http://saraca.orthodoxphotos.com/biblioteca.

htm
Trei Parinti
O convorbire duhovniceasca cu un cunoscut teolog grec, despre trei Sfinti Ortodocsi
contemporani, din Grecia, si vietilor lor pline de Har dumneeiesc: Gherasim !tonitul,
"acov Tsali#is si Porfirie.

http://saraca.orthodoxphotos.com/biblioteca/trei$parinti.htm
Trei Parinti
%eea ce urmeaa este transcrierea unei casete. Traducerea a fost facuta din doua motive:
pentru a ma a&uta sa inteleg 'greaca mea nu este stralucita( si, poate mai important, sa
daruiesc putina tarie duhovniceasca fratilor si surorilor mele in Hristos.
Trebuie mentionat de la inceput ca aceasta caseta m)a impresionat puternic, si nada&duiesc si
ma rog ca si voi sa dobanditi ceva de pe urma citirea traducerii urmatoare. *a mi)a dovedit
ca si in aceste vremuri ale apostaiei, +umneeu si)a tinut fagaduinta si nu isi va parasi
credinciosii.
"nregistrarea este sub forma unei conversatii intre un teolog grec si un comentator radio
'care, ar trebui sa adaug, parea foarte credincios. Se pare ca aceasta conversatie a fost
inregistrata la inceput in cadrul unei emisiuni religioase(. "ntentia mea a fost sa ma tin de
original, pe cat se poate de aproape. +in nefericire, inregistrarea este de calitate slaba si
uneori nu am putut intelege unele dintre cuvinte. "n alte dati, greaca mea slaba m)a tradat.
+esi in aceste cauri nu am putut oferi o traducere exacta, am incercat sa ofer intelesul de
ansamblu.
%eea ce am oferit in cele ce urmeaa este apropiat originalului. %ea mai mare parte este o
traducere direct in limba englea. ,u am adaugat nimic de la mine, cu exceptia unor
completari 'aseate intotdeauna intre parantee, pentru a explica ceva ce poate fi strain ne)
ortodocsilor, ori pentru a transmite expresia omului din acel moment, de ex. (rade)(.
Trebuie tinut cont si de faptul ca, precum in orice convorbire, se petrece si -vorbirea
incrucisata., cand cei doi interlocutori vorbesc in acelasi timp. %and are loc aceasta, unele
cuvinte se pierd, deoarece nu pot intelege ceea ce se spune. "n asemenea cauri, am inclus
frae scurte intre parantee, pentru a)l informa pe cititor ca traducerii ii poate lipsi ceva.
Talmacirea a fost impartita in trei sectiuni, corespunand fiecarui Parinte in caua.
/oartea acestor trei parinti a fost considerata in Grecia ca fiind o tragedie. Toti au murit in
intervalul a doua luni, catre sfarsitul lui 0110.
Parintele Gherasim: adormit intru Domnul la 7.12.1991
Parintele Iacov: adormit intru Domnul la 21.11.1991
Parintele Porfirie: adormit intru Domnul la 2.12.1991
* * *
Luati la cunostiinta urmatoarele:
2olosesc initialele NS pentru dl. ,i#olas Sotiropoulos 'teolog( si C pentru comentatorul
de la radio.
Gheronda 'Gherondes)plural( 3 un termen afectuos folosit pentru calugari, insemnand
batran.
*chivalentul rus 'slavon( este Staret.
0 / 40
Patera ! Pateres ) 'Parinte( termen folosit atat pentru preoti cat si pentru calugari.
Pa"ouli 3 termen plin de afectiune insemnand 5unic. 2olosit atat pentru monahi, cat si
pentru clerici.
#$rie %leison 3 +oamne, miluieste
* * *
(Parintele Gherasim de la Mica Sfanta Ana (Muntele Athos))
%6: 7a multi ani tuturor. "n emisiunea de astai avem onoarea si bucuria de a fi cu o
persoana foarte cunoscuta noua, dl. ,i#olas Sotiropulos 3 teolog si filolog. ,u e nevoie sa ii
facem nici o preentare, caci este binecunoscut.
!s dori sa ii multumesc pentru amabilitatea de a veni in emisiunea de astai si as dori sa)i
pun o prima intrebare, referitoare la Parintii care au raposat de curand. 7)am citit pe dl. ,S,
intr)o publicatie ortodoxa, mentionandu)i pe Parintii, pe /arii '/ega( Parinti, Parintele
Porfirie, Parintele Gherasim de la /ica Sfanta !na '/untele !thos( si Parintele "acov. !s
aprecia, prin urmare, daca ne)ati putea tine o scurta diertatie despre aceste mari chipuri
care stralucesc in 5iserica acestor timpuri eshatologice.
,S: !s dori sa va multumesc, d)le '+imitri( 8antirolopi, pentru prietenia aratata de acest
post de radio, si sa ofer un mesa& scurt dragilor ascultatori, un an bun si in general sa avem
acest an nou ca pe un an al pocaintei si al mantuirii. /ai ales, as dori sa nada&duiesc ca
poporul nostru mucenic nu va fi incercat 'de catre +umneeu( cu un raboi, pentru nebunia
noastra. "ar daca +omnul va ingadui raboiul din pricina lipsei noastre de respect si de
pocainta, nada&duiesc ca *l sa prote&ee, pe cat se poate, acest loc mucenicesc. !m scris un
articol, precum ati mentionat, despre Parintii care au adormit de curand. Trei Stareti
minunati, pe care am avut ocaia sa ii cunosc: putin pe Parintele Gherasim de la /ica
Sfanta !na '/untele !thos(, foarte putin pe Parintele "acov si mult, cu mult mai mult, pe
Parintele Porfirie.
%6: 9Spuneti)ne: putin despre parintele Gherasim ...
,S: Parintele Gherasim a fost calugar in Sfantul /unte '/untele !thos(. 7)am intalnit
acum un an, cand am trecut prin Sfantul /unte... avea un mare dar de la +uhul Sfant...
compunea imne... nu a studiat niciodata la universitate... nu a invatat niciodata greaca
veche... dar a scris imne minunate si multe slu&be ale Sfintilor, in greaca veche. *ste
imnograful 5isericii din ilele acestea... ,u am putut crede acest fenomen. !m studiat
filologia, am studiat limba greaca veche, dar nu sunt in masura sa scriu imne si slu&be ale
Sfintilor in greaca veche...
%6: Si nu a scris un singur imn...
,S: /ulte canoane si multe imne...
%6: Peste o suta...
,S: +a, da, da... multe imne si multe slu&be. 7)am intrebat pe Parintele Gherasim:
-Gheronda., i)am spus, -cum scrieti imne si canoane in limba greaca veche; !ti studiat
greaca veche;<
Gheronda a ras usor si a is:
<,u, copilul meu, nu am studiat...<
(Atunci am intrebat)
<!tunci cum le scrieti, caci eu am studiat si nu pot scrie nici macar un imn in greaca veche.
Poate as fi putut scrie vreunul, daca am fi trait in vremurile de demult si am fi folosit limba
aceasta.<
4 / 40
(Gheronda a raspuns)
<%opilul meu, nimic nu ii este cu neputinta +uhului Sfant... ,u Sfantul +uh i)a luminat pe
pescarii lipsiti de educatie 'apostolii(.. si ei au invatat toate limbile si au vorbit intregii lumi
stiute; Sfantul +uh m)a luminat, pe mine smeritul, si ma lumineaa ca sa scriu imnele si
slu&bele.<
"mi aduc aminte, d)le +imitri, o situatie asemanatoare, cu o maica stareta needucata, dintr)o
manastire din !ttica. Si ea scria imne in greaca veche, chiar daca nici macar nu terminase
scoala primara= Si o profesoara de filologie a intrebat)o:
<Gherontisa (echivalentul feminin pentru Gheronda), cum ai scris imne in limba greaca
veche... daca nu ai invatat)o;<
(Gherontisa raspunse)
<+a copila mea.. intr)o i sedeam si o sufla o adiere usoara.. era vara.. si tot locul se
umpluse de un mireasma placuta 'mir(.. iar cuvinte si propoitii mi)au venit in minte in
greaca veche.. si eu le)am notat... asa am scris imnele...<
+uhul Sfant ofera toate darurile, si se duce oriunde doreste= Si cand ii lumineaa pe cei
needucati, este o roada chiar si mai minunata a Sfantului +uh. !ceasta s)a petrecut cu
Parintele Gherasim de la /ica Sfanta !na... a scris atat de multe imne si canoane minunate,
deoarece Sfantul +uh -rasufla. (salasluia) in el. +uhul Sfant cunoaste toate limbile si
cuprinde toata "ntelepciunea, pentru ca este +umneeu. +uhul Sfant inestreaa pururea. "n
biserica primara, biserica >eacului !postolic, darurile Sfantului +uh erau mai bogate, mai
vadite, mai ales pentru ca era inceputul crestinatatii. !sa ca pentru ca temeliile credintei sa
fie solide, +umneeu a dat multe daruri, despre care vorbeste !postolul Pavel. !ceste daruri
nu au disparut, ci exista si in veacul actual.
NOTA: Am auzit ca la un an dupa inmormantarea sa, a avut loc o mare adunare atat a
mirenilor cat si a clericilor, pentru a sarbatori adormirea Parintelui Gherasim !"au strans
atat de multi oameni, incat calu#arii s"au in#ri$orat ca hrana pre#atita pentru vizitatori nu
va fi indea$uns %upa ce s"au ru#at cu tarie la Parintele Gherasim, hrana pre#atita nu
numai ca a a$uns pentru acea zi, ci a mai tinut inca trei zile intre#i dupa aceasta
(Parintele Iacov)
Parintele "acov era un nevoitor teribil. Piele si oase, de la nevointele sale ascetice. Traia cu
paine si apa, si unele ierburi. ,u manca carnuri, precum facem noi, sau 'mancaruri
gustoase(. *ra ca si "oan 5oteatorul, pe care il vom pranui peste cateva ile. +iavolii
obisnuiau sa tipe, din persoanele posedate:
-"acov= "acov= Tu, piele si oase= ,e ari= ,e ari=.
%6: >)ati aflat intr)o asemenea situatie;
,S: !m intalnit un calugar din Sfantul /unte care avea probleme demonice. !m auit de
vindecarea sa miraculoasa si el (calu#arul) mi)a spus ca tot ceea ce auisem era adevarat,
atunci cand l)am intalnit personal in Sfantul /unte. Se gasea intr)o stare demonica
infricosatoare. ,u doar probleme psihologice= Problemele psihologice sunt un lucru, dar
starea demonica e altceva.
%6: *ra posedat de un diavol, cu alte cuvinte.
,S: +a, era posedat de un diavol si era chinuit ingroitor. Si din Sfantul /unte, l)au dus la
*ubeia (un loc in Grecia), la manastirea lui Osios (&uviosul) +avid, unde egumen (staret,
parinte duhovnicesc) era Parintele "acov. %hiar daca postea intotdeauna cu strictete, in ilele
cand i l)au adus pe posedat, din Sfantul /unte, a postit si mai puternic si diavolul a iesit.
%6: !m auit...
? / 40
,S: !ceste calugar a fost facut bine, parintele ,icolae era numele sau. !cest lucru m)a
impresionat puternic, tamaduirea posedatului. %aci l)au adus din Sfantul /unte in *ubeia
pentru ca acest ascet minunat sa il poate face bine.
Si numai daca te uitai la el, iti dadeai seama ca era un mare ascet si un om Sfant. %hipul sau
stralucea. Odata, o familie pe care o cunosc a venit din %ipru si am mers impreuna la
manastire, si l)am viitat. 2amilia aceasta era impreuna cu un baietel. %and am iesit din
biserica unde am fost primiti de Parintele "acov, baietelul a is:
-Papouli acesta (termen afectuos insemnand bunic, folosit adesea pentru calu#ari'preoti
mai in varsta) miroase foarte frumos=.
%6: !ti avut o experienta proprie a acestei miresme;
,S: +a@ odata mi s)a intamplat mie nevrednicului, sa simt aceasta mireasma emanand din
toata persoana sa. !m mai auit inainte, dar nu o mai simtisem. +ar anul acesta, +umneeu
m)a gasit vrednic, si am simtit aceasta mireasma venind dinspre persoana sa@ si mi)am adus
aminte de !postolul Pavel cand spune -suntem mireasma lui Hristos. '4 %or 4:0A(. *ste un
fenomen care se petrece in biserica, in Ortodoxie@ chiar si Sfintele /oaste ale Sfintilor
miros frumos. %ineva se poate sufoca de taria acestui miros in timp ce altul nu simte nimic,
chiar daca amandoi sunt credinciosi. Sunt intamplari tainice, mireasma spirituala si
miraculoasa. ,u mirosul fiic, aceste este simtit de catre toata lumea. Bnii oameni care se
duc in locuri de inchinare, se ineaca de mirosul acesta@ fara sa stie ce sunt niste Sfinte
/oaste. Si altcineva poate sa nu simta nici macar un pic, chiar daca este evlavios. %hiar si
un necredincios poate simti, astfel ca sa se emotionee si sa se pocaiasca si sa devina
crestin. %onsider acest fenomen, in care sfintii raspandesc mireasma in timpul vietii, cat si
'apoi( Sfintele lor /oaste, un punct de tarie al %redintei noastre.
!cest lucru nu se petrece persoanelor decedate care au fost necredinciosi, oameni lumesti
(neduhovnicesti), eretici, de alte religii. *i nu au acest fenomen, in care trupurile intregi ale
Sfintilor sunt pastrate, precum Sfantul Spiridon, Sfantul +ionisie, Sfantul Gherasim. Sau
atunci cand trupurile lor se desfac, ei nu au acest fenomen in care relicvele lor sa
raspandeasca mireasma sau sa fie infricosatoare pentru diavoli si sa scoata diavolii din
posedati, sa provoace vindecari miraculoase.
%6: Si ele au aceasta culoare galbena... (!fintele (oaste);
,S: +a... diverse intamplari se petrec... Bn ca cand un ieromonah... a aseat Sfinte /oaste
ale Sf. Trifona pe capul unei persoane posedate. O= Posedatul a devenit salbatic, diavolul
desigur, care se gasea in persoana respectiva. ! sarit, a tipat, a marait: -Trifona ma ari, ma
ari=. +emonul stia cine este Sfantul ale carui moaste sunt frecate de el. /a supar cand
oamenii sunt superficiali, cu pre&udecati, se comporta prosteste, cand nu se uita la dovada
%redintei noastre. +aca ar examina dovada %redintei noastre, ar mai ramane doar cativa
oamni rai, demoniati. /a&oritatea populatiei, cred, ar crede in Hristos, si in crestinism, si s)
ar mantui. +ar oamenii nu cred in astfel de lucruri, si nici nu cred cand vorbim de astfel de
lucruri.
Parintele "acov avea darul stravederii. *l vedea. Putea vorbi cu tine si sa iti spuna numele
tau, unde ai fost, problemele tale...
%6: "n timpul spovedaniilor iti putea spune...
,S: +a, da, da... iti putea spune pacatele tale.. vedea pacatele care le aveai... obisnuia sa
astepte pana le vei spune, si daca aveai dificultati in a le marturisi, spunea: (rade)
-Poate si acesta....
C / 40
Obisnuia sa spuna lucrurile acestea in mod interogativ, purtandu)se manierat, ca sa nu te
stan&eneasca...
%6: "ertati)ma ca va intrerup, dar m)a impresionat ceva ce mi)a fost spus de catre un monah.
%and se ducea sa se marturiseasca, parintele "acov obisnuia sa ingenunchee si spovedania
era facuta in genunchi.
,S: ,ici macar nu va puteti imagina cat de smerit poate fi un suflet... +au slava +omnului
ca l)am cunoscut 'pe parintele "acov(... !m mers de multe ori la manastire, el iubea nespus
predica, obisnuia sa ma puna sa tin predica de la 7iturghie... m)a impresionat puternic
%redinta si simplitatea sa. !vea simplitatea unui copil mic. Toti Sfintii sunt oameni simpli,
au aceasta inima, simplitatea unui copil, se petrece Sfintilor ceea ce icea Hristos, ca -daca
nu va intoarceti si deveniti copii, nu puteti intra in "mparatia %erurilor.. +ar parintele "acov
avea o inima foarte simpla. Oamenii il iubeau pentru simplitatea sa copilareasca.
%6: ,u stia ce inseamna -sort. (pantaloni scurti)
,S: +a, (rade) obisnuia sa ma intrebe -%e inseamna asta, ce inseamna asta;.. ,u era din
lumea aceasta. !cum noi spunem niste lucruri, dle. 8antirolopi, ca pentru oamenii
credinciosi...
%6: *le sunt slava %redintei noastre.
,S: ... ei cred.., dar daca oamenii lumesti aud aceste lucruri, vor ice:
-%e tot vorbesc oamenii acestia... nu sunt in toate mintile=;.
!cele lucruri, ce se petrec cu Sfintii, sunt cu neputinta, de necreut, incat avem probleme sa
le spunem maselor de oameni, caci ei cred ca suntem nebuni. +a.
%6: "ncat 'acum( putem spune.. >eniti si vedeti...
,S: +a, exact... *u, in caul necredinciosilor, le)am spus sa se duca la locuri de inchinare
unde se petrec minuni, ca astfel sa poate ei insisi sa vada si sa creada, ca sa mearga la parinti
cu daruri 'duhovnicesti( si sa poate crede, la biserici unde se fac exorciari ca sa poata
vedea fenomenul demonic... lucruri fiice si omenesti inexplicabile, ce cad in afara legilor
firii.
*xista oameni care s)au dus, care erau odata necredinciosi si apoi au creut. Stiti ce spuneau
ei mai apoi; -%redeam ca acestea sunt basmele preotilor... Of, of= %at de departe am
caut=..
!cesta este felul in care traim. "ntr)o lume ce nu cunoaste si nu ii pasa, ce are numeroase
pre&udecati, care tin departe oamenii de %redinta.
!cum voi spune ceva despre parintele "acov. Parintele "acov, despre care calugarii obisnuiau
sa spuna: -/ulte fapte minunate se petrec cu Gheronda.. indeosebi in ultima vreme... *rau
vreo ece monahi, toti dintre cei mai buni parinti ai /anastirii. !m is -Sa le aud..
*i au spus -/iroase (raspandeste mireasma) puternic, si de multe ori. Bneori te uiti la
Gheronda in dreapta ta, te intorci catre stanga si el se gaseste la stanga ta=.
%6: O persoana lumeasca mi)a povestit aceasta... !u mers la manastire intr)o vara si l)au
vaut pe Gheronda la poalele unui deal, au spus -!m venit sa te vedem Gheronda. iar el le)
a spus... -/ergeti 'la manastire( si ne vom vedea curand.. %and au a&uns, el era de&a acolo=
,S: +a, da aceasta... aceasta...
%6: /)au intreb: -%um este cu putinta, +imitri;.
,S: +a, aceasta am auit)o si eu. Si mi)a fost spusa chiar de catre un om de stiinta. /i s)a
parut tare straniu. +ar la aceste lucruri stranii, se refera chiar si 5iblia.
A / 40
%eea ce s)a intamplat, a fost ca el calarea un animal, ducandu)se sa impartaseasca un
bolnav. Si doi oameni l)au intalnit pe drum. !u vaut ca pleca undeva de la manastire si i)au
spus:
-Gheronda... am venit la manastire tocmai ca sa te intalnim pe tine..
-5un, copiii mei., spuse, -mergeti... *u voi impartasi un bolnav si apoi ma voi intoarce.
*i s)au dus, cu mi&locul lor de transport, catre manastire, iar el si)a continuat drumul spre a
impartasi bolnavul. %and au a&uns la manastire (rade), l)au gasit 'pe parintele "acov( acolo=
O invatatoare pe care o cunosc, care il stia pe parintele "acov, a auit despre acest fenomen
miraculos, si a avut taria sa il intrebe pe Gheronda despre asta. +ar era stan&enita si i)a spus)
o in mod indirect, icand -Gheronda, am auit odata despre un ascet, Gheronda care... 'si a
spus povestea aici(....
Gheronda a ras, icandu)i repede -5ine, bine, bine, il stiu pe acest Gheronda, il stiu=.
*ra foarte smerit... nu voia sa vorbesti despre persoana sa, spunea intotdeauna:
-!veti credinta in +umneeu, copii, aveti credinta in +umneeu, aveti credinta in
+umneeu..
>orbea adesea cu Osios '+umneeiescul( +avid 'cred ca acest Sfant adormit a trait trei ani
din viata intr)un copac(. Si, de asemenea, cu Sfantul "oan 6usul. !vea mare respect pentru
acesti doi sfinti, facatori de minuni. "ar oamenii obisnuiau sa ii spuna:
-Parinte, am auit ca vorbesti cu Osios +avid si cu Sf. "oan 6usul.
Si am auit raspunsul cu propriile mele urechi:
-%opii mei= Totul este cu putinta credintei noastre. Si voi@ fiecare credincios poate vorbi
Sfintilor. !tata vreme cat aveti credinta in +umneeu. !veti credinta in +umneeu, nu va
indoiti= Hristos este atotputernic= %redinta noastra este vie si adevarata= !veti credinta in
+umneeu= !veti credinta in +umneeu=.
!ceste cuvinte erau mereu spuse de parintele "acov:
-!veti credinta in +umneeu=.
%6: Si Osios +avid, spun multi credinciosi, obisnuia sa se plimbe in &urul manastirii.
,S: +umneeu isi infatiseaa sfintii Sai... Sfantul poate fi intr)un loc si +umneeu il poate
arata in altul. !semenea intamplari sunt mentionate si in 5iblie. ,u sunt niste lucruri de
necreut. Bnui +umneeu ce a creat milioane sau miliarde de galaxii, nimic nu ii este cu
neputinta=
Bnui +umneeu ce a creat totul din nimic, nimic nu ii este cu neputinta. Toata puterea este a
lui +umneeu.
!vea darul stravederii si darul tamaduirii.
!vea mare respect pentru Sf. "oan 6usul. "ntr)o i a vaut ca Sf. "oan 6usul lipseste din
7arna#a. /oastele sale nestricate sunt in 7arna#a, e un mare facator de minuni. Si Parintele
"acov a vaut 7arna#a goala (fara protectia !fantului)) Parintele "acov nu a vaut
acoperamantul Sfantului asupra 7arna#ai.
%6: %u multa vreme in urma a vaut aceasta;
,S: ,u, nu cu multa... Si a eitat, iar mai tariu l)a vaut pe Sf. "oan 6usul, ca o persoana in
viata, printre oameni. !poi Sf. "oan 6usul s)a indreptat catre Parintele "acov, si am auit
aceasta chiar din gura Parintelui, de doua, trei ori, si mi)a spus in mod anume, atat mie cat si
altor credinciosi, pentru a ne arata ca ne asteapta necauri. Oricum, l)a vaut pe Sf. "oan
6usul printre oameni, iar apoi, indreptandu)se spre Parintele "acov, acesta i)a spus:
-"acove, esti ingri&orat si te intrebi de ce nu ma vei in 7arna#a. *u nu am odihna...
D / 40
/erg neincetat printre oameni ca sa ii a&ut, dar oamenii sunt necredinciosi si necuvinciosi, si
lipsiti de pocainta. "ar dintre cei ce vin sa se inchine in biserica mea, ma&oritatea au credinta
putina.. si vin fara respect.
-"i vei acum ducandu)se in pantaloni scurti, atat barbatii cat si femeile, mergand sa se
inchine, acolo unde ar trebui sa vina cu frica....
Sf. "oan a is -Putini sunt credinciosii.
<"acove<, i)a grait de trei ori: <Oamenii nu se vor indrepta, nu se pocaiesc. >a avea loc un
raboi= >a avea loc un raboi= >a avea loc un raboi=.
%6: !ti auit aceasta cu urechile dvs.; (intrebator)
,S: !m auit)o cu propriile mele urechi 'de la Parintele "acov(= Si asta de doua, trei ori. O
data, parintele "acov mi)a spus in mod anume:
-%opilul meu, se inscauneaa pentru noi suferinta.
! spus)o si altor persoane. Si alta data cand am viitat manastirea, mi)a spus)o din nou. !m
auit)o de trei ori cu urechile mele, de la Parintele "acov.
%6: Pe tema aceasta, am ascultat o caseta pe care mi)a dat)o parintele "acov. Si aceasta a
fost auita de multi oameni. Spunea ca deoarece ne)am obisnuit cu viata usoara, ne
mandrim, si...
,S: +a, nu ne dorim un raboi... cine isi doreste un raboi;
%6: +a, si s)a iscat o situatie, in care oamenii intrebau cine este acest Parinte "acov, de ce
spunea pe caseta:
->a avea loc un raboi= >a avea loc un raboi=.
ceea ce i)a fost spus de catre Sf. "oan 6usul.
,S: +a, da, da...
%6: 7ucrul important aici este ca va avem si pe dvs. ca martor, pentru aceasta.
,S: +a, si doriti sa mai auiti o marturie;
%6: +a.
,S: 7a ,ea /a#ri (un loc din Grecia), la renumitele moaste ale Sfantului *frem, Osios
*frem.
!colo egumena (stareta), care este o persoana foarte duhovniceasca, a auit de la Sfantul
*frem:
->oi face multe minuni.
%aci face multe minuni Osios *frem... este un facator de minuni, e asemanator
'duhovniceste( cu Sf. 6afail din /itilinis.
->oi face multe minuni.
a spus Sfantul cand s)a aratat staretei, in intregime si in persoana.
->oi a&uta pe multa lume, inainte de venirea suferintelor=... inainte de venirea nenorocirilor
'calamitatilor(.
!m auit aceasta istorisire cu propriile mele urechi, de la Gherondisa 'stareta( '/anastirii(
lui Osios *frem la ,ea /a#ri. *ste o persoana foarte duhovniceasca, si ei i)a aparut Sf.
*frem. Sfantul a fost ingropat vreme de AEE de ani, si i)a aratat locul in care era ingropat. *a
a pus sa se sape in acel loc, si s)au gasit moastele sale. 2ace multe minuni, Sfantul *frem.
%u siguranta, luand in considerare scrierile si profetiile Parintilor, din caua ca nu ne
pocaim, ne asteapta suferinte....
Si as dori sa spun ceva, dle. 8antirolopi, despre -adormirea. Parintelui "acov... a vindecat si
bolnavi, loviti de cancer...
F / 40
%6: ,umai un minut... daca imi ingaduiti sa va intrerup... !m auit de la un arhiereu, din
nefericire nu imi este ingaduit sa ii rostesc numele, ca Parintele "acov i)a spus acestuia 'face
parte din Sinodul 5isericii noastre(, ca a fost in -al Treilea %er. si i)a spus experienta sa 'ca
a fost acolo(.
>oi incerca, in alta emisiune, sa avem marturia directa a prea)sfintitului !rhiereu, asupra
acestei experiente a Parintelui "acov...
!ti auit si dvs. de asemenea lucruri;...
,S: ,u am auit de asa ceva..
%6: >)a spus ceva despre viata sa duhovniceasca;...
,S: ,u... nu..., iar eu nu l)am intrebat, deoarece stiu ca se petrec lucruri miraculoase cu
Sfintii... ,u am indoieli despre aceste intamplari, chiar si de o astfel de natura mareata, pe
care oamenii necredinciosi si lumesti nu le asculta, cand aud de ele... ,u am auit de asta,
dar nu spune Scriptura ca Pavel s)a inaltat pana la al Treilea %er, a auit cuvinte de
negrait;... !sta e nimic pentru Sfinti... Sfintii traiesc intr)o -sfera. pe care ar trebui sa o
invidiem, din care putem simti si intelege numai o particica. ,u trebuie sa fim invidiosi
'gelosi( pe nici o persoana, in afara de Sfinti. Sfintii sunt persoanele vrednice de invidia
noastra.
!s dori sa spun ceva despre sfarsitul Parintelui "acov. "nainte de moartea sa, a trimis un
monah sa fie hirotonit diacon de catre *piscop. Si i)a spus monahului si catorva oameni ce
se aflau cu el:
-"ntoarce)te degraba, ca sa ma mai gasesti in viata.<
!u mers, el a fost hirotonit si imediat ce s)au intors, Parintele "acov a is:
-*ste de&a aici Parintele "erotei 's)ar putea sa fie alt nume(... s)a intors;.
-+a, a sosit., au spus ei.
"mediat, 'Parintele "acov( si)a dat sufletul. /ii, nu sute, mii de oameni s)au adunat la
muntele unde se afla manastirea lui Osios +avid, unde era egumen 'staret( Parintele "acov.
Si ore de)a randul, oamenii s)au inchinat. Si nu parea ca va avea loc o inmormantare, sau ca
ar fi fost vreme de &elire. %i parea ca o vreme a bucuriei, iar oamenii cantau Hristos !nesti
'Hristos a inviat(. "mi reamintesc o fraa a parintelui meu duhovnicesc, episcopul !ugustin
al 2lorinei, care ne)a spus:
-/oartea unui Sfant este Slava... Slava si bucurie.
,u am fost la inmormantarea sa... *ram in %ipru... in ilele in care a adormit Parintele
"acov... niste crestini m)au sunat sa imi ica ca parintele "acov a adormit... !m simtit o
tristete pentru toti cei trei Parinti... Parintele Porfirie, Parintele "acov si Parintele Gherasim...
si multi crestini s)au simtit de parca au ramas orfani de acesti trei parinti importanti... multi
iceau: -!m devenit mai saraci.
%6: +a, am devenit mai saraci...
Si multi iceau:
<%e semnifica moartea celor trei Gherondes;... o moarte dupa alta... +umneeu ii aduna in
imparatia Sa pentru ca ei sa nu vada suferintele si nenorocirile ce vor veni.
/ulti spuneau asa...
%6: %a sa ne putem odihni si ca sa va puteti odihni si dvs... avem o inregistrare a parintelui
"acov... ca sa putem aui putin vocea sa... Pomeneste cu mare respect numele dvs...
,S: !veti o inregistrare;...
%6: +a, o putem asculta, impreuna cu ascultatorii nostri... si apoi putem continua...
,S: 2oarte bine, foarte bine...
G / 40
%6: "l vom asculta pe Parintele "acov la o predica a sa... desigur ca nu o vom urmari pe
toata... ci doar ca sa ii auim vocea...
,S: *xcelent...
%6: !ceasta este...
P!6",T*7* "!%O>: ...rostind o rugaciune si cu semnul crucii asupra copilului, cand
copilul avea dureri, iar copilul s)a facut de indata bine... l)au operat, dar nu au avut parte de
problemele pe care le asteptau... nici cancer nu avea... l)au operat dupa 4C de ore, si apoi au
is ca -!cest copil are cancer... si va muri.. /)am dus la baiat, si el mi)a spus: -Parinte, nu
vreau sa mor de cancer... ,u)mi pasa ca trebuie sa imi taie trupul... >reau sa ma casatoresc
si sa am copii.... cu semnul crucii pe care l)am savarsit si harul rugaciunii catre %uviosul
+avid, copilul a ramas acolo, pentru o vreme, si nu a fost cancer... "ntotdeauna rugaciunea
face lucrurile trainice... !m is, -,u te teme, Sfantul "oan 6usul iti va a&uta, Panaghia
'Preasfanta 3 /aica +omnului(., si toate lucrurile se vor intoarce spre bine si asa au si
facut)o......
(inre#istrarea este foarte proasta in partea aceasta dar Parintele *acov continua, spunand
ca %umnezeu ne incearca pentru a ne cerca &redinta bolnavul se tamaduieste in cele din
urma)
-Trebuie sa ne rugam mereu... fiti apropiati de +umneeu si *l ne va a&uta....
(Parintele Porfirie)
%6: !cesta e Parintele "acov... nu am inclus intreaga conversatie, desigur... dar l)ati intalnit
si pe inainte)vaatorul Parinte Porfirie...
,S: +a, cu Parintele Porfirie...
%6: +aca ne puteti spune...
,S: %u parintele Porfirie am fost mult mai apropiat...
!m auit de multi ani despre Parintele Porfirie, lucruri miraculoase, de necreut... dar nu le)
am acordat multa atentie... le)am privit ca pe niste exagerari... deoarece impre&urul
oamenilor, gherondes duhovnicesti, se aduna renume si emotii... le)am privit ca exagerari...
dar ele nu erau catusi de putin asa ceva=...
"ntr)o i am primit un telefon de la un coleg, un teolog, era -ortologist.... pe deplin
necredincios... daca)i vorbeai despre minuni, intamplari miraculoase, radea, isi batea &oc..
%6: Si era teolog...
,S: +a, da... era teolog... era bun, serios, dar foarte necredincios...
%6: /inunile in vremea lor, nu in aceste vremuri, eh...
,S: +a... (incepe sa rada) /ai tariu, parintele Porfirie mi)a spus despre acel teolog:
->anghelis, cand a venit intaia data sa ma vada, ma privea cu o cautatura cercetatoare, de
parca era un politist..
%6: (rade)
,S: (continuand)
-/)a studiat, am vaut, cu dispoitia cu care s)a apropiat de mine, cu necredinta sa....
Si Parintele Porfirie radea in timp ce spunea asta... !cest ortologist, acest teolog
necredincios, m)a sunat intr)o buna i, foarte miscat...
-,i#o., mi)a spus, -am intalnit un Gheronda miraculos... mare la suflet, foarte inestrat...
trebuie sa il cunosti si tu... /)am folosit foarte mult... mi)am schimbat caile... m)am intors
cu 0GE de grade....
%6: "l cunosteati de&a;
1 / 40
,S: <%ine este acest Gheronda miraculos, >anghelis;., l)am intrebat. -*ste Parintele
Porfirie., mi)a spus >anghelis. ")am is, -!m auit de multi ani despre acest Gheronda
miraculos de care imi vorbesti, dar am considerat ceea ce am auit ca fiind exagerari.
-,u sunt catusi de putin exagerari., mi)a is >anghelis. -!m propriile mele experiente.. !m
fost sa il vad, cu niste colegi de serviciu... !m fost socat... se petrec minuni... !m vaut
lucrurile acestea cu ochii mei... ,u iti pot explica ce mare om este... trebuie sa il intalnesti.
!tunci i)am spus, ->anghelis, am privit aceste lucruri ca fiind exagerari, dar din moment ce
mi)ai spus acestea, in vreme ce tu obisnuiai sa rai de astfel de lucruri, atunci cred pe deplin
ceea ce mi)ai spus.
!m mers, impreuna cu el si cu un alt crestin, sa il cunoastem pe Parintele Porfirie, si din
prima i in care l)am intalnit am vaut o minune...
%6: ,e)o puteti spune...
,S: +a, o voi spune... Parintele Porfirie a intrebat o persoana, care era cu noi si avea
legaturi cu Parintele Porfirie, -!i o masina;.. Omul a raspuns, -!m.. -Sa mergem la
Hal#ida... Trebuie sa vad acolo pe cineva anume., a is Parintele.
!m mers la Hal#ida, am oprit masina intr)o piata publica, iar el a vorbit cu persoana pe care
am venit sa o viitam, in interiorul masinii. 7a o anumita distanta de masina, in piata
publica se aflau niste autocare pline cu turisti francei... !m vaut foc... am creut ca poate
era o scaparare... Gheronda, la coltul pietei, a inceput sa strige la sofer, -2oc, copilul meu,
trebuie sa plecam... ia masina ca sa putem pleca....
Treaba e ca el se afla cu fata in directia opusa... a vaut focul intr)o viiune, cu +arul... a
spus -2oc, copilul meu.. Soferul a is, -%e foc;.. Gheronda a spus, -* un foc intr)acolo..
Soferul a raspuns, -* probabil o scaparare.. -%e scaparare., a raspuns Gheronda, -e un
adevarat incendiu..
*i bine, noi, cei nechibuiti, profesorul si cu mine, stateam langa autocare si priveam. !poi
am vaut flacari mari. Bluiti, am stat in continuare si am privit. %eilalti aruncau haine
asupra focului, ca sa il opreasca, dar nu se intampla nimic, focul era din ce in ce mai
puternic. "n cele din urma, inainte ca masinile de pompieri sa a&unga, focul a fost stins.
2ocul s)a ispravit si nu s)a mai raspandit. !m realiat mai tariu ca ne)am aflat intr)o mare
prime&die. !m fost foarte norocosi ca nu am murit.
Gheronda a vaut focul si prime&dia, chiar daca se uita in alta directie, si s)a rugat ca nimeni
sa nu fie ranit.
%6: Si nimeni nu a fost ranit...
,S: +upa o vreme, l)am intrebat pe Gheronda: -"n acea i, cand am mers la Hal#ida si
autocarul a luat foc, si apoi s)a stins, s)a petrecut o minune;.
-+a, copilul meu, a fost o minune, +umneeu ne)a salvat pe noi si pe ceilalti oameni..
!m fost salvati si noi, si ne uitam uluiti la foc.
"n aceeasi i, s)a petrecut minunea unei proorocii. Pe cand ne intorceam de la Hal#ida, era
martie, o i frumoasa si insorita, binecuvantarea +omnului. Soferul ise: -Gheronda, maine
sunt liber sa vin si sa a&ut.. 7ucra la manastire, se construia.
-,u, nu veni maine., ise Gheronda.
-+e ce nu, Gheronda; /aine sunt liber., intreba el. >oia sa mearga sa a&ute la manastire pe
gratis, stiti, 9era: o persoana credincioasa.
-Ti)am spus sa nu vii., raspunse Gheronda.
+upa o vreme, soferul intreba din nou, -Gheronda, maine ca sunt liber o sa vin sa a&ut..
-Ti)am spus sa nu vii==..
0E / 40
+e trei, patru ori l)a intrebat, iar apoi a is: -+e ce nu pot veni, Gheronda, v)am spus ca
maine sunt liber;..
-/aine., raspunse Gheronda, -va ninge in ona asta..
!m ascultat, asteptandu)l pe Gheronda sa termine ce are de spus, si pe cand paraseam
/anastirea am spus, -%e e cu treaba asta despre care ice Gheronda, ca va ninge;. *ra o i
minunata, o binecuvantare de la +omnul.
-Orice ice Gheronda, aceea se va petrece., mi s)a raspuns.
-%e;., le)am spus, -o sa ninga maine;=. Brmatoarea i, in regiunea aceea a nins=
%6: +a...
,S: Orice obisnuia el sa spuna, se petrecea intotdeauna. %unosc multe intamplari despre
darul sau, stravederea sa, din experienta proprie. Precum si de la altii, cunostiinte ce m)au
rugat si le)am trimis la Parintele Porfirie, ca sa le a&ute in problemele lor... ca sa ii ceara
a&utorul.
%6: Spuneti)ne cateva din acestea, deoarece sunt multi oameni necredinciosi...
,S: >a voi spune despre experientele personale... "ti vedea gandurile, problemele, pacatele,
lucrurile bune si cele rele, bolile... toate le vedea... Odata eram tare bolnav, avem o durere
traumatianta... ")am cerut lui Gheronda sa se roage pentru mine... Gheronda stia de boala
pe care o aveam si i)a spus)o persoanei pe care am sunat)o... -+in caua a ceea ce a mancat
ieri, de aceea sufera.
%6: /edicii obisnuiau sa spuna la clinica din !tena, la care s)a dus vreme de ?A de ani, ca
cunostea caua si motivele tuturor bolilor sale.
,S: +a, stia toate acestea. 7ucrurile acestea par exagerate. Bn necredincios ar spune: despre
ce vorbeste omul asta; %hiar si eu am privit unele lucruri ca fiind exagerari. +ar nu erau
catusi de putin exagerari=
%and m)am mai indravenit, am mers sa il vad pe Gheronda ca sa iau binecuvantare, ma
mai durea putin, insa foarte putin, si nu mi)am facut gri&i pentru aceasta, pentru ca era nimic
in comparatie cu durerea insuportabila prin care trecusem. !m spus: -Gheronda... >reau sa
iti multumesc pentru rugaciunile care le)ai rostit pentru situatia mea..
! intrebat: -*sti bine;.
!m is -Sunt in regula.
/)a intrebat: <Te doare;<
")am raspuns: <,u, nu mai am dureri<. !veam dureri, dar le consideram atat de insignifiante,
incat nu am spus nimic.
/)a intrebat iarasi: -,u ai dureri;.
")am is: <,u, nu am<
"ar m)a intrebat: <+eloc;<
!m is <,u, deloc<
<>ino aici<, mi)a spus. ! indicat spre o ona in &urul stomacului meu si a spus, -"n locul
acesta nu te doare;.
%6: (rade)
,S: !m is: -/a doare un pic..
-Si de ce nu spui, atunci;. a spus el, -Pot vedea, in locul acesta te doare putin....
%6: %a un doctor...
,S: !lta data, aveam o durere in mana stanga, care tinea vreme de 4)? luni, m)am ingri&orat
putin. Si cand m)am dus la el... el era orb in ultimii sai ani si putea vedea, dar cu +arul...
/i)a is: ->ino aici, vino aici....
00 / 40
+esi i)am spus ca ma durea mana stanga, mi)a aratat un loc pe spatele meu... -!ici., ise,
-nu este ceva aici;... de acolo e... de acolo.
/i)a spus sa ma nevoiesc 'postire, rugaciuni etc.( si m)a lasat...
*i bine, alta data, trei)patru fete au venit sa il vada, dar imbracate necuviincios... inainte ca
el sa orbeasca... "l stiam de multa vreme... de aproape 04 ani, acum... fetele acestea erau pe
&umatate debracate... si m)am maniat in sine pe ele... "mi iceam ca atunci cand venim aici,
sa ne temem cand venim sa il vedem pe acest Gheronda... "mi iceam ca au venit cu o
asemenea infatisare decoltata sa il vada pe Gheronda... /)am suparat foarte, nu doar pe ele,
ci chiar si pe Parintele Porfirie, pentru ca nu le)a gonit... /)am scandaliat, cu alte cuvinte...
%e, mi)am spus, Gheronda e un om sfant, trebuia sa le ica... in sinea mea, iceam lucrurile
acestea... dar nu am rostit nici un cuvant...
%6: ,u ati exprimat lucrurile acestea...
,S: ,u, nu... dar fierbeam in sinea mea (rade)
5un... cand Gheronda si)a incheiat conversatia cu fetele si acestea au plecat, s)a intors, m)a
privit si mi)a spus 'cu dragoste(, -+)le ,i#o.....
<Spuneti, Gheronda<, am is...
<*u nu sunt atat de strict precum esti tu...<
%6: (rade)
,S: !m is, -+espre ce vorbiti Gheronda, sunteti cu mult mai strict, mai mare si mai
duhovnicesc decat noi toti....
-,u, nu... nu sunt asa de strict ca tine.
-+e ce spuneti lucrurile acestea, Gheronda;... i)am spus.
-!h, le)ai vaut pe fetele acelea venind aici pe &umatate debracate... si ai vaut ca eu nu le)
am spus nimic.
%6: (rade)
,S: (razand) %u alte cuvinte stia tot, ca m)am scandaliat si de toate lucrurile ce mi)au
tulburat duhul...
%6: %e i)ati spus atunci;...
,S: %e i)am spus... /)am simtit &enat... el vede tot... ei bine, a is, -*u am alte strategii,
daca le)as fi spus ceva, ele nu m)ar fi ascultat, deoarece sunt fete lumesti... incet, incet
incerc sa le aduc la %redinta in Hristos si cand vor crede in Hristos, atunci incet, incet vor
constientia greseala lor si se vor indrepta... daca le)as fi spus sa se indreptee, nu m)ar fi
ascultat... asta)i strategia mea.
Odata m)am gandit la ceva si el mi)a spus gandul acela. Si eu i)am spus (rade) -Gheronda,
nu putem ascunde nimic de tine.... ! ras usor, icand -*h, eh... darul lui +umneeu, +arul
lui +umneeu..
! vaut atacul etolilor (turcilor) in %ipru.
%6: "nainte sa se petreaca;=
,S: +a, in iua in care a avut loc... *ra in Sfantul /unte ((untele Athos) in vremea aceea...
/i)a confirmat)o mai tariu.. !m auit despre aceasta si l)am intrebat, iar el mi)a
confirmat... *ra impreuna cu un cipriot... ")a spus cipriotului, -Tu, cipriotule, deseneaa)mi
conturul %iprului.. %ipriotul i)a schitat conturul. !tunci Gheronda spuse: -"n acest loc din
%ipru, in momentul acesta, invadeaa turcii=.... +a... 5ine... !m auit despre asta si l)am
intrebat, iar el mi)a raspuns, -+a, copilul meu... +umneeu mi)a aratat aceasta
nenorocire.... +a...
04 / 40
7)am dus la el, intr)o i, pe directorul unei banci. !vea probleme cu familia sa. Si i)am spus
ca il voi duce intr)o i la Patera Porfirie... ca sa il povatuiasca, sa il a&ute si sa se roage
pentru el... bun... Gheronda l)a tinut vreme de o ora si &umatate... caul sau era foarte serios,
chiar daca Parintele Porfirie era foarte bolnav, a avut multe boli si a suferit mult, dar tinea
oamenii ce veneau la el si ii povatuia...
%and a iesit din chilia parintelui Porfirie, mi)a is, -%ine e omul acesta;;==.
")am spus, -%e s)a intamplat, dle Spiro;.. /i)a raspuns, -/)a desfasurat... m)a desfacut in
bucati... Papouli acesta m)a pironit. (rade)
NOTA: +("a pironit, este o e-presie #receasca folosita atunci cand esti atat de uimit sau
de socat de ceea ce ti"a fost spus, incat ramai fara replica

(Pasa$ul anterior e #reu de tradus Omul (!piro) spune ca parintele Porfirie stia totul
despre el, fara ca sa il cunoasca)
%6: (rade)
,S: (%l !piro continua)
-/i)a spus toate secretele mele... toate problemele... problemele sotiei... problemele
copiilor... omul acesta le vede pe toate..
Odata, am vorbit in %anada... 2oarte general si vag, am spus ca astai exista Sfinti si
facatori de minuni... -+e exemplu., le)am is, -cunosc un ascet din Grecia.. ,u i)am spus
numele. -O crestina, colega de)a mea, avea cancer in stare foarte avansata. +evenise foarte
inspaimantata. Gheronda i)a is, HH>ino sa ne rugam impreuna pentru cinci minuteII. *i
bine, s)au rugat impreuna, iar apoi el i)a spus, HH,u te teme, te vei face bineII.
%6: S)a facut bine;
,S: S)a dus la clinica !nti)%ancer din Piure, la /etaa... si medicii au venit... au operat)o,
dar nu ca sa traiasca, ci ca sa ii prelungeasca viata... cancerul era foarte avansat... "ntr)o i
medicul care o avea in gri&a a venit la ea uluit si a exclamat, -+)na /ihalopoulou.... acestea
era numele ei... -ce s)a intamplat cu dumneavoastra... este cu putinta ca noi doctorii sa fi
gresit asa de mult... ca toate aparatele pe care le avem sa greseasca;. *a spuse, -+e ce;.. *l
ii ise -!u fost facute atatea analie.... ,u aveti cancer===..
(razand) Bltimele analie au fost negative.
-,u, nu ati gresit, doctore. spuse ea. Stia ceea ce se petrecuse, ca avea cancer... dar era o
femeie credincioasa... avea credinta si cura&ul de a)si marturisi credinta... obisnuia sa ia
cuvantul si sa apere credinta... Spuse, -,u, doctore, nu ati facut comis nici o eroare si nici
aparatele nu au erori... !m avut cancer, precum ati diagnosticat... dar inainte sa vin aici,
pentru operatie, am mers la un ascet, care e un sfant si un facator de minuni, si ne)am rugat
impreuna vreme de cinci minute, iar el mi)a spus sa nu ma tem, deoarece ma voi face bine..
Penelope /ihalopoulou, o colega de)a mea. Odata, l)am dus pe alt coleg crestin la dansul.
!ndrei 5iangi e numele sau. 7ocuieste in +afni, !tena. !sadar, s)a putut intalni cu Parintele
Porfirie si a luat binecuvantarea sa. * un om foarte credincios.
Parintele Porfirie i)a is, -!ici, in ona aceasta din capul tau, vad ceva.. -,u simt nimic
Gheronda., a spus !ndrei. ->ad ceva aici., a repetat Parintele Porfirie. -,u Gheronda, nu
simt nimic., replica din nou !ndrei.
+upa patru ani, i)a fost diagnosticata o boala. O tumoare canceroasa la cap. >ederea a
inceput sa i se incetosee, avea ameteli. S)a dus si si)a facut analie: cancer. ")am spus: -*i
bine, mergi la Parintele Porfirie ca sa te inchine.
(sa faca semnul crucii asupra sa)
0? / 40
!m mers la Parintele Porfirie. *ra ceea ce Parintele Porfirie vause cu C ani in urma... ")a
explicat bolnavului in termeni medicali conditia (boala) sa=
'"n acest moment, teologul reproduce cuvintele pe care le)a spus Parintele Porfirie. +atorita
lipsei mele de cunostiinte atat de greaca cat si de medicina, imi e cu neputinta sa asigur o
traducere buna. ,ici macar teologul nu a inteles ceea ce rostea Gheronda(.
Parintele Porfirie spuse, -!ici, situatia a 'anumiti termeni medicali(....
! fost intaia data ca am auit aceste cuvinte 'termeni(. ! fost pentru intaia data cand i)am
auit. !ti auit de acesti termeni medicali;
%6: ,u... si a facut doar doua clase de scoala== (scoala primara)
,S: ")a explicat boala in termeni medicali... da... terminase doar doua clase= ")a explicat
boala in termeni medicali... in termeni folositi de catre medici... aceasta ne)a uimit cu
desavarsire...
!ndrei apoi intreba, -%e credeti, Gheronda... ar trebui sa ma opere in !nglia sau aici in
Grecia;.
-/ai bine afara., i)a is Parintele, -dar, chiar si de vei face operatia aici, te vei face bine..
%6: !h, deci i)a spus...
,S: +a, s)a dus la spitalul *vaggelismo si a fost operat de Javroulis... un doctor de acolo...
si a caut in coma pentru 0F ile... un mort viu... copii sai nu au vrut sa intre in salon sa il
vada... -Tatal nostru arata ca un cadavru... nu vrem sa il vedem pe tata astfel...., iceau
copiii. ,u dadea nici un semn de viata. ! ramas in aceasta stare vreme de 0F ile. (.azand)
!cum ii spunem 7aar cel de)a 0F)a i. *i bine, medicii l)au abandonat, deoarece credeau
ca va muri. %and sotia lui le)a spus -,u)i pasa niciunuia dintre voi;., un doctor indiferent i)
a raspuns -*i, apoi, doar mai si mor unii dintre ei. %redeti ca toata lumea se face bine;= Bnii
dintre ei vor muri=.. Bnii doctori sunt foarte duri.
*i bine, unii dintre noi, cei de acolo, am avut un soc duhovnicesc, deoarece Parintele
Porfirie spusese ca se va face bine. !m mers la el si i)am is -Parinte Porfirie, dl. !ndrei nu
e deloc bine... e ca un mort viu... de atatea ile..
Parintele Porfirie doar a ras, -5ine, bine, trebuie sa va si rugati, trebuie sa va si rugati.. "n
iua a 0F)a era de fapt sarbatoarea Sf. !ndrei, care se pranuieste la ?E noiembrie. Bn
ieromonah s)a dus la el cu niste sfinte moaste si a facut semnul crucii asupra lui, in aer.
"mediat dupa, acesta si)a miscat capul, a deschis ochii si a aratat primele semne de viata==
+in iua aceea s)a indravenit si traieste, de G sau 0E ani... ,u)mi aduc aminte... acum se
implinesc G sau 0E ani si el traieste...
Parintele Porfirie avea si darul inainte)vederii (proorociei)... vedea ce se va intampla peste o
vreme... si spunea... O intamplare foarte emotionanta a avut loc cu un copilas... Parintii
copilului l)au adus la Parintele Porfirie ca sa il blagosloveasca... %and parintele a vaut
copilul, i)a intrebat pe parinti, -*ste boteat;.. -,u., i)au raspuns Gherondei. -%e nume
vreti sa ii dati la bote;., i)a intrebat Gheronda. ")au spus numele. *l a luat pruncul, l)a tinut
in maini, ridicandu)l de trei ori in aer. %a si cum s)ar fi &ucat cu copilul. !poi le)a dat copilul
inapoi si le)a spus parintilor: -5ine, nu fiti ingri&orati, sunteti amandoi tineri... veti face alt
copil=..
Parintii nu au inteles si nici nu au dat mare atentie cuvintelor graite de Gheronda. +upa
cateva ile, copilul s)a sufocat si apoi a murit. /ai apoi, parintii s)au gandit la cuvintele
Gherondei si au mers sa il intrebe, -Gheronda, de ce ne)ai intrebat daca pruncul e boteat, si
l)ai luat in maini, te)ai &ucat cu el prin aer si ne)ai cerut numele sau, si ne)ai spus sa nu fim
ingri&orati, ca suntem inca tineri, si vom avea alti copii;.
0C / 40
-%opiii mei., le)a spus Gheronda, -am vaut ca pruncul va muri si m)am rugat fierbinte lui
+umneeu, in sinea mea, ca sa va ingaduie copilul. +ar hotararea lui Hristos era de
neschimbat. +e aceasta l)am luat si i)am dat pruncului un bote in vaduh..
(/otezul in aer se savarseste intotdeauna atunci cand viata copilului se afla in pericol
e-trem %aca copilul supravietuieste, atunci preotul va completa botezul Pentru ca un
botez in aer sa fie valid, persoana care boteaza pruncul trebuie sa fie Ortodo-a)
!cest copil a fost prima persoana ingropata in cimitirul manastirii parintelui Porfirie. * o
manastire noua in regiunea Orofou, langa orasul /ilessi. !colo se construieste o manastire
enorma. "ar copilasul a fost primul ingropat in cimitir. Prima persoana moarta ingropata
acolo. "n &ur de ?E de oameni, plini de emotie, l)au adus si ingropat pe prunc.
5ine... putem spune multe intamplari. Odata, fratele meu a mers sa il vada pe parintele
Porfirie. Gheronda l)a tinut vreme de 4E de minute... 2ratele meu mi)a spus mai tariu,
-Omul acesta mi)a spus toate secretele... chiar si secretele pe care doar eu si +umneeu le
stim=... doar eu si cu +umneeu....
!m luat alta persoana, pe nepotul meu, ca sa il vada pe Parintele. Gheronda i)a spus fraa pe
care nepotul meu o rosteste atunci cand se supara. -Josta, atunci cand te superi, spui fraa
aceasta..... -+a, Papouli (bunicule)., i)a raspuns.
Gheronda stia pana si fraa pe care obisnuia sa o rosteasca atunci cand acesta se supara...
Parintele Porfirie a vindecat nenumarati oameni. !colo unde am spus aceasta... am divagat
de la ideea care am expus)o la /ontreal, %anada. %a pana si in ilele acestea exista sfinti si
facatori de minuni... %unosc un ascet care a vindecat o doamna, o colega de serviciu, de
cancer... *i bine, atunci, o anumita mama, care avea copilul suferind de tumoare canceroasa
la cap... ea nu a fost la conferinta pe care am tinut)o, dar a aflat de la altcineva ca exista un
anume ascet in Grecia, care vindeca pe cei bolnavi... "n fine, m)a sunat din /ontreal,
spunandu)mi: -!ti vorbit de un anume ascet... cine e cel care a vinecat)o pe persoana cu
cancer;. ")am raspuns -Porfirie e numele sau.. /i)a is ->a implor... >a rog sa mergeti sa ii
spuneti sa se roage pentru copilul meu=... !re o tumoare canceroasa= Si spuneti)i... daca e
nevoie, vom aduce copilul in Grecia, ca sa faca semnul crucii asupra lui=.
%6: 2oarte credincioasa...
,S: +a... Oricum, am mers la Parintele Porfirie si i)am spus numele copilului... !tunci el si)
a ridicat mana si a facut semnul crucii in aer... +ar nu a spus nimic, daca copilul se va face
bine sau nu... -Gheronda., i)am spus, -oamenii acestia din %anada au intrebat daca ar trebui
sa aduca copilul aici ca sa il inchinati;. -,u, copilul meu., imi raspunse, -+umneeu nu are
vreo problema cu distantele... *l se gaseste in tot locul... *ste atotputernic... +aca voieste ca
pruncul sa se faca bine, atunci o va implini acolo... +istanta este mare si cheltuielile sunt pe
masura, nu ii lasa pe oameni sa se deran&ee....
!m observat ca mama aceasta era foarte neca&ita cand a sunat iarasi... !tunci cand am mers
la Parintele Porfirie i)am dat acest nume... ")am dat multe nume... Si i)am dat si acest
nume... Si el obisnuia sa faca semnul crucii in aer, in timp ce eu rosteam numele lor...
Oricum... dupa putina vreme, m)au sunat cu mare bucurie din /ontreal, %anada, strigand:
-%opilul s)a tamaduit=... si medicii se minuneaa.... +a... copilul s)a indravenit...
%6: Slava +omnului=...
,S: Odata, cand m)am intors din !ustralia.. ei bine... -Te)am vaut.. Te)am vaut... Te)am
urmarit in vreme ce te aflai acolo in !ustralia., obisnuia sa imi spuna. !lta data mi)a is,
-Te urmaresc, te urmaresc.. "n fine, i)am adus o lista cu numele crestinilor din !ustralia...
0A / 40
Si i)am spus, -Gheronda.. >oi citi numele si veti rosti JKrie *leison '+oamne miluieste(
pentru fiecare nume.. (rade)
%6: (rade)
,S: Oricum... de multe ori i)am rostit numele multor persoane ce aveau dureri, sau aveau
probleme, sau diferite necauri... "n sfarsit, in lista aceasta erau vreo ?E de nume... cand am
terminat, mi)a spus: -%e fel de persoana este Gherasimos;. *l era printre cei ?E de oameni
de pe lista... ")am is -*ste cel mai activ elot (plin de ravna) crestin, ce face multa lucrare
apostolica.... ")am spus asta... mi)a spus -O persoana in dureri, un om bun si in mari
dureri.. >edea acesti oameni 'cu +arul(.
! venit, odata, o femeie din /ontreal, %anada, ce avea 0E)00 copii. O crestina foarte buna.
Oricum, a facut o poa copiilor ei si i)a aratat)o Gherondei. -5un, bun... o familie
binecuvantata... multi copii... binecuvantare... bucurie., spuse Gheronda. ->rei sa iti spun
copilul favorit;., i)a is. +in poa cu 0E)00 copii, i)a indicat: -!cesta)i copilul favorit;..
2ericita i)a is: -Gheronda, asa este= *l e copilul meu favorit=..
%and am intrat mai tariu, mi)a spus -+oamna asta e tare buna... o buna crestina... ")am
spus care era copilul el cel mai bun, cu Harul Sfantului +uh care mi l)a aratat +umneeu,
incat credinta ei sa se intareasca.. ")am is ca a ramas profund emotionata, atunci cand a
plecat.
Oricum, Parintele Porfirie a savarsit nenumarate minuni... Pare de necreut; Si eu as fi
considerat acestea ca fiind exagerari, daca nu as fi vaut oameni si locuri. Scenariul: o
multime de oameni... un loc de inchinare, era locul sau... ar putea fi 0E)0A masini in afara
9chiliei sale:...
%6: "n fiecare i, eh;
,S: "n fiecare i... iar el suferea de multe boli si nu putea mereu vorbi cu fiecare dintre
persoanele ce il cautau pentru a&utor... dar obisnuia sa se roage pentru toti... /i)a spus: -"i
vad pe toti cei ce vin la mine, si ma rog pentru toti, dar ma neca&esc ca nu pot vorbi cu toti..
Pur si simplu, obisnuiau sa mearga la chilia sa, sa ii sarute mana si apoi sa plece.
(!arutarea mainii unui preot sau a unui calu#ar este un semn de respect in /iserica
Ortodo-a 0ste insotita de obicei rostirea e-presiei +/la#osloviti, sau +/inecuvantati"ma,,
de catre persoana ce saruta mana Preotul binecuvinteaza facand initialele numelui lui
1ristos cu mana sa drapta Pozitia de#etelor poate fi vazuta in icono#rafia ortodo-a)
/ulti dintre cei bolnavi au fost vindecati, sau problemele lor s)au departat, fara macar sa
vorbeasca cu Gheronda. *ra o persoana miraculoasa.
%6: "ar si telefonul sau a mers mult, eh...
,S: Telefonul... din toata lumea... suna mereu telefonul sau... !uiti ce multe boli avea, a
avut ?)C infarcte... %and era tanar, era ca un vultur.. acum in ultimii sai ani... ei, bine... in
ultimii 0E)0A)4E de ani a suferit mult... avea cancer... +ar trebuie sa stiti ca a cerut aceste
boli= ! avut probleme cu rinichii, cu stomacul, a avut gastroenterita de nenumarate ori... a
fost aproape de moarte de nenumarate ori... era orb... il dureau toate... dar niciodata nu a
spus, -+oamne vindeca)ma.... >6*T" sa stiti ce obisnuia sa ica... desi a tamaduit atat de
multa lume, el insusi a suferit mult si de multe boli. -/i)e rusine sa ii spun lui Hristos sa ma
vindece... /i)e rusine., obisnuia sa ica. O considera ceva &enant= -Si nu ar trebui sa "i
cereti sa ma vindece... ar trebui sa iceti HH+oamne, "isuse Hristoase, miluieste)l pe
slu&itorul tau PorfirieII., ne spunea. -!sta ar trebui sa iceti, caci eu sunt cel ce a cerut
aceste boli... o mica &ertfa, ca sa arat dragostea mea pentru Hristos.. *l insusi a cerut bolile
acestea, ca sa ii poata arata lui +umneeu dragostea sa.
0D / 40
+e multe ori, chiar el obisnuia sa le spuna doctorilor ce probleme are. Obisnuia a grai: -!sta
si asta sunt in neregula la stomacul meu. !sta s)a petrecut in launtru si asta e consecinta si
asta e caua.. "nsusi obisnuia sa areasca boala pe care o avea.
! savarsit multe lucruri cu +arul Sfantului +uh. Odata, in !tena, la radio, am auit despre
profesori, doctori, ce au stat de vorba cu parintele Porfirie. Obisnuiau sa ica: -Gheronda
avea de obicei ultimul cuvant..
! fost un om foarte curat. +e la o varsta frageda a avut +arul. Pe la vreo 0F sau 0G ani, a
avut aceasta harisma (dar), caci era o persoana foarte pura, curata. *ra foarte smerit si
ascultator. %and era un tanar calugar a facut ascultare deplina fata de 5atranii sai. ! fost
monah in Oros 'Sfantul /unte(, la *via. >)am spus ca a cerut chiar el sa sufere de mute
boli, vreme de multi ani, ca sa)si arate dragostea fata de +umneeu.
%6: ! avut multa smerenie.....
,S: +a, sa sufere pentru dragostea sa de +umneeu... a avut multa smerenie.. Odata, cand
am mers sa il vad, mi)a is: -+)le ,i#o, ai trebuinta de o bataie (pedeapsa).
%6: +e ce;...
,S: -+ar sunt bolnav si incapabil sa te bat..
!m intrebat, -+e ce, Gheronda;.
-Pentru ca... am aflat ca ai povestit despre mine...., mi)a raspuns. !flase ca am vorbit
despre el. -!i fost impresionat ca +umneeu mi)a daruit niste harisme.. si savarsesc niste
minuni... lucrurile acestea nu ar trebui sa te impresionee... +arurile si minunile nu sunt ale
mele... sunt ale lui +umneeu.. *u am doar pacate... si ma inspaimant ca poate +omnul ma
va pedepsi... *7 mi)a dat +arurile si minunile si puterea de a face minuni, ca poate ma voi
sensibilia si voi deveni bun... caci nu sunt bun....
2iti atenti ce a spus=
-Poate mai voi sensibilia si voi deveni bun... dar nu am devenit bun... vei ce scrie in
5iblie... HH+oamne, +oamne... oare nu in numele Tau am proorocit, si am facut semne si
minuni... +ar +omnul le va grai: *u nu va cunosc pre voiII... /i)e teama ca voi pati
asta...., a spus.
Odata m)a corectat, ca sa vedeti ce smerit si plin de politete era. /)a corectat intr)o discutie
pe care am purtat)o. "ar dupa cateva ile, cand am mers sa il vad, mi)a grait cu tristete: -+)le
,i#o, sa ma ierti..
-Pentru ce pricina ar trebui sa te iert Gheronda;. am intrebat perplex.
-Pai, am facut o remarca in discutia noastra.. eu, un om needucat, am facut observatie unui
invatat 'adica, a vrut sa ica, unui teolog(... ei bine, nu ar fi trebuit sa fac asta, asa ca te rog
sa ma ierti..
%6: (rade)
,S: -!r fi trebuit sa o faceti, Gheronda., i)am is, -si am ascultat cu placere observatia
voastra si a fost corecta... si voi corecta ceea ce ati remarcat in conversatie... si o consider
drept o binecuvantare ca mi)ati recomandat)o.
+iverse persoane au venit de peste mari, ca sa il poata ari si aui o un cuvant duhovnicesc
din gura sa. +ar el nu a vorbit cu ei... au stat multa vreme, dar Gheronda nu a is nimic...
apoi, unul dintre ei i)a is: -Gheronda, am venit de departe ca sa auim niste vorbe
duhovnicesti de la tine... spuneti)ne ceva duhovnicesc.....
Gheronda a rupt tacerea: -%opiii mei, ce va pot grai... Sunt suparat ca nu l)am iubit pe
+umneeu pe cat de mult ar fi trebuit..
Sunt suparat ca nu l)am iubit pe +umneeu pe cat de mult ar fi trebuit=
0F / 40
%6: Sfintii au atins o asemenea smerenie, inca se vad mai rai decat toti ceilalti.
,S: +a, este adevarat...
%6: %u animalele am auit... animalele il intelegeau si in diferite dati i)au sarutat mainile...
,S: +a... acele lucruri diverse, de care)i cam greu sa va ic... >a voi spune unul dintre ele...
%6: +a, unul... nu ar trebui sa va fie greu, vrem sa stim ce ati vaut...
,S: ,u am o problema cu dumneavoastra, caci sunteti unul dintre cei credinciosi... si nu va
este greu sa acceptati acestea...
%6: !m mai avut experiente asemanatoare cu acesti Gheronda...
,S: ,u stiu despre ascultatorii mei, la ora aceasta, cati asculta cu credinta si cati asculta fara
sa creada...
%6: /esa&ul nostru e ca inca mai exista acest fel de Parinti... acesti trei mari care s)au dus...
,%: "nca mai avem Parinti si vom avea mereu Parinti...
%6: ...si vom avea... cine se indoieste...
,S: >or fi de)a pururi credinciosi si sfinti si harismaticiL si facatori de minuni... +omnul
traieste... si 5iserica traieste...
2NOTA: 1arismatic se refera, in fraza aceasta, la oameni sfinti pe care %umnezeu ii
#aseste a fi vrednici de daruri (+harisme,) Nu se refera nicidecum la acele persoane aflate
in inselare, ce cred ca pot dobandi %uhul !fant si sa vorbeasca in limbi doar prin punerea
mainilor
%6: "ar toti cei ce se indoiesc... tot ce au de facut este sa caute si vor gasi...
,S: "i incura&e si ii port pe cei necredinciosi, pe -ortologisti., pe atei, catre oameni si
locuri unde se petrec minuni, ca ei sa poate vedea cu proprii ochi... si daca au o inima buna,
ar putea incepe sa creada...
%6: !cesta e intr)adevar mesa&ul pe care incercam sa il dam...
,S: (.azand) Odata... in *via... la tara... 'Parintele Porfirie( a vaut un vultur burand la
mare inaltime... la o foarte mare inaltime... si i)a cerut vulturului sa coboare, mai &os... iar
acesta a coborat si s)a aseat langa parintele=
%6: Si ce s)a petrecut apoi...
,S: ->ulturule, vulturule, pogoara)te., a spus Parintele Porfirie. >ulturul s)a coborat...
sfintii sunt precum... precum in perioada de dinaintea %aderii 'lui !dam(... cand puteau
comunica cu animalele... iar animalele le dadeau ascultare... la fel se petrece si cu sfintii... "n
viata Sfantului Sava cel Sfintit, ale carui moaste se gasesc la 7ocurile Sfinte '"erusalim(... au
fost restituite de catre papistasi... iar trupul sau miroase a mir... in viata Sfantului Sava, si in
alte vieti ale sfintilor, nu citim ca Sfantul avea un leu in pestera sa si vietuiau impreuna ca
prieteni;...
%6: +a... am spus aceasta la o convorbire anterioara cu (numele este neclar din pricina
suprapunerii #lasurilor celor doi vorbitori)
,S: +a, e o alta intamplare... cand Sfantul Sava a parasit manastirea... calugarii de acolo l)
au dat afara... el era foarte strict... iar calugarii i)au spus -*sti prea strict... nu mai te putem
suporta.... ei bine, l)au dat pe Sfantul Sava afara din manastire= %um nu inteleg oamenii
despre credinta si despre &udecarea aproapelui= Oricum... el s)a dus intr)o pestera si a gasit
un leu acolo... nu s)a inspaimantat defel... Sfintenia lumineaa idirea precum era cu !dam
inainte de cadere... si ce a spus el;;==... leul a urlat si Sfantul Sava a grait: -!saa)te, asaa)
te... vom imparti pestera... eu voi sede in partea aceasta si tu poti sta in partea aceea.
(razand) au impartit pestera... si au trait amandoi acolo... %um pot oamenii lumesti sa dea
creare unor lucruri ca acestea=;
0G / 40
!s dori sa spun ceva despre sfarsitul Parintelui Porfirie...
%6: +a... si as dori sa va adrese o intrebare acum, daca se poate;
,S: +a.
%6: *xista multe exemple de convertire... %iteam in periodicul -!ctiunea. ca unul dintre
cei mai mari actori ai Olandei, Tosos Mef (presupun ca am inteles corect ceea ce s"a
pronuntat), a devenit ortodox prin parintele Porfirie.
,S: !... da...
%6: Si presa din Olanda a venit...
,S: Sunt nenumarate, nenumarate marturii...
%6: %ateva pilde de convertiri si apoi vom vorbi de sfarsitul sau...
,S: Sunt marturii nenumarate...
%6: ...Precum cele care v)au impresionat... Oameni care s)au schimbat...
,S: +a... bun... bine, aici in Patra cunosc un om... era desigur un om bun dar... lumesc... nu
avea nimic de)a face cu 5iserica... ei bine... a avut o boala si a mers intr)o i cu sotia sa la
!tena... am mers acolo la parintele Porfirie... el i)a binecuvantat... si de atunci spune ca nu a
mai avut nici o problema... si de atunci a devenit un crestin plin de ravna... un prieten al
Scripturilor, al +omnului nostru, al rugaciunii, al manastirilor... acum traieste o alta viata...
Sunt multi cei care s)au convertit prin parintele Porfirie... multi s)au mantuit...
>a voi spune ceva... ceva ce m)a uimit profund... aceasta harisma (dar) nu am gasit)o nici
macar in carti (patristice)... Gandesc asa... intrucat traim in timpuri eshatologice... timpurile
de dinaintea venirii lui antihrist... ca cei putini credinciosi sa se poata intari in credinta...
+umneeu ne)a daruit multe semne si multi facatori de minuni in vremurile noastre... cel ce
cerceteaa vede ca multe semne si minuni se petrec in ilele noastre...
%6: /ulte minuni, multe minuni...
,S: *i bine, Parintele Porfirie, un om absolvent a doua clase de scoala primara, vorbea
oamenilor de stiinta (invatatilor)... cu terminologia folosita in campul lor de activitate==
5iologului, in termeni de biologie, doctorului, in termeni medicali, chimistului cu termeni
din chimie, savantului nuclear in limba&ul sau.
+l. 2rangos, un crestin si om de stiinta din !tena... a scris carti si articole... atunci cand s)a
dus pentru prima data la Parintele Porfirie... este conducatorul unei comisii de ?E de savanti
din intreaga lume... este un om de stiinta important.... domeniul sau este fiica nucleara...
%and 'dl. 2rangos( a mers pentru intaia data la Gheronda, parintele Porfirie a deschis
discutia cu teme ale stiintei nucleare... +l. 2rangos a fost uimit... %and a iesit, i)a intrebat pe
ceilalti: -Gheronda a studiat fiica nucleara;.
%eilalti au inceput sa rada... *l a spus: -+e ce radeti; ! studiat Papouli asa ceva;.. %um sa
studiee un calugar ca el asa ceva...
")au spus: -Gheronda n)a studiat... dar graieste in termenii folositi de orice savant care vine
la dansul... cu harisma 'darul(..
%6: %u savantul Jontopulos despre care am citit, cel ce se ocupa cu astronomia... Parintele
Porfirie i)a dat o idee, pe care acesta a preentat)o apoi la o intrunire stiintifica asupra
astronomiei...
,S: +a, avea aceasta harisma 'dar(.
%6: Si, in fapt, intreaga comisie a fost uimita de aceasta idee a lui Jontopulos, ce era in
realitate a parintelui Porfirie...
01 / 40
,S: Odata... un metalurgist, al carui copil era bolnav, a intrebat daca putem merge la
Parintele Porfirie, ca acesta sa il binecuvintee... am mers, a facut semnul crucii asupra
copilului, si acesta s)a simtit mai bine... dar parintele Porfirie a inceput sa vorbeasca cu tatal
copilului... care era un om nereligios... o persoana lumeasca... si este inca asa, din
nefericire...
Parintele Porfirie l)a intrebat: -%e meserie ai;.. *l i)a raspuns -Sunt metalurgist.. "ar
parintele Porfirie a inceput sa ii spuna metalele cu care lucra acesta... -7ucrei cu acest
metal si cu acest metal.. %uvinte pe care le aueam pentru prima data. Termeni dificili ai
diferitor metale. *ra pentru prima data ca aueam asemenea termeni.
*l a fost uimit de faptul ca Gheronda cunostea cu metale lucra= Gheronda i)a explicat cum
lucra cu ele etc. Omului nu)i venea sa creada ceea ce auea...
Gheronda i)a is: -7a biroul tau, inauntrul sertarului ai o 5iblie, d)le *lefterios=.
-+a, am=., raspunse el.
-+ar niciodata nu o scoti ca sa o citesti= O ai in sertar, dar nu o scoti nicicand ca sa o
citesti=.
! iesit apoi afara, cu capul plecat, gandindu)se profund. %redea ca religia era un basm al
preotilor. Tatal sau, bunicul copilasului, un om religios, mi)a spus: -2iul meu *lefterios, de
cand a mers sa il vada pe Parintele Porfirie... de aproape o luna mediteaa in continuu....
!m intrebat: -+e ce, d)le Josta;.
-+eoarece credea ca acestea sunt basme... si acum cugeta., mi)a raspuns.
*i bine, timp de o luna 3 doua a cugetat... dar apoi a reinceput o viata de indiferenta...
%6: !celeasi lucruri...
,S: +aca vremea Harului nu vine... nimic nu se petrece... +aca un om nu se smereste in fata
lui +umneeu, daca nu se roaga, daca nu cere milostivirea lui +umneeu... atunci Harul nu
se pogoara...
%6: Sfarsitul Parintelui Porfirie, care a fost unul miraculos, deoarece...
,S: +a, sfarsitul sau este foarte miscator... Parintele Porfirie, inainte)vaand venirea
sfarsitului sau... s)a intors la Sfantul /unte '!thos(.
! spus: ->reau sa merg in Sfantul /unte, ca sa pot muri acolo..
,u a vrut sa moara in mansarda unde statea... %a sa poata evita oamenii... lauda pe care
oamenii i)ar fi dat)o la inmormantarea sa...
! mers in Sfantul /unte, si intr)o i... a tinut un sobor la Javso#alivia, cu cinci monahi...
! spus: -! venit vremea... Haideti sa ne rugam, caci eu ma duc..
S)au rugat... el si)a inaltat mainile si si)a dat duhul... Precum o pasare isi da suflarea... !tat
de impacat a murit... "nainte sa moara, a dat ascultare monahilor sa nu cheme pe nimeni la
inmormantarea sa... sa nu primeasca pe nimeni... si sa il ingroape cu fata spre 6asarit. ! trait
smerit si a murit smerit.
Parintele !ugustin, *piscopul 2lorinei 'din Grecia(, cand a auit de moartea lui... a sunat la
!tena... fiind foarte miscat, a is: -2elul smerit in care a murit Parintele Porfirie, evitand
orice lauda si cinstire din partea oamenilor la moartea si la inmormantarea sa, ne infatiseaa
din nou Sfintenia acestei persoane..
Obisnuiam sa ii spunem: -Gheronda... daca te duci... simtim ca pierdem un mare spri&in
pentru sufletele noastre.
-*i bine, cand ma voi duce, din ceruri va voi a&uta mai mult... moartea nu exista... pentru cel
credincios moartea nu exista... %e a grait Hristos;... HH%ei ce cred in mine, nu vor muri, ci
vor trai vesnicII. (nu este un citat e-act), ne)a is Parintele Porfirie.
4E / 40
+aca ne)a auea vreodata vorbind despre moarte, se mania si spunea: -%e spui, copilul meu=
/oartea nu exista pentru crestin... moartea nu exista= Tot cel ce este in 5iserica si traieste in
5iserica nu va gusta moarte... Se duce la un nivel mai sus si de acolo voi putea sa va a&ut
mai mult..
Obisnuia sa ica: -Oamenii ma privesc ca pe un Sfant... dar sunt un om pacatos... si acum
cand ma duc, voi merge in ceruri... la +umneeu... ma inspaimant, daca +umneeu imi va
grai HH%e cauti aici, pacatosule=II... atunci voi spune HH+oamne, sunt un pacatosII... si
+omnul va grai atunci HH+ar locul tau e in iadII... si voi raspune HHOriunde ma va asea
dragostea Ta... oriunde ma va asea dragostea Ta... sa se faca voia ta...II..
O persoana foarte smerita... asa simt Sfintii... nu sunt doar vorbe... ei chiar asa simt...
%6: !s vrea sa va intreb... de ce +umneeu le)a daruit harisme 'daruri( asa de mari...
,S: +eoarece era foarte curat, foarte smerit si avea o mare dragoste fata de +umneeu si
om... era un om al Tainelor, al rugaciunii... cand diversi oameni aveau probleme... obisnuia
sa le ica: -%ercetati 5iblia... ca Harul sa se poata pogori in sufletele voastre... 6ugaciune si
marturisire... si Sfanta "mpartasanie..
7)am intrebat o data pe Gheronda: -+aca !nti)Hristul vine maine, situatia va fi
infricosatoare... ne va da +umneeu taria de a mucenici;.
-+aca ne marturisim pacatele, ne va da taria., mi)a raspuns.
%6: +a, spovedania este extrem de importanta.
,S: Simt de parca Parintele Porfirie nu a murit... chiar dupa moartea sa mi s)a spus ca s)a
infatisat unor persoane serioase... in chilia sa miroase a mir... multi oameni care au mers la
chilia sa au fost coplesiti de mireasma... oameni pe care ii cunosc... Sfantul este alaturi de
noi, asa cum sunt toti Sfintii... si ei ne a&uta... dreptul traieste pururea... (este dat un citat din
!criptura in #reaca veche, pe care nu o intele#)
Sfintii mostenesc "mparatia cerurilor... /are este +umneeu intru Sfintii Sai... si *l isi
Proslaveste Sfintii... >a spun, +)le 8antirolopi, ca un Porfirie sau un "acov sunt de a&uns... si
mai mult decat de a&uns spre a arata ca %redinta noastra... %restinismul... Ortodoxia... Bna
Sfanta, %atolica (3niversala, nu romano"catolica) si !postoleasca 5iserica... nu este un
basm al preotilor, precum ic necredinciosii si ateii... ci este !devarul... %redinta
!devarata... si arata ca Hristos, ieri, astai, este cu noi si va fi in vecii vecilor =
L L L S2!6S"T L L L
Tradus din limba englea de 6adu Hagiu

Pentru rugaciunile Parintelui Gherasim, Parintelui Iacov si ale Parintelui
Porfirie, Hristoase Dumnezeule, miluieste-ne si ne mantuieste pre noi. Amin.

IC | XC
---+---
NI | KA
|

Sfarsit si lui Dumnezeu slava!

40 / 40