
Structura membranei alveolo-capilare
Factorii care influenteaza difuziunea
Diferenta de presiune partiala a gazelor
Oxigen: 100 mm Hg 40 mm Hg
CO
2
: 40 mm Hg 45 mm Hg
Difuzibilitatea gazelor
CO
2
= O
2
x 20; CO = O
2
Suprafata membranei alveolo-capilare
Grosimea membranei alveolo-capilare
Prezenta transportorului Hb
Raportul ventilatie alveolara / perfuzie capilara
Difuziunea este extrem de rapida:
Oxigenare completa in 1/3 din timpul de
contact aer-sange
Tulburari de difuziune --- desaturare la efort
Masurarea difuziunii: TL
CO
Distributia ventilatiei si
perfuziei pulmonare
Distributia normala a ventilatiei
-Ideal: distributie uniforma a tuturor acinilor
-Real: bazele mai bine ventilate decat varfurile (de 3 x)
Tulburari de distributie a ventilatiei
Distributia perfuziei pulmonare
Zonele J.B. West de distributie a perfuziei
Particularitati ale circulatiei pulmonare
Presiune mica (sistem venos)
Flux influentat de:
Diferenta de presiune hidrostatica intre capetele sistemului (VD, AS)
Presiunea alveolara
Viteza mare de circulatie
Debit = debitul cardiac
Distributie rapida a fluxului pe o suprafata capilara imensa
Stimul arterioloconstrictor principal: hipoxia alveolara
Raspuns slab la alti agenti vasomotori
Efectul obstructiei arteriale asupra hematozei
Efectul obstructiei bronsice asupra hematozei
Efectul obstructiei bronsice asupra hematozei