COMUNICAREA EFICIENTA : ASCULTAREA

Dintre abilitatile de comunicare ascultarea este cea mai importanta ,

acesteia alaturandu-i-se comunicarea non-verbala.Comunicarea inseamna
mai mult decat a transmite un mesaj celuilalt si a primi feed-back.Inseamna
in primul rand , a asculta.Capacitatea de a asculta difera de la o persoana la
alta.Aceasta depinde si de scopul comunicarii cu celalalt.
Daca se urmareste , doar transmiterea de mesaje , atunci ascultarea va
f ,pasiva, defcitara , aproape inexistenta. In al doilea rand, daca esti
interesat sa vezi si dincolo , de mesajul transmis de emitator, folosind
empatia , atunci ascultarea va f activa.Un bun ascultator aude si vede mai
mult decat se transmite prin vorba.
Ascultarea este de fapt, o arta , cu avantaje si dezavantaje. data
invata aceasta arta ,ne putem imbunatatii relatiile cu ceilalti .!utem avea
relatii armonioase cu cei din jur si casti"am aprecierea acestora.
De exemplu , persoana respectiva poate sa vina la tine si a doua oara
si a treia ora, pentru ca stie ca o asculti.Aceasta "aseste un refu"iu in tine.
Un bun ascultator , nu tine seama de varsta , sexul, statutul secial al
persoanei in cauza.Cu totii simtim nevoia sa fm ascultati ,oricat de
neinsemnat ar parea subiectul conversatiei.#e poate intampla sa nu fu
interesata, de subiect dar il$o% ascult pentru ca stiu ca are nevoie de acest
lucru.
Ascultarea poate f& pasiva , activa si critica.
a) Ascultarea pasiva ce este "eneratoare de comportamente mai putin
productive, care in'uenteaza nefavorabil modul de desfasurare a comunicarii.
-ascultatorul lenes are un comportament pasiv, se recepteaza mesajele dar
nu se atribuie semnifcatii mesajului.
-ascultatorul prefacut nu-si manifesta intentia de a f activ si doar
mimeaza o ascultare activa din cauza unor posibile consecinte aparute in
cazul in care s-ar descoperii.
-ascultatorul nesigur este preocupat de mesajele potentiale pe care
ascultatorul le-ar putea transmite in retur vorbitorului
-ascultatorul egocentric este obiectivat intr-un comportament de ascultare
extrem de selectiv, el confera atentie sporita numai mesajelor cu referire
directa la persoana acestuia, in timp ce mesajele de alta natura sunt i"norate
in totalitate.
-ascultatorul competitiv ec(ivaleaza acest proces cu o competitie
autentica.
b) Ascultarea activa induce ascultatorului un inalt "rad de activism mental.
)a se realizeaza&
-in vederea informarii ce sete o modalitate extrem de frecventa care poate
f intalnita in cele mai variate contexte, o informare ce poate avea un efect
pozitiv sau "enerator de disfunctionalitati.
1
biectivele ce pot f urmarite sunt& identifcarea ideii principale, identifcarea
materialului de sustinere $ilustrari si exemplifcari%, formarea unei sc(eme
mentale $cuplarea ideii principale cu elemente ilustratoare%, corelarea
continutului prezentat cu experienta personala a ascultatorului, identifcarea
asemanarilor si deosebirilor existente intre continutul comunicarii si
informatile deja cunoscute de catre ascultator si necesitatea intrebarilor si
parafrazarilor.
Ascultarea activa reduce stresul si frustrarea din viata
partenerului.*ilioane de oameni se pierd si au de suferit pentru ca nimeni nu-
i asculta.+ot despre ascultare activa este vorba atunci cand ,cel care care
asculta a invatat din istorisirea auzita-.!rin ascultare nu doar asculti pe cel de
lan"a tine, ci a'ii alte lucruri pe care nu le stiai, inveti din experienta
persoanei respective, si te imbo"atesti su'eteste.
Asculatrea activa contribuie la formarea ima"inii corecte de sine , a
celui care este ascultat.Incurajat sa vorbeasca el se va simti relaxat, eliberat
de frica si faptul ca-i acordam incredere in propriile posibilitati il va face sa-si
"aseasca sin"ur raspunsul la problemele pe care le are.
Formele ascultarii active mai des folosite:
1.De sprijin .scopul acesteia este acela de al incuraja pe ascultator sa
vorbeasca pentru a a'a ce "andeste In principiu cu cat acaesta vorbeste mai
mult cu atat a'ati mai multe
2.De raspuns- la acare recur"eti atunci cand trebuie sa consolidati relatia.#i
acest tip de ascultare va permite sa cule"eti informatii utile , principalul rol il
are participarea la comunicare.
3.De asimilare- la care recu"em cand doriti sa obtinem inforrmatii asupra
unor fapte si evenimente complexe.Acest tip de ascultare este recomandata
mai ales pentru situatiile de "rup, la care nu suntem an"ajati personal in
dialo".
c)ascultare critica presupune desprindera ideii principale si identifcarea
materialului de sustinere printr-un alt mod de raportare a ascultatorului la
informatile pe care le receptioneaza.
Ascultarea critica este mai buna decat ascultarea in vederea informarii
deoarece are si caracteristici in plus.
Caracteristicile acestei ascultari ce ii dau o efcienta maxima sunt& stabilirea
motivelor vorbitorului, manifestarea unor indoieli referitoare la autenticitatea
informatilor transmise, realizarea unei disocieri intre fapte si opinii,
recunoasterea inclinatilor personale $aceasta apare datorita mesajelor
disonante% si evaluarea mesajului $realizarea unor aprecieri in le"atura cu
natura informatilor care au facut obiectul ascultarii, ce depind de parerile si
prezicerile in le"atura cu materialul%.
In functie de natura motivelor vorbitorului, unele dezirabile, altele
indezirabile, ascultatorul poate sa-si formeze o parere despre credibilitatea
vorbitorului si sa actioneze in cunostinta de cauza la solicitarile acestuia.
Informatia are o anumita perioada de timp in care este retinuta in functie de
credibilitatea sursei si modul de redare al informatiilor.Astfel este verifcata
veridicitatea informaiei prin opinii, modalitati subiective de raportare a
vorbitorului la aceste date. pinile pot f mai autorizate sau neautorizate in
functie de componentele pe care le poseda emitatorul in le"atura cu
informatile care urmeaza a f transmise in actul comunicarii.
2
+este efectuate cu privire la ascultare au demonstrat ca o persoan/
obi0nuit/ 10i poate aminti numai 23 4 din ceea ce a ascultat $dac/ este
c(estionat/ imediat% 0i numai 524 dup/ 5 luni.
6reseli in procesul ascultarii active&
Ca orice forma de comunicare ascultarea are si puctele ei slabe.)ste vorba de
"reselile care se pot produce in acest proces de comunicare.!entru o
ascultare activa este nevoie de exercitii, pentru a aculta cu rabdare ,
persoanele cu care vorbim.
Un alt mod de a "resi , in ascultarea activa este&
- sa tratam cu superfcialitate ceea ce ni se spune.
- sa ironizam sau sa privim cu dispret pe cei care sunt afectati de anumite
stari.
- sa i"noram sau sa minimalizam sentimentele persoanei .
- sa intrerupem pe cel care vorbeste.
Cei 7 pasi pentru a deveni un bun$a% ascultator$e% &
8.Ascultatorul inainte de a spune ceva, asculta problema in discutie pana la
capat.
5Ascultatorul face o pauza, su"erand astfel compre(ensiune si atentie pentru
problema discutata.
9.Ascultatorul bun nu respin"e inte"ral parerile celulilalt, dand dreptate
interlocutorului in anumite privinte.
:.Ascultatorul isi prezinta punctul de vedere, apeland la baldete si calm in
voce, ar"umentandu-l cu acuratete.
2.Ascultatorul in acceptiunea s-a e bine sa includa o parere favorabila despre
o terta persoana cu notorietate, astfel incat sa-si poata inradacina pozitia
convin"atoare fata de interlocutor.
7.Un ascultator bun ofera onorabila alternativa ca interlocutorul sa renunte la
ideea initiala ajutandu-l cu "asirea unor scuze care sa-l faca mai putin vinovat
sau c(iar sa arunce vina asupra altui factor.
Un ascultator bun va f capabil de decodifcarea mesajului.Codurile selectate
transmiterea mesajului sunt& cuvintele , "esturile , un cadou, o ima"ine,
etc.Aceasta decodifcare pe care o transmite mesa"erul poate conduce la un
mesaj diferit creat de noi prin decodifcarea facuta.Un ascultator bun va
clarifca impresia pe care si-a facut-o din interpretarea mesajului.
Constantin Dupu spune ca & ;raspunsul demonstreaza daca persoana care a
vorbit a fost auzita-.<aspunsul meu, la intrebarea pusa de cel$a% pe care o
ascult, poate sa fe total opus intrebarii respective.Asta demonstreaza ca nu
am fost o ascultatoare activa.=u am tinut cont , de nevoile celui care m-i se
adresa.
Abilitatea de a asculta, este in'uentata si de temperamentul persoanei in
cauza.
Sanguicul este un "uraliv exuberant, n/valnic. !entru un san"uin, jocul
preferat este statul de vorb/, findu-i foarte u0or s/ domine conversa>iile.
3
!arc/ o for>/ dinl/untrul s/u 1l 1mpin"e s/ vorbeasc/, s/ ocupe pozi>ia
central/ 0i s/ spun/ pove0ti lun"i 0i de efect. Aceast/ dorin>/ nest/vilit/ de a
vorbi 1l face s/ fe un ascult/tor slab. O concentrare a atentiei doar de scurt durat i
faptul c poate fi uor distras slbesc i mai mult capacitatea sa de a asculta. Adesea, sanguinul
vorbete nainte de a gndi.
Colericul este un alt extrovertit, care vorbe0te 0i el liber, dar mai c(ibzuit
dec?t san"uinu@ Colericului nu-i plac pove0tile lun"i 0i detaliate ale
san"uinului. )l poate s/ spun/ aceea0i poveste, dar s/rind peste detaliile
nesemnifcative, r/m?n?nd la subiect 0i c/ut?nd esen>a. #pre deosebire de
san"uin, nu se las/ prea u0or 1nduio0at 0i poate f insensibil la nevoile
celorlal>i. !unctul s/u forte const/ 1n capacitatea de a conduce, pozi>ie 1n care
1i este u0or s/ ia decizii, at?t pentru el, c?t 0i pentru ceilal>i. De multe ori,
colericul pare 1nc/p/>?nat, 1n"?mfat 0i autoritar.!rin frea lui puternica si
uneori intoleranta , colericul nu este un bun ascultator.
Melancolicu lMelancolicul, primul dintre cei doi introvertii, este dotat cu o
e!cepional gndire analitic. Mintea sa iscoditoare are capacitatea de a lua o situaie, de
a o diseca i de a o e!amina pe toate prile. "up ce s#a gndit i a anali$at lucrurile cu
atenie, vorbete. %n timp ce colericul gsete detaliile ca fiind plictisitoare, melancolicul
le gsete interesante. &ste caracteri$at de o varietate de stri sufleteti fluctuante,
oscilnd ntre ma!ime i minime. 'neori, melancolicul este retras, deprimat i irascibil,
iar alteori, e!uberant, prietenos i e!trovertit."atorita firii sale analitice , si pentru ca se
ba$ea$a mai multe pe sentimente, melacolicul detine rabdarea necesara pentru a asculta
ceea ce are de spus receptorul.Aceasta il face un bun ascultator.
Flegmaticul Ale"maticul este un vorbitor necombativ, t/cut, lent 0i mai
c(ibzuit. *aniera sa calm/ 1l face s/ se m?nie foarte "reuB 1n loc de aceasta,
va face orice ca s/ evite confrunt/rile nepl/cute. *otto-ul s/u este ,!ace cu
orice pre>-. Cu toate c/ rareori d/ impresia c/ ar f a"itat, simte emo>ia mai
intens dec?t las/ s/ se vad/. =u r?de niciodat/ z"omotos 0i ridic/ tonul
foarte "reu. )xpresia fe>ei sale este cel mai difcil de descifrat, deoarece
poate avea ,un c(ip ca de piatr/-. D/ impresia c/ este distant 0i insensibil.
=u se implic/ 1n ceea ce-l 1nconjoar/ si rareori ofer/ informatii f/r/ s/ fe
1mboldit. Ale"maticul are o "?ndire ordonat/ 0i este capabil de o analiz/
minu>ioas/ 0i de deduc>ie. #pre deosebire de temperamentul melancolic, care
este 1n permanent/ sc(imbare, Ile"maticui este 1ntotdeauna acela0i& demn de
1ncredere 0i statornicie.Datorita faptului ca 'a"maticul este linistit si rabdator
ca si melancolicul , acesta este capabil sa asculte pe cel$a% de lan"a el, fara
a-si impune punctul de vedere.(eea ce#l face un bun ascultator.
Concluzie : *odalitatea pe care o folosim pentru a asculta , tine de mai
multi factori.Unii factori sunt de natura psi(olo"ica , altii tin de modul de
ascultare al fecaruia dintre noi.!ersoanele cu un temperament , mai linistit,
sunt mai dispusi sa asculte ceea ce are de spus emitatorul.In timp ce
persoanele cu un temperament , mai activ , au o disponibilitate spre
ascultare mai redusa.Desi nu suntem bun ascultatori putem invata , trebuie
doar sa vrem acest lucru.=u este usor , de obtinut , uneori iti trebuie ;un
munte de vointa -pentru a putea sa asculti pe cineva, fara sa-i raspunzi dupa
)
ce acesta a spus o fraza.Cu timpul, insa , aceasta abilitate va veni de la sine ,
fara prea mare efort.
*
BIBLIOGRAFIE:
Constantin Nemteanu, Comunicare sau instrainare?Cum sa
comunicam?, Editura Gnosis , 1996, Bucuresti
Ion OvidiuPanisoara Comunicarea Eficienta, editia aIII-a
revizuita si adauita, Editura Po!irom, "##6, Bucuresti
$tt%&''((()fami!iamea)md'ti%u!-tem%eramenta!
+