Managementul riscului in inteprinderi si instalatiile industriale

Nimic in aceasta lume nu este constant, cu exceptia schimbarii.

( BUDDHUDA)
Capitolul I
1.1 Generalitati. Terminologie.Concepte fundamentale.
Fiabilitate totalitatea calitatilor unui sistem tehnic care determina capacitatea
acestuia de a functiona fara defectiuni intr-un interal de timp in anumite conditii date.
!iabilitatea caracteri"ea"a si#uranta in functionare a unui sistem mai simplu sau mai
complex in raport cu parametrii de exploatare.$inind cont de etimolo#ia cuintului,
fiabilitatea su#erea"a ideia de si#uranta si incredere. Notiunea de fiabilitate poate fi
priita sub doua aspecte%calitati si cantitati,respecti capacitatea unei intreprinderi sau
instalatii (produs) de a-si indplini functia&functiile specifice pe operioada de timp impusa,
si caracteristica intreprinderii&instalatiei exprimata prin probabilitatea indeplinirii functiei
impuse pe o perioada data in conditii de functionare specifice.
Definitia fiabilitatii contine cinci concepte fundamentale%
Conceptul de caracteristica ! fiind o caracteristica a uneiinstalatii&produs, la fel ca si alte
caracteristici (turatie, putere) poate fi exprimata print-o aloare.
Conceptul de probabilitate-! fiind o probabilitate are alorea intre ' si (. tot din acelasi
moti nu poate fi masurata direct ci determinata prin metode matematice.
Conceptul de functie-! presupune satisfacerea unei functii a indeplinirii unei misiuni sau
cerinte.Acest lucru implica definirea exacta a functiei si deasemeni preci"area starii
denefunctionare.
Conceptul de durata de functionare ! presupune o durata de buna functionare exprimata
de obicei in unitati de timp (ore, "ile, ani) dar se poate exprima si unitati care caracteri"ea"a
functionarea instalatiei&produsului (cicluri, conectari etc.).
Conceptul de conditii de functionare-repre"inta ansamblul conditiilor de exploatare
!iabilitatea poate fi priita si ca o proprietate de conserare in timp a caracteristicilor
unui sistem (intrepridere, instalatie) drept pentru care se identifica cu componenta dinamica a
calitatii.)entru mentinerea cit mai mult timp a caracteristicilor initiale a unui sistem sunt
necesare un ansamblu de actiitati tehnice si or#ani"atorice numite mentenanta.
Tipurile de fiabilitate intilnite sunt% prei"ionala caracteristica fa"ei de proiectare*
experimentala-caracteristica incercarilor de laborator*operationala-determinata pe ba"a
prelucrarii informatiilor din exploatare*nominala prescrisa in documentatiile
tehnice*intrinseca si extrinseca mai putin utili"ate.
$inind cont de aceste tipuri de fiabilitate fa"ele si etapele punerii in opera a unui sistem
tehnic&tehnolo#ic le#ate de ectorii fiabilitatii sunt date in !i#.(.(

Fig.1.1
!actorii care determina fiabilitatea in exploatare pot #rupati dupa cum urmea"a
(fi#. (.+)


!i#. (.+
)roiect. )rotip,
testare
-molo#. executia montarea )robe
tehnolo#.
.xploat.
tehnolo#
/ente-
nanta.
Concept. Realiz. Exploat.
Punerea in opera a unui sistem tehnic/tehnologic
Fiabilitatea sistemului
0ndeplinirea
corecta a funct.
Asi#.si mentinerea
unui ni. de perf.
perperforman
Durata de expl
data.
1ond. de expl.
specifice
e utilizare
)armetr
Um.de
deserire
)armetr
Um.de
operare
intrinseci
De conceptie De reali"are De exploatare
materiali Umani.ob.&sub
sub
materiali Umani.ob.&sub materiali

Fiabil.operationala ! "iabil.inerenta # Fiabil.de util.
Ro Ri Ru
$on"iabilitate repre"inta probabilitatea unui sistem tehnic&tehnolo#ic sa se
defecte"e intr-un interal de timp dat ('*2).
!%('*) ('*(), !('2)3)(2 ' 42)
1unoasterea alorii reale a fiabilitatii este impusa de necesitatea
fundamentarii corespun"atoare a strate#iei de exploatare a sistemelor
tehnice&tehnolo#ice.Aceste alori stau la ba"a elaborarii planului de mentenanta, de
preederea unor sisteme de securitate tehnica.
1onceptele de securitate tehnica si risc tehnic sunt indisolubil le#ate de
conceptul de avarie majora. A/ este una din consecintele posibile a le unui
accident tehnic, care presupune ca sistemul nu-si mai poate indeplini functiile
impuse ,poate sa-si piarda inte#ritatea, si mai #ra acest #en de aarie poate sa
afecte"e sanatatea si chiar iata operatorilor cit si echilibrul si calitatea
ecosistemelor.
Din punct de edere calitativ conceptul de securitate tehnica desemnea"a
starea raporturilor dintre sistemul tehnic&tehnolo#ic in discutie si celelalte sisteme
conexe, dar si raportul dintre sistemul anali"at - operatori si mediu incon5urator
6e#aturile mentionate se stabilesc ca urmare a impunerii unor functii sistemului cit
si aplicarii si respectarii anumitor masuri tehnice si mana#eriale in scopul
preenirii si combaterii A/ sau a eenimentelor #eneratoare de aarii ma5ore.
!iecarui sistem din multimea sistemelor dintr-o instalatie sau o intreprindere
0 se asocia"a un timp 2 a de la punerea in functiune pina la aparitia unei A/,
aceasta aloare fiind aleatoare pe multimea E a alorilor 2 a celorlalte sisteme
asemanatoare.
Din punct de edere cantitati, conceptul de securitate tehnica a unui sistem
tehnolo#ic, repre"inta probabilitatea ca, in interalul de timp 7'*28, sa nu se
produca la nielul sistemului respecti o aarie ma5ora sau un eeniment #enerator
de aarie ma5ora.
9%7'* 8:7'*(8, 9('*2)3)(2 a ;2)
Riscul tehnic asociat unui sistem tehnic/tehnologic repre"inta din punct de
edere cantitati probabilitatea ca in interalul de timp mentionat sa se produca la
nielul sistemului respecti o A/ sau un eeniment #enerator de A/
< %7'* =8>7'*(8, <(',2)3)(2 a ;2)
.xperienta actiitatii productie atesta faptul ca factorii de risc nu pot fi
eliminati total de accea in exploatarea sistemelor se accepta aprioric un niel de
risc suportabil. Determinarea riscului acceptabil se face din stadiu de proiectare a
sistemului si este structurat pe criterii sociale in comparatie cu strate#ia fiabilitatii
sistemului care este structurata pe criterii mana#eriale.
1.2 Anomalii in functionare; Accident in functionare; Caderea; Avaria
Anomaniile in functionare sistemelor tehnice&tehnolo#ice sau disfunctiile sunt
determinate au cau"e dintre cele mai ariate, dar cel mai des acestea sunt
determinate de nerespectarea parametrilor de exploatare.Acestea determina
intreruperi in functionarea sistemelor caracteri"ate drept accidente tehnice.!actorii
care pot determina disfunctiuni in functionarea sistemelor se pot clasifica dupa
cum urmea"a%
a) materiali de conceptie,reali"are si operare
b) externi aleatori(conditii climatice)
c) factorul uman (incompetenta neatentie lipsa de informatie&inf.#resita)
d) mentenanta si exploatare tehnolo#ica defectoasa
!actorii mentionati pot actiona si separat, dar pot actiona si con5u#at cea ce
scurtea"a timpul aparitiei accidentului tehnic sau chiar aariei care se a definii
mai 5os, deci creste probabilitatea de producere a lor.Aparitia factorilor ce
#enere"a disfunctiile cit mai ales interferenta lor este total aleatoare. Din acest
moti atit aparitia accidentului tehnic cit si a aariei este aleatoare.(fi#.(.?)
)rin accident tehnic se intele#e un eeniment intimplator si neprea"ut
interenit in timpul fuctionarii sistemului si detemina o cadere sau o aarie a
acestuia.0n urma caderii (cedarii, defectarii) unui sistem, acesta incetea"a sa-si
exercite corect functiile pentru care a fost conceput.
1aderile pot fi clasificate dupa cum urmea"a%
a) minore sau ma5ore
b) pro#resie sau spontane
c) partiale sau totale
d) permanente sau intermediare
e) potential periculoase (critice) sau catastrofe (aarii)
f) primare(cau"ate de actiuni exterioare)sau secundare(cau"ate de alte defecte din
interior)
Avaria presupune deprecierea semnificatia a caracteristicilor sistemului cea ce
inseamna ca sistemul nu numai ca nu-si mai poate indeplini functiile impuse, dar chiar
poate sa-si piarda inte#ritatea fi"ica. Din cate#oriile de aarii potentiale ale unui sistem o
atentie deosebita trebuie acordata avariilor majore .1onsecintele acestor aarii pot fi
deosebit de #rae, cum ar fi%
a) risc economice
b) somatice
c) letale
d) ecolo#ice
e) mutatii #enetice

Fig.1.%

1.3 Analiza riscului
@radul aariilor posibile intr-o instalatie& echipament este apreciat in raport cu
consecintele ce le poate aduce acestea.-data cunoscute consecintele aariilor acestea sunt
Disf.datorate nestiintei
fact. de risc
(.lipsa informatiei
+.i#noranta
?.incompetenta
Disf.datorate fact. externi
aleatori
(.conditii de clima
+.conditii de circumstanta
Disf. datorate fact.uman
(.fact.fi"iolo#ici(boli,oboseala)
+.fact. psiholo#ici
?.fact.sociali
A.fact.economici
Disfunctii tehnice
(.factori de conceptie
+. factori de constructie
?. factori materiali in exploatare
&CCIE$T
TE'$IC
ierarhi"ate tinind cont de anumite criterii stabilite de comun acord cu toti factorii
interesati(consructor, proiectant,beneficiar, autoritati locale etc.).Aaria fie ea ma5ora sau
minora in raport cu consecintele re"ultate are un caracter aleator dat find casi accidentul care
o produce este aleator.
)ornind de la aceste considerente riscul tehnic asemenea securitatii tehnice poate fi
definit atit din punct calitati cit si cantitati.
- calitatiBexista posibilitatea producerii
- cantitati Bposibilitatea producerii lui este data de aloarea probabilitatii(
( ' )
)osibilitatea aparitiei aariei si de riscul tehnic este in raport cu #raitatea consecintelor
acestuia cu #radul de accebilitate a unui asemenea risc de pericolul posibil. 1a urmare tinind
cont de toate aceste elemente se poate alcatui o ecuatie structurala de forma.
RI(C!x)x&x

Unde -este pericolul posibil

)- #raitatea consecintelor producerii accidentului
&*acceptabilitatea

*probabilitatea
!iecare dintre parametrii intrati in ecuatia structurala au atit o semnificatie cantitatia cit
si una calitatia. 0n multe ca"uri tinind de acest aspect #radul de risc este repre"entat #rafic.
(fi#.(.A)
@ (#raitatea)

Domeniul riscului
(

-limita inferioara de aparitie a

ricului acceptabil
+

-limita superioara de aparitie a riscului +

domeniul riscului
inacceptabil
Domeniul
riscului
ne#li5abil (

(probabilitatea)
!i#ura (.A
Accidentele tehnice situate in "ona riscului inacceptabil pot #enera aarii ma5ore din care
cau"a trebuie sa li se acorde o atentie deosebita din partea tuturor factorilor
responsabili(proiectant, constructor beneficiar etc.). Acestia prin modificarea alorii
parametrilor care interin in ecuatia structurala riscul aparitiei accidentelor poate fi deplasat
in "ona riscului ne#li5abil sau acceptabil.
0n practica in#inereasca sunt situatii cind riscurile inacceptabile nu pot fi eitate, aparind
acele riscuri reziduale asociate unor avarii majore.Aceste riscuri re"iduale constituie
obiectul de anali"a a managementului riscului.-biectul mana#ementului riscului este
orientat spre #asirea unor solutii tehnice de proiectare, mentenanta, mana#ement tehnic si de
calitate care sa elimine sau sa reduca probabilitatea aparitiei aariilor ma5ore. 9istemic
problematica mana#ementului riscului se pre"inta in fi#ura (.C
!i#.(.C
9e cunosc in practica in#inereasca mai multe metode de anali"a a riscului
tehnic&tehnolo#ic dintre care cele mai importante sunt%
ANA60DA
E019UE06-E
0dentificarea disfunctiilor sistemului 0dentificarea factorilor de risc
0dentificarea scenariilor posibile de
producerea accidentelor
.aluarea riscurilor
.aluarea consecintelor tehnice
9tabilirea limitelorde acceptibilitate a
consecintelor tehnice
0erarhi"area riscurilor
6imitarea riscurilor
/ana#ementul riscurilor
.aluarea probabilitatii de producere a
accidentelor tehnice
!undamentarea unor criteriide ealuare a
#raitatii consecintelor accidentelor
tehnice
9tabilirea metodelor de preenire a aariilor
ma5ore
9tabilirea metodelor de neutrali"are a
efectelor aariilor ma5ore
ce
1ontrolul riscurilor re"iduale
)lanuri, strate#ii si masuri decri"a
a) 1e dacaF(Ghat if )ba"ata pe multimea de intrebari puse la aparitia unui ca".
/etoda este limitata in timp, ba"ata mai mult pe experienta celui care anali"ea"a
ca"ul aind astfel un #rad mare de subiectiism.
b) 1atalo#ul (checHlist) fundamentata pe o lista de erificare stabilita inainte pe ba"a
experientei anterioare.6ista de erificare nu este #eneral alabila, ea suferind
modificari de la ca" la ca" cit si in functie de experienta celui care o
intocmeste.6ista facilitea"a indentificarea principalilorfactori de risc implicati in
exploatarea sistemului tehnic anali"at.
c) 9tudiu de ha"ard si operare (Ha"ard and operabilitI 9tudI) este ba"at pe o
inesti#are sistemica a incorectitudinilor ce pot aparea in proiectarea, reali"area si
exploatarea unui sistem tehnic&tehnolo#ic. /etoda are partea ei de subiectiism
le#ata de experienta si pre#atirea celui care face anali"a, iar in timp durea"a mai
mult decit celelalte doua.
d) Anali"a modurilor de defectare si efectele produse de aceste disfunctii(!ault mode
and .ffects AnalIsis)- ba"ata pe anali"a caderilor posibile ale or#anelor
componente ale masini&echipamentului si efectele produse de aceste
defectari.metoda necesita o modelare conforma si precisa a sistemului de catre
analist si presupune o buna pre#atire profesionala a acestuia..tapele anali"ei au un
caracter de #eneralitate , ele putind fi aplicate orcarui sistem tehnic.
Anali"a arborelui defectarilor(faults tree analIsis)-este structurat pe construirea unui
model lo#ic al sistemului tehnic anali"at si inlantuirea disfunctiilor care in final pot duce
la aparitia accidentului tehnic./etoda este cea mai complexa dintre cele pre"entate
permitind%
-identificare si ealuarea consecintelor posibile a unei disfunctii*
-cuantificare probabilitatii de producere a accidentelor tehnice*
- ale#erea metodelor si mi5loacelor de preenirea accidentelor.
/etoda presupune existenta unei bo#ate ca"uistici ,unui olum mare de date necesare
ealuarilor.
Aplicarea uneia sau alteia dintre metode este in functie de mai multi factori, cum ar
fi * bu#etul de timp de bani, numarul de ariabile implicate, complexitate si
particularitatile sistemului tehnic anali"at.

&$&+I,& (I(TEMIC& & I(F-$CTII+.R (I(TEME+.R
MT!"A MA"#$M!#A%
/.1)eneralitati

1omplexitatea problemelor care apar in mana#ementul riscului si a
si#urantei in functionarea sistemelor tennice&tehnolo#ice impune tratarea sistemati"ata si
ri#uroasa a structurii lor . Anali"a sistemica a sistemica a unui sistem tehnic&tehnolo#ic
presupune tratarea sistemului atit ca structura formata din componente cit si
componentele si le#aturile cese stabilesc intre ele astfel ca sistemul sa asi#ure
functionarea lui la parametrii proiectati. /etoda /AD9(/Jthodolo#ie dKAnalI"e des
DIsfonctionnments des 9Istemes) are un caracter analitic, identificarea scenarilor
posibile de producerea accidentelor si ealuarea riscurilor presupune anali"a le#aturilor si
interactiunilor dintre componente si dintre acestea si parametrii de exploatare a
sistemelor.Anali"a sistemica a posibilitatilor de aparitie a accidentelor si aariilor
presupune in acelasi timp si ierahi"area acestora, stabilirea mi5loacelor de limitare si
chiar combaterea lor.0n urma unei astfel de tratare se fundamentea"a criteriile de ealure
a #raiditatii accidentelor si de aici #radul de acceptabilitate a lor, asumarea riscului
producerii lor.$rebuie mentionat ca asumarea riscului producerii unor aarii presupune
totodata si cunoasterea mi5loacelor de neutrali"area efectelor dupa producerea unor astfel
de accidente.$ot in urma aplicarii metodei /AD9 de anali"a trebuie sa re"ulte si
posibilitatea aparitie a aariilor ma5ore cit si mi5loacele de preenire a unor asemenea
aarii.Aplicarea metodei /AD9 trebuie facuta din stadiul de proiectare a sistemului in
consens cu constructorul si beneficiarul care exploatea"a respectiul sistem.
1a orce metoda care anali"ea"a riscul aparitiei unor accidente si metoda /AD9
imbina doua maniere distincte de abordare* abordare analitica si 0iziunea sistemica.
Acest #en de abordare este 5ustificat de complexitate sistemelor
tehnice&tehnolo#ice ce nu mai permite abordarea dupa re#uli #eneral alabile a unui
studiu de risc. 9tudiul de risc presupune actual existenta unui colecti interdisciplinar de
specialisti care sa aborde"e problemele atit ca entitate de sistem cit si ca sistem inte#rat si
interconexat cu alte sisteme.
/etoda /AD9 a fost pusa in aplicare sub forma unei metode sistemati"ate de de
anali"a riscurilor tehnolo#ice, ce a aut un caracter limitat luind in considerare aproape in
exclusiitate riscurile care le poate creia exploatarea unei tehnolo#ii sau a unui sistem,
fara a lua in considerare interconexiunile sistemului.(factori meteorolo#ici ,factori de
mediu, conserarea ecosistemelor etc.) Aceasta a fost numita conentional
/-9AE(/Jthode -r#anisJe et 9IstJmiLue dMAnalIse de EisLues)
M.(&R este o metoda care utili"ea"a un model de referinta /AD9 ce identifica
eolutia starii de pericol, pornind de la sursa potentiala de pericol ,drumul posibil pe care
poate eolua aceasta si tinta pericolului.$inta pericolului poate fi %
-distru#erea totala sau partiala a sistemului*
-pierderea sanatatii sau chiar ietii personalui*
-un impact ma5or sau minor de mediu.
0mplementare unui astfel de model permite eidentierea surselor potentiale de
pericol si interconexiunea disfunctiilor in edera stabilirii scenarilor posibile de
producerea accidentelor tehnice.
/etoda /AD9 /-9AE poate fi definita prin urmatoarele caracteristici
principale%
a) a) imbina abordarea sistemica cu abordarea analitica, respecti tratea"a sistemul cu
interconexiunile lui interne si totodata pe acesta cu le#aturile lui cu mediul incon5urator.
b) este o metoda structurala de anali"a ba"ata pe tratarea pe etape si module, fiecare
modul aind mai multe etape. /odulele ca si etapele desi pot fi interconectate ele
pot fi tratate si ca entitati separate.
c) )ermite abordarea participatia a tuturor factorilor interesati de anali"a riscurilor
aparitiei accidentelor.
e) )ermite anali"a a priori a riscurilor tehnolo#ice, astfel putind fi pusa in aplicare
inca din fa"a de proiectare.
9chematic le#atura dintre elementele metodei se pre"inta in fi#ura +.(
!i#. +.(
Nielul inferior de aprofundare Modulul A constituie o abordare determinista a
problematicii riscurilor, in contextul unei i"iuni macroscopice asupra sistemului . 0n
acest stadiu sunt anali"ate principalele surse de disfunctii si inlantuirea posibila a
acestora potriit relatiei cauza- efect.0n urma aplicarii metodei /-9AE la nielul
modului A re"ulta o anali"a preliminara a principalelor riscuri de aparitie de accidente in
relatia dintre sistem si subsistemele inecinate, dintre sistem si mediu incon5urator. Nu
&naliza a
priori a
riscurilor
E#P+.&T&RE& (I(TEM-+-I
!actori 9uccesiunea accident
de Eisc
de disfunctii tehnic
&naliza
posteriori
a
Riscurilor
sunt implicati aici factorii de risc din interiorul sistemului, respecti parametrii de
exploatare ,factorul uman in aplicarea tehnolo#ilor alti factori interni.(fi#.+.+)
Modulul B, este un niel superior de aprofundare a metodei /AD9-/-9AE, cind
problematica riscurilor aparitiei accidentelor este abordata la niel microscopic si
totodata are si o latura cantitatia prin tratarea probabilistica a posibilelor riscuri.0n
acesta fa"a de abordare sunt indentificate si anali"ate toate disfunctionalitatile care pot
produce accidente si #rupate sistemic in%
-disfunctii de ordin tehnic*
-disfunctii de ordin operational*
-disfunctii de ordin functional.
9e examinea"a in detaliu datele priind parametri tehnici de functionare, datele priind
exploatarea tehnolo#ica, datele priind mentenanta sistemului.9chematic pre"entarea este
facuta in fi#ura +.?.

Nalorificarea experientei anterioare
A 9cenarii posibile
(
O
((
P ('
+ ? C Q R
!i#ura +.+ (+ (?
-r#ani#rama structurii /odulului A de aprofundare a metodei /-9AE
0n care%(-modelarea sistemului tehnic&tehnolo#ic *+-mediul incon5urator* ?-metode,
procedee, mi5loace si utilitati specifice*A- scenarii posibile de producerea accidentelor
principale* C- metode, procedee, mi5loace si utilitati de calcul* P-consecintele
0ndentificarea risc-
rilor principale
-principalele surse
de disfunctii
-scenariile accid.
principale

.aluarea
principalelor
riscuri
Ne#ocierea ob.
@lobale

/i5loace de
preenire

accidentelor principale* Q- (sub)sistemele tinta* R-obiectie ne#ociate(riscuri acceptabile
si inacceptabile)* O- #rila probabilitate #raitate*
('- ale#era sistemelor tinta* ((-metode, mi5loace si procedee de preenirea producerii
accidentelor tehnice si&sau neutrali"area efectelor acestora (bariere de preenirea
riscurilor)* (+- riscurile controlate* (?-ricurile re"iduale (cu impact #ra asupra tintelor
potentiale)
/odulul B are in edere corelarea principalelor ariabile caracteristice procesului
tehnolo#ic influientele perturbatoare, erorile umane in actiitatea de operare si
meitenanta. 9ub acest aspect acest modul permite teoretic indentificarea tuturor
scenariilor de producerea accidentelor tehnice re"ultind o anali"a detaliata a riscurilor in
functionare /eploatare.Aceasta anali"a permite stabilirea le#aturilor dintre eenimentele
primare (sursa accidentelor tehnice)si eenimentele finale (accidentele
nedorite),ealuarea consecintelor accidentelor si probabilitatea producerii lor, si stabilirea
metodelor si mi5loacelor de preenire a accidentelor. 0n urma scenariilor se stabilesc
barierele de prevenire a riscurilor tehnologice , aindu-se in edere costurile si de aici
nielul de acceptabilitate a unor accidente.
9tructura modulara a metodei /-9AE permite o abordare selectia a etapelor
caracteristice studiului,aceasta in functie de obiectiele immediate de mi5loacele si
resursele disponibile. 0n acest context metoda are noua nieluri de aplicare diferite%
(fi#.+.A. )
a) nielul 0 (fi#. +.Ca)-indentifica principalele surse de disfunctii si poate creia
scenariile de producere a accidentelor principale.
b) Nielul 00 (fi#.+.Cb)- indentifica principalele surse de disfunctii si poate creia
scenariile de producere a accidentelor principale,iar in plus fata de nielul 0
stabileste barierele de preenire a principalelor riscuri. Nielul 00 ofera
posibilitatea parcur#erii ulterioare a etapelor sarite, respecti '? '+
siA A
c) Nielul 000 (fi#.+.Cc)- olo#icaindentifica principalele surse de disfunctii si poate
creia scenariile de producere a accidentelor principale si totodata ealuia"a
principalele riscuri ale producerii accidentelor principale.
d) Nielul 0N (fi#.+.Cd)-complecte"a nielul 00,cu etapa mana#ementul riscului(
'C
B
). Acest niel se recomanda a fi abordat pentru sistemele ce nu repre"inta
riscuri ma5ore in exploatare.
e) Nielui N (fi#.+.Ce)- parcur#e toate cele patru etape ale modulului A , de multe
ori suficient pentru re"olarea problemelor ridicate de mana#ementul riscului in
exploatarea sistemelor industriale.
f) Nielul N0 (fi#.+.Cf)-este corespun"ator unei anali"e complete a ricurilor ce pot
aparea in exploatarea unui sistem tehnolo#ic. Acest niel presupune
indentificarea principalelor surse de disfunctii cit si a scenariilor de producerea
principalelor accidente, urmata de ealuarea si clasificarea riscurilor
principale ,in acceptabile si inacceptabile (pina la '?
A
) urmata de anali"a
riscurilor ce pot aparea in exploatarea tehnolo#ica .Aceasta anali"a permite
stabilirea barierelor de preenire a accidentelor tehnolo#ice.
#) Nielul N00 (fi#.+.C#)-repre"inta mai simpla a nielului N0 prin aceia ca eita
anali"a posibilitatilor riscurilor accidentelor principale si ne#ocierea
obiectielor #enerale, i"ind numai scenariile producerii accidentelor tehnice.
h) Nielul N000 (fi#.+.Ch)- presupune numai anali"a riscurilor producerii
accidentelor determinate de disfunctii in exploatarea sistemului..ste
caracteristic anali"ei sistemelor i"olate de mediu incon5urator si ferite de
eentuale riscuri de proximitate.
i) Nielul 0S (fi#.+.Ci)-presupune abordarea completa a ambelor module. .ste
recomandat anali"ei riscului din sistemele industriale complexe.
a
( P
+ a
Q
A C
a
? R ('
O
((
a
(C
(+ (?
!i#ura +.C


0D.N$0!01AE.A
'CE091UE06-E D.
!UN1$0-NAE.
-D09!UN1$00 $.HN01.
-91.NAE00 )-90B06. D.
)E-DU1.E.A A110D.

.NA6UAE.A
E091UE06-E

N.@-10.E.A
-B0.1$0N.6-E
ANA60DA
/0T6-A1.6-E D.
)E.N.N0E. A E091.

/ANA@./.N$U6
E091UE06-E

(P
(R (O
(
Q
-r#ani#rama structurii /odulului Bde aprofundare a metodei /-9AE
0n care%(-modelarea sistemului tehnic&tehnolo#ic *+-mediul incon5urator* ?-metode,
procedee, mi5loace si utilitati specifice*A- scenarii de proximitate(de la '(
A
)* C-retele de
arbori lo#ici* P-disfunctiile #eneratoare de accidente tehnice* Q-arbori #enerali de
defectare* R-sistemele tinta* O- #rila probabilitate #raitate*('-barierele de preenire a
producerii sau neutrali"are a efectelor eenimentelor primare* ((-bariere de preenirea
riscurilor principale (de la 'A
A
)* (+-bariere de preenire si protectie* (?-ricurile
re"iduale ealuate (cu impact #ra asupra tintelor potentiale)* (A-rapoarte de securitate
si&sau si#uranta* (C- metode procedee si mi5loace pentru mana#ementul riscului* (P-
planuri de cri"a&necesitate* (Q-fundamentare optiuni* (R-cau"alitati si consecinte*
(O-riscuri re"iduale, cu impact #ra asupra tintelor potentiale (de la 'A
A
).
/./ Modelarea (istemului Tehnic/Tehnologic
9istem tehnic&tehnolo#ic inseamna in contextul mana#ementului riscului orce linie
tehnolo#ica, instalatie tehnolo#ica, utila5, masina sau a#re#at, dar si aparat sau
componenta a celor de mai sus care participa la reali"area unei anumite actiitati ori
functie denumita finalitate.0n contextul mana#ementului riscului sistemul
tehnic&tehnolo#ic(9$&$) trebuie inteles ca un ansamblu complex care in#lobea"a
elemente de natura materiala, umana si informationala dependente intre ele.Un 9$&$ este
caracteri"at de %
9tructura sistemului- caracteri"ea"a modul de structurare interna,
elemmente si le#atura dintre ele*
/ediul incon5urator-caracteri"ea"a le#aturile sistemului cu alte sisteme
aflate in exterior*
1aracteristicile functionale- cuprinde toate procesele desfasurate la nielul
componentelor sistemului*
.olutia in timp a sistemului (u"ura)- desemnea"a toate modificarile care
interin ca urmare a functionarii sistemului*
!inalitatea-caracteri"ea"a modul cum isi indeplineste functiile pentru care
a fost creiat sistemul.
Asa cum se poate obsera caracteristica care determina intr-o masura foarte mare
posibilitatea aparitiei unui accident este eolutia 9$&$ in timp respecti mentenanta
sistemului, respeci mentinera unui nivel ridicat de fiabilitate.0n afara controlului
functional, respecti a parametrilor sistemului mai sunt controlate si interacriunile
(A
sistemului cu mediu incon5urator, care preine aparitia unor aarii ma5ore sau aparitia
unor eenimente #eneratoare de aarii ma5ore.Aceasta se traduce prin asigurarea unui
grad de securitate tehnica.
Modelarea !"/"-inseamna repre"entare printr-o schema simplificata dar su#estia
a tuturor caracteristicilor sistemului. 0n urma modelarii sistemului trebuie sa se poata
indentifica toate componentele sistemului si deasemeni interactiunea acestora cu mediu
incon5urator. $rebuie preci"at faptul ca se schimba conceptul de mediu incon5urator, in
acceptiunea modelarii mediul inco5urator pentru o componenta deine atit mediul
incon5uratar propriu "is cit si celelalte componente ale sistemului, acestea fiind
considerate sisteme de sine-statatoare.
1omponentele sau subsistemele unui 9$&$ sunt indentificate cu %
1omponente materiale, formate din echipamente tehnice, mi5loace de
transport, cladiri, cai de acces s.a.
!actor uman, identificat cu intre#ul personal care cotribuie la reali"area
functiilor sistemului.
/ediul incon5urator propiu "is, format din populatie si ecosistem.
Anali"a conexiunilor si interactiunilor dintre elementele sistemului inlesneste pe
de o parte cunoasterea structurii si functionarii acestuia si pe alta parte si
cunoasterea disfunctiilor care pot constitui surse de pericol.Unul din scopurile
principale ale mana#ementul riscului este tocmai identificarea acestor surse de
pericol.Un model #enerali"at de 9$&$ este pre"entat in fi#ura +.P.
!i#.+.P 09/ /.D0U 0N1-NTUEA$-E
9isteme materiale
!actor uman
)opulatia
.cosistem
/i-subsisteme materiale
-i-factor uman
99i-componente
0nteractiuni
/+399+
/A399A
-
+
-
(
-
?
/(399(
/?399?
/odelul de referinta /AD9 al eolutiei starii de pericol arata pre"enta factorilor
de risc care se manifesta in asa numitul cimp al starilor de pericol ce se indentifica cu
cimpul starilor care pot pre5udicia inte#ritatea fi"ica a sistemelor materiale(echipamente,
cladiri, mi5loace de transport, cai de acces, etc.), sanatatea si inte#ritatea fi"ica a
personalului an#a5at , a populatiei si calitatea ecosistemului.
.enimentele #eneratoare de pericol se produc ca urmare a interactiunii dintre
sistemul sursa de pericol si sistemul tinta. )roducerea eenimentului principal care
#enerea"a pericol are loc ca urmare a transmiterii unui flu de pericol care contine
ener#ie materie si informatie.#enerarea pericolului deci initierea lui are loc la nielul
sistemului sursa iar la nielul sistemului tinta are loc eenimentul final intre cele doua
sisteme fluxul de pericol care transmite materia ener#ia si informatia necesara producerii
eenimentului final. $rebuie mentionat ca in cimpul starilor de pericol interactiunea ditre
cele doua sisteme este reciproca, respecti sistemul sursa poate deeni tinta si iners
sistemul tinta poate deeni sursa.
)e ba"a acestei repre"entare sistemica simplificata se pot identifica barierele care
pot preenii eolutia starii de pericol si deasemeni producerea aariilor ma5ore. Barierele
care pot reduce posibilitatea producerii unei aarii sunt%
Bariera care preine producera eenimentului initial, respecti la sursa. Acesta
bariera neutrali"ea"a sistemul sursa de pericol*
Bariera care preine producerea eenimentului final, a aariei. .ste bariera de
protectie a sursei tinta*
Bariere care neutrali"ea"a actiunea fluxului de pericol. Actiunea acestor bariere
este destinata impiedicarii transmiterii ener#iei, a informatiei si a materialelor
care ar declansa eenimentul final, #enerator de aarii ma5ore*
Bariere care neutrali"ea"a efectele cimpului starilor de pericol. Aceste bariere
au scopul de prote5are a intre#ului 9$&$, de a inpiedica aparitia unui cimp a
starilor de pericol.
Anali"a interactiunilor dintre sistemele tehnice&tehnolo#ice din punctul de edere a
mana#ementului riscului face obiectul #ngineriei !ecuritatii "ehnice, care abordea"a
problematica ricului pe principiul corelarii cuplului sursa- tinta. Un punct de edere a
tratarii acestei problematici este data in tabela +.(.
$abela +.(
Nr.
1rt.
9ubsistemul
sursa de
pericol
9ubsistemul
tinta
-biectul
de studiu
-biectie
( 9istemul 9istemul 9ecuritatea )rote5area
tehnic&tehnolo#
ic
tehnic&tehnolo#
ic
echipamentelor
si si#uranta in
functionare
inte#ritatii
echipamentelor
*
@estionarea
functionarii
echipamentelor
+ 9istemul
tehnic&tehnolo#
ic
!actorul uman
(personal
an#a5at)
.r#onomia
9ecuritatea
/uncii
0mbunatatirea
conditiilor de
munca
? !actorul uman
(personal
an#a5at)
9istemul
tehnic&tehnolo#
ic
!iabilitatea
!actorului
uman
.liminarea
erorilor umane
in exploatare
A 9istemul
tehnic&tehnolo#
ic
)opulatia Hi#ena si
sanatatea
publica
)rotectia
mediului
)rotectia ietii
si sanatatii
populatiei
)rote5area
ecosistemelor
C )opulatia 9istemul
tehnic&tehnolo#
ic
9ociolo#ia
psiholo#ia
)reenirea
infractionalitati
i
P 9istemul
tehnic&tehnolo#
ic
ecosistemul )rotectia
mediului
.colo#ie
aplicata
)rotectia
ecosistemului
Q ecosistemul 9istemul
tehnic&tehnolo#
ic
9tudiul
riscurilor
naturale*Urban
ism
6imitarea
impactului
calamitatilor
naturale cu
9$&$
0nte#rare
obiectielor
industriale in
ecosistemul
existent
/.% M.(&R 1 M.-+-+ &
Asa cum s-a mai releat /odulul A de abordare a mana#ementului riscului
constituie o abordare macroscopica a 9$&$ inesti#at. Astfel, in cadrul acestui modul se
identifica sistemele sursa de pericol, disfunctiile care se pot produce la nielul surselor
tinta cit si inlantuirea disfunctiilor posibile potriit relatiei cau"a-efect pina la aparitia
aariilor. Abordarea dupa /odulul A a mana#ementului riscului inseamna numai tratarea
numai a interactiunilor de proximitate dintre subsistemele inecinate sau nemi5locit
le#ate intre ele. 9unt ca urmare tratate scenariile posibile de producere a accidentelor de
proximitate(principale). 0ndentificarea scenariilor posibile permit ealuarea cantitatia si
calitaria a consecintelor accidentelor principale si totodata estimarea probabilitatii de
producere a lor. $ot in urma stabilirii scenariilor se pot ne#ocia limitele de acceptabilitate
a accidentelor principale, cit si stabilirea barierelor adecate de preenirea riscurilor.
0n etapa actuala a de"oltarii economice parcur#erea /odulului A in contextul
mana#ementului riscului este absolut necesara dat fiind ca orce interactiune a sistemelor
are impact ma5or asupra populatiei si asupra ecosistemelor. )rote5area populatiei si a
ecosistemelor este o actiune si o sarcina de niel mondial stipulata intr-o multime de
tratate internationale.
/.%.1 Identi"icarea riscurilor de proximitate
-peratiunea de indentificare a riscurilor de proximitate presupune identificarea
tuturor surselor de pericol in raport cu sistemul tinta , urmata de alcatuirea scenariilor de
producere a accidentelor principale. 0n urma acestei operatiuni trebuie sa re"ulte
or#ani#rama din fi#ura +.Q.
Eperienta relevanta
!urse de evenimente
modelare pericol initiale/final
0dentificarea riscurilor de
proximitate
0dentificarea surselor
de pericol
0dentificarea fluxurilor
de pericol
0dentificarea
interactiunilor dintre
sursele de pericol
Date de intrare
9ubsisteme compon.
1onexiuni
/ediu ambiant
Date de iesire
9cenarii de producerea
accidentelor principale
!i#. +.Q
)entru alcatuirea acestei or#ani#rame trebuie cunoscute toate subsistemele
componente ale sistemului inesti#at, formate din subsistemele materiale- i $
!! M
si
cele asociate factorului uman $ j
!! %
.$rebuie cunoscuta deasemeni functionarea
acestor subsisteme cit si conexiunile dintre ele,care repre"inta cit si cu mediul
incon5urator./ediul incon5urator ca participant acti in scenariile de risc trebuie
deasemeni bine identificat.
0dentificarea riscurilor de proximitate este facuta in contextul identificarii si a
surselor tinta, care repre"inta cealalta parte a aceluiasi scenariu. )entru reali"area
scenariilor de producerea accidentelor de proximitate si deci si identificarea celor doua
tipuri de surse se utili"ea"a #rila /-9AE. @rila /-9AE asocia"a fiecarui subsistem
sursa de pericol un indicati care su#erea"a natura sursei de pericol (mecanic, chimic,
electric, etc. e"i anexa 0)
!iecare subsistem sursa de pericol identificat, poate initia un flux al pericolului,
cimpul starilor de pericol fiind sistemul tehnic&tehnolo#ic anali"at, care se afla si sub
influenta mediului incon5urator. Asadar cunoscinnd elementele* sursa de pericol, sursa
tinta, 9$&$ si mediu incon5urator se pot identifica toate disfunctiile, respecti toate
fluxurile care pot duce la aparitia unui eeniment nedorit , un accident de proximitate.
)entru tratarea unitara si completa a tuturor fluxurilor de pericol metoda /-9AE indica
utili"area tabelelor de forma tabelei +.+.
$abela +.+
$ipurile de
subsisteme
surse de
pericol
.tapa punerii in
opera
(proiectare,cons
tructie
exploatare
,reparatie)
.eniment
initiator
.eniment
initial
0nfluientele
cimp.
!actori clim.
Distanta
sursa-
tinta
Extern
/ediu
acti
Intern
De
natura
intrise
ca
Asociat
mat. de
constr.
Asociat
fluidul
ui
.eni
m.
princi
pal
.eni
m.
final
( + ? A C P Q R

$abela +.+ permite reali"area scenariilor de producera accidentelor prin inlantuirea
eveniment initiator-eveniment initial-eveniment principal&fluul pericolului'-eveniment
final . 9cenariile de producerea accidentelor de proximitate se obtin ca urmare in urma
identificarii eenimentelor initiatoare ,a celor initiale si a eenimentelor finale
caracteristice diferitelor surse de pericol./etoda /-9AE considera subsistemele sursa
de pericol in care intra eenimentele initiatoare si din care ies eenimente finale sau
intermediare ce duc tot la un eeniment final. 0n fi#ura +.R sunt pre"entate mai multe
scenarii posibile de producerea accidentelor de proximitate.

(
E#

(
E(

(
E#

(
E(

(
E#
(
E(

+
E#

+
E(

+
E#

+
E(

+
E#

(
E#
+
E(


h
E#
i
E(
?
E#
?
E(
?
E#
?
E(


(
.0N ( .0N C .0N + .0N ?
.0 P .! + .0N A .0 53.)+
!i#ura +.R
m
!!
- sistem sursa*
.0 eenimente initiatoare*
.! eenimente finale*
.) eenimente primare*
.0N eenimente intermediare*
/.%./ E0aluarea riscurilor principale












( E) h Ei =
.! (
-peratiunea de ealuare a riscurilor principale numite si riscuri de proximitate
presupune %
a) estimarea consecintelor producerii acestor accidente pe ba"a scenariilor de
proximitate anali"ate anterior*
b) aprecierea calitatia a posibilitatilor de producere a acestor scenarii.
Datele de intrare cu care se re"ola aceasta problema sunt eident arborii pre-lo#ici
pe ba"a carora s-au intocmit insiruirile de eenimente re"ultind scenariile de
proximitate.0n urma ealuarii riscurilor principale re"ulta o anali"a amanuntita a tuturor
eenimentelor care i-au parte la scenarii si totodata si a tintelor posibile. 0n ca"ul modului
& sunt anali"ate drept tinte ale eenimentelor si scenariilor de proximitate * subsistemele
materiale din alcatuirea 9$&$ anali"at (cladiri, echipamente tehnolo#ice, cai de acces,
mi5loace de transport, etc.),subsisteme marteriale aferente mediului incon5urator,
personalul an#a5at al 9$&$ si a sistemelor adiacente, populatia si ecosistemul.
.aluarea riscurilor principale prin estimarea consecintelor asupra subsistemelor
mentionate este o problema de ba"a a mena#ementului riscului in itreprinderi industriale
si tot deodebit de complexa prin cunostiitele tehnice interdisciplinare care le reclama.
Astfel, riscuri de natura mecanica sau termodinamica reclama utili"area metodelor,
procedelor si al#oritmilor de calcul specifice Ee"istentei materialelor, -r#anelor de
/asini respectiti proceselor termodinamicii si termocineticii. 0n urma acestei anali"e
re"ulta dimensionarea sau redimensionarea corecta a echipamentelor reducindu-se
probabilitatea aparitiei accidentelor de proximitate. 0n ca"ul unei actiuni iolente similare
unor explo"ii trebuie aute in edere pro#no"e si studii de balistica , de proa#area
undelor de soc cu consecinte asupra subsistemelor mentionate.9ituatia este des intilnita la
distru#erea recipientelor sub presiune. $rebuie deasemeni amintit de unele scenarii
posibile ca urmare a desfasurarii unor reactii chimice cu ite"e de reactii la limita de
explo"ie sau chiar mai mare, situatie in care ealuarea riscurilor se face pe ba"a
cunostntelor chimiei analitice, termochimiei etc.
.simarea probabilitatilor de producere a accidentelor tehnice presupune
cunoasterea, cel putin in mod orientati a probabilitatilor de producere a
eenimentelor din scenariile de proximitate. 0n #eneral pentru aceasta se utili"ea"a
ca"uistica anterioara, respecti alorificarea arborilor pre-lo#ici, care
exprimaprobabilitatea producerii accidentelor de proximitate in numar de accidente
in unitatea de timp(
( (
*

an h
).
0n absenta unei ca"uistici aprecierea cantitatia de producerea accidentelor se face
prin calificatiele%
(. improbabil*
+. extrem de rar*
?. rar*
A. probabil*
C. frecent.
P. Datele de iesire furni"ate de acesta etapa a anali"ei producerii accidentelor
permit pe de o parte stabilirea efectelor ce apar in urma aplicarii unui scenariu
si pe de alta parte probabilitatea producerii accidentelor de proximitate.
/.%.% $egocierea obiecti0elor globale
Ne#ocierea obiectielor #lobale presupune%
a) stabilirea unei #rile de probabilitate #raitate
*
*
b) ne#ocierea #rilei mai sus stabilite in ederea stabilirii limitei de aceptabilitate a
accidentelor posibile*
c) ierarhi"area scenariilor de producerea accidentelor de proximitate in ederea
clasificarii lor dupa aceptabilitatea lor.
Datele initiale necesare efectuarii unei asemenea anali"e sunt%
a) 9cenariile posibile de producerea accidentelor de proximitate (etapa A'()*
b) .fectele posibile produse de accidentele de proximitate asupra surselor
tinta*
c) )robabilitatea producerii accidentelor de proximitate conform #rilei
*
/ateriali"area #rilei
*
presupune stabilirea in prealabil a criteriilor de apreciere
a #raitatii consecintelor accidentelor, criterii care se ne#ocia"a cu toti factorii de
raspundere implicati in punerea in opera a unui sistem-tehnic&tehnolo#ic, sau se
rene#ocia"a cind acesta este in functionare.0n anexa este dat modul de alcatuire a unei
#rile probabilitate- #raitate (
*
)
1riteriile de acceptabilitate a accidentelor au la ba"a o aloare de referinta a
produsului ), puncta5 asociat probabilitatii producerii accidentelor si * nielul de
#raitate,niel ne#ociat la inceputul operatiunilor de punere in opera a 9$&$
( )
ref
* )
.
Naloarea de referinta a produsului este limita pina la care un accident de proximitate este
acceptat.

Date de
iesire
9cenarii posibile
Date de intrare%
-scenarii '(
A
*
-consecinte '+
A
- posibilitate de producere '?
A

!i#ura +.O
/.%.2 Mi3loacele de pre0enire a riscurilor de proximitate
.liminarea riscurilor de proximitate este posibila daca sunt preenite scenariile care
pot produce aceste scenarii. /etodele de preenire au in edere creierea unor bariere de
preenirea producerii accidentelor de proximitate.1reiera acestor bariere este scopul
ultimei etape de anali"a cuprinsa in modulul A. 9uccesiunea operatiunilor care alcatuiesc
aceasta etapa este data in fi#ura +.('.

Ne#ocierea
obiectielor #lobale
9tabilirea #rilei
*
(?
A
Ne#ocierea #rilei

*
+?
A
0erarhi"area
scenariilor
??
A
Eiscuri acc.
clasificate
Date interm.
.xp. anterioara
!rontiera acc-
neacc
!actori implicati in punera in opera
Natura si amploarea proceselor distructie
1onsiderarea celor mai posibile tinte
(tabilirea mi3loacelor
de pre0enire a
riscurilor principale

'A
A
.xperienta anterioara
!i#ura +.('
Abordarea acestei probleme incepe cu definirea si clasificarea tintelor potentiale. 6a
definirea si clasificarea tintelor potentiale ce pot fi afectate de un accident de proximitate
se are in edere natura lor (subsisteme materiale,ecosisteme populatie etc.) cit si
amploarea consecintelor asupra acestor subsisteme.
1unoasterea detaliata a acestor subsisteme sursa tinta cit si a scenariilor de
producere a accidentelor inacceptabile permite identificarea si definirea barierelor de
preenirea producerii acestora cit si modul de protectie a subsistemelor tinta a
accidentelor. @rila + /-9AE de modul in care se pot identifica si defini aceste
bariere(e"i anexe).
/etodele, mi5loacele si procedeele de preenirea producerii accidentelor de
proximitate inacceptabile se stabilesc inca din fa"a de conceptie a sistemului
tehnic&tehnolo#ic si au in edere urmatoarele obiectie%
a) )reenirea aparitiei eenimentelor primare initiatoare a accidentelor
principale
inacceptabile, se urmareste neutrali"area sau eliminarea surselor de pericol*
ate de intrare
-9cenarii posibile
'(
A
-riscuri princ.
'+
A
-scenarii clasific.
'?
A
Definirea si
clasificarea
tintelor

(A
A
0dentificarea si clasif.
Barierelor de
preenire si protectie

+A
A
Descrierea barier.
de preenire si
protectie

?A
A
Nalorificarea
experientei

AA
A
-biectie #lobale
ne#ociate
@rila +
/-9AE
anexe
$abelul B * #rila ? /-9AE* $abelul C
anexe
Eiscuri
re"iduale
Eiscuri
controlate
b) )reenirea aparitiei eenimentelor intermediare, care pot duce la
aparitia accidentelor sau amplificarea consecintelor acestora*
c) 1reierea mi5loacelor de protectie a sistemelor tinta astfel incit
eenimentele finale unui accident sa nu mai aiba loc sau consecintele lui sa fie mult
diminuate.
$oate aceste obiectie au un sin#ur scop, respecti eliminarea posibilitatilor de
producerea accidentelor sau cel mult transformarea unui eeniment inacceptabil intr-unul
acceptabil.
Barierele de preenirea accidentelor de proximitate, dupa natura lor se impart in %
-bariere tehnologice
-bariere de utilizare
Barierele tehnolo#ice (B$) sunt acele bariere care fac parte intriseca din sistemul
tinta, cum ar fi ansambluri sau subansabluri ce au rolul precis de a preeni aparitia unui
accident nedorit. Aceste pot fi de tip static cum ar fi aparatori, capace de protectie,
blinda5e, i"olatii etc. sau de tip dinamic cum ar fi relee electrice, termice sau mecanice ce
corectea"a functonarea unui sistem pina la oprirea lui. De mentionat ca barierele de tip
tehnolo#ic intra automat in functiune , fara interentia umana.
Barierele de utili"are(BU) sunt acele bariere datorate actiunii factorului uman
fundamentate prin re#ulamente de functionare a 9$&$. )e ba"a acestor re#ulamente
operatorul conduce astfel procesul tehnolo#ic incit sa preina aparitia unor eenimente
ce duc la amorsarea unor accidente nedorite. 1onducera procesului tehnolo#ic este
asi#urat de factorul uman prin sisteme complexe de suprae#here si control al procesului
tehnolo#ic.
Atit barierele tehnolo#ice cit si barierele de utili"are pentru a-si indeplini rolul
pentru care au fost creiate sunt amplasate la nielul eenimentelor initiatoare primare sau
intermediare cit si la nielul eenimentelor finale, din scenariile de producerea
accidentelor de proximitate inacceptabile.
Aceasta etapa a modulului A din mana#ementul riscului dupa metoda /-9AE a
permite stabilirea %
- scenariilor de producerea accidentelor de proximitate inacceptabile*
- naturii si caracteristicile barierelor*
- eenimentele carora li se asocia"a barierele*
- fa"elor sau etapelor de punere in opera.
Ale#erea barierelor pentru preenirea producerii eenimentelor care duc la aparitia
accidentelor de proximitate inacceptabile trebuie facuta cu mare atentie astfel, ca aceste
sa aiba un niel ridicat de fiabilitate, sa nu #enere"e ele insasi accidente nedorite sau sa
amplifice efectele nedorite ale accidentelor.
2.3 M!#A%$ modulul &
/odulul B constitue o abordare probabilistica a problemei riscurilor intr-un sistem
tehnic&tehnolo#ic inesti#at. 6a inesti#area sistemului , acesta este tratat la niel
microscopic. /odulul a constitue un niel superior de anali"a de risc in functionarea
sistemelor . Abordare modulului B din metoda /-9AE presupune parcur#erea , cel putin
partiala a modulului A a aceleiasi metode.
Abordarea modulului B a metodei /-9AE presupune totodata cunoastera foarte
bine a proceselor tehnolo#ice si a mentenantei sistemului supus anali"ei. Aceasta a
permite depistarea si tratarea tuturor disfunctiilor tehnice si operationale, care a permite
alcatuirea arborilor pre-lo#ici de eenimente caracteristici modulului A , iar in continuare
indentificarea scenariilor posibile de producerea accidentelor tehnice.
.tapele care compun modulul B se succed similar modulului A , dar modul de
abordare este diferit. Aici, scenariile de producera accidentelor tehnice sunt materiali"ate
sub forma arborilor generali de defectarecare fac le#aturile intre eenimentele primare
intiatoare si eenimentele finale respecti accidentele propiu "ise. Anali"a arborilor
#enerali de defectare permit atit ealuarea consecintelor producerii accidentelor, cit si
stabilirea barierelor de preenire a producerii accidentelor. )ornind tot de la arborii
#enerali de defectare si de la scenariile de producerea accidentelor se poate dimensiona si
structura un 9$&$ astfel incit sa se eite sau neutrali"a producerea accidentelor tehnice
inacceptabile. 0n tehnica este acceptata o probabilitate de producere a accidentelor
inacceptabile de
an & ('
P

. 0n 5urul acestei probabilitati (accident improbabil) se
structurea"a si se dimensionea"a barierele de preenire a acestor tipuri de accidente. 9i in
aceasta situatie ramin riscuri re"iduale care fac obiectul mana#ementului riscului.
Asa cum se ede din or#ani#rama modulului B (fi#.+.C) acest modul are cinci
etape care trebuiesc parcurse.
.2.1 Identi"icarea riscurilor de "unctionare
Aceasta etapa presupune identificarea tuturor disfunctiilor care pot intereni la
nielul 9$&$ inesti#at, in timpul functionarii lui.Dupa natura lor disfunctiile pot fi %
- disfunctii tehnice*
- disfunctii operationale.
+isfunctiile tehnice, sunt acele disfunctii care apar din defectarea , aarierea unui
subsistem din alcatuirea 9$&$ anali"at. Disfunctiile tehnice sunt asociate factorilor
materiali de risc tehnic(factori intriseci) si a factorilor le#ati de conditiile de exploatare si
de conditiile mediului exterior.
+isfunctiile operationale sunt asociate erorilor factorului uman implicat in
exploatarea 9$&$-ului. 0n aceasta cate#orie de disfunctii intra toate nielurile de personal
implicat in exploatarea sistemului.
-r#ani#rama primei etape de anali"a a modulului B este data in fi#ura +.((.Din
anali"a or#ani#ramei re"ulta ca in aceasta prima etapa se modelea"a sistemul tehnolo#ic
si ca urmare trebuie cunoscute subsistemele care compun sistemul, functiile indeplinite
de acestea si conexiunile ce se stabilesc itre subsisteme pentru indeplinirea
functiilor.$otodata se trebuie cunoscute implicarea mediului ambiant asupra functionari
sistemului, interactiune sistem mediu.
0dentificarea riscurilor de functionare consta, pe de o parte in identificarea riscurilor
asociate factorului uman si pe de alta parte identificarea riscurilor le#ate de functionarea
subsistemelor materiale componente.
)entru re"olarea primei probleme se anali"ea"a detaliat implicarea factorului uman
in functionarea tuturor subsistemelor materiale componente, din care re"ulta un complex
de re#uli re#ulamente, norme, instructiuni, etc. , care statuia"a desfasurarea actiitatii,
pentru indeplinirea functiei sistemului anali"at.0n urma acestei anali"e sunt identificate
toate disfunctiile operationale care pot sureni pe parcursul functionarii sistemului
anali"at.
)entru re"olarea celeilalte probleme, respecti identificarea disfunctiilor tehnice,
se fac anali"e serioase asupra functionarii fiecarui subsistem material care alcatuieste
sistemul anali"at. 9e fac deasemeni anali"e asupra conexiunilor dintre subsisteme, cit si
dintre acestea si mediul ambiant. Abordarea sistemica a identificarii disfunctiilor tehnice
este posibila prin utili"area tabelului A/D.1(Anali"a /odurilor de Defectare, .fectele
si aspectele 1ritice ale acestora) existent in anexa.
-data identificate disfunctiile fie ele operationale fie ele tehnice pe ba"a inlantuirii
lor se construiesc scenariile de producerea accidentelor finale, arborii lo#ici de defectare.
ate de intrare
-Natura si functiile subsistem.
componente
-conexiuni dintre subsistem

ate de intrare
-Natura si functiile subsistem.
componente
-conexiuni dintre subsistem
-mediul ambiant

ate de iesire
*disfunctii tehnice si operat.
-scenarii de producera accident.
-arbori lo#ici de defectare

.xperienta anterioara
!i#ura +.((
/.2./ E0aluarea riscurilor
9cenariile posibile de producera accidentelor tehnice ca"ate de disfunctii tehnice sau
operationale complectea"a scenariile de producera accidentelor de proximitate anali"ate
prin modulul A . Disfunctiile tehnice si operationale cuplate cu eenimentele initiatoare
de fluxuri de pericol, formea"a eenimentele primare, care se afla la ori#inea producerii
accidentelor tehnice. .xista insa posibilitatea ca accidentele tehnice sa se produca fara
aportul eenimentele intiatoare ale modulului A , ci numai din cau"a disfunctionalitatilor
tehnice si operationale.
9e remarca faptul ca imbinarea elementelor caracteristice modulului A cu elementele
caracteristice modulului B alcatuiesc arborii generali de de"ectare care in#lobea"a
toate scenariile posibile de producerea accidentelor tehnice.De"oltarea si construirea
retelelor arborilor generali de de"ectare este posibila cu a5utorul pachetului de
pro#rame 9.E.NAD..
9cenariile de producere a accidentelor tehnice sunt re"ultatul inlantuirii
eenimentelor nedorite primare, initiatoare de fluxuri de pericol, care sunt la ori#inea
accidentelor tehnice si eenimentele nedorite finale, respecti accidentele tehnice ce au
impact ne#ati asupra subsistemelor sistemului inesti#at si asupra mediului
'dentificare riscurilor
de functionare

'(
B
0dentificarea riscurilor cau"ate de
implicarea factorului uman in
exploatarea sistemului

((
B
0dentificarea riscurilor cau"ate
de disfunctiuni tehnice in
functionarea subsistem.comp.

+(
B
intreactiuni
incon5urator.0n urma acestei etape de anali"a se a clarifica ealuarea consecintelor
producerii accidentelor tehnice dupa scenariile #enerate de arborii #enerali de defectare
si totodata se a cuantifica probabilitatile de producere a eenimentelor nedorite primare,
intermediare si finale. 1um ealuarea consecintelor producerii accidentelor tehnice a fost
tratata la studiul modulului A, se a trata in special problema cuantificarii probabilitatilor
de producere a eenimentelor ce faori"ea"a aparitia accidentelor tehnice.
)robabilitate producerii eenimentelor care sa duca la aparitia accidentelor tehnice
se obtine in urma unei anali"e amanuntite a functionarii subsistemelor componente a
sistemului tehnic&tehnolo#ic,a sistemului in totalitatea sa cit si a functionarii sistemului in
conexiunea sa cu mediul ambiant. Deasemeni, cuantificarea probabilitatii mai sus
mentionata in sensul functiei matematice de probabilitate se poate exprima aind la ba"a
o ca"uisica bo#ata, o ba"a de date solida care poate sa cuantifice frecenta aparitiei
eenimentelor nedorite si de aici probabilitatea producerii accidentelor.0n anexe sunt date
probabilitatile aparitiei unor eenimente nedorite tipice, frecent intilnite in exploatarea
9$&$.
)otriit modelului /-9AE probabilitatea aparitiei si producerii unui accident
tehnic este produsul probilitatilor aparitiei si producerii eenimentelor primare
initiatoare, care #enerea"a fluxul de pericol, a aparitiei eenimentelor initial care
#enerea"a transmiterea fluxului de pericol, a aparitiei eenimentului intermediar care
transmite fluxul pericolului si respecti a probabilitatii aparitiei impactului dintre fluxul
de pericol si sursa tinta a accidentului tehnic. 9e determina ca atare toate probabilitatile
eenimentelor care se inlantuiesc pentru producerea unui accident tehnic dupa un
scenariu inainte stabilit.
Acest calcul al probabilitatilor producerii eenimentelor nedorite #eneratoare de
accidente tehnice este imperios necesar in ederea proiectarii structurilor si dimensiunilor
sistemelor tehnice sau tehnolo#ice astfel incit consecintele unui accident tehnic sa fie
limitate la nieluri acceptabile.
6a alcatuirea arborilor #enerali de defectare se utili"ea"a prepo"itile si /sau care
permite conditionarea #enerarii si transmiterii fluxului de pericol de anumite eenimente
se creia"a asa "isele porti de tansmitere a fluxului si/sau.
&rbore pre*logic de e0enimente
&rbore logic de de"ectare
)RI+& M.(&R
C+&(IFIC&RE& (I(TEME+.R (-R(E E PERIC.+
&. (I(TEME (-R(E E PERIC.+ E $&T-R4 MEC&$IC4
.)( .0N(
.)+
.0N+ .!(
.)-(
.)-+
.0NR
.)+
.)-?
.)(
.)$+
.0N
.0NP
.!+
sau
.)$(
sau
.)-A
si
&
1
. &parate sub presiune
'idraulice
Pneumatice
Mixte
&
/
. Componente sub str5ngeri mecanice
&
%
. Componente 6n mi csre
(olide
+ichide
)azoase
&
2
. Componente care necesit7 manipulare
&
8
(istemele 1surse de explozii de natur7 "izic7
&
9
. (istemele susceptibile de c7dere dela 6n7l ime
&
:
. &lte sisteme surs7 de 07t7m7ri
&
;
. (isteme surse de 0ibra ii i zgomote.
<. (I(TEME (-R(E E PERIC.+ E $&T-R4 C'IMIC&
<
1
. (istemele 1surse de reac ii chimice
<
/
. (istemele 1surse de reac ii chimice =
In mediu lichid
In mediu gazos
<
%
. (istemele 1surse de toxicitate i agresi0itate chimic7
<
2
. (istemele 1surse de poluare atmos"eric7
<
8
. (istemele 1surse de pierderea oxigenului
C. (I(TEME (-R(E E PERIC.+ E $&T-R4 E+ECTRIC4
C
1
. (isteme 6n curent continuu sau alternati0
C
/
. Electricitate static7
C
%
. Condesatoare de putere
C
2
. (urse de curent de "rec0en 7 6nalt7
. (I(TEME (-R(E E PERIC.+ E I$CE$II
E. (I(TEME (-R(E E PERIC.+ E R&I& II
1. Radia ii ionizate
/. Radia ii ->*IR* 0izibile
%. +aseri
2. Microunde
8. C5mpuri magnetice
F. (I(TEME (-R(E E PERIC.+ E $&T-R4 <I.+.)IC4
1. >iru ii
/. <acterii
%. Toxine
). (I(TEME (-R(E E PERIC.+ E $&T -R4 -M&$4
1. de circunstante normale
/. ac iuni intentionate
'. (I(TEME (-R(E E PERIC.+ +E)&TE &CTI-$E&
MEI-+-I
1. inunda ii
/. "urtuni
%. inghe
2. seisme
8. mediu agresi0 natural sau industrial
&$&+I,& RI(C-+-I = (T-I- E C&,
I$(T&+& I& E <&+&(T* (&$TI$4 E +& <.R-+ $&>E+.R
A. eran3amente pri0ind pompa cum sunt=
pompa nu se amorseaz7?
-linia facuta incorect(alula sorb sau aspiratie pompa inchise)%
D3P'U *@3?'U *A3Q'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UV?'UVQ'UVC'U
3P,?U
-alula sorb lasata deschisa(sorb din caseta #oala)%D3P'U *@3?'U *A3Q'U
*p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UV?'UVQ'UVC'U
3P,?U
-neetanseitati pe traseul de aspiratie % D3P'U *@3C'U *A3A'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UVC'UVA'UVC'U
3PU
-supapa aspiratie blocata% D3P'U *@3R'U *A3+'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UVR'UV+'UVC'U
3A.RU
-pompa de santina defecta% D3P'U *@3R'U *A3+'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3C'UVR'UV+'UVC'U
3A.U
pompa se dezamorseaz7?

-alula sorb lasata deschisa(sorb din caseta #oala)%D3P'U *@3?'U *A3Q'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UV?'UVQ'UVC'U
3P,?U
-neetanseitati pe traseul de aspiratie % D3P'U *@3C'U *A3A'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UVC'UVA'UVC'U
3PU
-pompa de santina defecta% D3P'U *@3R'U *A3+'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3C'UVR'UV+'UVC'U
3AU
-pompa nu realizeaz7 debitul?
-linia facuta incorect(alula sorb sau aspiratie pompa inchise partial)%
D3P'U *@3?'U *A3Q'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UV?'UVQ'UVC'U
3P,?U

-alula sorb lasata deschisa(sorb din caseta #oala)%D3P'U *@3?'U *A3Q'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UV?'UVQ'UVC'U
3P,?U
-neetanseitati pe traseul de aspiratie % D3P'U *@3C'U *A3A'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UVC'UVA'UVC'U
3PU
-filtru sorb murdar% D3P'U *@3C'U *A3P'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UVC'UVA'UVC'U
3OU
-supapa aspiratie blocata% D3P'U *@3R'U *A3+'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UVR'UV+'UVC'U
3A.RU
-supapa de refulare blocata% D3P'U *@3R'U *A3+'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UVR'UV+'UVC'U 3A.RU
-pompa de santina defecta% D3P'U *@3R'U *A3+'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3C'UVR'UV+'UVC'U 3A.U
-pompa nu realizeaz7 6n7l@imea de re"ulare.
-alula refulara inchisa% D3P'U *@3C'U *A3P'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UVC'UVA'UVC'U
3OU
-supapa aspiratie blocata% D3P'U *@3R'U *A3+'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UVR'UV+'UVC'U
3A.RU
-supapa de refulare blocata% D3P'U *@3R'U *A3+'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UVR'UV+'UVC'U
3A.RU
-pompa de santina defecta% D3P'U *@3R'U *A3+'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3C'UVR'UV+'UVC'U
3A.U
<. eran3amente pri0ind maAina de antrenareB cum sunt=
* motorul nu poate pomi?
-tensiunea de alimentare este redusW mult sub limita admisW% D3P'U *@3R'U *A3+'U
*p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3C'UVR'UV+'UVC'U
3A.U
- una din fa"e este XntreruptW* D3P'U *@3R'U *A3+'U *p3P'U
Eiscul3DV@VAVp
3C'UVR'UV+'UVC'U
3A.AU
- scurtcircuit Xn bobina5ul rotorului la motoarele cu colector%
D3P'U *@3R'U *A3+'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3C'UVR'UV+'UVC'U
3A.AU
motorul se supra6nc7lzeAte?
-re"istenta mare exercitata de pompa %D3P'U *@3R'U *A3+'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3C'UVR'UV+'UVC'U
3A.AU
-cupla5 pompa motor defectuos%D3P'U *@3R'U *A3+'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3C'UVR'UV+'UVC'U
3A.AU
-spire scurtcircuitate %D3P'U *@3R'U *A3+'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3C'UVR'UV+'UVC'U
3A.AU
motorul nu dez0olt7 puterea necesar7.
-spire scurtcircuitate %D3P'U *@3R'U *A3+'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3C'UVR'UV+'UVC'U
3A.AU
-tensiunea de alimentare este redusW mult sub limita admisW% D3P'U *@3R'U *A3+'U
*p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3C'UVR'UV+'UVC'U
3A.U
C.eran3amente ce apar la separatorul de santina
*Pompa nu porneste
(.Eeleul de suprasarcina actionat%
D3P'U *@3?'U *A3Q'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UV?'UVQ'UVC'U
3P,?U
+.Niel minim in tancul de santina%
D3P'U *@3?'U *A3Q'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UV?'UVQ'UVC'U
3P,?U
-+ampa care indica prezenta tensiunii nu se aprinde
(.9istemul nu este alimentat cu tensiune*
D3P'U *@3?'U *A3Q'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UV?'UVQ'UVC'U
3P,?U
+.0ntrerupatorul #eneral in po"itia -!!%
D3P'U *@3?'U *A3Q'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UV?'UVQ'UVC'U
3P,?U
?.6ampa arsa% D3P'U *@3?'U *A3Q'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UV?'UVQ'UVC'U
3P,?U
-6ampa $E0)).D -N.E6-AD aprinsa si pompa nu porneste%
1ontactul releului !( deschis% D3P'U *@3?'U *A3Q'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UV?'UVQ'UVC'U
3P,?U
(palarea in0ersa nu se opreste.&pa curata se duce in tancul de sludge=
.lectro"ii detectea"a pre"enta uleiului% D3P'U *@3?'U *A3Q'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UV?'UVQ'UVC'U
3P,?U
Presiune mica pe aspiratia din tanc.(palare in0ersa continua
(.)e linia de aspiratia din tanc neetansietati% D3P'U *@3?'U *A3Q'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UV?'UVQ'UVC'U
3P,?U
+.Nalula de pe linia de slud#e neetansa% D3P'U *@3?'U *A3Q'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UV?'UVQ'UVC'U
3P,?U
?.Neetansietati ale domului% D3P'U *@3?'U *A3Q'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UV?'UVQ'UVC'U
3P,?U
A.9istemul aspira aer din tancul de santina sau pe la flansile treptei a doua%
D3P'U *@3?'U *A3Q'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UV?'UVQ'UVC'U
3P,?U
Presiun mica de re"ulare a pompei separatorului.
)ompa defecta % D3P'U *@3?'U *A3Q'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UV?'UVQ'UVC'U
3P,?U
Concentratia uleiului in apa e0acuata peste bord depaseste 18 ppm
!iltrele au depasit perioada de folosire% D3P'U *@3?'U *A3Q'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UV?'UVQ'UVC'U
3P,?U
>al0ulele pneumatice "unctioneaza de"ectuos=
(.9olenoid defect D3P'U *@3?'U *A3Q'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UV?'UVQ'UVC'U
3P,?U
+.Aerul de comanda contine apa %D3P'U *@3?'U *A3Q'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UV?'UVQ'UVC'U 3P,?U
?.$eaa de aer obturata de murdarie% D3P'U *@3?'U *A3Q'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UV?'UVQ'UVC'U
3P,?U
A.)istonul alulei defect% D3P'U *@3?'U *A3Q'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UV?'UVQ'UVC'U
3P,?U
C.)resiune mica de aer% D3P'U *@3A'U *A3C'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UV?'UVQ'UVC'U
3A,RU
P.6ipsa tensiunii de alimentare D3P'U *@3?'U *A3Q'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UV?'UVQ'UVC'U 3P,?U
(enzorii detecteaza ulei dar nu*l e0acueaza
(.Apa de spalare inersa insuficienta sau deloc alimentare % D3P'U *@3A'U *A3C'U
*p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UV?'UVQ'UVC'U
3A,?U
+.)istonul alulei de descarcare nu functionea"a alimentare % D3P'U *@3A'U *A3Q'U
*p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UV?'UVQ'UVC'U
3C,QU
-lei in apa e0acuata peste bord
(.Nalula cu ? cai functionea"a defectuos D3P'U *@3?'U *A3Q'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UV?'UVQ'UVC'U
3P,?U
+.$eaa de eacuare peste bord conectata cu teaa de eacuare a uleiului
D3P'U *@3?'U *A3Q'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UV?'UVQ'UVC'U
3P,?U
Incalzitorul nu "unctioneaza
(.0ncal"itor defect D3P'U *@3?'U *A3Q'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UV?'UVQ'UVC'U
3P,?U
+.6ipsa tensiunii de alimentare D3P'U *@3?'U *A3Q'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3P'UV?'UVQ'UVC'U
3P,?U
Monitorul nu pre0aleaza probe din cele / puncte di"erite =
(.Nalula solenoid nu functionea"a %D3P'U *@3R'U *A3+'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3C'UVR'UV+'UVC'U
3A.AU
+.-bstructie in tubulaturile de probe %D3P'U *@3R'U *A3+'U *p3C'U
Eiscul3DV@VAVp
3C'UVR'UV+'UVC'U
3A.AU
<I<+I.)R&FIE
(. D. )opescu* Alexandru )ael Eisc tehnic i tehnolo#ic .ditura Briliant Bucure ti
(OOR
+. Eo#er !ranHs- /odelare si simulare in in#inerie chimicW- .ditura $ehnicW Bucuresti
(OQO
?. @H. /ihoc * Nir#il 1raiu-$ratat de statisticW matematicW Nol.00 .d. Academiei Buresti
(OQQ
A. @eor#e 1iucu * Nir#il 1raiu- 0nferen W 9tatisticW .d. DidacticW Bucuresti (OQA
C. $udor Darie- 1ontributii la studiul u"urii tribosistemului piston se#menti cWmase de
cilindru pentru motoarele naale te"W de doctorat Uniersitatea Dunarea de 5os @alati
(ORP
P. 1. 0onita* 0 Apostolache - 0nstalaYii Naele de - 1onstrucYie Zi exploatare, .ditura
$ehnicW, BucureZti.
A. Be"iris , @h. Bamboi - $ransportul maritim . )robleme tehnice
Zi de exploatare , .ditura $ehnicW, BucureZti, (ORR
Q. 0delciH, 0., - XndrumWtor pentru calculul re"istenYelor hidraulice, .ditura $ehnicW ,
BucureZti, (ORA
R. Nicolae @anca - XntreYinerea si exploatarea pompelor
O. )ael Dorin - /aZimi hidraulice, .ditura tehnicW
('./. 9erescu - $ransportul maritim, .ditura 6umina 6ex, (OOC
((.VVV Ee#istrul Naal Eom[n - Ee#uli pentru clasificarea Zi construcYia naelor
maritime
(+.VVV 1onenYia /AE)-6 Q?&QR
(?. VVVVDocumentaYia tehnicW naei car#ou mWrfuri #enerale QR'' tdG
(A.VVV $heorI of separation, Alfa 6aal