Sunteți pe pagina 1din 4

1

Prevenie i stil de via


Stil de viata
Totalitatea deciziilor, comportamentelor si actiunilor voluntare care afecteaza sanatatea
Se bazeaza pe credinte, imagini si reprezentari despre lume si viata
Comportament repetitiv, habitual, bazat pe nivelul de trai, cultura si resursele persoanei
Efecte directe asupra sanatatii si mediate (de potentare a celorlalti factori de risc)
Uzul de substane
Comportament alimentar
Activitate fizic
Somn, relaxare
Alte comportamente preventive (imunizri, controlale medicale periodice, comportament la
volan, comportament sexual, evitarea accidentelor domestice i ocupaionale)
Factori de risc pt sanatate (fumat, conducerea autovehiculelor cu vitez excesiv i/sau fr
centuri de siguran, relaii sexuale neprotejate)
Factori protectori pt sanatate (practicarea regulat a exerciiilor fizice, alimentaie raional,
suport social)
Comportamente n exces
Comportamente n deficit

Cauzele de mortalitate din rile dezvoltate
Cauz Procent din total
Stil de via 50
Factori biologici 25
Factori de mediu 15
Sistem medical 10
Surs: Organizaia Mondial a Sntii (OMS), 1993
Prevenie
totalitatea metodelor i mijloacelor folosite n scopul cunoaterii riscurilor pentru sntate, a
neutralizriiaciunii acestora, depistrii grupurilor populaionale cu risc crescut, evitrii
constituirii proceselor epidemiologice i identificrii ct mai precoce a strilor de preboal i
boal.
Prevenie primar
Totalitatea masurilor care urmresc prevenirea unei boli sau a unor fenomene epidemice, ct i
promovarea factorilor sanogeni.
Grup int: ntreaga populaie sau populaie cu risc ridicat
2

Aciunile se desfoar n afara strrii de boal/ preboal
Prevenie secundar
Urmrete depistarea dezechilibrelor i diagnosticarea precoce a strilor de preboal, naintea
apariiei semnelor clinice de debut sau de evoluie
Grup int: indivizi sau grupuri din populaie care au suferit anumite dezechilibre homeostatice
n stadii reversibile, fr evidene clinice
Pp.monitorizare i control, ambulator

Prevenie teriar
Urmrete limitarea progresiei bolii manifeste, evitarea recderilor sau recidivelor i ntrzierea
instalrii incapacitii sau decesului.
Se adreseaz omului bolnav
Pp. tratament adecvat pt a evita invaliditatea i a restaura sau nlocui funciile pierdute

DREPTUNGHIUL TERAPEUTIC
dupa J.S.Rolland (1987)

Compliana la tratament
O aciune ce concord cu o cerere sau o recomandare
Adeziunea bolnavului la mijloacele terapeutice necesare ameliorrii strii de sntate (terapie
medicamentoas, regim alimentar, stil de via, supraveghere medical i control periodic).
Factori care influeneaz compliana
1. Complexitatea, efectele adverse i durata tratamentului
Pacient
Familie
Boal
Echip
terapeutic
3

2. Gradul de satisfacie i calitatea relaiei cu cadrele medicale
3. Personalitatea pacientului
4. Motivaia pacientului
Complexitatea, efectele adverse i durata tratamentului
Schimbrile necesare n stilul de via
Inconvenienele bolii i valorizarea ameninrii bolii
Dificultate n nelegerea sau executarea recomandrilor
Credina c ratamentul va da/ sau nu rezultate
Moteniri culturale
Costurile terapiei
Modaliti de obinere a complianei
Discuii 1-1 sau/ i grup
Alian terapeutic
Informaii despre obiceiurile pacientului
Susinerea pacientului pe parcursul tratamentului
Materiale informative, pliante, liste nmnate pacientului
Orare/ jurnale tipizate pe boli
Ealonarea informaiilor n timp
Vizite repetate/ contact telefonic
Rolul psihologului n echipa medical
Premise:
Recunoasterea faptului ca familia este constanta din viata bolnavului, in timp ce
serviciile medicale si personalul medical sunt sisteme fluctuante;
necesitatea facilitarii unei colaborari aparintor-membru al echipei, la toate nivelurile
sistemului de ingrijire;
informarea continua a bolnavului i a aparintorilor cu privire la evolutia starii de
sntate si cooptarea lor ca parteneri in procesul terapeutic;
incurajarea si facilitarea suportului interfamilial si indrumarea familiei in cauza spre
grupuri de suport
asigurarea suportului emotional ca raspuns la identificarea corecta a nevoilor si a
punctelor forte ale familiei;
intensificarea abilitatilor bolnavului de a se adapta la boala si de a-si continua
dezvoltarea pe durata bolii

Activiti direcionate spre pacient:
Evaluare psihologic
4

Dezvoltare cognitiv (stabilirea QI ului, stabilirea potentialului educativ, evaluarea
perceptiei, memoriei, atentiei, limbajului)
Personalitate (trasaturi de personalitate, dezvoltarea emotionala, sistem de valori, tipul
de raspuns in situatii problema, stil coping, locul controlului)
Interventia psihologica (consiliere, tehnici psihoterapeutice, pregtire pentru
intervenii/ tratament, educare, adaptare la boal, grup de suport, implicare
aparintori)

Activiti direcionate spre staff-ul profesional:
Implicarea activa a psihologului in munca de echipa.
Participarea la intlnirile sistematice in vederea discutarii unor cazuri.
Asistarea personalului medical pentru a oferi servicii cit mai profesionale pacientilor.
Sprijinirea activitatii de cercetare
Psihologul n clinic
Nivelul cognitiv comportamental: invatarea unor noi modele comportamentale mai adaptate,
schimbarea convingerilor si credintelor neadecvate, relaxare, desensibilizare, imagerie mintala,
vizualizare.
Nivelul emotional: realizarea catharsis-ului emotional, exprimarea sentimentelor si acceptarea
lor.
Nivelul socio-relational: implicatiile sociale ale bolii, abilitatea pacientului de a mentine relatii
normale cu cei din jur, acceptarea bolii, invingerea dificultatilor de relationare si raportare la
familie si omul sanatos.

S-ar putea să vă placă și