Page 1

Universitatea din Bucureti

Facultatea de tiine Politice






Crimele femeilor din secolul XIX







Decan: Laureniu Vlad
Studenta: Diaconu Mihaela Ioana



SPR I, Seria A

Page 2


Crimele femeilor din secolul XIX

De-a lungul unor vremuri potrivnice lor, femeile s-au remarcat si altfel decat prin
feminitate, eleganta si inocenta. Femeile au ramas in istorie din cauza ferocitatii si cruzimii lor,
care le-au determinat sa comita atrocitati greu de imaginat. Au comis nenumarate crime odioase,
au trecut peste cadavre pentru a-si atinge scopurile malefice si au ramas in istorie ca fiind cele
mai diabolice femei.
Unele "bolnave" de putere, altfel bolnave psihic, asasinele faimoase ale lumii infirma
ipoteza ca cele mai oribile crime au fost de-a lungul istoriei infaptuite de barbati.
Putem vorbi astfel despre o femeie pe care eu am studiat-o mai in amanunt, aceasta este
Vera Renczi.
"Vera Renczi a fost o criminala in serie, care a otravit 35 de oameni in anii 1920-1930,
inclusiv pe sotii si fiul ei. Vera ocupa primul loc in topul celor mai mari criminali romani si
reprezinta si azi un mister pentru criminalisti. Acestia nu i-au aflat niciodata numele real, Renczi
apartinand celui de-al doilea sot al ei si au numit-o, pe buna dreptate, "Vaduva Neagra".
Primi ani ai vietii celei care face subiectul acestui articol constituie si astazi un mister. In
fond, nici macar numele adevarat nu ii este cunoscut, atata vreme cat in analele criminologiei ea
a ramas cunoscuta ca Vera Renczi, numele de familie apartinand celui de al doilea sau sot. Chiar
daca unele surse ii indica drept an al nasterii anul 1903, cel mai probabil Vera s-a nascut la
sfarsitul secolului al XIX-lea, in Bucuresti, in urma legaturii dintre un influent om de afaceri
ungur si o frumoasa tanara cu radacini in randul nobilimii maghiare din Romania. Mama sa se
stinge din viata pe cand copila avea numai cativa ani iar tatal, prea ocupat cu desele calatorii de
afaceri, se muta la Berkerekul, acolo unde, la varsta de doar 13 ani, o inscrie pe Vera la o scoala
de fete."
1



1
Adrian Nicolae, Descoper

Page 3




"Probabil ca lipsa tatalui ii creeaza tinerei nevoia stringenta a unei prezente protectoare
masculine, ceea ce va da nastere unei intregi serii de aventuri amoroase in care sunt implicati
laolalta elevi, studenti dar si barbati casatoriti. In fond, Vera mostenise frumusetea mamei sale si
putini erau cei care ii puteau rezista farmecelor. Evident ca numarul mare al amantilor tinerei nu
putea ramane fara ecou si nici macar influenta tatalui ei nu poate ascunde scandalurile starnite in
urma aventurilor. Nu odata se intamplase ca Vera sa nu se mai poata trezi si sa fie descoperita de
supravegetorii internatelor in patul vreunui elev. Desi nu implinise inca varsta majoratului,
adolescenta se putea mandri cu un numar urias de amanti si de aventuri care scandalizasera
societatea."
2

"Era foarte frumoasa si se imbraca deseori in negru, ceea ce o facea chiar mai atractiva si
interesanta pentru barbatii care aveau sa ii cada victime. Era o persoana careia greu i puteai
rezista si astfel muli au avut de suferit de pe urma acestei doamne. Numerosii amanti care au
calcat domeniul de la Berkerekul al misterioasei castelane nu au mai fost vazuti niciodata.
Vera se va cstori pentru prima dat cu un bancher austriac, Karl Schilk. n ciuda
previziunilor, tnra nu i continu escapadele, ci devine o soie atent i plcut, mai ales dup
naterea fiului lor, Lorenzo."
3

La mai puin de un an, Karl dispare misterios pentru a nu mai reveni niciodat. Vera explic
apropiailor c soul su a prsit-o i c a decedat ulterior ntr-un accident de main n
Romnia. Dupa dispariia lui Karl Schick, Vera ncepe sa poarte doliu, dei nimeni nu dovedise
moartea soului ei, situatie care dureaza aproape un an.
Tanara Vera revine n societate acolo unde cunoate un alt barbat, foarte bogat, din Iugoslavia -
Joseph Renczi. Se cunotea faptul c Joseph era foarte bogat i frumos, un adevrat cuceritor.
Nimeni nu a fost surprins c cei doi s-au hotarat sa se castoreasc. Vera avea s declare i
autoritilor faptul c fostul so a murit n accident de main dup ce a prsit-o. Autoritile au

2
Vaduva Neagra sau Castelana din Berkerekul, 10 noiembrie 2008, Adrian Nicolae, Descoper
3
Ciprian Pliau, Historia

Page 4


crezut povestea Verei din pricina c acesta era o femeie respectabil. Prin urmare se ntocmesc
actele de deces ale lui Karl Schilk.
Acum aceasta era liber s se cstoreasc cu Joseph. Linitea cuplului nu a durat mult.
Joseph ncepuser s-i nele soia. Chiar dac l-a ameninat, el nu a luat-o n serios. i totui
deodat, Joseph se vede intuit la pat fiind bolnav. Vera se ngrijete de starea soului, fr ca
cineva s bnuiasc c este cauza bolii lui Joseph. La scurt timp ns, acesta avea s dispar ca i
primul so. Surprinztor este faptul c autoritile nu bnuiesc nimic necurat legat de castelana de
Berkerekul. Vera ncepe din nou s in doliu, dar caut reintegrarea n viaa monden mai
repede de data aceasta.
Vera Reczi i alegea victime cu minuiozitate, dar ajungnd la rutin ncepuser s nu
mai in cont att de mult de detali. Aadar Vera a fcut greeala de a se ndrgosti de un bancher
srb pe nume Milorad, un om influent n viaa social. Findc lipsea foarte mult de acas, soia
acestuia consult autoritile srbeti. La insistenele soiei, autoritile locale descind la
reedina Verei Renczi. Vera recunoate relaia cu Milorad i d chiar o declaraie. Motiveaz c
s-a desprit de Milorad din pricina faptului c era cstorit si este posibil ca acesta s se fi
sinucis.
Nemulumit de cutrile autoritilor, soia lui Milorad pornete singur o anchet.
Descoper n hainele lui Milorad un bilet de dragoste de la Vera. n plus afl despre dispariia
soilor Verei i a fiului Lorenzo. Autoritile descind din nou la conacul Verei care nc neg c
ar fi avut vreo relaie cu Milorad, dar este confruntat cu propria declaie i cu biletul.
Jandarmi au controlat casa i mai apoi cripta familiei. Nu mic le-a fost groaza oamenilor
legii atunci cnd au descoprit n subsolul conacului 35 de sicrie de zinc aezate n cerc. n ele se
aflau absolut toi cei care trecuser prin patul Verei. Mai mult, ntr-unul dintre sicrie se gsea
chiar Lorenzo, fiul n vrst de numai zece ani pe care aceasta fusese nevoit s l ucid pentru
c i aflase teribilul secret. Toate victimele fusesera otravite cu arsenic. Condamnata initial la
moarte, Vera Renczi a beneficiat de clementa legii care nu permitea executia femeilor si a fost
transferata pe viata intr-o inchisoare de maxima securitate.


Page 5



Pe primul so, Karl Schick ,Vera Renczi l-a fi ucis cu o doza de arsenic pe care i-ar fi
turnat-o din plin in cupa de vin pe care obinuia sa o bea in fiecare sear.
Pe cel de al doilea so, Joseph Renczi, l-a omort la fel doar c i administra acestuia doze
mici de arsenic n cin si cupele de vin pe care ea singur le aducea la pat. Mai mult ea l-a inchis
pe Joseph n sicriu de viu, inainte de a-i da ultima suflare.
Explicaia Verei Renczi a fost ct se poate de naiv. ntotdeauna vroia s fie ultima
femeie din viaa brbailor pe care i-a omort.
Au urmat tot felul de strini, cu felurite meserii, care au luat drumul conacului i nu s-au
mai ntors niciodat. Ultimului - Milorad - i-a administrat n plus i o doza de stricnin pentru a
obine efect imediat.
Consider c, din punctul de vedere al tipului de criminal n serie, Vera Renczi se
aseamn cu Belle Sorenson Gunness. Aceasta femeie se pare c a avut astfel relatii cu numerosi
oameni importanti ai secolului XIX. In opinia mea, era o persoana cu o cruditate ieit din
comun putnd sa-i ucid propriul fiu, creznd c acesta poate fi o ameninare pentru planurile
sale diabolice. Femeile in secolul XIX s-au remarcat prin diferite metode de seducie, influentnd
brbaii aflai la putere, i ntreaga omenire.




Page 6


Bibliografie:


1.Vaduva Neagra sau Castelana din Berkerekul-Adrian Nicolae,
Descoper
2. Ciprian Pliau, Historia
3. http://www.crimetime.ro/dosare/criminali-in-serie-celebri-romanca-
vera-renczi-ultima-femeie- din-viata-a-35-de-barbati.html, vizualizat la
data 19.11.2012
4. http://www.apropo.ro/apropouri/top-10-criminale-faimoase-7916076,
vizualizat la data 19.11.2012
5. Laurent Montet, Criminali n serie, Editura Corint
6.Tudorel-Butoi Severin, Criminali n serie (psihologia crimei),Editura
Phobos, anul 2003