NORVEGIA

Relief
o Norvegia ocupa partea de vest a Peninsulei Scandinavia si este o tara muntoasa,
strabatuta pe directia SV-NE de lantul Alpilor Scandinaviei ( lung de 1800 km)
o Fiordul Trondheim, din zona central, imparte Norvegia in 2 mari regiuni naturale:
- Norvegia Septentrionala - ocupata de platourile Finnmark (altitudini sub 700m),
strabatute de masive izolate si de Muntii Kjolen (700-1000 m)
- Norvegia Meridionala ocupata de podisuri inalte si de munti(2469m in varful
Galhopiggen altitudinea maxima a Norvegiei)
o Eroziunea glaciara a avut un rol important in modelarea peisajului norvegian rezultand
circuri glaciare, vai in forma de U si circa 1700 de ghetari actuali.
o Tarmurile foarte articulate prezinta spre Oceanul Atlantic numeroase fiorduri, fiind printre
cele mai mari din lume (Trondheimsfjorden -180km, Sognefjord 204km,
Hardangergfjorden 183km)
o De-a lungul coastelor se insiruie circa 150 000 de insule, insulite si stanci.
o Datorita Curentului Golfului, care este un curent cald fiordurile nu ingheata facilitand in
acest fel amplasarea de porturi in zonele respective.

Clima
o Este influentata de Curentul Golfului.
o Norvegia este tara situata la cea mai nordica latitudine care are ape navigabile acest
lucru se datoreaza vanturilor alizee care sunt impinse peste Oceanul Atlantic de catre
continentul american si a curentilor calzi care curg dinspre Ecuator spre Nord in directia
Marii Norvegiei.
o Lanturile muntoase inalte care separa tara reprezinta o bariera orografica ce protejeaza
impotriva precipitatiilor zone intinse din Estul Norvegiei, drept pentru care in aceasta
zona clima este ai continentala decat ar fi de asteptat.
o Lumina zilei variaza foarte mult in timpul anului in Norvegia: in timpul iernii soarele
apune la 15:30 iar vara apune la 3 AM si rasare la 4 AM. Pe timpul verii, bezna lipseste,
noaptea insemnand doar o scurta perioada de crepuscul.

Economie
o ar cu economie puternic dezvoltat, bazat pe industrie diversificat, pe servicii n
transporturi i comer. PIB (1992): 35 % industrie, 62 % servicii, 3 % agricultur.
o Dispune de bogate resurse de subsol (petrol, gaze naturale, minereuri
de fier, cupru, zinc, plumb, molibden, pirite) i de un substanial potenial hidroenergetic,
n baza crora s-a dezvoltat intens electrometalurgia (feroaliaje, oeluri, aluminiu, nichel,
cupru).
o Ramuri industriale n ascensiune: construcii de maini (nave, echipamente i utilaje
electrotehnice, maini unelte), prelucrarea lemnului, fabricarea hrtiei, industria chimic
(ngrminte azotoase, carbid), textil i de confecii, alimentar (produse
lactate, margarin, conserve de carne i de pete). n agricultur predomin creterea
animalelor (bovine, porcine, ovine), producia de cereale (orz, ovz, secar) i de cartofi.
o Pescuit intens (se vneaza balene).
o Export petrol, gaze naturale, echipamente industriale i de transport, nave maritime,
metale, produse textile i alimentare (din pete, carne).
o Import mijloace de transport, produse metalice, fructe, legume.
o Partenerii principali de comer: Marea Britanie, Suedia, Germania, Danemarca.
o Ci ferate: 4.026 km.
o Ci rutiere: 90.174 km. Ci navigabile interne. Flot maritim de mare capacitate.
o Norvegia are cel mai mare numar de tuneluri din Europa. Ele au facut sa dispara
serpentinele de altadata, scurtand drumurile. Accesul prin tunel se plateste.

Populatia
o Populaia Norvegiei numr aproximativ 4,8 milioane de locuitori. Majoritatea
norvegienilor sunt norvegieni etnici (un grup etnic indigen din nordul Europei i alte ri
scandinave).
o Populaia sami se ntlnete n general n zonele centrale i de nord ale Norvegiei i
Suediei, precum i nordul Finlandei i n Rusia, pe Peninsula Kola.
o O alt minoritate naional o reprezint populaia kven, descendent a poporului
finlandez, ce s-a mutat n nordul Norvegiei din secolul al XVIII-lea pn n secolul al XX-
lea. Att populaia sami ct i populaia kven au fost supuse unei puternici politici de
asimilare de ctre guvernul norvegian, din secolul al XIX-lea pn n 1970.
o Datorit acestui proces de norvegizare multe familii de origine sami i kven acum se
autoidentific cu etnia norvegian. Acest fapt, combinat cu o lung istorie de convieuire
a populaiei sami i a popoarelor germanice de nord pe peninsula scandinav, face ca
afirmaiile privind statistica populaiilor etnice sa fie mai puin exacte dect se sugereaz
de obicei. Alte grupuri recunoscute ca minoriti naionale sunt evreii, skogfinner
(finlandezii de pdure) i rromii.
o n ultimii ani imigraia a influenat creterea populaiei cu procente mai ridicate de 50 %
din creterea total. Cele mai mari grupuri de imigrani sunt polonezi, suedezi,
pakistanezi, irakieni, somalezi, germani, vietnamezi i danezi.


Turismul

o Natura impresionant a rii este foarte important pentru turismul Norvegiei, ntruct ea
atrage in fiecare an mii de turisti. Capul Nord i Fiordul Geiranger sunt printre cele mai
vizitate atracii turistice ale rii.

o Foarte apreciat este Norvegia i pentru posibilitatea practicrii sporturilor de iarn la
nlimi impresionante, precum si pentru coasta de vest, Hurtigruten, numeroase
croaziere fiind organizate n aceast zon. ara este impresionant ns si din punct de
vedere cultural, datorit renumitelor biserici de lemn unice n lume i unor orae
impresionante.

o Norvegia mai este numit i ara Fiordurilor, deoarece unele dintre cele mai
spectaculoase i mai frumoase fiorduri din lume se ntlnesc aici, croazierele pe aceste
fiorduri fiind foarte apreciate de turiti. Printre cele mai renumite fiorduri norvegiene se
nscriu:
o Sognefjord cel mai lung (204km) fiord din Europa i al doilea din lume dupa Scoresby
Sund din Groendlanda i cel mai adnc(1309m adncime maxim) fiord din lume. Din
acest fiord pornesc mai multe brate laterale, cum ar fi Aurlandsfjord, Nryfjord(cel mai
ngust din lume, inclus n patrimoniul UNESCO), Lustrafjord.
o Geirangerfjord inclus i el n patrimoniul UNESCO, este n acelai timp i unul dintre
cele mai renumite fiorduriale Norvegiei, cu priveliti ncnttoare oferite de dou dintre
cele mai pitoreti cascade : Brudesloret (Voalul Miresei) i Desyvsostrene(Cele 7 surori);
Lysefjord, faimos pentru peisajele muntoase inedite.
o Hardangerfjord al doilea ca mrime din Europa, al treilea din lume. Este renumit
pentru frumuseea peisajelor primvara i zona ghearului Folgefonna unde se poate
schia pe toat durata verii.
o Stavangerfjord
o Sporturile de iarn - Lillehammer este una dintre cele mai vechi destinaii pentru
sporturile de iarn ale Norvegiei, cunoscut i pentru faptul c n anul 1994 aici au avut
loc Jocurile Olimpice de Iarn.
- La 13 km de Lillehammer se gsete primul parc de iarn din Europa, Hunderfossen
Vinterpark, unde se pot practica mai multe feluri de activiti i sporturi de iarn pentru
toate vrstele.
- Holmenkollen o parte a capitalei Oslo, foarte renumit pentru sriturile cu schiurile
care au loc acolo. Pe arena de ski de la Holmenkollen s-au desfurat competiii nc din
1892, cnd au fost prezeni 10.000 oameni. n prezent, arena dispune de o capacitate
de peste 50.000 persoane. Turnul de unde se fac sriturile este nalt de 60 m. S-a
dispus ns demolarea complexului, pentru a construi unul i mai mare, care s fac fa
standardelor necesare pentru a gzdui in 2011 Campionatele Mondiale Nordice de Ski.
- Hotelurile de ghea

Capitala

o Oslo este capitala i ceal mai populat oras al Norvegiei, bogat in cultura, folclor si
fascinanta istorie a vikingilor.
o Are o populaie de 590 041 de locuitori i suprafa de 426,9 km. Cu comunele fylke-
lui Akershus formeaz i o zon metropolitan locuit de aproximativ 1,4 milioane de
oameni. Comuna urban i fylke-le Oslo sunt aceeai entitate.
o Comunele nvecinate sunt: la vest, Brum, la nord Ringerike, Lunner i Nittedal, la
est Skedsmo i Lrenskog, la sud Enebakk, Ski iOppegrd, iar la sudvest
peninsula Nesodden.
Atractii turistice in Oslo
o Muzeul de Ambarcatiuni Vichinge (Vikingskiphus) contine o incapere funerara cu
schelete vechi, cateva barci vichinge de 900 de ani si anumite artefacte vikinge.
o Castelul Akershus, aflat langa centrul orasului, este un castel medieval, ce creeaza o
atmosfera incitanta, fiind construit in anul 1299. Desi partial afectat si renovat de-a
lungul secolelor, zidurile antice si turnul medieval central al acestei fortarete impozante
inca domina imprejurimile.
o Parcul cu sculpturi Vigeland, decorat cu sute de sculpturi ale artistului norvegian Gustav
Vigeland, este o zona verde ce merita viziata. Monolitul, o lucrare gigantica sculptata
dintr-un singur bloc de piatra, aflata in centrul parcului, este considerata cea mai inalta
sculptura in granit din lume, ce are peste 14 metri inaltime. Insa, cea mai fotografiata
piesa din aceasta colectie, este Sinnataggen, ce infatiseaza un copil suparat.
o Muzeul Rezistentei (Norges Hjemmefrontsmuseum), aflat in incinta Castelului
Akershuscu, aminteste de ocupatia nazista a Norvegiei.
o Merita vizitat si Parlamentul Norvegian (Stortinget), care are tururi ghidate gratuite si
este situat Se afla pe strada in centrul orasului.