Intrebari Audit

1 definiti auditul statutar si subliniati elementele funadamentale ale definitiei

Audit statutar (singurul reglementat) reprezint examinarea efectuata de un profesionist
contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea
exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele,clare si complete a pozitiei si
situatiei financiare precum si a rezultatelor (performantelor) obtinute de aceasta.
Elementele de baza ale conceptului de audit statutar:
a) profesionistul competent si independent care poate fi o persoana fizica sau o persoana
juridica;
b) obiectul examinarii: situatiile financiare ale firmei: bilantul,contul de profit si
pierdere,etc.;
c) scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidela,clara
si completa a pozitiei financiare (patrimoniului);
d) criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima opinia in
constituie standardele (normele) de audit si standardele (normele) contabile.

2 prezentati conceptul de imagine fidela in audit
Conceptul de imagine fidela nu poate fi disociat de regularitatea si sinceritatea
contabilitatii. Regularitatea presupune conformitate la regulile si procedurile contabile si
respectarea urmatoarelor principii:
a)Principiul prudentei: presupune o apreciere rezonabila a faptelor in scopul evitarii de a
transfera in viitor incertitudini prezente. Nu este admisa supraevaluarea elementelor de
activ
si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor, tinand cont
de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea acrivitatii
exercitiului curent sau anterior;
b)Principiul permanentei metodelor:conduce la continuarea aplicarii regulilor si normelor
privind evaluarea,inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si
a rezultatelor,asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile;
c)Principiul continuitatii activitatii:se presupune ca unitatea patrimoniala isi continua in
mod normal functionarea intr-un viitor previzibil,fara a intra in stare de lichidare sau
reducere sensibila a activitatii;
d) Principiul independentei exercitiului:presupune delimitarea in timp a veniturilor si
cheltuielilor aferente activitatii pe masura angajarii acestora si trecerii lor la rezultatul
exercitiului la care se refera;
e) Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere a unui exercitiu care trebuie sa
corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent;
f) Principiul necompensarii:nu este admisa compensarea intre posturile de activ si pasiv
ale bilantului si nici veniturile cu cheltuielile din contul de rezultate.
Sinceritatea presupune aplicarea cu buna credinta a regulilor si procedurilor contabile.

3 pragul de semnificatie in audit
Prag de semnificatie = nivelul, marimea unei sume peste care auditorul considera
ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea
situatiilor financiare si a patrimoniului intreprinderii.
Pragul de semnificaie reprezint un nivel de eroare, care sub o anumit mrime, are rolul
de a nu afectata semnificativ nelegerea i interpretarea situaiilor financiare.
Elemente de referinta ale pragului de semnificatie:
-capitaluri proprii;
-rezultatul net;
-cifra de afaceri.
Pragul de semnificatie poate fi stabilit in:
-valori absolute;
-valori relative.
Elementele specifice pragului de semnificatie:
-necesitatile utilizatorilor situatiilor financiare;
-caracteristicile intreprinderii;
-caracteristicile elementelor considerate semnificative.
4 elementele de baza ale raportului de audit statutar
Elemente de baza ale raportului de audit
Raportul de audit trebuie sa contina:
- relatia contractuala de executare a misiunii de audit;
- observatiile reiesite din diverse verificari;
- informatiile a caror mentiune in raport este prevazuta expres de lege;
Din raportul de audit trebuie sa rezulte in mod clar:
- mentionarea responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea intreprinderii;
- descrierea obiectivelor si natura misiunii de audit;
- situatiile care fac sa apara incertitudini;
-natura si locul observatiilor in raport.
In mod obligatoriu,un raport trebuie sa contina:
- Titlul;
- Destinatarul;
- Paragraful introductiv;
- Paragraful cuprinzand natura si intinderea lucrarilor de audit;
- Paragraful opiniei;
- Data raportului;
- Adresa si datele auditorului;
- Semnatura auditorului.
5 paragraful opiniei din rap de audit. Tipuri de opinie
Paragraful opiniei
Norma:"expertul trebuie sa-si exprime opinia in legatura cu situatiile financiare
auditate,fara echivoc si cu includerea unor elemente probante pe care se sprijina".
Termenii utilizati pentru exprimarea opiniei sunt:
-dau o imagine fidela;
-prezinta in mod sincer in toate aspectele lor semnificative.
a)Opinie fara rezerve: "dupa parerea noastra, conturile anuale dau o imagine fidela
pozitiei si situatiei financiare a societatii la data de 31 decembrie 2008, precum si
rezultatele acestor operatii si fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul inchis la aceasta
data, in conformitate cu normele internationale (sau nationale) de contabilitate".
b)Opinie cu rezerve: rezervele se prezinta inainte paragrafului de opinie. Paragraful
opiniei arata astfel: "Noi nu am putut asista la inventartul fizic din 31 decembrie 2008,
pentru ca noi am fost desemnati auditori ulterior acestei date. Tinand seama de natura
documentelor contabile ale societatii, noi nu am putut controla cantitatile prin alte
proceduri".
Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitatii auditate: "Astfel,cum
este explicata in nota "X" anexata, nu s-au constatat amortismente in situatiile financiare.
Aceasta practica nu este, in opinia noastra, in acord cu Normele de amortizare a
capitalului imobilizat in active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment
liniar si al unei cote de...pentru cladiri si....pentru utilaje, trebuie sa se ridice la suma
de...pentru exercitiul incheiat la data de 31 decembrie 2008. In consecinta,
amortismentele cumulate trebuie sa se ridice la suma de....., iar pierderile exercitiului si
pierderile cumulate la suma de....lei. Dupa parerea noastra, cu exceptia incidentei asupra
conturilor anuale, a faptelor mentionate in paragraful precedent, conturile anuale dau o
imagine fidela pozitiei si situatiei financiare a societatii cat si contului de profit si
pierdere".
c)Imposibilitatea exprimarii unei opinii: se emite in cazul limitarii intinderii lucrarilor de
audit. Exemplu: "Noi nu am fost in masura sa asistam la inventarul fizic, nici sa
procedam la confirmarea directa a conturilor de clienti, din cauza limitarii intinderii
lucrarilor noastre, impusa de catre directiune. Avand in vedere importanta faptelor expuse
mai sus, noi nu ne exprimam opinia asupra conturilor anuale".
d)Opinia defavorabila: se emite atunci cand exista dezacorduri cu conducerea
intreprinderii asupra principiilor contabile. Cnd auditorul nu poate exprima o opinie
asupra ansamblului situaiilor financiare din cauza dezacordului profund ce-l mpiedic s
formuleze o opinie cu rezerve, acesta refuz exprimarea unei opinii cu rezerve asupra
situaiilor financiare. Declaraia auditorului va exprima c situaiile financiare nu sunt
conforme cu standardele i reglementrile aplicabile, nu confer o imagine fidel i real
i va meniona cu claritate toate motivele dezacordului.
n conformitate cu standardele internaionale cap. Dezacordul asupra politicilor
contabile Metoda contabil necorespunztoare Opinie calificat:
Am auditat bilanul anexat la societii DELTA la 31.12.200x, situaia contului de
profit i pierdere precum i situaia fluxurilor de numerar pentru anul ncheiat.
Responsabilitatea pentru aceste situaii revine conducerii societii. Responsabilitatea
noastr este de a prezenta o opinie asupra acestor situaii financiare n baza auditului
efectuat.
Am desfurat auditul n concordan cu standardele de audit.

n opinia noastr, datorit efectelor aspectului discutat n paragrafele precedente
situaiile financiare nu prezint o imagine fidel (sau nu prezint n mod fidel) o poziie
financiar a societii la 31 decembrie 200x precum i a rezultatelor din exploatare i a
fluxurilor de numerar pentru anul ncheiat la data respectiv n conformitate cu
Standardele i practicile naionale de contabilitate.
Conform celor prezentate n Nota X la situaiile financiare, n situaiile financiare
nu a fost prezentat nici o amortizare practic, ce n opinia noastr, nu este n
concordan cu Standardele Internaionale de Contabilitate. Provizionul pentru anul
ncheiat la 31 decembrie 200x trebuie s fie de _____ calculat pe baza metodei liniare de
amortizare, folosind ratele anuale de 5% pentru cldiri i 20% pentru echipamente.
Prin urmare, activele fixe trebuie reduse cu amortizarea cumulat de _____ lei, iar
pierderea anual i deficitul cumulat trebuie s creasc cu ____ i respectiv ____.
n opinia noastr, cu excepia efectului asupra situaiilor financiare al problemei la
care s-a fcut referire n paragrafele anterioare, situaiile financiare prezint o imagine
fidel (sau prezint n mod corect, sub toate aspectele semnificative) poziia societii la
31 decembrie 200x i a rezultatelor din exploatare, precum i a fluxurilor de numerar
pentru anul ncheiat, n conformitate cu Standardele Internaionale de Contabilitate i
Standardele naionale relevante.
6 prez 5 deosebiri fundamentale intre AS si auditul intern
Deosebirile intre auditul intern i auditul statutar:
1. Statutul auditorului.
Auditorul statutar este un furnizor liber de servicii pe pia, pe cnd auditorul intern face
parte din structura ntreprinderii.
2. Beneficiarul auditului.
Auditorul statutar lucreaz n folosul utilizatorilor situaiilor financiare, pe cnd auditorul
intern lucreaz n beneficiul responsabililor structurii interne a ntreprinderii.
3. Obiectivele auditului.
Auditul intern are ca obiectiv existena, adaptabilitatea i modul de aplicare a
procedurilor deci a sistemului de control intern al ntreprinderii, pe cnd auditul statutar
are ca obiectiv exprimarea unei opinii cu privire la imaginea fidel a poziiei
performanei i situaiei financiare. Deci controlul intern este pentru auditul intern un
scop iar pentru auditul statutar un mijloc.
4. Domeniul de aplicare.
Auditul statutar cuprinde toate funciile ntreprinderii n msura n care activitile
contribuie la elaborarea situaiilor financiare. Auditul intern are o arie mult mai vast, el
cuprinde nu doar toate funciile ntreprinderii dar n integralitatea acestora.
5. Poziia fa de fraud.
Auditorul statutar reine o fraud doar n msura n care aceasta are un impact asupra
situaiilor financiare n afara altor obligaii legale ale auditorului cum ar fi obligaia de
divulgare, pe cnd auditorul intern, dei nu are ca obiectiv descoperirea de fraude, este
mult mai n msur s contribuie la prevenirea i descoperirea fraudelor, suspectnd i
adncind controlul asupra oricrei nerespectri a procedurilor de control intern.
6. Independena este diferit, auditorul statutar are independen absolut fa de
ntreprindere, auditorul intern are independen restrictiv, adic este independent fa de
orice structur a ntreprinderii auditat, nu i fa de conducere.
7. Periodicitatea auditurilor
Auditorul statutar vine temporar n ntreprindere i de fiecare dat are aceiai
interlocutori, auditorul intern este permanent n ntreprindere i temporar din punct de
vedere al interlocutorilor, potrivit planului de audit intern.
8. Metodologie
Auditul statutar se exercit pe baza unei metodologii unice i unitare, stabilit de IAASB
- Consiliul pentru Standarde Internaionale de Audit i Auditare, pe cnd auditul intern,
dei se exercit pe baza unei metodologii stabilite de IIAI - Institutul Internaional al
Auditorilor Interni, n aplicare, ea este adaptat la specificul i cultura ntreprinderii.

7 ce contine paragraful introductiv al raportului de audit
Paragraful introductiv. Primul paragraf al raportului are trei funcii. n primul rnd, el
face simpla afirmaie c firma de expertiz contabil a efectuat un audit. Aceast
formul este inclus pentru a nu se confunda raportul de audit cu un raport de compilare
sau de revizuire. Paragraful referitor la perimetru explic ce se nelege prin termenul de
audit".
n al doilea rnd, n paragraful introductiv se face o list a situaiilor financiare care au
fost supuse auditului, menionndu-se i data de ntocmire a bilanului contabil i
exerciiul contabil la care se refer ,contul de profit i pierdere i situaia fluxurilor de
trezorerie. Denumirile situaiilor financiare menionate n raport trebuie s fie identice
cu formulele utilizate de managementul companiei n documentele de sintez
respective. Remarcai faptul c raportul prezentat mai jos se refer la situaii financiare
comparative. Prin urmare, va fi nevoie de un raport privind situaiile ntocmite pentru
ambii ani n cauz.
n al treilea rnd, paragraful introductiv afirm c situaiile financiare in de competena
managementului i c responsabilitatea auditorului const n a exprima o opinie despre
aceste situaii n urma efecturii unui audit. Scopul acestei formule este de a comunica
faptul c managementul rspunde de selectarea principiilor contabile general acceptate
aplicabile n fiecare caz, de luarea deciziilor de cuantificare i prezentare a informaiilor
n cadrul aplicrii acestor principii, precum i de clarificarea rolurilor corespunztoare
ale managerilor i auditorilor.

8 prezentati 10 proceduri de audit al imobilizarilor
Lucrari de efectuat la examinarea conturilor de imobilizari financiare
Definitie: Lucrari de efectuat: De obtinut lista portofoliului - titluri la data bilantului si de
determinat daca ea corespunde cu soldul contului in balanta generala De verificat
evidentierea analitica si sintetica De informat despre metoda de evaluare a titlurilor
aplicata portofoliilor - titluri la inchiderea conturilor De intebat conducerea despre
valoarea contabila a titlurilor De intrebat conducerea despre diferenta dintre valoarea
contabila si valoarea de tranzactionare De revazut eventualele probleme ale valorii de
realizare De determinat daca castigurile, pierderile si veniturile din plasamente au fost
corect inregistrate De informat despre clasificarea titlurilor de participare si despre
titlurile de plasament De urmarit daca s-au respectat regulile de autorizare a operatiunilor
de cumparare sau vanzare de titluri efectuate in cursul exercitiului De analizat tranzactiile
intra-grup pentru a vedea daca s-au eliminat operatiunile reciproce cand societatea este
membra a unui grup 1. Obtineti un tabel cu variatia valorii de intrare, a imobilizarilor
financiare si investitiilor financiare pe termen scurt, a provizioanelor constituite si a
valorii contabile nete la sfarsitul exercitiului financiar auditat. 2. Decideti pentru care
conturi este necesara verificarea detaliata. 3. Verificati corespondenta posturilor
bilantiere cu balanta de verificare. 4. Obtineti o lista a plasamentelor si asigurati-va ca
sunt corect clasificate in filiale, firme asociate, asocieri in participatie, alte active fixe sau
curente. 5. Verificati costul activelor noi si al celor cedate cu documentele justificative
aferente si asigurati-va ca variatiile importante au fost autorizate. 6. Verificarea intrarilor
de investitii financiare. 7. Verificarea iesirilor de investitii financiare. 8. Verificarea
intrarilor si iesirilor de creante imobilizate. 9. Confirmati soldurile conturilor de credite
intragrup si asigurati-va ca sunt corect prezentate. 10. Asigurati-va ca veniturile din
plasamente sunt inregistrate in contabilitate pe o baza adecvata si consecventa.Verificati
cheltuielile provenite din investitii. 11.Asigurati-va ca profitul/pierderea din cedari este
calculat(a) corect. De asemenea procedati la verificarea tratamentului fiscal fata de
pierderea neta. 12.Obtineti confirmari de la tertii ce detin certificate de proprietate,
amanunte privind conditiile contractuale ale asocierii in participatie. 13.Verificati fizic un
esantion din certificatele detinute de entitatea auditata.

intrebarea 9:
Lucrari de efectuat la examinarea conturilor de stocuri

Definitie: Lucrari de efectuat: De procurat listele de inventar si de detrminat daca totalul
corespunde cu soldul balantei generale si daca listele de inventar sunt bazate pe
inventarierea fizica a stocurilor De informat despre metoda de inventariere fizica De
verificat daca este utilizat un sistem de inventar permanent si daca periodic se fac
comparatii la cantitatile fizice De discutat despre ajustarile efectuate la iesirea ultimului
inventar fizic al stocurilor De informat despre metodele de evaluare pentru fiecare
categorie de stocuri si in special de eliminare a profiturilor intre societati De discutat
despre permanenta metodelor in evaluarea stocurilor tinand seama de toate componentele
De comparat rotatia stocurilor cu cea a exercitiilor precedente De informat despre metoda
utilizata pentru identificarea stocurilor cu rotatie lenta si uzate moral De cercetat daca
anumite stocuri au fost trecute in depozit de catre entitate si daca acesta este cazul cand
aceste marfuri au fost incluse in inventar De comparat totalurile pricipalelor categorii de
stocuri cu cele ale exercitiilor precedente si cu cele asteptate pentru exercitiul in curs.
1.Obtineti un tabel sintetic cu stocurile si contractele pe termen lung aferente exercitiului
curent si anterior. 2. Revizuiti fisele de inventar finale ale stocurilor, verificand adunarea
pe verticala si orizontala, precum si elementele neobisnuite. 3. Asigurati-va ca in lista
contractelor s-a facut deosebirea intre contractele pe termen lung si cele pe termen scurt,
iar prezentarea lor este in concordanta cu standardele contabile relevante. 4. Examinarea
analitica. Comparati viteza de rotatie a stocurilor, precum si clasificarea stocurilor si a
contractelor din exercitiul auditat cu cele din exercitiul anterior. 5. Inventarierea
stocurilor si participarea la inventariere. 6. Selectati un esantion de stocuri din fisele de
inventar preliminare si verificati existenta stocurilor respective, apoi procedati invers. 7.
Identificati stocurile tertilor detinute de societate. 8. Obtineti detalii privind bunurile in
tranzit sau cele aflate in alte locatii. 9.Revizuiti fisele de inventar ale tuturor stocurilor
finale. 10.Comparati constatarile testelor de numarare a stocurilor realizate in cursul
participarii la inventariere cu fisele de inventar finale. 11.Pentru un esantion de stocuri
verificati cantitatile din fisele de inventar finale cu cele din din fisele preliminare si
obtineti explicatii pentru modificari.



10lucarari de efectuat la examinarea conturilor furnizori-stocuri
Analiza soldurilor debitoare i creditoare ale conturilor de furnizori
Obiectivul este de a verifica corecta nregistrare n bilan a datoriilor i creanelor
vis--vis de furnizori i asigurarea c societatea a respectat principiul separrii exerciiilor
contabile i se realizeaz:
- Identificnd ansamblul creanelor i datoriilor legate de conturile de furnizori care
figureaz n activul i pasivul bilanului; facei un tablou comparativ al soldurilor
contabile de la un exerciiu la altul; verificai concordana soldurilor cu cele din balana
general;
- Asigurndu-v c prezentarea n bilan a soldurilor de furnizori nu se face
compensnd solduri debitoare i creditoare;
- Verificnd dac sunt nregistrate n conturi distincte operaiile care se refer la
furnizorii din exploatare, furnizorii de imobilizri i la eventuale reineri n contul
garaniilor; atenie mare se d furnizorilor din exploatare, deoarece orice ajustri aduse
acestor conturi au un impact direct asupra rezultatului contabil, pe cnd cele asupra
conturilor de furnizori pentru imobilizri influeneaz numai modul de prezentare n
bilan i masele contabile i finaniare;
- Apreciind dac contabilizarea soldurilor furnizori se face reflectnd regimul de
fiscalitate indirect, aplicabil; contabilizarea distinct a fluxurilor cu furnizorii trebuie s
faciliteze controlul TVA;
- Confruntnd soldurile conturilor de furnizori din balana general cu balana
analitic a conturilor de furnizori; pot s apar diferene datorate faptului c anumite
operaii referitoare la furnizori au fost nregistrate n jurnalul de operaiuni diverse i
trebuie vzute motivele;
- Pornind de la balana analitic a furnizorilor, identificai soldurile debitoare ale
unor furnizori; acestea pot apare, de regul, ca urmare a ncasrii unor avansuri sau plii
unor sume mai mari dect cele datorate; selecionai principalele solduri debitoare i
analizai originea acestora; asigurai-v c acestea nu se datoreaz unei erori de
contabilizare, plat unor tranzacii neefectuate;
- Preciznd dac ntreprinderea dispune de programe informatice pentru cumprri i
plata furnizorilor.
Analiza modului de ncheiere a conturilor de furnizori
- Pornind de la balana analitic, identificai conturile de furnizori fr micare n timpul
exerciiului (nicio cheltuial, nicio plat); acesta se realizeaz prin analiza rulajelor sau
prin compararea cu balana analitic anterioar; se pot depista astfel profiturile latente
existente n bilanul de nchidere corespunztoare unor datorii vechi ctre furnizori, a
cror plat nu a fost nici fcut nici reclamat;
- Verificai dac neplata furnizorilor nu este motivat printr-un litigiu, care poate s
genereze riscuri de aprovizionare; verificai dac la anularea acestor profituri latente, prin
nregistrarea lor n rezultatul excepional, s-a inut seama de termenele de prescripie; n
cadrul termenelor de prescripie, profiturile latente pot fi izolate ntr-un cont din grupa 46
creditori diveri n ateptarea nregistrrii lor la rezultatul excepional;
Studiai termenele de plat a furnizorilor (pe baza contractelor comerciale)
Apreciai evoluia raioului:
Sold cont furnizori din exploatare
Total cumprri
(soldurile conturilor de furnizori cuprind furnizorii din exploatare, efectele de pltit,
facturi nesosite i cheltuieli constatate n avans; conturile de cumprri cuprind conturile
din clasa 3 i conturile 60, 61 i 62; conturile de furnizori sunt retratate de TVA-ul
inclus); comparai acest raio cu termenele teoretice de plat i analizai originea
diferenelor;
- Selecionai principalele solduri de furnizori la data nchiderii i verificai preluarea
lor corect n exerciiul urmtor;
- Verificai c n soldul conturilor furnizori - efecte de pltit nu figureaz dect
efectele a cror scaden este posterioar datei de nchidere i c preluarea n exerciiul
urmtor s-a fcut corect;
- Verificai primele pli din exerciiul urmtor i asigurai-v c ele corespund
datoriilor reflectate n bilan;
- La verificarea conturilor de cumprri - pli, asigurai-v c explicaia
nregistrrilor este pertinent, c facturile s-au contabilizat pe baza unui jurnal de
cumprri, c plile au fost contabilizate pe baza unui jurnal de trezorerie, c conturile
au fost corect intitulate i soldurile corect identificate; orice anomalie face ca auditorul s
pun n lucru proceduri suplimentare;
- Identificai i analizai conturile furnizori-garanii reinute; verificai dac nu sunt
reineri n contul garaniei care nu au fost eliberate la cererea furnizorilor, dei trebuiau
eliberate, i care constituie de fapt profituri latente
11clienti vanzari
Auditul conturilor de clieni din bilan i al cifrei de afaceri din contul de rezultate
presupune o cunoatere prealabil a activitii ntreprinderii: ce bunuri sau servicii vinde,
cine sunt clienii, care sunt termenele curente de plat, care sunt principiile de
contabilizare a cifrei de afaceri aplicabile sectorului de activitate, etc.
n practic, auditul acoper dou aspecte:
- Validarea valorii nete contabile a creanelor nscrise n activ (este important s se
verifice c valoarea net contabil a creanelor este conform valorii de realizare -
recuperare);
- Verificarea respectrii stricte a principiului separaiei exerciiilor contabile (cut -
off) n contabilizarea cifrei de afaceri.
Cnd ntreprinderea are o activitate bazat pe contracte pe termen lung, controlul cifrei
de afaceri se face de o manier specific.
Diligene cu caracter general asupra conturilor de clieni
Auditorul trebuie s se asigure c creanele i datoriile din bilan, legate de contul
clieni, sunt justificate i corect evaluate. Riscul de audit cel mai semnificativ const n
supraevaluarea creanelor n raport cu posibilitile de recuperare i, deci, provizioanele
pentru depreciere sunt necesare.
- Stabilii un tablou de sintez, din care s rezulte evoluia, n timpul exerciiului, a
conturilor de activ i de pasiv privind clienii: creane n activ, avansuri primite n pasiv,
venituri constatate n avans n pasiv; confruntai soldurile cu sumele din bilan; asigurai-
v c n bilan nu s-au fcut compensri ntre soldurile debitoare i creditoare.
- Verificai dac societatea nregistreaz distinct clienii, n funcie de regimul de
TVA (ceea ce va facilita controlul TVA).
- Identificai creanele intragrup (creane referitoare la societile din grup).
- Obinei o balan analitic a clienilor la nchiderea exerciiului i comparai-o cu
sumele din balana general i cele din bilan.
- Identificai clienii cu solduri creditoare; normal, ele reprezint avansuri primite
sau sume pltite peste cele normale; asigurai-v c nu este vorba de contabilizarea unor
ncasri (clasa 5 la clasa 4) fr nregistrarea cifrei de afaceri corespunztoare (clasa 4 la
clasa 7).
- Calculai raioul urmtor: credit clieni la sfritul exerciiului / cifra de afaceri a
exerciiului; creanele clieni pot astfel s fie exprimate n numr de zile de cifr de
afaceri; comparai rezultatul cu termenele teoretice de ncasare, prevzute, n contractele
de livrare i justificai diferenele semnificative.
- Circularizai soldurile clienilor.
Diligene care permit controlul ncasrii clienilor
Obiectivul este s se verifice caracterul realizabil al creanelor clieni, nscrise n activ
la nchiderea exerciiului, ceea ce echivaleaz cu asigurarea c valoarea net contabil a
creanelor clieni reprezint sume pe care ntreprinderea le va ncasa efectiv cu titlul de
creane.
- Obinei o balan analitic a clienilor la data nchiderii i grupai clienii pe vechime;
selecionai creanele cele mai vechi i cu sumele cele mai importante; verificai care din
acetia au fost ncasai pn la data cnd efectuai auditul, studiind fie creditrile contului
clieni, fie extrasele de banc sau conturile de trezorerie.
- Aplicai procedura circularizrii externe.
- Pentru creanele nencasate pn la data auditului, verificai pe cele cu ntrziere
semnificativ i asigurai-v de motivele ntrzierii fa de termenele scadente i de faptul
c nu apar elemente care ar pune n cauz ncasarea lor; ndat ce un risc de nencasare
exist, trebuie s v ntrebai asupra ajustrilor ce trebuie aduse valorii nete contabile, ce
trebuie reinut din bilan; comparai necesarul de provizionat cu provizioanele deja
constituite i cerei ajustrile necesare.
- Controlul caracterului realizabil al creanelor clieni trebuie s se refere la toate
categoriile de clieni: clieni, clieni-facturi de efectuat, clieni-efecte de primit, efecte
remise la ncasare, precum i creane extracontabile.
- Efectuai o analiz a indicatorilor: creane auditate / creane bilaniere; creane ncasate
la data auditului / total creane n sold la nchidere; creane a cror nencasare este
justificat / total creane n sold la nchidere minus creane ncasate pn la data auditului,
etc.
Exhaustivitatea i justificarea costului creanelor ndoielnice
Obiectivul acestor diligene este de a verifica dac provizioanele pentru depreciere,
din bilan, sunt suficiente pentru a ajusta valoarea net contabil a ansamblului creanelor
- clieni, n funcie de valoarea lor de realizare sau c creanele - clieni nu au fost
depreciate nejustificat, antrennd o degradare fictiv a rezultatului i un risc fiscal.
- Facei un tablou, care s scoat n eviden variaiile la nchidere, fa de deschidere,
pentru deprecieriile creanelor: sume la deschidere, dotri i reluri de provizioane, sume
la nchidere.
- Studiai principiile avute n vedere pentru trecerea unei creane n categoria celor care
trebuie provizionate: calculul unui provizion rezult dintr-o reglementare sau dintr-o
analiz specific fiecrui client n parte; apreciai respectarea principiilor prudenei i
permanenei metodelor
- Artai i studiai rata (ratele) de depreciere aplicate de ntreprindere, n funcie de
vechime.
- Obinei un calcul detaliat al provizioanelor pentru depreciere i comparai-l cu cel
din exerciiul anterior; asigurai-v c o crean nu a fcut obiectul unui dublu calcul de
provizionat.
- Verificai ca creanele luate n calculul provizioanelor s fie fr TVA.
- Pentru creanele depreciate la nchiderea exerciiului, asigurai-v c, iniial, au fost
nregistrate n conturile de venituri (i n venituri anticipate); n caz contrar, contul de
rezultate va fi de dou ori micorat prin provizioane.
- Verificai dac, n cursul exerciiului, societatea a ncasat (chiar parial) o crean
care fusese provizioant; n caz afirmativ, se poate reine c societatea a fost prea
prudent, antrennd o diminuare anormal a rezultatelor i comport un risc fiscal.
- Concluzionai n ce privete caracterul justificat al provizioanelor pentru depreciere
i n ce privete valoarea net contabil a creanelor.
- Concluzionai asupra respectrii principiului permanenei metodelor contabile, att
n ce privete regulile generale de depreciere, ct i n ce privete cotele (ratele) de
depreciere.
- Obinei o situaie detaliat a creanelor contabilizate n cheltuieli ca fiind
nerecuperabile; n principiu, nerecuperabilitatea poate fi satabilit de oficiul juridic sau o
instan; pentru a evita riscul fiscal, este indicat s se manifeste maxim pruden n
trecerea la nerecuperabile a clienilor, trecerea pe cheltuieli i nlturarea din bilan;
preferai meninerea n bilan, fie i cu valoare nul, via provizion.
- Calculai indicatorul costul ndoielnicilor, care figureaz n contul de rezultate; el
este egal cu suma dotrilor la provizioane plus cheltuielile legate de creanele
nerecuperabile minus suma provizioanelor anulate (reluate n rezultate); studiai evoluia
acestui indicator, de la un exerciiu la altul, ceea ce poate conduce la concluzii cu privire
la modul de gestionare a afacerilor comerciale.
- Observai dac societatea beneficiaz de un sistem de asigurare contra riscului de
nencasare.
Analiza principiilor de contabilizare n cifra de afaceri
- Examinai principiile transferului de proprietate n coeren cu constatarea veniturilor n
contabilitate.
Faptul generator al unei vnzri depinde, n contabilitate, de natura activitii
ntreprinderii:
Vnzrile de bunuri sunt, n principiu, contabilizate la data livrrii lor; prin
excepie, poate fi reinut data punerii la dispoziie a bunurilor ctre client sau data
prelurii de ctre transportator (livrrile FOB);
Vnzrile de prestaii de serviii sunt, n principiu, contabilizate la data efecturii
prestaiilor; prin excepie, n cazul contractelor pe termen lung (construcii) veniturile
contabile pot fi constatate n avans.
- Dac principiile de contabilizare n cifra de afaceri, aplicate de ntreprindere, fac
excepie de la cele prezentate mai sus, analizai temeinicia; pentru orice anomalie
identificat, apreciai consecinele asupra rezultatului contabil anual, asupra situaiei nete
la ncheierea exerciiului i identificai eventuale riscuri fiscale.
- Verificai dac ntreprinderea respect principiul permanenei metodelor contabile de
la un exerciiu la altul, n nregistrarea cifrei de afaceri; n caz contrar, evaluai impactul
asupra rezultatului i dac obligaiile n materie de informare financiar au fost
respectate.
- Deseori, vnzrile de bunuri i prestrile de servicii sunt nsoite de condiii de plat
particulare: vrsarea unor aconturi, pli la termen, etc.; verificai dac nregistrarea cifrei
de afaceri se face independent de orice specificitate n materie de plat.
- Deseori, vnzrile de bunuri i servicii sunt nsoite de o clauz referitoare la
proprietate; verificai c societatea respectprincipiul nregistrrii cifrei de afaceri de o
astfel de clauz.
- Verificai dac cifra de afaceri se contabilizeaz la net (fr taxe recuperabile) i
independent de eventuale rabaturi sau sconturi acordate clienilor, care trebuie
contabilizate distinct.
- Verificai dac vnzrile efectuate n devize sunt contabilizate reinnd cursul de
schimb aplicabil la data efecturii tranzaciei; nu trebuie s afecteze cifra de afaceri
contabil.
Verificarea cifrei de afaceri anuale i respectrii principiului separrii exerciiilor
contabile
innd cont de activitatea ntreprinderii, apreciai importana livrrilor sau prestaiilor
n curs la data nchiderii exerciiului; verificai coerena tratamentului contabil al acestora
cu principiul separrii exerciiilor.
- Obinei o detaliere a soldului contului Venituri constatate n avans i confruntai-l cu
suma figurnd n bilan i controlai dac este vorba de operaiuni aferente exerciiului
urmtor; verificai c aceste venituri constatate n avans au fost contabilizate fr TVA.
- Obinei o detaliere a soldului contului Clieni facturi de emis i asigurai-v c:
Vnzrile respective se refer efectiv la exerciiul ncheiat;
Vnzrile respective nu au fcut deja obiectul unei contabilizri
curente n contul de clieni, deci avem o dubl contabilizare; pentru siguran verificai,
prin sondaj, facturarea efectiv a acestor operaiuni ulterior nchiderii exerciiului.
- Asigurai-v de corecta contabilizare a rabaturilor, reducerilor sau risturnurilor
acordate clienilor, dac sunt sume importante, prin diminuarea cifrei de afaceri; pentru
aceasta:
analizai rabaturile reducerile, risturnurile contabilizate posteror
datei nchiderii exerciiului; dac aceste reduceri se refer la operaiuni nregistrate n
cifra de afaceri a anului ncheiat, trebuie verificat dac s-au constituit provizioane la
nchidere, pentru aceste reduceri;
Identificai rabaturile, reducerile i risturnurile acordate contractual
clienilor; calculul acestora poate fi fcut n funcie de volumul afacerilor; asigurai-v de
corecta nregistrare a acestor angajamente;
Dac activitatea ntreprinderii presupune acordarea regulat a
acestor reducer, apreciai evoluia anual a raiouluirabaturi, risturnuri, reduceri/ cifra de
afaceri i explicai orice evoluie semnificativ.
- Studiai jurnalul de vnzri n perioada dintre nchiderea exerciiului i data
realizrii auditului i asigurai-v c aceste vnzri nu se refer la exerciiul auditat.
- Apreciaz evoluia cifrei de afaceri din ultimele 2- 3 luni ale anului, n comparaie
cu lunile anterioare i explicai orice evoluie neregulamentar.
- Calculai pentru exerciiul auditat o marj brut, rezultnd din diferena ntre cifra de
afaceri i principalele cheltuieli de exploatare, in funcie de specificul activitii
ntreprinderii: cheltuieli de personal, costul produciei sau costul achiziiei mrfurilor.
Calculai rata de marje degajat anual, raportnd marja brut la cifra de afaceri
corespunztoare. Descompunei evoluia anual a marjei, att ca rat ct i ca volum:
- rata: (rata marjei(n) rata marjei (n-1) x cifra de afaceri anul n)
- volum: (cifra de afaceri an n cifra de afaceri an (n-1) x rata marjei n anul
separaiei exerciiilor)
Explicai orice evoluie a ratei marjei de la un exerciiu la altul, care poate
ascunde aspecte ale respectrii principiului separaiei exerciiilor.

12 venituri-cheltuieli
..
14identificarea responsabilitatilor in audit
. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 700 stabilete procedurile i principiile
fundamentale i modalitile lor de aplicare cu privire la forma i coninutul raportului
auditorului independent emis pe baza concluziilor rezultate din auditarea situaiilor
financiare ale unei entiti (misiunea de baza)
Din raportul de audit trebuie s rezulte n mod clar:
- menionarea responsabilitilor pentru auditor i pentru conducerea intreprinderii;
- descrierea obiectivelor i natura misiunii de audit;
- situaiile care fac s apar incertitudini;
- natura i locul observaiilor n raport.
Rspunderea conducerii entitii auditate se refer la ntocmirea i prezentarea situaiilor
financiare.
Responsabilitile auditorului sunt de trei naturi:
responsabilitatea de baz; pentru opinia sa n legtur cu situaiile financiare auditate;
responsabiliti secundare care au urmtoarele caracteristici: rezult din texte de legi,
reglementri diverse sau norme ale organismului profesional; nu necesit tehnici i
proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de baz; nu presupune
exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicit ca, de exemplu, rspunsul la
obligaia legal de verificare dac registrele contabile au fost inute corect i la zi);
responsabiliti adiionale care au urmtoarele caracteristicii: rezult din texte de legi i
alte reglementri, pot fi abordate tehnici i proceduri care nu sunt obligatorii pentru
misiunea de baz; presupun exprimarea n mod explicit a unei opinii sau concluzii;
raportarea se poate face separat sau poate fi integrat n raportul de audit (n cuprins sau
n anexe la acesta). De exemplu, conformitatea cu unele reglementri specifice (piaa de
capital, bnci, asigurri etc.) sau raportul asupra controlului intern.