Marci tensomentrice

Printre traductoarele pentru msurarea deformaiilor i tensiunilor mecanice

un loc important l ocup traductoarele rezistive de tip tensometru. Acestea sunt
traductoare analogice directe care ofer informaii despre starea de deformare a
unui corp solid, reprezentnd o soluie standard, unanim acceptat pentru
msurarea deformaiilor, a strilor de tensiune mecanic, a forelor i a cuplurilor
de fore. Exist dou tipuri principiale de tensometre: cu fir metalic i cu
semiconductor.
Tensometrul cu fr metalic se obine prin lipirea pe un suport
izolant a unui fr metalic cu rezistivitate mare, fr care constituie
elementul activ al tensometrului. El se aeaz n zig-zag astfel
nct o parte ct mai mare din lungimea sa s fe orientat n
aceeai direcie. structur asemntoare se poate obine prin
corodarea unei folii metalice depuse pe un suport izolator. !n cazul
tensometrului semiconductor elementul activ este constituit dintr-
un flament semiconductor lipit pe o folie izolant.
atorit aspectului i dimensiunilor lor aceste tipuri de traductoare mai poart i
denumirea sugesiv de mrci tensometrice. !arca tensometric se lipete cu
a"utorul unor rini sau cimenturi speciale pe corpul a crui deformare se dorete a
fi msurat. eformarea corpului #o msur a tensiunilor mecanice$ se transmite
mrcii tensometrice care o convertete n semnal electric. ac se urmrete
determinarea att a mrimii ct i a direciei efortului unitar nu este suficient o
structur simpl de marc tensometric. %n acest caz se lucreaz cu rozete
tensometrice.
&a tensometrul cu fir metalic factorii principali care determin variaia
rezistenei firului sunt dimensiunile geometrice care se modific odat cu
producerea deformrii, iar dintre acestea pondere determinant o are variaia
lungimii firului deoarece dimensiunile transversale sunt foarte mici i variaiile lor
sunt negli"a'ile.
"rimile cele mai importante prin intermediul crora sunt
caracterizate performanele tensometrelor sunt# sensibilitatea,
coefcientul de temperatur al rezistivitii i liniaritatea.
Traductoare
(raductoarele sunt elemente din structura sistemelor automate care au rolul de
amasura valorile parametrului reglat si de a converti acest parametru #marime$ ntr)
omarime fizica ce este compati'ila cu marimea de intrare n elementul urmator
alsistemului. (raductoarele se compun din elementul sensi'il si elementul
traductor.

Traductoarele inductive sunt realizate din 'o'ine nfurate pe un
miezferomagnetic, miez care poate avea, constructiv, un ntrefier,*,
varia'il.Principiul de msur se 'azeaz pe mo dificarea lungimii * a ntrefierului
su'aciunea mrimii de intrare.
$ig % $ig &

Principiul de funcionare a unui traductor inductiv de for este prezentat n
figura+. ,onstatm c, su' aciunea forei, se modific ntrefierul * ,ceea ce
conduce lavarierea lui &x .,um fluxul magnetic este proporional cu intensitatea
curentului ce trece prin 'o'ina se poate determina si valoare curentului ce trece
prin 'o'ina atunci cand intrefierul variaza.
-unctionarea traductoarelor induc)tive are la 'aza variatia geometriei
circuitului #cupla"ului$ magnetic n functie de masurnd, care se traduce ntr)o
variatie de inductivitate proprie sau mutualaPentru cazul deplasarilor liniare mici
#. / mm$, uzual se folosesc traductoare inductive cu ntrefier varia'il #cu armatura
mo'ila$. 0na din aceste variante este prezentata n figura 1
-ig 1
Circuitul magnetic se realizeaza dintr-o oala de permaloy 1 si armatura mobila 2.
Bobina 4 se fixeaza n piesa 1, tija fiind fixata n armatura mobila 2. !rin l
1
si l
2
s-au
notat lungimile medii ale liniilor de c"mp magnetic, iar d este distanta dintre armatura
mobila 2 si miezul magnetic 1.
#a modificarea distantei d sub actiunea unei deplasari, practic se $a modifica
inductanta L a bobinei ce depinzde de d. %eoarece, ca si n cazul traductoarelor
rezisti$e este dificil a se masura $ariatiile de inductanta, practic se masoara caderea de
tensiune pe rezistenta R.
&n cazul n care sectiunile circuitului magnetic se aleg ntr-un anumit mod,
caderea de tensiune pe rezistenta R este aproximati$ egala cu marimea de iesire e si
este data de relatia'
(.)*
unde: 0 ) tensiune de alimentare alternativa sta'ilizata2
3
&
) rezistenta electrica a 'o'inei2
,
rp
) permea'ilitatea magnetica
a'soluta si relativa a permalo4ului2
5 ) numar de spire2
6 ) sectiunea circuitului magnetic.
Pentru cazul deplasarilor mai mari de / mm n mod o'isnuit se utilizeaza
traductoare inductive diferentiale cunoscute si su' denumirea de transformatoare
diferentiale. %n cazul unor deplasari de pna la 7 mm se utilizeaza traductorul
inductiv diferential cu ntrefier varia'il, iar pentru deplasari de ordinul
centimetrilor se utilizeaza traductoare inductive diferentiale, cu miez magnetic
mo'il. Acestea se realizeaza constructiv prin 'o'inarea a doua nfasurari primare si
doua secundare identice pe cele doua carcase izolante ce se monteaza pe un tu' din
material nemagnetic # plastic, textolit, alama, s.a.$ n interiorul caruia se poate
deplasa li'er un miez magnetic ce se executa o'isnuit din fier moale. Practic
reprezinta doua transformatoare identice montate pe aceeasi carcasa ce arata
constructiv ca n figura 1.8., unde: + ) 'o'ine primare2 / ) 'o'ine secundare2 1 )
miez magnetic2 7 ) ti"a2 9 ) distantier2 : ) capace.
Pentru reducerea pertur'atiilor de natura electromagnetica, ntreg ansam'lul
se ecraneaza.
-unctionarea traductorului prezentat se 'azeaza pe principiul variatiei
cupla"ului magnetic ntre primarul si secundarul celor doua transformatoare
identice la deplasarea miezului magnetic.
6e recomanda ca pentru o 'una reproducti'ilitate tensiunea de alimentare
primara sa fie alternativa sta'ilizata, iar tensiunea secundara sa fie redresata si
sta'ilizata.
%nfasurarile primare ale celor doua transformatoare se leaga n serie
aditional, iar cele secundare n opozitie, astfel ca, n pozitia centrala a miezului
magnet
Traductoarele cu miez mobil #fig 1$ sunt des utilizate n convertirea
deplasrilor mecanice ntr)o mrime electric, de o'icei o tensiune
alternativ. Ele constau dintr)o'o'in cu miez mo'il, mrimea de intrare
acionnd asupra acestui miez.
-ig 7
$ig '
Traductoarele generatoare funcioneaz pe principiul transformrii
mrimii demsurat neelectrice #temperatur, poziie, vitez, de'it,
presiune, acceleraie, radiaiifor, etc.$ ntr)o mrime electric #tensiune,
curent, sarcin electric$. (a;ogeneratoarele sunt traductoare de turatie si ele sunt
microgeneratoare de curent continuu sau alternativ care genereaza tensiuni
electrice proportionale cu viteza de rotatie a ar'orelui cu care sunt cuplate. Exista
to;ogeneratoare de c.c. si de c.a. (a;ogeneratoarele consuma o putere de +<9= >
care este negli"a'ila la puteri mari de antrenare, dar la puteri mici apar erori de
masurare a turatiei.
Generatoare de curent continuu
aca un rotor se invarte intre doi poli magnetici stationari, curentul din rotor
circula intr)o directie pe parcursul unei "umatati de rotatie si in cealalta pe
parcursul celeilalte "umatati. Pentru a produce o trecere constanta, intr)o singura
directie a curentului dintr)un astfel de dispozitiv, este necesara furnizarea unui
mi"loc prin care curentul rezultat sa ai'a acelasi sens pe parcursul intregii rotatii.
&a masinile mai vec;i aceasta este realizata cu a"utorul unor placute colectoare, un
inel de metal impartit in doua, montat pe axul rotorului. ,ele doua "umatati sunt
izolate si sunt 'ornele 'o'inei. Perii fixe de metal sau car'on sunt tinute pe
placutele colectoare in timp ce acestea se rotesc, conectand electric 'o'ina la fire
exterioare. ?n timp ce rotorul se invarte, fiecare perie intra in contact alternativ cu
placutele colectoare, sc;im'andu)si pozitia in momentul cand curentul din 'o'ina
isi sc;im'a sensul. Astfel circuitul exterior la care generatorul este conectat este
alimentat cu un curent continuu. @eneratoarele de curent continuu sunt de o'icei
folosite la tensiuni mici pentru a evita scanteile dintre perii si placute care rezulta
la tensiuni mari. ,el mai mare potential o'tinut in general de astfel de generatoare
este de +9== de volti. ?n unele masini mai noi aceasta inversare se face folosind
dispozitive electronice de mare putere, cum ar fi de exemplu diode redresoare.
Generatoare cu current alternative
&a noile constructii de automo'ile, ca urmarea cresterii puteri receptoarelor si
consumatorilor introdusi, a pornirilor si opririrol dese in circulaia intensa din orase,
a rezultat po de o parte necesitatea incarcarii 'ateriilor la turatii de mers in gol ale
motoarelor, iar pe de alta parte necesita cresterii limitei turatiei maxime a
generatoarelor #ca urmare a cresterii raportului de transmisie de la motor la
generator$, cerinte carora dinamurile nu le mai pot face fata. in aceste cauze, ele
au inceput sa fie inlocuite in scara tot mai larga cu altenatoare. Alternatoarele
pentru automo'ile sunt generatoare sincrone prevazute cu redresoare statice, care
folosesc de o'icei diode de siliciu, si ca urmare nu mai necesita colectoare cu
lamele ca in cazul dinamurilor. Ele au rolul de a alimenta cu curent electric
consumatorii #receptoarele$ si de a incarca 'ateria de acumulatoare.
Traductoare de turaie
Principale aparate care permit masurarea pe cale electrica a turatiilor i vitezelor
ung;iulare sunt: ta;ometrul cu curenti tur'ionari, ta;ogeneratorul, ta;ometrul cu
impulsuri.
Tahometrele cu curenti turbionari #fig. 9$ se construiesc pentru intervale
largi de masurare: /=<+=.=== rotAmin. ,onstau dintr)un dispozitiv mo'il format
din unul sau doi magneti permanenti + ce se pot roti in interiorul unui tam'ur
de aluminiu sau cupru /. (am'urul este solidar cu un ac indicator si se poate
roti la randul sau pe dou lagre fiind ins meninut in pozitia initial datorita
unui arc spiral 1. Arcul spiral are capatul interior fix si capatul exterior solidar
cu tam'urul. Ar'orele a carui turatie se masoara pune in miscare de rotorul.
&iniile de camp magnetic produse de magnetii permanenti taie tam'urul in care
vor fi induse t.e.m. proportionale cu turatia n.
%ntre curentii indusi n tam'ur si fluxul magnetilor permanenti apare o interactiune
care se manifesta prin aparitia unui cuplu activ:
M k n a B C +
unde: n este viteza de turatie ung;iulara #turatia$.
-ig 9
-ig : 6c;ema constructive a ta;ometrului cu curenti tur'inari