Definitie

- Insuficienta cardiaca se defineste ca totalitatea

simptomelor si semnelor ce apar consecutiv
incapacitatii cordului (miocardului) de a asigura un debit
sanguin adecvat necesitatilor organismului.

- Orice afectiune cardiaca poate ajunge la
insuficienta cardiaca; termenul de insuficienta cardiaca
este sinonim cu cel de decompensare cardiaca.
Nursing in Insuficienta cardiaca
Etiologie
- hipertensiunea arteriala
- cardiopatia ischemica
- infarctul miocardic
- boli ale aparatului valvular (stenoza aortica, stenoza
mitrala, insuficienta aortica, insuficienta mitrala)
- fistule arterio-venoase
- tireotoxicoza
- cardiomiopatia hipertrofica si dilatativa
- pericardita constrictiva

Clasificarea insuficientei cardiace se realizeaza
conform urmatoarelor criterii:

1.Criteriul hemodinamic diferentiaza:

-insuficienta cardiaca cu debit cardiac scazut : IC
congestiva si IC hipodiastolica

- insuficienta cardiaca cu debit cardiac crescut: cu
cresterea frecventei cardiace si debit cardiac crescut

2. Criteriul anatomic diferentiaza:

-IC stanga
- IC dreapta
- IC globala

3. Criteriul evolutiv se disting:

-IC acute in IMA extins, embolii pulmonare, aritmii
cu frecventa foarte mare sau foarte mica, endocardite
acute cu distructie valvulara importanta

- IC cronice cu instalare lenta

4. Clasificarea functionala NYHA se disting patru clase de
insuficienta cardiaca:

-clasa I : fara limitare pentru activitatea fizica obisnuita

- clasa II : usoara limitare a activitatii fizice prin aparitia
dispneei, oboselii, durerilor anginoase, la efort obisnuit;

- clasa III : limitare severa a activitatii fizice cu absenta
simptomelor functionale in repaus

- clasa IV :simptome prezente in repaus.


Mecanismul de producere al IC

Defectul de baza din IC consta in imposibilitate fibrei
miocardice de a se contracta normal, consecinta imediata
fiind reducerea debitului sistolic si golirea incompleta a
ventriculilor. Intr-un prim stadiu al IC apare un mecanism
compensator, prin alungirea fibrelor musculare (dilatarea
ventriculilor) va creste implicit forta de contractie , astfel
incat debitul cardiac va fi normal in repaus si redus numai in
conditii de efort. In stadiile avansate ale IC, nici un
mecanism de compensare nu mai este eficient, debitul
sistolic ramanad mic si in repaus.

Conditiile adjuvante, care pot declansa aparitia sau grabi
evolutia unei IC sunt: efortul, surmenajul, obezitatea,
carentele vitaminice, anemiile, tulburarile endocrine,
tulburarile de ritm, etc.

INSUFICIENTA CARDIACA STANGA

Se poate instala brusc sau treptat, la bolnavi cu
afectiuni cardiovasculare care afecteaza
preponderant inima stanga: insuficienta aortica,
stenoza aortica, cardiopatie ischemica, infarct de
miocard,HTA. Manifestarile clinice sunt predominant
respiratorii si se datoreaza in special stazei
pulmonare.

Dispneea este cel mai caracteristic simptom . La
inceput este de efort, mai tarziu apare si de repaus.
Caracteristica in IC stanga este aparitia edemului
pulmonar acut (EPA) sau a astmului cardiac.

Astmul cardiac

- se manifesta printr-un atac brusc (noaptea sau
la scurt timp dupa un efort fizic) de dispnee, fortand
bolnavul sa ia pozitie de ortopnee.
- se insoteste deseori, de tuse seaca sau de
foarte putina expectoratie mucoasa.
- examenul obiectiv pulmonar este, de regula,
normal sau foarte putin modificat.
- atacul dureaza cateva minute, rar depaseste 30
minute.

Edemul pulmonar acut
- Reprezinta forma cea mai grava a dispneei
paroxistice si o mare urgenta medicala.
- Apare brusc, in timpul noptii, dar si ziua dupa efort,
obligand bolnavul sa adopte pozitia de ortopnee. -
Bolnavul este anxios, agitat, palid, cu buzele si extremitatile
usor cianotice, cu transpiratii reci.
- La inceput tusea este seaca, apoi criza de dispnee se
intensifica rapid, apare expectoratia abundenta, spumoasa,
seroasa, care, la un moment dat, curge ca un suvoi continuu
din gura bolnavului; in cele din urma sputa devine rozata
datorita prezentei sangelui transvazat in alveolele
pulmonare.
- La examenul cordului se constata tahicardie,
zgomot de galop, diverse aritmii, iar la ascultatia toracelui
raluri umede.

- In forma cronica a ICstg, pe langa dispneea cu
caracter progresiv (la eforturi din ce in ce mai mici, pana la
dispnee de repaus cu ortopnee), apare si tusea (ambele sunt
expresia stazei pulmonare).

- Examenul obiectiv al cordului evidentiaza semnele
bolii de baza, socul apexian deplasat in jos, tahicardie, suflu
sistolic de insuficienta mitrala functionala.

Insuficienta cardiaca dreapta

- Poate fi consecinta IC stg sau poate surveni
izolat, in boli care afecteaza preponderent ventriculul
drept: bronhopneumopatia cronica obstructiva,
embolia pulmonara, valvulopatiile pulmonare,
fibrozele pulmonare, obezitatea giganta,
angiocardiopatiile congenitale.
- Manifestarile clinice sunt datorate, in special, stazei
venoase sistemice cianoza, turgescenta jugularelor,
hepatomegalie de staza cu reflux hepato-jugular, ascita,
edeme, hidrotorax.
- Ascultatia inimii poate evidentia suflu sistolic
tricuspidian de insuficienta tricuspidiana functionala.


Prevenirea IC

Preventia primara a IC presupune: controlul factorilor de
risc ai aterosclerozei, tratamentul hiperlipoproteinemiilor;
tratamentul correct al HTA, corectia chirurgicala a
valvulopatiilor si cardiopatiilor congenitale, profilaxia
bronhopneumopatiei cronice obstructive.


Tratamentul IC

Mijloacele terapeutice utilizate in tratamentul insuficientei
cardiace sunt:

-reducerea muncii inimii prin repaus fizic si emotional si
cresterea performantei cardiace ce se poate realize prin
inlocuirea repausului fizic cu antrenamentul prin efort fizic
controlat.

- restrictia ingestiei de sare - prin masuri dietetice

- stimularea contractilitatii miocardice prin utilizarea de
digoxina sau dopamina/dobutamina

- controlul retentiei hidro-saline prin utilizarea de diuretice
(nefrix, furosemid, spironolactona) si evacuarea revarsatelor

Tratamentul IC

- cresterea debitului sistolic prin utilizarea de
vasodilatatoare; acestea pot fi vasodilatatoare venoase
nitroglicerina, isosorbid dinitratul, vasodilatatoare
arteriale hidralazina, nifedipinul si vasodilatatoare
mixte inhibitori ai enzimei de conversie a
angiotensinei (captopril, enalapril).

- tratamentul cu beta blocante : metoprolol, atenolol,
carvedilol

Tratamentul EPA

Masurile nespecifice, de urgenta, prezentate in ordinea punerii lor in
practica:

-pozitia sezanda, cu picioarele atarnate la marginea patului sau fotoliului

- inhalarea de oxygen pe masca sau endonazal, cu debit de 4-8 l/min

- punctia venoasa, urmata de administrarea succesiva a unora sau tuturor
drogurilor mentionate mai jos:

furosemid 2-3 fiole dizolvate in miofilin 1 fiola (diureza incepe in 5 min)

morfina 3-5 mg, i.v. lent, timp de 3-5 minute

nitroglicerina 5 micrograme/min sau nitroprusiat de sodium

digoxina, 0,5 mg intravenous

dopamine sau dobutamina, in cazul lipsei de raspuns la alte droguri

Interventii nursing

1. monitorizarea semnelor vitale: AV, TA, respiratie
2. evaluarea statusului mental
3. evaluarea culorii tegumentelor
4. auscultatia pulmonara si a zgomotelor cardiace
5. mentinerea unei pozitii corespunzatoare
6. sfaturi legate de alternarea perioadelor de activitate/repaus
7. estimarea semnelor si simptomelor IC
Telenursing in insuficienta cardiaca
Dispneea
- tipuri de dispnee:
- dispnee de efort (in fazele initiale ale IC)
- dispnee de repaus (in fazele tardive ale IC)
- ortopnee
- astmul cardiac
- edemul pulmonar acut
- Interventii nursing:
- Reducerea congestiei pulmonare (substratul dispneei): de
ex.recomandarea unei pozitii sezande sau semisezande
- Suport emotional (anxietate legata de sufocare sau deces)
Semne culese prin inspectie
- dispneea cu ortopnee
- cianoza
- paloarea
- turgescenta venelor jugulare
- bombarea abdomenului (hepatomegalie, ascita)
- edeme gambiere sau parietale
- tusea
- hemoptizia
- greturi, varsaturi
Semne culese prin auscultatie
- zgomotele cardiace
- sufluri cardiace
Interventii nursing in cazul edemelor
- restrictie de sodiu si lichide
- repaus
- tratament diuretic
- balanta hidrica si diureza
- atentie la semnele deshidratarii (sete, scaderea TA)
Satisfacerea nevoilor fundamentale
1. Nevoia de a comunica
- comunicare permanenta intre asistenta, pacient, familie
si persoane implicate in ingrijire
- pacientii cardiaci sunt foarte anxiosi, stresati
- prin informarea pacientului despre afectiunea sa, se
poate asigura linistea si confortul sau
2. Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura
- pacientul trebuie sfatuit si ajutat sa se simta confortabil
- sa adopte pozitii care sa amelioreze dispneea
3. Nevoia de a dormi si a se odihni
- repausul la pat este o masura importanta pt reducerea
necesarului de oxigen
- somnul poate fi perturbat datorita bolii
- reducerea anxietatii, postura adecvata pt evitarea ortopneei
4. Nevoia de a bea si a manca
- se prefera mesele in cantitati mici
- dieta sodata, restrictia de lichide

5. Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre
- sfaturi legate de o toaleta adecvata
- de preferat baile in locul dusurilor (se consuma mai multa
energie)
6. Nevoia de a evita pericolele
- asigurarea unui climat de liniste si calm (suport familial)
- informarea pacientului despre boala, manifestari clinice,
tratament pt reducerea sentimentului de teama si izolare
7. Nevoia de a elimina
- repausul la pat predispune la constipatie laxative, dieta
- monitorizarea diurezei
Suportul familiei
- IC poate determina anxietate si teama in randul membrilor
familiei pacientului
- adesea ei se simt izolati, lipsiti de ajutor, speriati si chiar
vinovati de aparitia bolii
- familia necesita informatii si sprijin
- familia va fi ajutata sa si exprime sentimentele
- familia poate furniza informatii despre obiceiurile pacientului
- familia va fi implicata in procesul de ingrijire, educatie si
recuperare