Plantarea pomilor fructiferi

Este lucrarea de baz de care depinde prinderea si dezvoltarea pomilor n viitor si cuprinde
cteva faze principale.
Stabilirea epocii de plantare trebuie fcut cu mult atentie, in zonele cu toamne lungi si
cu ierni nu prea aspre, cele mai bune rezultate le d plantarea de toamn. Ea poate ncepe imediat
dup cderea frunzelor si se poate continua pn la venirea nghetului. Este -mai bine s plantm
pomii toamna deoarece rdcinile lor pan primvara, realizeaz cm contact strans cu pmantal,
tieturile lor se caluseaz, iar uneori emit rdcini noi.
In gropi se acumuleaz o cantitate mare de ap care se pastreaza si n perioadele mai
secetoase din timpul primverii. Pomii pornesc in vegetatie mai devreme cu 1520 zile decat
cei plantati primvara.
In cazul cand din anumite motive nu s-a putut face plantatul de toamna, rezultate bune d si
plantatul fcut primvara de timpuriu, cu conditia ca pregtirea terenului si gropile s fie fcute
toamna.
Practica a mai dovedit c se pot planta pomii si n cursul iernii cand temperatura este de 7
9C, cu mai bune rezultate decat primvara.Cu cateva zile nainte de plantare, gropile sau
santurile se umplu cu pmnt lsandu-se goale numai 2025 cm, astfel ca pn la plantare
pmntul s aib timp suficient s se aseze. Umplerea gropilor se face numai cu pmant fertil, la
care se adaug si ingrsminte minerale formate din 150 200 gr. superfosfat si 4060 gr. sare
potasic.
Umplerea partial cu prnnt :
Pe pmantul scos din groap se mprstie
ngrsmintele apoi cu sapa se taie pmntul n
fsii verticale si se trage n groap, astfel ca solul
s se amestece bine cu ingrsmintele.Pentru a
obtine un sol cu fertilitate uniform in toat
groapa, se trage concomitent atat din pmantul
scos din partea superioar a gropii cat si din cel
scos din partea inferioar pentru a se amesteca.
In timpul umplerii, pmantul se calc de 2 - 3
ori.
Dac pmantul scos din fundul gropii este pietros - srac acesta nu se folosesste la umplere si
pentru inlocuirea lui se va aduce pmnt bun de imprumut" din apropierea gropii.
Pregtirea pomilor pentru plantare Pomii scosi de la stratificare, si adusi la locul de
plantare, sau adusi direct de la pepinier, se supun unui control riguros, urmrindu-se ca fiecare
pom s aib rdcina sntoas s nu fie rnit, rupt sau despicat. Tulpina de asemenea s fie
sntoas si fr rni. Pomii care n-au fost fasonati, la rdcin cu o-cazia stratificrii se
fasoneaz la plantare.
Operatiunea const n scurtarea rdcinilor principale la 1520 cm iar a celor secundare la 2
- 3 cm. Tot cu aceast ocazie se ndeprteaz, rdcinile rupte. Tierea se face cu o foarfec bine
ascutit, perpendicular pe axul rdcinii.
<="" p="">
Mocirlirea asigur un contact strans cu pmantul si stimuleaz calusarea si
formarea de rdcini noi. Dup mocirlire pomii se repartizeaz la gropi n
momentul plantrii.
Tehnica plantrii - Pomii trebuiesc plantati la adancimea la care au
crescut n pepinier. Dac se planteaz mai la suprafat, vor suferi din cauza
uscciunii, "iar dac se planteaz prea adine, pornesc greu n vegetatie si
cresc slab.
Plantatul se face de ctre o echip format din 2 persoane care trebuie s
aib cu ei rigla de suprapichetaj descris la pregatirea terenului, sap, lopat.
O persoana fixeaz rigla peste groap intre cei doi trusi fixati cu ocazia
suprapichetajului, pentru a stabili locu] pomului si adancimea n groap. Apoi
se introduce pomul n groap exact la cresttura din centrul riglei si cu coletul
la nivelul ei.
Atunci cnd este prea putin pmant in groap, se mai introduce pmant pe
care s se aseze rdcinile pomului cat mai bine. Dac este pmant prea
mult n groap si rdcinile pomului nu ncap, se mai scoate din el pn ce
rdcinile se aseaz bine.
Dup ce s-a aranjat pomul n groap, n timp ce o persoana il tine fixat n
pozitie vertical, altul trage pmnt mrunt si reavn peste rdcini. Pentru a
asigura ptrunderea ct mai bun a pmntului printre rdcini, persoana care
tine pomul il scutur vertical prin miscri-scurte, dar bruste, apoi introduce
pmantul cu mana, printre rdcini si il indeas bine. Dup ce rdcinile au
fost acoperite cu un strat de pmant de 510 cm grosime, se face primul
clcat, ncepand de la marginea gropii spre pom. Persoana care calc trbuie
s aib incltmintea cu talp moale ca s nu rneasc, rdcinile.

Dup primul clcat se
adaug in groap inc un
strat de gunoi putrezit n
cantitate 810 kg, dac s-a
fcut ferlilizarea cu ocazia
desfundatului, iar dac nu s-a
fcut, atunci se d 1015 kg
gunoi la pom. Dup aceasta
se umple groapa cu pmant
pan la suprafa si se face al doilea clcat. Se completeaz apoi toat
groapa fcndu-se un mic musuroi la baza pomului, in cazul cand pmmtul
este umed si nu este nevoie de udat.
La plantrile de toamn, de obicei, daca timpul este secetos, nainte de a
se face musuroiul se face o copc in jurul pomului n care se toarn 1 - 2
glei de ap. Desigur, udarea se face si la plantrile de primvar n caz de
secet.
Dup infiltrarea apei n pmaut se face musuroiul in jurul pomului cu
nlimea de 15-20 cm si a crei lrgime sa depseasc marginile gropii,
pentru a proteja rdcinile pomului de ger sau uscciune.
Cand plantarea pomilor se face in sanuri, de obicei se procedeaz la fel cu
deosebirea c nu se mai suprapicheteaz, folosindu-se o sarm marcat,
dup care se inseamn locul de plantare cu cite un rus. Procedandu-se in
felul acesta, prinderea pomilor este asigurat, la fel si comportarea lui
ulterioar.
Neprinderea pomilor se datoreste defeciunilor de plantare, dintre
acestea amintim urmtoarele :
asezarea pomului cu coletul mai sus sau mai jos de suprafaa solului.
pmmtul nu s-a clcat bine n jurul rdcinilor, creindu-se goluri de aer la
nivelul lor, favorizandu-se dezvoltarea mucegaiului si uscarea rdcinilor.
lipsa de ap din sol, dup plantare, provocat de secet sau de lipsa
udrii.
exces de umezeal si rceal n sol, impiedic calusarea si rdcinile nu
se formeaz.
ingrsmintele azotoase date cu ocazia plantrii, dac vin in contact cu
rdcinile provoac vtmri ale lor. De aceea la plantare nu se foloseste
acest ingrsmant.