Referat realizat de:

Bratosin Nicoleta
CLASA A XII-A B


Cu toate ca apa pura este o sursa de protoni (H
+
)

si teoretic ar trebui sa aiba
implicatii de tamponare a sistemelor biologice care sunt sensibile la modificarea
pH-ului, acest fenomen nu poate avea loc datorita ionizarii foarte mici a acesteia.
De fapt apa are o comportare atat de acid cat si de baza, avand astfel un
comportament amfoter.

Totusi, citoplasmele si fluidele celulare ale organismelor vii tamponeaza
sistemele in jurul unei valori ale pH ului de 7-8.
Solutiile tampon sunt amestecuri de acizi si bazele lor conjugate, in
anumite proportii. Aceste solutii au proprietatea de a-si modifica foarte putin pH-ul
la adaugarea decantitati mici de acid sau baza. Actiunea tampon este determinata
de faptul ca solutia contine un acid si o baza apartinand aceleiasi perechi si care pot
neutraliza baza, respectiv acidul adaugat. Pentru multe procese chimice este
important ca valoarea pH-ului unei solutii sa nu se schimbe, chiar daca sunt
adaugate cantitati de acizi sau de baze tari. La nivel celular, in organismul uman,
participa acizi si baze ; valoarea pH-ului poate oscila . Ca de exempluPh-ul
sangelui poate oscila intre 7,2 si 7,6.
Aceasta proprietate se bazeaza pe reglarea echilibrului, conform principiului
lui Le Chatelier, in jurul valorii pH-ului.Principiul lui Le Chatelier arata ca daca se
intervine asupra unui sistem aflat la echilibru, acesta va raspunde prin modificarea
echilibrului in vederea contrabalansarii efectului exercitat asupra lui.
Spre exemplificare sa consideram exemplul acidului acetic (acidul slab
donor de protoni) si al ionului acetat (baza conjugata acceptor de protoni).
Observand curba de titrare (figura 2.6.), la punctul de echivalenta, concentratia
acidului acetic va fi egala cu cea a ionului acetat.


Referat realizat de:
Bratosin Nicoleta
CLASA A XII-A B


Figura 2.6. Curba de titrarea a acidului acetic
Curba de titrare a acidului acetic are in jurul acestei valori o regiune destul
de lina a variatiei pH-ului, pana la valori de plus sau minus o unitate de pH fata de
punctul de echivalenta de 4,76. In aceasta zona a titrarii o cantitate de H
+
sau HO
adaugata sistemului va avea un efect mult mai slab asupra pH-ului fata de aceiasi
cantitate adaugata in afara acestei zone. pH acestui punct reprezinta de fapt
pK
a
acidului respectiv. Modul de actiune al sistemului tampon acid acetic acetat
este reprezentat in figura 2.7.

Figura 2.7. Modul de actiune
a sistemului tampon acid-
acetic acetat

Referat realizat de:
Bratosin Nicoleta
CLASA A XII-A B
Echilibrul acido-bazic este asigurat prin intermediul unui sistem tampon
plasmatic , reprezentat de bicarbonati-acid carbonic.Orice dezechilibru al
sistemului tampon determina mecanisme fiziologice complexe pentrumentinerea
parametrilor optimi functionali ; depasirea acestor mecanisme are ca
urmareinstalarea unor stari patologice.De asemenea, procesele biochimice sunt
controlate de enzime, care au actiune optima doar in intervale mici de pH. In
terenurile arabile, fertile, au loc procese biochimice intr-un interval relativ mic de
pH. In toate aceste cazuri, precum si in alte cazuri similare, pastrarea constanta a
pH-ului se face cu ajutorul solutiilor tampon.
Mentinerea PH sanguin se realizeaza normal prin sistemele tampon din
plasma si globule (studiate la sange), prin eliminarea CO2 prin respiratie si intr-un
mod important prin rinichi care au capacitatea de a mentine sau elimina,
dupa conditii anionii si cationii, inasa fel incat sa asigure constanta compozitiei
sanguine. Exista in plasma substante care trecin urina si tind a se elimina complet,
pana la disparitia lor totala sau pana la un nivel foartescazut. Altele, din contra
fiind necesare vietii organismului, nu se elimina niciodata complet, sangele
retinand todeauna o anumita cantitate, in asa fel incat proportia acestora nu scade
niciodata (glucoza, Na, K, Ca, Cl, sulfatii). Aceste substante sunt economisite de
organism si pentru a fi eliminate in urina ele trebuie sa atinga un anumit grad
deconcentratie in sange. Cand pragul este depasit, ele se elimina rapid prin
urina.Trebuie mentionat ca tot aici se produc o serie de schimbari ionice avand ca
rezultat eliminarea acizilor si a sarurilor de amoniu. Apar aici mecanisme care se
intrepatrund, unele normale altele apar si devindecisive numai in conditii
patologice. Aici se incadreaza: formarea amoniacului- cantitatea de amoniac urinar
nu este direct proportionala cu concentratia sanguina, fiind posibila o eliminare
mare la un continut normal sanguin.
Amoniacul se formeaza si in alte organe: pancreas, ficat, plamani, intestin,
glandes alivare, creier, dar fiind toxic se transforma in glutamina si in asparagina,
eliminandu-se din aceste combinatii la nivelul parenchimului renal .Sursa
amoniacului renal este in primul rand glutamina, care prin desaminare ofera cam
60% din amoniacul urinar, apoi acidul adenilic si unii aminoacizi. In aceste
procese intervin enzimele corespunzatoare: glutaminoza aminoacidoxidozelor care
elibereaza amoniacul sub forma de NH3, care cu ionul de H+ se transforma in
NH4+, capabil de a neutraliza diferiti anioni, prin care contribuie la economisirea
bazelor fixe(Na+, K+). In cazuri patologice (acidoze) organismul raspunde
invadarii cu acizi prin formarea amoniacului, care in aceste cazuri poate creste de
zece ori fata de valorile normale. Dozarea amoniacului sanguin si urinar este
importanta in urmarirea unor tulburari renale (in nefrita). Rinichiul este cel mai
important organ in mentinerea echilibrului hidrosalin din organism (eliminare
cantitatilor variabile de urina cu compozitii diferite (la exces de apa rinichiul
intervine imediat, se constata ca dupa ingerarea unei cantitati de 1,5 l de H2O se
elimina un volum egal de urina in timp de patru ore.