Conflicte si comunicare

Capitolul 2
1. Care dintre colile din teoria relaiilor internaionale considerai c ofer o gril de lectur adecvat
pentru a inelege conflictualitatea n zilele noastre?
Conflictualitate-oamenii de stiinta au cautat sa gaseasca raspunsuri pace vs. Razboi; de-a lungul timpului,
acestia au sustinut ca niciodata cele 2 nu vor putea exista concomitent.
La jum sec !anii "#$% au aparut ca stiinte &
a-irenologia-studia problemele consacrate pacii
b.polemologia-a devenit rapid un factor de legitimare care servea politicilor externe na'ionale (i intereselor
militare (i de putere a diferitelor state.
Scoala liberalismului- a abordat problema razboiului in opotizie cu starea de pace.
-)e considera ca liberalismul ca fenomen politic, poate fi eliminat daca sunt realizate conditiile pt
instaurarea unei paci durabile.
- )e remarca irenologia, la sf. )ec al *+-lea, ca filosofie a lui ,mmanuel -ant .societatile democratice nu
lupta intre ele
- /nalistul ,onel 0icu )ava, identifica ideea unde dorea sa ajunga -ant- 1pacea perpetua2, iar
instrumentele prin care s-ar realiza acest ideal & libertatea in interiorul statului 3dreptul in relatia dintre
state
- -ant. 4bserva ca societatea sec *+lea nu era pregatita pt. / realiza o astfel de pace, dar in aceeasi
masura crede ca aceasta isi va lasa amprenta in timpurile viitoare, fiind mai potrivite atunci pt. )istemul
de securitate.
- ,deea filosofului a stat la baza mai multor scoli de gandire care s-au incadrat in curentul liberal.
- /deptii curentului au refuzat sa vada razboiul ca o modalitate de a reglementa problemele dintre state,
considerand acessta ca fiind 1o boala2.
- 0orman /ngell sustinea ca desi razboiul este o forma de manifestare prin care se poate ajunge la o
concluzie pertinenta in realtiile internationale, acesta este un mod inuman si irational de a rezolva
disputele; de asemenea el sustinea prevenirea lui;
- 5liminarea razboiului din viata internationala-construirea regimurilor politice democratice 3 promovarea
avantajelor comertului international 3 crearea unor mecanisme institutionale care sa gestioneze pacea si
prosperitatea.
- 5ducatia va inlatura ignoranta, democratia va impiedica razboiul iar institutiile care previn manifest
violente se vor extinde la nivel international pt a gasi o solutie pasnica.
- 6 CR57,085 9:07/;508/L5&
statele nu trebuie sa fie actorii principali ai scenei internat-institutiile si organizatiile cu vocatia pacii
organizatia politica externa .rol imp pt statele cu rol imp impreuna cu alti actori< state bune-promov
pacea, respecta regulile vs. )tate rele cu caracter dictatorial
state bune< pace si securitate

2. Care snt particularitile crizelor i conflictelor desfurate n timpul rzboiului rece?
Conflictul este un fenomen determinat de caracterul (i tipul de reala'ii care se instituie =ntreindivizi pe de o
parte (i grupuri umane pe de alt> parte. ?n sensul cel mai larg conflictul este o manifestareale unor antagonisme
desc@ise =ntre dou> entit>'i, individuale sau colective cu interese incompatibile pe moment, =n privin'a detinerii
sau gestion>rii unor bunuri materiale sau simbolice.
,n viziunea lui R.A.Rummel ,conflictul poate fi v>zut ca o rela'ie de confruntare dintre dou> p>r'i care =(i
doresc reciproc acela(i lucru.
7iferiti autori impart conflictele dupa natura cauzelor care genereaza crize si dispute si anume, deosebim 2
tipur de conflicte& om vs. om si om vs. natura.
5x. ,lie Badescu, sustine ca conflictele petrecute in spatial ,ugoslav, folosesc ca arma atacul institutiilor,
simbolurilor, mitologiei,religiei, etc.
)e considera o forma de conflict si terorismul international ce reprezinta o amenintare globala.
9olosirea desa a termenului Ccriza2 a dus ca acesta sa constituie un element ambiguu in viata de zi cu zi. De de-
o parte, acesta poate face referire la un element dEsfunctional pus intr-o realitate existentiala sau poate fi asociat
cu termenul Ccatastrofa2.
8eoria militara defineste criza drept o etapa intermediara intre C)tarea de pace si cea de razboi2.
7in perspectiva stiintelor comunicarii, criza este privita ca un factor constitutive in geneza si dezvoltarea
omului si a culturii sau poate fi asociat cu un dezec@ilibru care cere remediere.
!. Ce actor domina c"mpul comunicaional astzi?
?n cazul actorului clasic =n centru se afl> omul politic !(efde statFguvern% legitim s> se anagajeze =n procese de
comunicare cu al'i actori.
7e asemenea, ca tip de actor non statal, putem considera organizatia /l-Guaeda, aceasta este un tip de actor
care are puterea sufficienta sa influenteze sau sa sc@imbe ceva in interiorul platoului international, desi nu au o
institutie statala valida.
#. Creterea interdependenelor i accentuarea procesului de globalizare va mri
probabilitatea de apariie a conflictelor sau o va micora?
Drocesul de globalizare ce se desf>(oar>, de ceva vreme, influen'eaz> considerabil problema securit>'ii.
7evine evident c> toate eforturile direc'ionate spre asigurarea securit>'ii unui obiect luat =n parte - stat,
societate, firm>, persoan> etc. Hlobalizarea (i cre(terea interdependen'elor au determinatsc@imb>ri profunde =n
esen'a mediului interna'ional ceea ce a avut consecin'e in toate domeniile platoului international.
,nterdependen'a crescInd> a societ>'ilor, intensificarea leg>turilor transna'ionale (i pluriapartenen'ele pe care
acestea le genereaz> au dus (i la apari'ia unor tensiuni =ntre na'ionalitate (i cet>'enie. /ceste entit>'i au devenit
mai violente (i vizeaz> s> modifice ec@ilibrul intern al for'elor pentru a-(i promova propriile interese. :n
asemenea conflict ar tinde spre fragmentarea structurilor statale (i ale societ>'ii (i ar =mpinge =ntr-o stare de
instabilitate multe zone (i regiuni, inducInd o cre(tere a violen'ei =n cadrul sistemului interna'ional.

7epinde de maturitatea poporului si institutiilor de a asimila ambele procese.
Capitolul !
*. Care va fi tr>s>tura esen'ial> a comunic>rii politice =n mediul interna'ional =n urm>torii aniJ
7aca pana acum trasatura esentiala a comunicarii, era diplomatia !forma a comunicarii pt actorul clasic-
statul%, de-a lungul timpului, in urma transformarii aspectelor te@nologice, aceasta a suferit mutatii. ?n
comunicarea politic> din actualul mediu interna'ional mai mult ca oric=nd comunicarea politica se realizeaz> (i
se bazeaz> pe strategii de persuasiune.
,nternetul, de exemplu, va face ca multe dintre etapele diplomatei clasice sa dispara, si va spori eficienta
comunicarii.
2. Ce form> de comunicare va fi predominant> =n mediul interna'ional =n condi'iile cre(terii interdependen'elor
(i a procesului de globalizareJ
;ass media.
6. Cine considera'i c> va fi actorul cel mai important =n procesul de comunicare din mediul interna'ional
contemporanJ
/ctorul care se afirma cel mai puternic =n ultima vreme in mediul interna'ional
contemporan este statul. 5ste cel mai vec@i istoria universal>. Rela'iile sale cu al'i actorii sunt limitate de
rigorile suveranit>'ii. /cesta actioneaza pe baza unui set de norme, reguli (i principii .
K. 5ste comunicarea mediatic> o form> de comunicare sau nu J
/st>zi, aproape =n totalitate, reprezent>rile (i perceptiile pe care le are opinia public> despre evolu'iile
geopolitice s=nt produse ale comunic>rii mediatice. ,nforma'ia (i cunoa(terea mediatizat> modeleaz> percep'iile
oamenilor despre lumea =nconjur>toare, implicit (i despre evolu'iile geopolitice dintr-o regiune sau alta a lumii.
Contribuie la =n'elegerea de c>tre ace(tia a transform>rilor petrecute =n mediul interna'ional (i le modeleaz>
astfel atitudinea (i convingerile.
L,R8:/L

Capitolul #
*. Raportat la scopuri (i interese urm>rite considera'i c> =n Drimul R>zboi ;ondial au existat diferen'e =ntre
propaganda taberelor aflate =n conflictJ

Conferinte politice, cu caracter militar fiecare dintre cele 2 puteri /ntanta si Duterile Centrale, incercau sa
atraga noi state de partea lor.
8arile incepusera sa vada propaganda ca pe o afacere mica, dar care avea si aspecte financiare. /sfel , 9ranta
isi convingea 1clientii2 de baza lor solida prin ziarul 1Le monde nouveau2, care a inc@eiat contracte cu misiunea
sarba de la Daris si anume & in fiecare luna, acestia trebuiau sa publice articole in favoarea apararii
revendicarilor sarbesti.
,n partea de 5st, a fost infiintat 1Comitetul literar2 care avea ca scop monitorizarea articolelor defavorabile
Bulgariei, aparute in presa si de a le contracara.
,n aceasta perioada, propaganda !ce era folosita in scopul manipularii si al dezinformarii% s-a impus din ce in
ce mai mult si, crescand atat in volum cat si intensitate, incat a fost considerata arma nelipsita pe campul de
lupta. Dropaganda antigermana folosita de ;area Britanie, a avut ca tema centrala invadarea Belgiei de catre
,mperiul Herman,iar pentru a accentua povestea au creat un brand ce s-a numit 1poor little Belgium2 si a avut
un succes desavarsit pentru vremea respectiva.
4 alta miscare de propaganda a ;.B a constat in formarea unor comisii 1neutre2, in fruntea carora se aflau
oameni de prestigiu, a caror menire era sa analizeze crimele savarsite de adversari in timpul razboiului,
7isputa in materie de propaganda intre 9ranta si Hermania a avut un caracter aparte , fiind dusa pana in zona
;agreb-ului si a ;aroc-ului. 4data cu intrarea ,mperiului 4toman in razboi alaturi de Duterile Centrale, inaltul
cler musulman din teritoriile aflate inca sub stapanire Finfluenta turca, indiferent carei biserici apartinea, i-au
indemnat pe supusi sa mearga la razboiul sfant.
,n cadrul Duterilor Centrale, Hermania a fost singura care a promovat propaganda prin metodele specifice
acesteia pentru a creste moralul propriilor trupe si a descuraja adversarul.
2. Drin ce s-a particularizat propaganda statelor din sud-estul continenetului european angajate =n conflictul
mondialJ5xemplifica'i.
7isputa in materie de propaganda intre 9ranta si Hermania a avut un caracter aparte , fiind dusa pana in zona
;agreb-ului si a ;aroc-ului. 4data cu intrarea ,mperiului 4toman in razboi alaturi de Duterile Centrale, inaltul
cler musulman din teritoriile aflate inca sub stapanire Finfluenta turca, indiferent carei biserici apartinea, i-au
indemnat pe supusi sa mearga la razboiul sfant. .7ji@ad.
6. ,dentifica'i postere de propagand> =n /nglia FHermania .
Door little BelgiumF5nlist to-daEM-ommzuns ,LerdulNen
Capitolul $
*./re propaganda carater democratic sau totalitarJ
Propaganda poate fi definita ca o activitate de distorsionare a informatiilor al carei scop este sa influenteze opiniile si
comportamentul unei categorii de oameni. Propaganda nazista s-a axat de regula in 3 directii :in primul rand opinia publica, apoi
operatiunile militare si opinia internationala
In sistemele totalitare, metodele si tehnicile de propaganda au fost foarte asemanatoare si au avut toate acelasi scop negativ de a
schimba opiniile indivizilor.
Propaganda are caracter totalitar datorita faptului ca scopul sau prcis este acela de a schimba parerile oamenilor, comportamentul,
de a influenta astfel vietile lor de a le incalca libertatea de gandire si de exprimare.cest tip de actiune nu este compatibil cu o societate
democratica si deci nu este practice posibil ca propaganda sa aiba un caracter democratic.
2. Considera'i c> propaganda desf>(urat> de beligeran'i =n al 7oilea R>zboi ;ondial a jucat un rol important
pentru desf>(urarea ostilit>'ilor sau pentru persuadarea opiniei publice J
Dersudarea opiniei publice.
6. Cum aprecia'i falsa diploma'ie =n /l 7oilea R>zboi ;ondial J
7iplomatia informala a fost un punct important al comunicarii. 5a s-a impletit cu activitatea serviciilor d
einformatii si a imprintat comunicari cu aspect nou in zilele respective. 7ialogul real s-a impletit cu
dezinformarea ,inselarea si manipularea receptorului, in cazul de fata, adeversarul dee razboi.
7e acordO
K. Drin ce se diferen'iaz> propaganda desf>(urat> de for'ele Coali'iei 0a'iunilor :nite de cea dus> de for'ele
/xei !Hermania nazist> (i ,talia fascist>%J
9ortele /xei si-au concentrat eforturile pe 6 directii principale& opinia publica germana, teatrele de operatiuni
militare si pe opinia publica internationala. /u folosit propaganda neagra !la inceputul primului razboi mondial,
impotriva :- 3 9rantei% prin realizarea posturilor clandestine de radio ce emiteau in numele opozitiei politice
din tara-tinta.
Dropaganda alba-destinata proprii opinii publice si tarile aliate..
Droductiile cinematografice-aveau ca tema succesele fulgeratoare ale armatei germane.
7ec ,n Coalitia 0atiunilor :nite, dupa atacul japonez de la Dearl Parbor !Q dec *RK*%,Congresul de la ):/ a
elaborat 1Sar DoTers /ct2- in vbaza caruia presedintele Roosevelt a dispus infiintarea unui organism !4S,% pt
contracararea propagandei inamice.
Dropaganda C0:. 5ra diferinta de cea a /xei in primul rand pentru ca avea caracter democratic. , unde axa
principala a mesajului comunicat a fost adevarul. Britanicii si /mericanii au jucat rolul 1realismului2 au mizat
pe forta radio-ului.
Capitolul %
1. Drin ce se diferen'iaz> rzboiul rece de conflictele clasice ale secolului J
) a utilizat presiunea economica, ajutorul selectiv, manevrele diplomatice, propaganda, asasinatul , operatiunile
militare de intensitate mica si descurajarea reciproca prin amenintarea cu razboiul.
Lipsa de modernitate a tuturor produselor din fostul sistem socialist.
Dresa, radioul, televiziunea si muzica usoara au avut un rol major in remodelarea convingerilor politice ale
ascultatorilor din 5uropa Centrala si de )5.
,n razboiul rece, comunicarea internationala a avut cel mai important rol in evolutia raporturilor 5L.
2. Cum s-a implicat RomInia =n conflictul 5-LJ
RomInia, a =mp>rt>(it soarta =ntregii zone a 5uropei de 5st, ,,alunecat =n sfera sovietic> deinfluen'>. 7up>
*RK#, RomInia are ca model :niunea )ovietic> (i prin presiunea acesteia comuni(tii romIni =(i impun un
guvern propriu (i reu(esc s> scape de monar@ie.
6.7e ce a fost evitat>, =n primii ani ai r>zboiului rece,comunicarea direct> =ntre cele dou> superputeriJ
7eorece la Bucure(ti nu puteau fi descifrate mesajele
comunic>rii de tip arta semafoarelor practicat> de diploma'ia celor
dou> superputeri comunicarea diplomatic> indirect> se =ncadra =nparadigma
conflictual>.
K. Ce rol au jucat =n disputa 5st-Lest propaganda (i r>zboiul imagologicJ Cum explica'i e(ecul propagandei
sistemului socialistJ