UNIVERSITATEA "AL. I.

CUZA" IAI
Facultatea de Informatic
Cururi !otuni"eritare
AR#ITECTURA CALCULAT$AREL$R
%&&'(%&&)
1. Introducere
*e+i de(a lun,ul tim-ului au e.itat /ncercri de a reali0a di-o0iti"e ca-a1ile
reali0e0e /n mod automat o-era2ii de calcul3 a1ia /nce-4nd a-ro.imati" cu -erioada
celui de(al doilea r01oi mondial e -oate "or1i de un efort concertat +i direc2ionat /n
acet en. Calculatoarele3 /n forma /n care e -re0int at0i3 /+i datorea0 /n mare
mur e.iten2a re0ultatelor o12inute /n acea -erioad de ctre 5o6n "on Neumann3
Alan Turin, +i 7urt 89del.
$dat ta1ilite -rinci-iile de 1a03 ultima :umtate de ecol a cunocut un efort
continuu de -erfec2ionare a te6nolo,iilor foloite /n contruc2ia calculatoarelor. *in
fericire3 de0"oltarea e.-lo0i" a domeniului electronicii a -ermi o cre+tere
e.-onen2ial a -uterii de calcul. Una dintre -eonalit2ile domeniului3 8ordon ;oore
<cofondator al com-aniei Intel=3 a enun2at /n urm cu circa > decenii le,ea care(i
-oart numele +i care -re"ede c -uterea itemelor de calcul e du1lea0 la fiecare ?@
luni. *e+i ete o le,e em-iric3 1a0at numai -e o1er"a2ii -ractice +i fr "reo
fundamentare teoretic3 e.-erien2a i(a confirmat "ala1ilitatea -4n /n 0ilele noatre.
Ca urmare a acetei rate deoe1ite a -ro,reului3 calculatoarele au in"adat
-ractic toate domeniile de acti"itate. At0i nu mai e.it "reo ocu-a2ie care nu
1eneficie0e de -e urma utili0rii te6nicii de calcul. $ men2iune a-arte tre1uie fcut /n
le,tur cu e.tinderea re2elelor de calculatoare -4n la a-ari2ia Internetului3 care
at0i -ermite acceul tuturor la un "olum de informa2ie nemai/nt4lnit /n trecut.
An -atele tuturor acetor reali0ri im-reionante t munca de-u de
-eciali+tii /n domeniu. Un item de calcul are dou -r2iB hardware <circuitele fi0ice
care /l com-un= +i software <-ro,ramele care rulea0 -e acel item=. !entru o
func2ionare la -arametrii o-timi a calculatorului ete necear o 1un conlucrare a
celor dou -r2i. Cel mai -erformant 6ardCare ete inutil /n a1en2a -ro,ramelor care
reali0e0e acti"it2ile dorite. La r4ndul lor3 -ro,ramele au ne"oie de 6ardCare -e
care rule0e. Atfel3 -erforman2ele o12inute at0i unt -oi1ile numai ca urmare a
acti"it2ii tuturor celor im-lica2i /n de0"oltarea ec6i-amentelor +i crierea
-ro,ramelor.
1.1. Elemente de baz
Acti"itatea -rinci-al a calculatorului3 du- cum o arat /nu+i numele u3 ete
aceea de a efectua calcule. Cu toate acetea3 orice -eroan care a lucrat cel -u2in o
dat cu un calculator /n2ele,e imediat c o aemenea caracteri0are ete cu totul
inuficient -entru a decrie arcinile /nde-linite de aceta. Antr(ade"r3 ete ,reu de
acce-tat c emnifica2ia unui -ro,ram de ,rafic3 de e.em-lu3 (ar reduce la ni+te
im-le calcule3 de+i acete calcule au un rol cu ade"rat foarte im-ortant. Antr(o
acce-2iune mai ,eneral3 -utem -une c func2ionarea unui calculator are ca -rinci-al
o1iecti" -relucrarea informa2iei. !entru a /n2ele,e modul /n care ete tratat
informa2ia3 "om "edea mai /nt4i cum ete ea re-re0entat /ntr(un calculator.
Cea mai mic unitate de informa2ie foloit ete bitul. Fr a intra /n detalii3
-utem -une c un 1it re-re0int o entitate3 teoretic au material3 care are dou tri
ditincte -oi1ileD e"ident3 la un moment dat entitatea e -oate afla /ntr(una in,ur
din cele dou tri. $1er"m deci c -rin termenul de 1it unt deemnate at4t
conce-tul teoretic3 c4t +i im-lementrile ale fi0ice.
Au e.itat mai multe forme de im-lementare -ractic a 1i2ilor. Cele mai
eficiente olu2ii (au do"edit a fi cele 1a0ate -e circula2ia curentului electric3 acetea
-re0ent4nd a"anta:ul unei "ite0e de o-erare mult mai mare dec4t /n ca0ul itemelor
?
mecanice au de alt natur. An circuitele electrice3 cele dou tri care definec un 1it
unt u+or de definitB -utem aocia una dintre tri cu itua2ia /n care curentul electric
tr1ate o -or2iune de circuit3 iar cealalt tare cu itua2ia /n care curentul nu -arcur,e
aceea+i -or2iune de circuit. <An -ractic3 electroni+tii -refer dicute de-re cele
dou tri /n termenii ni"elelor de teniune din circuit3 dar ideea ete de fa-t aceea+i=.
An tim- au fot foloite di-o0iti"e tot mai ofiticate3 -ornind de la comutatoare3
coutinu4nd cu releele +i diodele +i a:un,4ndu(e at0i la utili0area tran0itorilor.
Toate /n e 1a0ea0 -e acela+i -rinci-iuB -ermiterea trecerii curentului electric au
1locarea a.
Antruc4t3 a+a cum am "0ut mai u3 o1iecti"ul urmrit ete de a o12ine circuite
care -ermit efectuarea de calcule3 ete necear ca 1i2ii -rimeac o emnifica2ie
numeric. !rin con"en2ie3 celor dou tri ale unui 1it le unt aociate "alorile & +i
re-ecti" ?. An acet mod3 -utem conidera c lucrm de fa-t cu cifre /n 1a0a %3 iar
calculele de"in -oi1ile.
$ -rim conecin2 a acetei a1ordri o contituie neceitatea ,ru-rii 1i2ilor.
Antr(ade"r3 o in,ur cifr3 mai ale /n 1a0a %3 con2ine -rea -u2in informa2ie -entru a
fi util. *eoarece /n crierea -o0i2ional numerele unt +iruri de cifre3 a-are imediat
ideea de a re-re0enta numerele -rin +iruri de 1i2i. *e+i -entru om lucrul /n 1a0a % -are
mai dificil3 datorit o1i+nuin2ei de a lucra /n 1a0a ?&3 /n realitate nu e.it diferen2e
conce-tuale ma:ore /ntre diferitele 1a0e de numera2ie.
<!utem r-unde aici unei /ntre1ri care a-are naturalB de ce e -refer utili0area
1i2ilor3 deci im-licit a cifrelor /n 1a0a %3 dac omul -refer 1a0a ?&E R-unul ete de
natur te6nolo,icB nu e.it o modalitate im-l de a reali0a un di-o0iti" cu ?& tri
ditincte3 care -ermit im-lementarea cifrelor /n 1a0a ?&.=
!e de alt -arte3 /ntr(un item de calcul tre1uie e.ite o tandardi0are a
dimeniunii +irurilor de 1i2i -rin care unt re-re0entate numerele. Creierul uman e
-oate ada-ta -entru a aduna3 de e.em-lu3 un numr de > cifre cu unul de ) cifre3 iar
a-oi -oate trece imediat la adunarea unui numr de @ cifre cu unul de F cifreD un
calculator /n3 fiind format din circuite fr inteli,en23 nu -oate fi at4t de fle.i1il.
Solu2ia ete de a -ermite ca +irurile de 1i2i ai1 numai anumite dimeniuni
-reta1ilite. Atfel3 circuitele din calculator e -ot /n2ele,e /ntre ele3 deoarece lucrea0
cu o-eran0i de aceea+i dimeniune. A:un,em atfel la o alt unitate de informa2ie lar,
foloit3 +i anume octetul </n en,le0 byte=. Aceta re-re0int un +ir de @ 1i2i +i e
contituie /ntr(un tandard unanim re-ectat. Un octet -oate a"ea %
@
G %') "alori
diferite3 ceea ce ete e"ident inuficient -entru unele ti-uri de informa2ie "e6iculate /n
calculator. !entru a nu -ierde a"anta:ele tandardi0rii3 e -ermite ca o-eran0ii ai1
+i dimeniuni mai mari3 dar numai multi-li de dimeniunea octetuluiD mai mult3 ace+ti
multi-li -ot fi doar -uteri ale lui %. An func2ie de tadiile -e care le(a -arcur
te6nolo,ia de(a lun,ul tim-ului3 dimeniunea ma.im a o-eran0ilor a fot de ?)3 >%
au )H 1i2i <re-ecti" %3 H au @ octe2i= +i fr /ndoial "a continua creac. Aceat
dimeniune -oart denumirea de cuvnt.
*imeniunea unui circuit de memorie au a unui dic 6ard ete mult mai mare
dec4t un octet. !entru a -utea e.-rima acete dimeniuni (au introdu denumiri
-entru multi-li3 /ntr(un mod imilar celui din lumea +tiin2ific. Reamintim c -refi.ul
Iilo( <re-re0entat -rin im1olul 7= deemnea0 un multi-lu e,al cu ?&&&G?&
>
. An
informatic e -refer e.-rimarea multi-lilor /n 1a0a %3 care ete cea utili0at /n toate
itua2iile. Atfel3 -refi.ul Iilo( are aici "aloarea %
?&
G?&%H3 care ete foarte a-ro-iat de
?&&&. Un Iilooctet <au Iilo1Jte= e notea0 deci 7o <au 7K=. Analo, e definec +i
ceilal2i multi-liB me,a( <?;oG%
%&
octe2i=3 ,i,a( <?8oG%
>&
octe2i=3 tera( <?ToG%
H&
octe2i=.
!ot fi defini2i +i multi-li cu ordine de mrime u-erioare3 dar -e moment -ractica nu
%
face necear utili0area lor. *u- cum era de a+te-tat3 nu e definec u1multi-li3 care
nu ar a"ea en.
Facem o1er"a2ia c3 -re deoe1ire de no2iunea de 1it3 a crei definire are o
olid 1a0 teoretic3 octetul ete doar un tandard im-u de -ractic. Nu e.it nici
un moti" conce-tual -entru a conidera c dimeniunea de @ 1i2i ete -ecial. !ur +i
im-lu3 la un moment dat /n trecut (a coniderat c aceat dimeniune core-undea
neceit2ilor -ractice din acea "reme. $ dat im-u un tandard -e car lar,3
/nlocuirea a de"ine foarte dificil. An -lu3 /n acet ca03 dac dimeniunea @ nu ete
nea-rat mai "1un" dec4t alte "ariante3 ea nu ete nici mai "rea"3 deci o e"entual
c6im1are a tandardului nu ar aduce nici un c4+ti,. Ale,erea unuia dintre multi-lii
octetului ca tandard nu ar re-re0enta dec4t o olu2ie tem-orar3 /ntruc4t +i noua
dimeniune ar de"eni cur4nd -rea mic +i ar fi necear utili0area de multi-li.
$ -ro1lem im-ortant -ro"ine din modul de im-lementare al 1i2ilor. *at fiind
c "aloarea unui 1it ete materiali0at /n -ractic de o "aloare de teniune3 de"ine clar
c -4n +i o-era2iile aritmetice cele mai im-le3 cum ar fi adunarea au cderea3 nu
au en /ntr(un circuit electric. Cu alte cu"inte3 de+i a"em -oi1ilitatea fi0ic de a
re-re0enta numerele3 tre1uie -utem reali0a +i o-era2iile dorite.
Solu2ia a fot ,it /n lucrrile matematicianului en,le0 8eor,e Koole. An :urul
anului ?@'& <deci mult /nainte de a-ari2ia calculatoarelor=3 aceta a reali0at c
-ro1leme matematice com-le.e -ot fi re0ol"ate -rin reducere la o erie de r-unuri
de ti-ul "ade"rat"L"fal". Atfel3 el a ela1orat o teorie3 numit lo,ica Koole <au
lo,ica 1oolean=3 care lucrea0 cu acete dou "alori. Se o1er" imediat analo,ia cu
no2iunea de 1it3 care -ermite tot dou "alori. *ac3 de e.em-lu3 aociem "aloarea
"ade"rat" din lo,ica Koole cu cifra 1inar ? +i "aloarea "fal" cu cifra & <de altfel e
-oate +i in"er=3 re0ultatele lo,icii 1ooleene -ot fi foloite direct /n itemele de
calcul.
Lo,ica Koole define+te un et de o-era2ii elementare <N$T3 AN*3 $R etc.=3 cu
a:utorul crora -oate fi decri orice func2ie. *in fericire3 acete o-era2ii elementare
ale lo,icii Koole -ot fi u+or im-lementate cu a:utorul tran0itorilor. Ca urmare3
adunarea3 cderea +i celelalte o-era2ii aritmetice3 care unt /n fond ni+te func2ii
matematice ca oricare altele3 -ot fi la r4ndul lor reali0ate -ractic. An conclu0ie3 de+i
o1i+nuim -unem c un calculator lucrea0 doar cu numere3 /n realitate el lucrea0
cu +iruri de 1i2i3 au-ra crora a-lic o erie de -relucrri3 -e care noi le numim
adunare3 /nmul2ire etc.D -entru circuitele din calculator3 acete o-era2ii nu au o
emnifica2ie -ecial3 ci unt ni+te func2ii oarecare.
!e 1a0a conce-telor -re0entate mai u unt create circuite din ce /n ce mai
com-le.e3 ca-a1ile /nde-lineac arcini tot mai dificile. Acete circuite formea0
/n cele din urm itemul de calcul.
1.2. Tipuri de calculatoare
!ractic3 at0i nu mai e.it domeniu al ociet2ii care nu fac a-el la
calculatoare. !ro1lemele -e care le -utem a1orda cu a:utorul unui item de calcul
unt at4t de "ariate3 /nc4t nu ete de mirare c nu e.it un in,ur ti- de calculator3
ca-a1il re0ol"e /n mod o-tim toate acete -ro1leme. Caracteritici cum ar fi -uterea
de calcul3 ca-acitatea de tocare +i nu /n ultimul r4nd -re2ul tre1uie luate /n
coniderare atunci c4nd e inten2ionea0 ac6i0i2ionarea unui calculator. Toate acete
caracteritici "aria0 /ntr(o -la: foarte lar,. !utem claifica itemele de calcul du-
,radul de miniaturi0are3 -arametru care d o ima,ine uficient de clar au-ra
-erforman2elor. !e mur ce co1or4m -e cara dimeniunilor fi0ice itemelor3
>
contatm o reducere -ro,rei" a -uterii de calcul +i a ca-acit2ii de tocare3 dar +i a
-re2ului.
( Supercalculatoarele includ de o1icei ute au mii de -roceoare care lucrea0
/n -aralel. Re0ult atfel o -utere de calcul im-reionant3 datorat +i fa-tului c e
utili0ea0 te6nolo,ii aflate la limita -oi1ilit2ilor actuale3 /n condi2iile /n care -re2ul
nu ete factorul -rinci-al /n contruc2ia lor. $ aemenea -utere de calcul /+i ,e+te
utili0are /n re0ol"area unor -ro1leme de foarte mare com-le.itate din c4te"a domenii
de "4rf ale +tiin2ei3 cum ar fiB ela1orarea modelelor climatice3 tudiul cutremurelor3
ec"en2ierea ,enomului3 interac2iunile -articulelor fundamentale3 tetarea teoriilor
comolo,ice. !re2ul unui u-ercalculator ete /n -e mur3 fiind e.-rimat /n
,eneral /n milioane de dolari. $ a1ordare mai recent e a.ea0 -e utili0area
itemelor ditri1uite <1a0ate -e re2ele de calculatoare= -entru a o12ine -erforman2e
com-ara1ile3 dar la un -re2 cu un ordin de mrime mai mic. Aemenea
u-ercalculatoare -ot contitui /n unele ca0uri o alternati" "ia1il la cele claice.
( Mainframe re-re0int un ti- de calculator de aemenea de mare -utere3 dar nu
la acela+i ni"el cu u-ercalculatoarele. Sunt utili0ate cel mai adeea -entru ,etiunea
1a0elor de date de dimeniuni foarte mari3 -recum +i a altor a-lica2ii aemntoare3
care neceit o ca-acitate de tocare foarte mare +i o interac2iune -uternic cu un
numr mare de utili0atori3 concreti0at -rintr(un "olum foarte mare de comunica2ii de
date. *e aemenea3 e -ot foloi +i la efectuarea de calcule +tiin2ifice de o
com-le.itate mai redu dec4t /n ca0ul u-ercalculatoarelor.
( Serverul ete un calculator care are rolul de a -une la di-o0i2ia altor iteme
de calcul di"ere reure <ca-acitate de tocare3 -utere de calcul3 informa2ii de un
anumit ti-=3 de o1icei -rin intermediul unei re2ele de calculatoare. Fiind detinat
er"eac de o1icei un numr mare de cereri /n -aralel3 er"erul tre1uie ai1 la
r4ndul u o -utere de calcul conidera1il. Un e.em-lu 1ine cunocut <dar nu
nea-rat cel mai im-ortant= /l contituie er"erele Me1. *e altfel3 er"erele din ,ama
de "4rf au tendin2a de a /nlocui itemele de ti- mainframe3 -rofit4nd +i de -ro,reul
te6nolo,ic3 care -ermite o12inerea unor -erforman2e u-erioare +i de ctre
calculatoarele de dimeniuni mai redue. *incolo de ima,inea u0ual -e care o are
-u1licul3 un er"er de "4rf -oate include un numr mare de -roceoare3 iar ca-acitatea
de tocare -oate fi foarte mare.
( Staiile de lucru unt detinate lucrului indi"idual3 dar unt -roiectate -entru a
rula a-lica2ii -rofeionale3 de com-le.itate mare3 cum ar fiB ,rafic >*3 -relucrri
audio +i "ideo3 a-lica2ii de ti- CA* au 8IS etc.
( Sistemele desktop intr /n cate,oria calculatoarelor -eronale3 care -ot fi
foloite -entru a-lica2ii de 1irou <editare de te.te3 calcul ta1elar3 1a0e de date de
dimeniuni redue etc.= au -entru :ocuri. Sunt /n -rinci-iu cele mai ieftine
calculatoare +i din acet moti" cele mai accei1ile -u1licului lar,. *e aemenea3 e
adreea0 +i utili0atorilor ne-eciali+ti /n informatic.
( Laptop +i notebook unt termeni care deemnea0 calculatoarele -eronale
-orta1ile. Acetea au la 1a0 acelea+i -rinci-ii +i te6nolo,ii ca +i itemele deIto- +i
unt -rin urmare com-ara1ile din toate -unctele de "edere <-utere3 -re2 etc.=.
*iferen2a cont /n accentul -u -e mo1ilitate. Un la-to- are dimeniuni +i ,reutate
redue +i -oate func2iona un tim- <c4te"a ore= cu a:utorul 1ateriilor3 fr alimentare de
la re2eaua electric. Ninta -rinci-al a acetei cate,orii de iteem o re-re0int mediul
de afaceri3 -entru care mo1ilitatea ete een2ial.
H
2. Arhitectura sistemelor de calcul
;odelul de 1a0 -entru ar6itectura unui item de calcul a fot introdu de
a"antul american 5o6n "on Neumann3 ca re0ultat al -artici-rii ale la contruc2ia
calculatorului ENIAC3 /n anii ?FHH(?FH'. Acet model ete cunocut /n literatura de
-ecialitate ca ar6itectura "on Neumann.
2.1. Arhitectura generalizat von Neumann
*u- cum e o1er" /n fi,ura %.?.3 un item de calcul ete format din > unit2i
de 1a03 care unt conectate /ntre ele -rin > ci e-arate de comunica2ie3 numite
ma,itrale <mai de e foloe+te termenul en,le0ec ( bus=.
Fi,. %.?.
Informa2iile "e6iculate /n itemul de calcul e /m-art /n > cate,oriiB
( date care tre1uie -relucrate
( instruciuni care indic -relucrrile ce tre1uie efectuate au-ra datelor
<adunare3 cdere3 com-arare etc.=
( adrese care -ermit locali0area diferitelor date +i intruc2iuni
Sim-lit -u3 arcina unui item de calcul ete de a e.ecuta intruc2iuni
<,ru-ate /n ec"en2e coerente3 care urmrec un o1iecti" 1ine ta1ilit3 numite
-ro,rame= au-ra datelorD adreele :oac un rol au.iliar3 dar nu mai -u2in im-ortant.
!ri"ind din aceat -er-ecti"3 "om anali0a -e curt co-ul elementelor din fi,ura
%.?.
Unitatea de memorie are rolul de a toca at4t intruc2iunile3 c4t +i datele au-ra
crora "or o-era intruc2iunile <o-eran0ii=. Intruc2iunile unui -ro,ram tre1uie adue
/n memorie anterior /nce-erii e.ecu2iei -ro,ramului re-ecti". *e aemenea3 unele
date e "or afla /n memorie /naintea -ornirii -relucrrii3 iar re0ultatele -relucrrii e
"or memora /n tim-ul e.ecu2iei -ro,ramului. Aceat memorie3 reali0at /n di"ere
'
te6nolo,ii de(a lun,ul e"olu2iei calculatoarelor3 contituie u-ortul fi0ic necear
def+urrii o-era2iilor e.ecutate de C!U. Structural3 memoria ete format dintr(un
numr mare de celule inde-endente <numite +i loca2ii=3 fiecare celul -ut4nd memora
o "aloare.
!entru or,ani0area +i re,irea informa2iilor /n memorie e foloec a+a(
numitele adree. $ adre ete de fa-t un numr care identific /n mod unic o loca2ie
de memorieD cu alte cu"inte3 fiecrei loca2ii /i ete aociat un numr unic <adrea a=3
/n a+a fel /nc4t nu e.ite dou loca2ii diferite cu aceea+i adre. !entru accearea
unei informa2ii din memorie e furni0ea0 adrea acelei informa2ii3 iar circuitele de
control al memoriei "or furni0a con2inutul loca2iei care re-re0int informa2ia cerut.
Similar e -etrec lucrurile +i la crierea /n memorie.
Te6nolo,ic3 unele di-o0iti"e de memorie -ot re2ine informa2ia numai c4nd unt
alimentate electric <+i a"em de(a face cu a+a(0ia memorie "olatil=3 /n tim- ce altele
-trea0 informa2ia +i atunci c4nd nu unt alimentate electric3 form4nd memoria
ne"olatil. Aceata din urm ete foloit /n mod -ecial la tocarea -ro,ramelor
-entru ini2iali0area calculatorului +i a itemului de o-erare.
Unitatea central de prelucrare <C!U= are rolul de a e.ecuta intruc2iunile.
*in acet moti"3 C!U re-re0int com-onenta cea mai im-ortant a itemului de
calcul +i -oate controla acti"itatea celorlalte com-onente. *eoarece at4t intruc2iunile3
c4t +i datele -relucrate de intruc2iuni e ,ec /n memorie3 e.ecu2ia unei intruc2iuni
-reu-une efectuarea de ctre C!U a urmtoarei ec"en2e de ac2iuniB
( *e-unerea -e 1uul de adree a unei informa2ii care locali0ea0 adrea de
memorie ce con2ine c4m-ul de cod al intruc2iunii <fa0a de adresare=.
( Citirea codului intruc2iunii +i de-unerea acetuia /ntr(un re,itru intern al
decodificatorului de intruc2iuni. Aceat informa2ie ete "e6iculat -e 1uul de date
<fa0a de citire=.
( *ecodificarea codului intruc2iunii3 /n urma creia C!U "a cunoa+te ce
intruc2iune are de e.ecutat +i ca urmare -re,te+te modulele ce "or -artici-a la
intruc2iunea re-ecti" <fa0a de decodificare=.
( E.ecutarea efecti" a o-era2iei -ecificate de de intruc2iune ( fa0a de execuie
-ro-riu(0i.
*u- terminarea e.ecu2iei unei intruc2iuni3 e continu cu e.tra,erea
intruc2iunii urmtoare +i trecerea ei -rin ec"en2ele amintite +.a.m.d.
Dispozitivele de intrareie!ire <IL$ ( in-utLout-ut=3 numite +i di-o0iti"e
-eriferice3 -ermit tranferul informa2iei /ntre C!U3 memorie +i lumea e.tern.
Func2ional3 acete di-o0iti"e de IL$ -ot fi adreate <a-elate= de ctre C!U
imilar cu memoria3 ele di-un4nd de aemenea de c4te un et de adree. An mod
claic3 c6im1ul de informa2ii cu e.teriorul e face u1 controlul C!U3 dar e.it
te6nici3 care "or fi amintite mai t4r0iu3 -rin care acceul la memorie e -oate face +i
cu o inter"en2ie minim a C!U <a+a(numitele tranferuri *;A ( *irect ;emorJ
Acce=.
Cele mai utili0ate -eriferice untB monitorul3 tatatura3 moue(ul3 dicul dur3
mediile de tocare -orta1ile <dic6et3 C*3 *V* etc.=3 im-rimanta.
"usul de date ete acea cale care lea, cele > 1locuri func2ionale <o -arte a a
-oate ia +i /n e.teriorul itemului= +i -e care e "e6iculea0 datele -ro-riu(0ie
<numere au caractere= au intruc2iunile -ro,ramului.
"usul de adrese ete calea -e care unt tranmie de C!U adreele ctre
memorie3 c4nd e face o o-era2ie cu memoria <citire au criere=3 au e "e6iculea0
adreele di-o0iti"ului de IL$ /n ca0ul unui tranfer cu un -eriferic.
)
"usul de comenzi "e6iculea0 emnalele de comand +i control /ntre toate
acete 1locuri +i atfel -ermite o incroni0are armonioa a func2ionrii
com-onentelor itemului de calcul. An marea ma:oritate a ca0urilor3 emnalele de
comand unt emie de ctre C!U +i er"ec la controlul func2ionrii celorlalte
com-onente.
Ar6itectura de ti-ul "on Neumann a fot o ino"a2ie /n lo,ica ma+inilor de calcul3
deoe1indu(e de cele care e contruier -4n atunci -rin fa-tul c itemul tre1uia
ai1 o cantitate de memorie3 imilar creierului uman3 /n care fie tocate at4t
datele3 c4t +i intruc2iunile de -relucrare <-ro,ramul=. Acet -rinci-iu al memoriei a
re-re0entat unul din fundamentele ar6itecturale ale calculatoarelor. *iferen2a
fundamental conta /n tocarea /n memorie nu numai a datelor3 ci +i a -ro,ramelor.
A /nce-ut atfel a-ar din ce /n ce mai clar care ete a-lica1ilitatea memoriei.
*atele numerice -uteau fi tratate ca +i "alori atri1uite unor loca2ii -ecifice ale
memoriei. Acete loca2ii erau aemnate cu ni+te cutii -o+tale care a"eau a-licate
etic6ete numerotate <de e.em-lu ?=. $ atfel de loca2ie -utea con2ine o "aria1il au o
intruc2iune. A de"enit -oi1il ca datele tocate la o anumit adre e c6im1e /n
decurul calculului3 ca urmare a -a+ilor anteriori. Atfel3 numerele tocate /n memorie
au de"enit im1oluri ale cantit2ilor +i nu nea-rat "alori numerice3 /n acela+i mod /n
care al,e1ra -ermite mani-ularea im1olurilor x +i y fr a le -ecifica "alorile. Cu
alte cu"inte3 e -utea lucra cu entit2i a1tracte.
Calculatoarele ulterioare +i mai t4r0iu micro-roceoarele au im-lementat aceat
ar6itectur3 care a de"enit un tandard. An ciuda "ec6imii ale3 ar6itectura "on
Neumann nu a -utut fi /nlocuit -4n a0i.
2.2. #lasi$icarea arhitecturilor interne
Antr(un efort continuu de /m1unt2ire3 ar6itectura "on Nuemann a fot
de0"oltat /n mai multe direc2ii3 re0ult4nd iteme de calcul cu -oi1ilit2i noi +i
ada-tate noilor cerin2e cerute de ocietate. !entru a "edea acete noi direc2ii3 ne "om
foloi de o claificare a itemelor du- ar6itectura intern3 -ro-u de FlJnnB
%I%D &%ingle Instruction %ingle Data ' o singur instruc(iune) o singur
dat de prelucrat*
Sunt itemele u0uale cu un in,ur micro-roceor. Aici e /ncadrea0
micro-roceoarele claice cu ar6itectur "on Neumann -e @3 ?)3 >%3 )H 1i2i cu
func2ionare ciclic ( -reluare intruc2iune3 e.ecu2ie intruc2iune <re0ult -relucrarea
datelor= +.a.m.d.
Tot /n aceat cate,orie tre1uie inclue +i a+a(numitele -roceoare de emnal
*S! <*i,ital Si,nal !roceor= foloite actualmente -e car lar, /n -lcile de unet3
telefonia mo1il etc.
%I+D &%ingle Instruction +ultiple Data ' o singur instruc(iune) mai multe
date*
Sunt itemele cu micro-roceoare matriceale3 la care acelea+i o-era2ii
aritmetice e e.ecut /n -aralel -entru fiecare element al matricei3 o-era2ia neceit4nd
o in,ur intruc2iune <e mai numec +i iteme de -roceare "ectorial=. !ri"it ca o
cutie nea,r3 o ar6itectur SI;* arat ca /n fi,ura %.%B
O
Fi,. %.%.
*ac intrm /n detalii ar6itecturale3 de"ine e"ident fa-tul c e.it mai multe
unit2i de e.ecu2ie3 ca-a1ile e.ecute acela+i ti- de -relucrare /n -aralel -e date
diferite3 coordonate de o in,ur unitate de control. *eoarece datele -relucrate de o
unitate de e.ecu2ie unt inde-endente de datele celorlalte unit2i3 de"ine clar fa-tul c
fiecare unitate de e.ecu2ie are memoria a -ro-rie. E"ident3 tre1uie e.ite totu+i +i
o form de interconectare /ntre unit2i. Ar6itectura SI;* are deci urmtoarea c6em
de -rinci-iuB
Fi,. %.>.
Eficien2a SI;*(urilor e do"ede+te a fi ridicat /n ca0ul unor -ro,rame cu
-aralelim de date mai"3 -u /n e"iden2 cel mai adeea de anumite 1ucle de
-ro,rame.
E.em-luB ar6itectura de ta1lou itolic contruit /n ?F@H de 8eneral Electric3
un ta1lou de )H )H elemente3 re0ult4nd o "ite0 de -roceare de ? miliard de o-era2ii
-e ecund.
+I%D &+ultiple Instruction %ingle Data ' mai multe instruc(iuni) o singur
dat*
Sunt itemele care foloec micro-roceoare de ti- pipeline <conduct=3 metod
foloit de ctre -roceoarele recente <!entium au ec6i"alente=. La un atfel de
micro-roceor3 de e.em-lu3 /n -aralel e e.ecut intruc2iunea n3 e decodific
intruc2iunea nP? +i e aduce /n memorie intruc2iunea nP%. Aceat ar6itectur a fot
in-irat de 1anda de monta: a automo1ilelor.
Cele1rele u-ercom-utere CraJ din anii ?FO& foloeau de aemenea ar6itectura
;IS*.
+I+D &+ultiple Instruction +ultiple Data ' mai multe instruc(iuni) mai
multe date* unt acele iteme /n care e /ncadrea0 at4t u-ercalculatoarele cu
-roceoare dedicate3 c4t +i itemele multi-roceor <fi,ura %.H=. Sunt cunocute +i u1
denumirea de ar6itecturi -aralele.
@
Fi,. %.H.
An ca0ul ar6itecturilor ;I;*3 -roceoarele -ot a"ea fiecare -ro-ria a memorie
local3 dar e.it +i o memorie ,lo1al3 acceat -rin intermediul re2elei de
interconectare <fi,ura %.'=. Com-le.itatea re2elei de interconectare -oate "aria /ntr(o
-la: lar,3 mer,4nd de la im-la ar6itectur de ti- bus comun </n care un in,ur
-roceor -oate a"ea acce la memoria ,lo1al= +i -4n la re2elele de ti- crossbar <care
-ermit acceul imultan al tuturor -roceoarelor la memoria ,lo1al3 dar la module
diferite -entru fiecare -roceor=.
Fi,. %.'.
Acet ti- de ar6itecturi neceit e.iten2a unor iteme de o-erare ca-a1ile
ai,ure rularea /n -aralel a diferitelor -rocee3 altfel -oten2ialul lor de -erforman2 ar
rm4ne /n mare -arte nee.-loatat. Atfel3 a"em mai multe ti-uri de iteme de
o-erareB
' master'slave ' la care func2iile itemului de o-erare unt ata+ate unui
-roceor ditinct <master=3 iar retul -roceoarelor <numite slave= acceea0 acete
func2ii indirect3 -rin intermediul -roceorului mater
' divizat ' nu e.it un -roceor e"iden2iat3 fiecare -roceor a"4nd func2iile de
item -laate e-arat /n memorie
' $lotant ' c4nd func2iile itemului de o-erare unt -laate /n memoria comun3
-ut4nd fi acceate de oricare micro-roceor al itemuluiD acet model de calcul -oat
denumirea de multiprocesare simetric <SJmmetrical ;ulti-rocein, ( S;!=
Tot /n cadrul acetei ultime cate,orii tre1uie amintite a+a(numitele transputere3
care unt de fa-t microcalculatoare inte,rate /ntr(un in,ur circuit3 cu memorie -ro-rie
+i re2ea de conectare -unct la -unct cu alte tran-utere din aceea+i cate,orie. Cu
acetea e -ot contrui ma+ini SI;* au ;I;*3 foloindu(e lim1a:e de -ro,ramare
-ecifice -roceelor -aralele <de e.em-lu $CCA;=3 -recum +i al,oritmi -araleli.
!utem aminti aici3 /n afara claificrii -ro-ue de FlJnn3 +i de sistemele
distribuite. Un item ditri1uit ete de fa-t un ,ru- de calculatoare le,ate /n re2ea3
care coo-erea0 /ntr(un mod aemntor cu -roceoarele ditnr(un item
multi-roceor. *ei,ur3 e.it +i diferen2e3 le,ate /n -rinci-al de etero,enitatea
itemului ditri1uit <ete -u2in -ro1a1il c toate calculatoarele dintr(o re2ea unt
identice3 -ut4nd fi c6iar foarte diferite= +i de -articularit2ile modului de comunicare
/ntr(o re2ea de calculatoare. An mod -arado.al3 /n acet moment itemele ditri1uite
F
unt /n ,eneral mai eficiente economic dec4t itemele multi-roceor. E"ident3 o re2ea
de n calculatoare ete a-roa-e /ntotdeauna mai cum- dec4t un item cu n
-roceoareD eficien2a "ine /n din fa-tul c -ractic /n orice intitu2ie e.it de:a o
1a0 intalat de calculatoare3 cu care e -oate reali0a un item ditri1uit3 /n tim- ce
itemele multi-roceor tre1uie ac6i0i2ionate. *in acet moti" itemele ditri1uite
cunoc o de0"oltare remarca1il <de altfel3 ele nu a-reau /n claificarea lui FlJnn
deoarece3 la momentul c4nd a fot -ro-u aceat claificare3 /nc nu e.itau iteme
ditri1uite=.
?&
,. Arhitectura intern a microprocesoarelor Intel
An ,eneral3 c4nd e "or1e+te de-re un micro-roceor e /n2ele,e c aceta
re-re0int C!U <Central !rocein, Unit= din ar6itectura ,enerali0at "on Neumann.
*u- ce (au contruit -rimele micro-roceoare -e @ 1i2i3 (a cutat ca -uterea de
calcul a acetora e mreac -rin cre+terea numrului de 1i2i -relucra2i3 trec4ndu(
e la -relucrri -e ?) 1i2i3 a-oi la >% 1i2i +i3 mai recent3 la )H 1i2i. Totodat3 (au fcut
/n -ermanen2 ino"a2ii /n cadrul ar6itecturii interne3 care au du la o cre+tere a "ite0ei
de -relucrare.
,.1. +icroprocesoare pe 1- bi(i
Ance-4nd cu micro-roceoarele -e ?) 1i2i <@&@)3 @&@@3 @&%@)=3 unitatea de
-relucrare nu mai urmea0 trict c6ema ciclic decri la ar6itectura "on Neumann3
de e.tra,ere a intruc2iunii3 decodificare3 e.ecu2ie +.a.m.d. Noutatea a fot di"i0area
unit2ii de -relucrare /n dou unit2i <"e0i fi,ura >.?=B
( unitatea de e.ecu2ie <E.ecution Unit ( EU=
( unitatea de interfa2 cu ma,itrala <Ku Interface Unit ( KIU=
Fi,. >.?.
*u- cum e o1er"3 cele dou unit2i unt le,ate /ntre ele cu o conduct
<pipeline= -rin care unt tranferate intruc2iunile e.trae din memoria -ro,ram de
ctre KIU -re EUD aceata din urm are numai rolul de a e.ecuta intruc2iunile
e.trae de KIU3 EU nea"4nd nici o le,tur cu ma,itrala itemului. An tim- ce EU
/+i /nde-line+te arcina3 KIU e.tra,e noi intruc2iuni -e care le or,ani0ea0 /ntr(o
coad de a+te-tare <queue=. La terminarea e.ecu2iei unei intruc2iuni3 EU are de:a la
di-o0i2ie o nou intruc2iune din coada de a+te-tare men2inut de KIU. Cele dou
unit2i3 EU +i KIU3 lucrea0 deci /n -aralel3 e.it4nd momente de incroni0are +i
a+te-tare /ntre ele3 atunci c4nd coada de intruc2iuni ete ,oal3 ceea ce e /nt4m-l
/n foarte rar.
Func2ionarea -aralel a celor dou unit2i <KIU +i EU= ete tran-arent
utili0atorului. Aceat ar6itectur e mai nume+te +i ar6itectur cu -relucrare
ec"en2ial ( -aralel pipeline.
Unitatea de e.ecu2ie EU con2ine o unitate lo,ico(aritmetic <ALU= de ?) 1i2i3
re,itrul indicatorilor condi2ionali3 re,itrul o-eratorilor +i re,i+trii ,enerali.
KIU con2ine indicatorul de intruc2iuni I! <Intruction !ointer=3 re,itrele de
e,mente3 un 1loc de control al ma,itralei +i de ,enerare de adree +i o memorie
or,ani0at u1 forma unei co0i3 /n care unt de-ue intruc2iunile e.trae <Intruction
Queue=.
??
Vom detalia /n continuare 1locurile de re,i+tri3 art4nd +i rolul unora dintre
ace+tia /n curul e.ecu2iei -ro,ramului. A"em urmtoarele cate,orii de re,i+tri -e ?)
1i2iB
( re,i+tri ,enerali
( re,i+tri de e,ment
( re,itru -ointer de intruc2iune
( re,itrul indicatorilor de tare +i control
Re,i+trii ,enerali unt /n numr de @ +i unt /m-r2i2i /n dou eturi a c4te H
re,i+tri <fi,. >.%=B
( re,i+trii de date AR3 KR3 CR3 *R
( re,i+trii de -ointer +i de inde. S!3 K!3 SI3 *I
A# AL AR
K# KL KR
C# CL CR
*# *L *R
S!
K!
SI
*I
Fi,. >.%.
Fiecare re,itru de date ete format din doi re,i+tri de c4te @ 1i2i3 care -ot fi
adrea2i +i indi"idual. Re,i+trii -ointer +i inde. -ot fi foloi2i numai -e ?) 1i2i +i -ot
-artici-a la ma:oritatea o-era2iilor aritmetice +i lo,ice. *e aemenea3 re,i+trii -ointer
+i inde. <ca +i KR= unt utili0a2i +i la adrearea memoriei.
Re,i+trii de e,ment3 la r4ndul lor3 unt foloi2i e.clui" -entru adrearea
loca2iilor de memorie. Rolul lor /n adreare ete /n diferit de cel al re,i+trilor
-re0enta2i mai u +i e refer la /m-r2irea memoriei /n e,mente.
Un e,ment ete o unitate lo,ic de memorie care -oate a"ea cel mult )H 7o
<loca2ii conti,ue=3 /n tim- ce cantitatea ma.im de memorie acdrea1il de un
-roceor Intel -e ?) 1i2i ete de ? ;o . Fiecrui e,ment i e atri1uie o adre de 1a03
care ete adrea loca2iei de /nce-ut a e,mentului. Valoarea acetei adree e afl
memorat /ntr(un re,itru de e,ment. E.it H re,i+tri e,ment <conform fi,urii >.>=
+i ei e ,ec locali0a2i /n KIU.
CS
*S
SS
ES
Fi,. >.>.
An memorie -ot e.ita3 /n func2ie de -o0i2ia lor relati"3 e,mente adiacente3
-ar2ial u-ra-ue au u-ra-ue com-let +i di:uncte.
*eci fiecare a-lica2ie <-ro,ram aflat /n memorie= are la di-o0i2ie un -a2iu de
)H7o -entru codul intruc2iunilor <e,mentul de cod=3 )H 7o -entru ti" <e,ment de
ti"= +i ?%@ 7o -entru date <e,mentul de date +i e.tra e,mentul=. Unele a-lica2ii -ot
/n ,etiona un -a2iu de memorie mult mai mare3 fc4nd ,etionarea e,mentelor
du- -ro-riile neceit2i.
Am-r2irea memoriei /n e,mente de )H7o -ro"ine din fa-tul c
micro-roceoarele -e @ 1i2i anterioare ,etionau un -a2iu de numai )H7o.
!roiectan2ii de la Intel au cutat ca +i noile micro-roceoare -e ?) 1i2i foloeac
e"entual -ro,rame crie -entru micro-roceoarele anterioare3 ado-t4nd aceat
?%
olu2ie a e,mentului3 fc4nd /n adrearea memoriei mai ,reu de /n2ele +i limitat
ca func2ionalitate.
.enerarea adresei $izice
Fiecare loca2ie de memorie are dou ti-uri de adreB
( fi0ic
( lo,ic
Adrea fi0ic ete o "aloare format din %& 1i2i care identific unic fiecare
loca2ie din -a2iul de adreare de ? ;o. Adrea fi0ic e ,e+te /n domeniul &&&&&
6
(
FFFFF
6
+i e mai nume+te adre a1olut.
!entru a nu de-inde de locul unde e afl codul /n memorie3 e foloec a+a(
0iele adree lo,ice3 diferite de cele fi0ice. Adrea lo,ic cont dintr(o "aloare de
1a0 de e,ment +i o "aloare de de-laament <offet=. !entru orice loca2ie de memorie3
"aloarea de 1a0 a e,mentului ete adrea -rimului octet al e,mentului care con2ine
loca2ia. Aceat adre ete e.-rimat /n -ara,rafe <-ara,raful fiind o unitate de ?)
1i2i= iar de-laamentul <offet= ete ditan2a /n octe2i de la /nce-utul e,mentului -4n
la loca2ia re-ecti". Adrea de 1a0 +i de-laamentul unt "alori -e ?) 1i2i fr emn.
;ai multe adree lo,ice -ot cor-unde aceeleia+i loca2ii fi0ice dac e afl /n
e,mente diferite3 du- cum e o1er" din fi,ura >.H.
KIU ,enerea0 /ntotdeauna o adre fi0ic dintr(o adre lo,ic3 du-
mecanimul -re0entat /n fi,ura >.'.
Fi,. >.H.
Fi,. >.'.
Se o1er" c3 /n -rinci-iu3 calculul adreei fi0ice e face -rin de-laarea 1a0ei
e,mentului <con2inut /ntr(un re,itru e,ment= cu H -o0i2ii -re t4n,a <ceea ce
ec6i"alea0 cu o /nmul2ire cu ?)= +i adunarea "alorii de-laamentului.
KIU o12ine /n mod diferit adrea lo,ic a unei loca2ii de memorie3 /n func2ie de
ti-ul de referire a memoriei. Intruc2iunile unt /ntotdeauna /ncrcate din e,mentul de
cod curent3 iar re,itrul I! con2ine de-laamentul intruc2iunii urmtoare fa2 de
/nce-utul e,mentului. $-era2iile cu ti"a lucrea0 /n e,mentul de ti" curent3 iar
re,itrul S! con2ine de-laamentul fa2 de "4rful ti"ei. Varia1ilele e ,ec de o1icei
/n e,mentul de date3 iar de-laamentul ete dat du- modul de adreare -ecificat /n
intruc2iune. Re0ultatul ete a+a(numita adre efecti"3 de-re care "om mai "or1i la
-re0entarea modurilor de adreare.
Acetea unt atri1u2iile e,mentelor /n mod im-licit. Unele din acete atri1u2ii
-ot fi c6im1ate.
?>
Fa-tul c memoria micro-roceorului @&@) au @&@@ ete e,mentat face
-oi1il crierea de -ro,rame care unt inde-endente de -o0i2ia lor /n memorie3 adic
unt relocabile dinamic. Acete -ro,rame tre1uie /n /nde-lineac o um de
condi2ii. *ac acete condi2ii unt /nde-linite3 -ro,ramul -oate fi mutat oriunde /n
memorie. Un atfel de -ro,ram -oate fi fcut ocu-e o 0on conti,u de memorie3
l4nd -a2iu nefra,mentat +i -entru alte a-lica2ii. *e aemenea3 acet fa-t ete
im-ortant atunci c4nd -ro,ramul ete inacti" /n memorie +i itemul de o-erare mut
-ro,ramul -e dicD atunci c4nd e dore+te ca -ro,ramul fie adu din nou /n
memorie3 -entru a e relua e.ecu2ia a3 0ona /n care (a aflat -rima dat ete ocu-at
de un alt -ro,ram. !rin im-la c6im1are a "alorilor re,itrelor de e,ment3
-ro,ramul -oate rula din alt 0on de memorie.
!ointerul de intruc2iuni <I!= ete un re,itru -e ?) 1i2i actuali0at de KIU +i
con2ine de-laamentul <offetul= intruc2iunii urmtoare fa2 de /nce-utul e,mentului
de cod curent. !ro,ramele nu au acce direct la el3 dar e.it intruc2iuni care /l
modific +i /l /ncarc au /l decarc de -e ti".
Re,itrul de tare +i control <Fla, re,iter= con2ine ) indicatori de tare +i >
indicatori de control3 nota2i conform fi,urii >.).
Fi,. >.).
EU -o0i2ionea0 cei ) indicatori de tare -entru a reflecta anumite tri ale unei
o-era2ii aritmetice au lo,ice. Un anumit et de intruc2iuni -ermit modificarea
e.ecu2iei unui -ro,ram /n func2ie de tarea acetor indicatori ( cum ar fi intruc2iunile
de alt condi2ionat. Indicatorii de tare reflect urmtoarele condi2iiB
( C <CarrJ= indic tran-ortul /n e.terior al 1itului cel mai emnificati" al
re0ultatului o-era2iilor aritmetice
( ! <!aritJ= ete -o0i2ionat dac re0ultatul are -aritate -ar <con2ine un numr
-ar de 1i2i cu "aloarea ?=
( A <Au.iliar CarrJ= ete -o0i2ionat dac a a"ut loc un tranfer de la emioctetul
inferior la emioctetul u-erior al re0ultatului +i ete foloit /n aritmetica 0ecimal
( Z <Zero= -o0i2ionat dac re0ultatul o-era2iei a fot 0ero
( S <Si,n= ete -o0i2ionat dac cel mai emnificati" 1it al re0ultatului ete ? <-rin
con"en2ie3 & indic un numr -o0iti"3 iar ? ( un numr ne,ati"=
( $ <$"erfloC= ( -o0i2ionat c4nd dimeniunea re0ultatului de-+e+te ca-acitatea
loca2iei de detina2ie +i a fot -ierdut un 1it
!entru controlul unor o-era2ii ale -roceorului3 -ot fi modifica2i <-rin -ro,ram=
trei indicatori de controlB
( * <*irection= ta1ile+te dac o-era2iile -e +iruri lucrea0 -rin incrementare
<c4nd are "aloarea &= au -rin decrementare <"aloarea &=
( I <Interru-t= ete -o0i2ionat -e ? -entru a -ermite C!U recunoac cererile
de /ntreru-ere e.terne maca1ile
( T <tra-= ( c4nd ete -o0i2ionat -e ?3 trece C!U /n e.ecu2ia de -a cu -a3 /n
co-ul de-anrii -ro,ramului intruc2iune cu intruc2iune
,.2. +icroprocesoare pe ,2 bi(i
A-ari2ia micro-roceorului @&>@) a re-re0entat un alt ma:or /n familia Intel. !e
l4n, cre+terea dimeniunii o-eran0ilor de la ?) la >% 1i2i3 au fot introdue o erie de
?H
noi caracteritici care au /m1unt2it u1tan2ial -erforman2ele +i func2ionalitatea.
Linia ino"ati" a fot continuat +i de -roceoarele care au urmat <@&H@)3 !entium3
!entium !ro3 !entium II3 !entium III3 !entium IV=3 atfel /nc4t at0i familia
-roceoarelor Intel -e >% 1i2i are /n urm o itorie 1o,at. An cele ce urmea0 "om
creiona nout2ile adue de -roceoarele -e >% 1i2i.
Dimensiunea datelor !i adreselor
;a,itrala de adree3 la fel ca +i cea de date3 are >% 1i2i3 deci cantitatea ma.im
de memorie care -oate fi acceat ete de H 8o. *e+i au a-rut de:a a-lica2ii al cror
necear de memorie de-+e+te +i aceat "aloare3 altul de la ? ;o ete mai mult dec4t
emnificati". Ca do"ad3 au trecut a-ro.imati" dou decenii de la lanarea
micro-roceorului @&>@) +i marea ma:oritate a -ro,ramelor /nc nu au -ro1leme cu
limita de memorie.
Core-un0tor3 dimeniunea re,i+trilor a crecut +i ea la >% 1i2i. *e fa-t3 -entru
a e -tra com-ati1ilitatea cu -roceoarele -e ?) 1i2i3 re,i+trii acetora e.it /n
continuare3 e.act /n forma /n care au fot -re0enta2i mai u. An -lu3 au fot introdu+i
o erie de re,i+tri noi3 -e >% 1i2i3 care /i includ -e cei de:a e.iten2i <fi,ura >.O=.
EAR A# AL AR
EKR K# KL KR
ECR C# CL CR
E*R *# *L *R
ES! S!
EK! K!
ESI SI
E*I *I
Fi,. >.O.
Fiecare re,itru -e >% 1i2i include3 la -artea mai -u2in emnificati"3 unul dintre
re,i+trii -e ?) 1i2i3 iar numele u ete format din numele re,itrului "ec6i3
adu,4ndu(i(e /n fa2 litera E <extended=. Atfel3 noii re,i+tri ,enerali ai -roceorului
unt EAR3 EKR3 ECR3 E*R3 ES!3 EK!3 ESI3 E*I. *enumirile de re,i+tri de date3
inde. +i -ointer /+i -ierd -ractic emnifica2ia3 deoarece noii re,i+tri unt com-let
interc6im1a1ili3 adic nu mai e.it diferen2e /ntre ei cu -ri"ire la o-era2iile la care
-ot fi foloi2i.
Re,itrul I! <-ointerul de intruc2iuni al -roceoarelor -e ?) 1i2i= ete inclu
/ntr(un re,itru de >% 1i2i3 numit dei,ur EI!. Aceta din urm /nde-line+te acum rolul
de -ointer de intruc2iuni. An -lu3 re,itrul indicatorilor de condi2ii <FLA8S= ete la
r4ndul u e.tin la un re,itru de >% 1i2i <EFLA8S=. Nu "om intra /n /n detalii
-ri"itoare la indicatorii de condi2ii u-limentari.
E.it +i o e.ce-2ie de la re,ula e.tinderii. Re,i+trii de e,ment rm4n la
dimeniunea de ?) 1i2i3 fr a fi crea2i re,i+tri noi. An c6im1 unt adu,a2i doi re,i+tri
de e,ment noi3 tot -e ?) 1i2i3 numi2i FS +i 8S <fi,ura >.@=. Ace+tia nu au un rol
anume3 ci -ot fi foloi2i -entru accearea datelor3 la fel ca *S au ES.
CS
*S
SS
ES
FS
8S
Fi,. >.@.
?'
An final3 facem o1er"a2ia c noii re,i+tri nu unt /ntotdeauna di-oni1ili. $rice
micro-roceor Intel -e >% 1i2i are dou moduri diferite de func2ionareB
( modul real3 /n care func2ionea0 la fel ca un -roceor -e ?) 1i2i
( modul protejat3 /n care e -oate lucra cu re,i+trii de >% 1i2i
;odul real a fot -trat -entru com-ati1ilitatea cu a-lica2iile mai "ec6i.
Trecerea micro-roceorului dintr(un mod de func2ionare /n altul -oate fi controlat
-rin oftCare.
#oprocesorul matematic
Ance-4nd cu micro-roceorul @&H@)3 co-roceorul matematic a fot inclu /n
unitatea central de -roceare3 nemaifiind un circuit e-arat. Aceata re-re0int o
conecin2 lo,ic a e"olu2iei te6nolo,iei3 care a -ermi o cre+tere a numrului de
tran0itoare -e o -atil de iliciu <-rin cderea dimeniunii acetora=3 dar +i o
recunoa+tere a im-ortan2ei calculelor /n "ir,ul mo1il /n cadrul a-lica2iilor. !rin
inte,rarea co-roceorului matematic /n acela+i circuit cu micro-roceorul (a o12inut
un -or de -erforman2 datorat crutrii cilor de emnal +i im-lificrii comunicrii
/ntre com-onente.
/ipeline
$ alt /m1unt2ire im-ortant ete dat de -erfec2ionarea tructurii de ti-
-i-eline. A+a cum am "0ut mai u3 la -roceoarele -e ?) 1i2i unitatea de -relucrare
ete /m-r2it /n unitatea de interfa2 cu ma,itrala <KIU=3 care e ocu- de aducerea
/n a"an a intruc2iunilor din memorie +i de-unerea lor /ntr(o coad3 +i unitatea de
e.ecu2ie <EU=3 care -reia intruc2iunile din coad +i le e.ecut. Aceat /m-r2ire
-ermite lucrul /n -aralel al celor dou unit2i3 ceea ce e traduce -rintr(o func2ionare
mai ra-id. La -roceoarele -e >% 1i2i ideea a fot du +i mai de-arte. *u- cum ne
amintim3 fiecare intruc2iune cont din H fa0e <adreare3 citire3 decodificare3
e.ecu2ie=. ;ai mult3 fiecare din acete fa0e <mai ale cea de e.ecu2ie3 care ete cea
mai com-le.= -oate conta la r4ndul u din mai multe o-era2ii mai im-le. Ideea
ete c fiecare din acete o-era2ii lucrea0 /n -rinci-iu cu alte reure3 deci toate
o-era2iile e -ot e.ecuta /n -aralel. Atfel3 e.ecu2ia unei intruc2iuni -oate fi /m-r2it
/ntr(un numr mare de ac2iuni elementare3 numite staii ale -i-eline(ului. *eci3 la un
moment dat e -ot afla /n e.ecu2ie /n -roceor mai multe intruc2iuni3 /n diferite fa0eD
/n ca0ul cel mai fericit e.it c4te o intruc2iune tratat /n fiecare ta,iu al -i-eline(
ului. *e+i e.ecu2ia unei intruc2iuni de la /nce-ut -4n la f4r+it neceit un numr
mare de ac2iuni3 o intruc2iune -oate /nce-e fie e.ecutat imediat ce intruc2iunea
anterioar a trecut de -rimul ta,iu.
*e ce ete at4t de eficient aceat tructurE Acti"itatea -roceorului ete
coordonat cu a:utorul emnalului de cea al itemului. Trecerea e.ecu2iei unei
intruc2iuni de la un ta,iu la altul e -oate face numai atunci c4nd "1ate" ceaul3 deci
la inter"ale re,ulate de tim-. !e de alt -arte3 fiecare ac2iune elementar <ta,iu= e
e.ecut /ntr(o anumit durat finit de tim-. *ac emnalul de cea ete -rea ra-id3
ac2iunile nu e mai -ot reali0a -e durata dintre dou "1ti" ale ceaului3 ceea ce ar
duce la -ierderea controlului au-ra e.ecu2iei intruc2iunilor. Ca urmare3 frec"en2a
ceaului nu -oate fi crecut oric4t de mult3 ci ete limitat de duratele de e.ecu2ie ale
ta,iilor. *ac ac2iunile elementare unt mai im-le <ceea ce im-lic o decom-unere
mai fin a intruc2iunilor +i deci un numr de ta,ii mai mare=3 ele "or conuma mai
-u2in tim-D im-licit3 frec"en2a ceaului "a -utea fi crecut. *ac anali0m
func2ionarea unui -i-eline3 o1er"m c3 /n ca0ul cel mai fericit3 la fiecare "1taie" a
ceaului e -oate termina de e.ecutat c4te o intruc2iune3 deci -erforman2a
-roceorului de-inde direct de cre+terea frec"en2ei emnalului de cea.
?)
!roceoarele Intel au e"oluat /n enul cre+terii continue a numrului de ta,ii a
-i-eline(ului. La ultimele micro-roceoare !entium IV (a a:un la un -i-eline cu >%
ta,ii3 ceea ce ete mult mai mult dec4t oricare "ariant anterioar. Cu alte cu"inte3
e.ecu2ia unei intruc2iuni a micro-roceorului ete /m-r2it /n >% o-era2ii elementare.
!entru micro-roceoarele cu numr foarte mare de ta,ii e foloe+te +i denumirea de
unit2i u-er-i-eline.
Totu+i3 tructura de ti- -i-eline are +i de0a"anta:e. Ideea a de -ornire ete c
fiecare ta,iu lucrea0 cu alte reure ale -roceorului dec4t retul ta,iilor. Aceat
cerin2 nu -oate fi niciodat atifcut /n totalitate. Ca un e.em-lu im-lu3 o o-era2ie
de adunare neceit foloirea unit2ii aritmetico(lo,ice <ALU= -entru efectuarea
calculului -ro-riu(0i. An acela+i tim-3 /n fa0a de adreare a unei intruc2iuni3 "aloarea
re,itrului indicator de intruc2iuni <I! la -roceoarele -e ?) 1i2i= ete incrementat3
-entru a -utea aduce codul urmtoarei intruc2iuni. *eoarece incrementarea ete tot o
o-era2ie de adunare3 "a fi ne"oie tot de ALU. Atfel3 o intruc2iune de adunare aflat
/n fa0a de e.ecu2ie +i o alt intruc2iune aflat /n fa0a de adreare "or concura -entru
aceea+i reur <ALU=. Aemenea itua2ii a-ar de fa-t mult mai de3 deoarece /ntre
intruc2iuni e.it rela2ii de de-enden2 re0ultate din /n+i lo,ica -ro,ramului. Se
/nt4m-l foarte de ca o intruc2iune ai1 ne"oie de re0ultatul unei intruc2iuni
anterioare3 care /nc nu l(a calculat. *in acet moti"3 de multe ori o intruc2iune <+i
im-licit cele care urmea0 du- ea= tre1uie a+te-te -4n c4nd de"ine di-oni1il o
reur de care are ne"oie3 dar care ete momentan foloit de alt intruc2iune. *u-
cum am "0ut3 o aemenea reur -oate fi fie o com-onent 6ardCare a -roceorului3
fie re0ultatul altei intruc2iuni. Ca urmare3 /n -ractic e /nt4m-l rareori ca -roceorul
termine de e.ecutat c4te o intruc2iune la fiecare "1taie" a ceaului3 deci c4+ti,ul
de -erforman2 nu ete at4t de mare c4t -erm.
$ conclu0ie im-ortant care e de-rinde de aici ete c im-la lun,ime a
-i-eline(ului <adic numrul de ta,ii= nu ete in,urul factor care influen2ea0
-erforman2a -roceorului. Am-r2irea corect a intruc2iunilor /n o-era2ii elementare
-oate fi la fel de im-ortant. *in -cate3 aceat ale,ere nu -oate fi fcut ca urmare a
unor conidera2ii teoretice au a unor criterii clare3 fiind /n mare mur o -ro1lem
de in-ira2ie. An -ractic e -oate "edea cum micro-roceoarele A;*3 care unt
com-ati1ile cu cele Intel la ni"el de lim1a:3 dar au o im-lementare diferit -entru
-i-eline <care ete mult mai curt=3 reu+ec o12in -erforman2e aemntoare3 de+i
lucrea0 la frec"en2e mult mai mici. $ olu2ie de:a foloit de -roceoarele actuale
<at4t Intel3 c4t +i A;*= ete e.iten2a a dou au mai multe -i-eline(uriD atfel e -ot
e.ecuta mai multe intruc2iuni /n -aralel3 atunci c4nd de-enden2ele dintre intruc2iuni
nu introduc -erioade de a+te-tare. !roceoarele care utili0ea0 mai multe -i-eline(uri
e numec u-ercalare.
0ucrul cu segmente de memorie
An condi2iile /n care -a2iul de memorie accei1il micro-roceorului a crecut
-4n la H 8o3 e,mentele de )H 7o3 cu care lucrau -roceoarele -e ?) 1i2i3 unt
e"ident anacronice. !roceoarele -e >% 1i2i au -trat conce-tul de e,ment de
memorie3 dar /ntr(un mod ada-tat neceit2ilor.
Sitemele actuale -ermit e.ecutarea imultan a mai multor -ro,rame. $
conecin2 imediat ete c mai multe -ro,rame e -ot afla imultan /n memorie3 de
unde a-are +i ricul ca dou au mai multe aemenea -ro,rame /ncerce utili0e0e
</n co-uri diferite= aceea+i adre de memorie. E"ident3 aemenea itua2ii unt de
natur duc la interferen2e nedorite /ntre -ro,rame3 cu efecte dintre cele mai ,ra"e3
de aceea tre1uie e"itate -rin orice mi:loace.
?O
Solu2ia de -rinci-iu cont /n a introduce o e-arare /ntre adreele -e care un
-ro,ram crede c le acceea0 +i adreele utili0ate /n realitate. Altfel -u3 atunci c4nd
un -roce /ncearc accee0e o loca2ie aflat la o anumit adre3 acceul /n
memoria -rinci-al e -roduce la alt adre. An continuare3 adreele -e care un -roce
crede c le acceea0 "or fi numite adrese virtuale3 iar adreele acceate /n realitate (
adrese fi!ice. Atfel3 fiecare -roce are la di-o0i2ie un -a2iu de adree <"irtuale=
-ro-riu3 inde-endent de -a2iile de adree ale celorlalte -rocee. La -rima "edere nu
e /ntre"ede nici un c4+ti,3 ci dim-otri". Totu+i3 -rintr(o ,etionare atent a
core-onden2elor /ntre adreele "irtuale ale fiecrui -roce +i adreele fi0ice acceate
/n realitate3 e -oate o12ine efectul doritB mai multe -ro,rame acceea0 acela+i adree
<"irtuale=3 fr a e -roduce u-ra-uneri /n memoria fi0ic. A"anta:ul o12inut atfel
ete c o a-lica2ie nu mai tre1uie 2in cont de -ro1lema interferen2elor3 ci e -oate
e.ecuta ca +i cum toat memoria ar fi la di-o0i2ia a.
S "edem cum e -oate foloi lucrul cu e,mente -entru a ,etiona adreele
"irtuale +i fi0ice. *u- cum am artat3 adrea unui octet dintr(un e,ment e com-une
din dou -r2i inde-endenteB adrea de /nce-ut <de 1a0= a e,mentului +i
de-laamentul octetului /n interiorul e,mentului <numit +i offet=. *eci3 orice adre
-oate fi cri -rintr(o -erec6e de formaB <adresa"ba!a"sement3 deplasament#.
Aceat -erec6e ete de fa-t o adre "irtual3 deoarece ete tranformat de -roceor
/ntr(o adre fi0ic.
S anali0m ce e /ntm-l /n momentul /n care dou -ro,rame diferite /ncearc
accee0e aceea+i adre "irtual. Adrea de 1a0 a unui e,mentului ete -reci0at
-rin intermediul unui re,itru de e,ment. *eci3 -entru a e"ita u-ra-unerea3 ete
uficient ca "aloarea re,itrului de e,ment fie diferit -entru cele dou -ro,rame.
*ei,ur3 ,etiunea "alorilor re,i+trilor de e,ment nu cade /n eama -ro,ramelor3 ci
ete reali0at de itemul de o-erare3 in,urul care are o "edere de anam1lu au-ra
tuturor a-lica2iilor ce rulea0 -e calculator. An acet mod3 -ro,ramele nu tre1uie
o-ere0e nici o modificare -entru are0ol"a -ro1lema.
Totu+i3 -ro1lema nu ete /nc re0ol"at com-let3 /ntruc4t ete necear tocarea
informa2iilor referitoare la "alorile re,i+trilor de e,ment -entru fiecare -ro,ram. An
-lu3 -ot a-rea +i erori de alt natur. *e e.em-lu3 orice e,ment are o anumit
dimeniune. !roceoarele -e >% 1i2i -ermit ca fiecare e,ment ocu-e -4n la H 8o3
dar /n -ractic fiecare e,ment "a a"ea o dimeniune im-u de cantitatea de
informa2ie <date3 intruc2iuni= -e care o con2ine. Ete deci -oi1il ca de-laamentul
fie -rea mare3 atfel /nc4t adrea fi0ic re0ultat fie /n afara e,mentului. ;ai mult3
fiecare e,ment -oate fi foloit /n ,eneral de un in,ur -ro,ramD tre1uie deci e"itat ca
alt -ro,ram accee0e re-ecti"ul e,ment. Toate acete itua2ii tre1uie detectate3 iar
-ro,ramele care /ncearc reali0e0e un acce incorect tre1uie o-rite.
!entru aceata3 fiecrui e,ment e.itent /n memorie i e aocia0 o tructur de
date numit descriptor de sement. !rinci-alele informa2ii con2inute de aceta unt
urmtoareleB
( adrea de /nce-ut a e,mentului
( dimeniunea e,mentului
( dre-turi de acce la e,ment
To2i decri-torii de e,ment unt ,ru-a2i /ntr(un ta1el3 atfel /nc4t -entru a -utea
identifica un e,ment ete uficient fie cunocut indicele decri-torului u /n ta1el.
An acet moment3 adreele de"in -erec6i de formaB <indice"descriptor3 deplasament=.
Cu alte cu"inte3 re,itrul de e,ment nu "a mai con2ine adrea de 1a0 a e,mentului3
ci indicele acetuia /n ta1loul decri-torilor. Aceta ete moti"ul -entru care re,i+trii
de e,ment au rma la dimeniunea de ?) 1i2i3 /n tim- ce adreele unt -e >% 1i2i.
?@
Concret3 /n momentul /n care un -ro,ram /ncearc accee0e o adre de
memorie <dat /n forma de mai u=3 au loc urmtoarele ac2iuniB
( e "erific /n decri-torul e,mentului dre-turile de acce3 -entru a e decide
dac -ro,ramul are dre-tul de a accea adrea dorit
( e "erific dac de-laamentul nu de-+e+te dimeniunea e,mentului
( dac e -roduce o eroare la unul din -a+ii anteriori3 acceul -ro,ramului la
adrea de memorie olicitat ete o-rit
( dac nu (a -rodu nici o eroare3 e calculea0 adrea fi0ic +i e reali0ea0
acceul -ro-riu(0i
*ei,ur3 toate acete "erificri +i calcule nu unt reali0ate -rin oftCare3 ci
direct /n 6ardCare de ctre micro-roceor. Ete "or1a de o acti"itate com-le.3 atfel
/nc4t -roceorul a fot dotat cu o com-onent -eciali0at3 numit unitate de
manaement al memoriei <;emorJ ;ana,ement Unit ( ;;U=.
/aginarea memoriei
Utili0area e,mentrii nu ete li-it de -ro1leme. *eoarece un e,ment ocu-
/ntotdeauna o 0on continu /n memoria fi0ic3 atunci c4nd ete creat aceta tre1uie
-laat /ntr(o 0on li1er uficient de mare. La un moment dat3 datorit di"erelor
alocri +i eli1erri de e,mente3 memoria arat ca un +ir de 0one ocu-ate +i li1ere3 de
diferite dimeniuni. E.-erien2a arat c /n tim- e a:un,e la a-ari2ia unui numr mare
de 0one li1ere de dimeniuni foarte mici3 -ractic inutili0a1ile. !roceul de formare a
acetor 0one li1ere3 care nu -ot fi foloite din cau0a dimeniunilor -rea redue3 -oart
numele de framentare extern. Ete -oi1il /n acet fel ca un e,ment nu mai
-oat fi -laat /n memorie3 de+i dimeniunea total a 0onelor li1ere ete mai mare
dec4t dimeniunea e,mentului re-ecti".
$ a1ordare alternati"3 /n ,eneral mai eficient3 -oart numele de painare a
memoriei. Ideea ete de a ta1ili o core-onden2 mai direct /ntre adreele "irtuale +i
adreele fi0ice dec4t /n ca0ul e,mentrii. Atfel3 -a2iul de adree "irtuale ale unui
-ro,ram ete /m-r2it /n 0one de dimeniuni e,ale <u0ual H(@ 7o=3 numite paini
<-a,e=. Similar3 memoria fi0ic ete /m-r2it /n 0one de aceea+i lun,ime3 numite
cadre de pain <-a,e frame=. Sitemul de o-erare contruie+te /n memorie3 -entru
fiecare -roce3 un ta1el3 numit ta1el de -a,inare3 care "a con2ine -a,inile a-ar2in4nd
-roceului +i cadrele de -a,in core-un0toare /n memoria fi0ic. An ca0ul -a,inrii3
adreele "irtuale unt "alori -e >% 1i2i3 e.act ca adreele fi0ice.
!ractic3 lucrurile e def+oar atfelB
( *e fiecare dat c4nd -ro,ramul /ncearc un acce la o adre "irtual3 ;;U
determin -a,ina din care face -arte re-ecti"a adre +i o caut /n ta1elul de
-a,inare.
( *ac -a,ina e afl /n ta1elul de -a,inare3 e determin cadrul de -a,in
core-un0tor +i e calculea0 adrea fi0ic. A1ia /n acet moment e reali0ea0
acceul -ro-riu(0i la loca2ia de memorie dorit.
( *ac -a,ina nu e ,e+te /n ta1elul de -a,inare3 a"em o /ncercare de acce
ile,al la memorie3 eroare numit u0ual defect de pain <-a,e fault=. La fel ca la
e,mentare3 /n ca0ul detectrii unei erori3 acceul la memorie nu e mai reali0ea0.
S lum ca e.em-lu un ta1el de -a,inare a"4nd urmtoarea tructurB
Adree "irtuale & ? % H '
Adree fi0ice & % > ? )
Coniderm -entru im-litate c dimeniunea unei -a,ini ete de ?&& octe2i. An
acet ca03 -a,ina & "a con2ine adreele "irtuale &(FF3 -a,ina ? adreele ?&&(?FF3
-a,ina % adreele %&&(%FF etc. Similar ete rela2ia dintre cadrele de -a,in +i
adreele fi0ice.
?F
!reu-unem c -ro,ramul /ncearc accee0e adrea ?%H. Aceata face -arte
din -a,ina ?3 creia /i core-unde /n ta1el cadrul de -a,in %. Atfel3 /n realitate "a fi
acceata adrea fi0ic %%H. *ac -ro,ramul /ncearca accee0e adrea >)O3 ;;U
o1er" c -a,ina >3 din care face -arte acea adre3 nu a-are /n ta1elul de -a,inare3
deci ete un acce ile,al.
*eoarece o 0on de memorie oric4t de mare -oate fi /m-r2it /n -a,ini de
dimeniune fi.3 ce -ot fi r-4ndite /n memorie /n orice mod3 nu a-are fenomenul de
fra,mentare e.tern. An c6im1 e /nt4lne+te framentarea internB deoarece
dimeniunea -a,inilor ete fi.3 iar 0onele de memorie cu care lucrea0 -roceele -ot
a"ea orice dimeniune3 /n ,eneral la f4r+itul unei -a,ini rm4ne o 0on nefoloit.
*in acet moti"3 dimeniunea -a,inilor de memorie ete ta1ilit ca un com-romi
/ntre dou cerin2e contradictoriiB
( o dimeniune -rea mare a -a,inii -ro"oac o fra,mentare intern -uternic
( o dimeniune -rea mic a -a,inii duce la ocu-area unui -a2iu -rea mare de
ctre ta1elele de -a,inare3 mic+or4nd memoria care -oate fi foloit de a-lica2ii
*ac dimeniunea -a,inii ete 1ine alea3 fra,mentarea intern ete /n ,eneral
mai redu dec4t cea e.tern <a-rut /n ca0ul e,mentrii=.
E.it +i -oi1ilitatea de a foloi imultan e,mentarea +i -a,inarea memoriei.
Ete /n "or1a de o te6nic rar foloit /n -ractic3 din cau0a com-le.it2ii ale3 atfel
/nc4t nu "om inita au-ra ei.
%&
1. +icroprocesoare2 $unc(ionare !i adresarea datelor
1.1. 3unc(ionarea la nivel de magistral
*u- cum (a "0ut3 -e -laca de 1a0 a calculatorului !C e.it un circuit de
cea <clocI= care ,enerea0 un emnal de o anumit frec"en2 ( ?H3> ;60 la !C
ori,inal +i -ete > 8#0 la calculatoarele actuale (3 foloit -entru e.ecu2ia incroni0at
a o-era2iilor din interiorul micri-roceorului +i efectuarea tranferurilor /ntre diferite
1locuri la ni"elul ma,itralei e.terne.
An tim-ul func2ionrii3 acti"itatea micro-roceorului -oate fi decom-u /n
ec"en2e de microo-era2ii3 care formea0 a+a(numi2ii cicli ma$in. An func2ie de natura
o-era2iei care e e.ecut3 -utem a"ea ' ti-uri de cicli ma+inB
?. %itire &read# ' atunci c4nd e citec date din memorie au de la di-o0iti"ele
de IL$
%. Scriere &write# ( c4nd datele e incriu in loca2ii de memorie au intr(un
di-o0iti" de IL$
>. (ecunoa$tere )ntrerupere ( /n ca0ul ,enerrii unei cereri de /ntreru-ere -e
care ! o identific
H. *prire &halt# ( atunci c4nd micro-roceorul ete o-rit -4n la -rimirea unei
cereri de /ntreru-ere
'. +rbitrare maistral ( c4nd itemul de calcul ete -re"0ut cu mai multe
micro-roceoare care -ot a"ea acce la o ma,itral comun
Toate acete o-era2ii unt decrie cu lu. de amnunte /n foile de catalo, ale
firmelor ce -roduc micro-roceoare. Fr a le detalia aici3 artm doar care ete
emnifica2ia unei dia,rame de emnal.
Fi,. H.?.
*u- cum e o1er" /n fi,ura H.?3 emnalul re-re0entat are "aloarea "&" lo,ic
la tG&3 la tG% /nce-e creac -re ? lo,ic3 la tG> de:a ete "?" lo,ic3 e men2ine % n
+i a-oi "cade" /na-oi la "&" lo,ic. Acet mod de re-re0entare a emnalelor e nume+te
dia,ram de emnal. An fi,ura H.? ete -re0entat dia,rama emnalului de cea
<clocI=.
An -ractic e.it un mare numr de emnale care inter"in /n def+urarea
ciclilor ma+in. !entru fiecare ti- de ciclu e.it c4te o dia,ram de emnal3 iar
ditri1u2ia /n tim- a emnalelor ete -ecific fiecrui ti- de ciclu.
1.2. +oduri de adresare la microprocesoarele Intel
!ro,ramul care e e.ecut e ,e+te memorat in e,mentul de cod. *u- cum
am "0ut /ntr(un ca-itol anterior3 c4nd e /ncarc o intruc2iune din memorie adrea
acetuia ete furni0at de re,i+trii CS <ca adre de 1a0= +i re-ecti" I! au EI! <ca
de-laament=. An mod normal3 con2inutul re,itrului <E=I! ete incrementat -e mur
ce intruc2iunile e e.ecut3 atfel ca totdeauna fie de:a electat intruc2iunea care
%?
urmea0. Intruc2iunile de alt necondi2ionat au a-el de -rocedur -ot /n modifica
"alorile re,i+trilor <E=I! +i e"entual CS3 modific4ndu(e atfel ordinea ec"en2ial de
e.ecu2ie a intruc2iunilor.
1.2.1. Adresarea datelor
*atele din memorie care formea0 o-eran0ii intruc2iunilor -ot fi adreate /n
mai multe moduri. Ace+ti o-eran0i -ot fi con2inu2i /n re,i+tri3 /n memorie3 /n
intruc2iuni au -orturi de IL$. $-era2iile care im-lic date numai din re,i+tri unt cele
mai ra-ide3 nefiind ne"oie de utili0area ma,itralei -entru acce la memorie.
Re,i+trii foloi2i +i modul de adreare <memorie au re,itru= unt codifica2i /n
interiorul intruc2iunii. An -ractic e.it urmtoarele ti-uri de adreareB
?. Adresare imediat
An acet ca0 o-erandul a-are c6iar /n intruc2iune.
mov ax,5
mov eax,5
Aceat intruc2iune "a ini2iali0a re,itrul <E=AR cu "aloarea '. E"ident3 a doua
intruc2iune -oate fi foloit numai la micro-roceoarele -e >% 1i2i3 care con2in
re,itrul EAR.
%. Adresare direct
*e-laament /n interiorul e,mentului curent <de o1icei /n interiorul
e,mentului de date= ete furni0at de ctre intruc2iune.
add bx,[200]
Aceat intruc2iune adun la re,itrul <E=KR con2inutul loca2iei de la adrea
efecti" %&& din e,mentul de date.
>. Adresare indirect <-rin re,i+tri=
La -roceoarele -e ?) 1i2i3 offetul ete furni0at de unul dintre re,i+trii KR3 SI
au *I3 iar re,itrul im-licit ete 1ine/n2ele *S. An ca0ul -roceoarelor -e >% 1i2i3
-entru offet -oate fi foloit oricare re,itru ,eneral -e >% 1i2i.
mov al,[bx]
mov al,[ebx]
Con2inutul adreei de memorie de la adrea dat de <E=KR ete tranferat /n AL.
$1er"m c -roceoarele -e >% 1i2i -ot lucra +i cu re,i+tri de ?) au @ 1i2i -entru
date3 dar nu +i -entru adree <care au /ntotdeauna >% 1i2i=.
H. Adresare bazat sau inde4at
$ffetul e o12ine adun4nd la unul din re,i+trii de 1a0 <KR au K!= au inde.
<SI au *I= un de-laament contant. *in nou3 la -roceoarele -e >% 1i2i e -oate
foloi uma a oricare % re,i+tri ,enerali.
mov ax,[bx+5]
mov ax,[ebx+5]
La con2inutul adreei din <E=KR e adun de-laamentul ' +i e o12ine offetul
o-erandului. Acete ti-uri de adreare e -ot foloi c4nd a"em tructuri de date de ti-
ta1lou3 care -ot fi locali0ate /n diferite locuri din memorie. Contanta "a con2ine
offetul la care /nce-e tructura de date3 iar de-laamentul "a furni0a -o0i2ia
elementelor /n cadrul tructurii.
'. Adresare bazat !i inde4at
Ete cea mai com-le. form de adreare3 care com1in "ariantele anterioare3
-ermi24nd adrearea cu % indec+i <con2inuturile re,i+trilor de 1a0 +i indec+i la
-roceoarele -e ?) 1i2i3 oricare % re,i+tri ,enerali la -roceoarele -e >% 1i2i=.
mov ax,[bx+si+7]
mov eax,[ebx+ecx+9]
%%
!roceoarele -e >% 1i2i -ermit +i o form e.tin a ultimelor dou ti-uri de
adreare. ;ai e.act3 re,itrul foloit -entru offet <-entru adrearea 1a0at au
inde.at=3 re-ecti" unul din cei % re,i+tri <-entru adrearea 1a0at +i inde.at=3 -oate
fi /nmul2it cu %3 H3 au @. An acet mod -ot fi acceate mai u+or ta1lourile cu elemente
a"4nd dimeniunea de %3 H3 au @ octe2i <cum unt ti-urile tandard=.
mov ax,[ebx*4+5]
mov eax,[ebx+ecx*2+9]
An cele artate anterior3 de o1icei re,itrul e,ment im-licit ete cel de date3
-reu-un4nd c e adreea0 o-eran0i de calcul o1i+nui2i. E.ce-2ia ete dat de ca0ul
c4nd e foloe+te K!3 atunci re,itrul de e,ment im-licit fiind SS. *ac e dore+te
foloirea altui re,itru de e,ment dec4t cel im-licit3 /n intruc2iune e "a -reci0a
e.-licit de-re care re,itru de e,ment ete "or1a3 cum ar fi /n intruc2iunea
urmtoareB
mov bx,es:[bp+7]
*ac nu -reci0am ES3 im-licit e foloea SS3 deoarece re,itrul de 1a0 ete K!.
1.,. %tiva
$ 0on -ecial de memorie ete foloit de -ro,rame atunci c4nd e e.ecut
u1-ro,rame au e tranmit -arametrii de la un -ro,ram la altul.
Aceat 0on -oart numele de stiv </n en,le0 stack=3 fiindc func2ionarea ei
ete aemntoare cu cea a unei ti"e fi0ice de o1iecte. ;odul de fun2ionare al ti"ei
ete numit LIF$ <Last ,nput ' -irst *utput=. Antr(o ti"3 datele au "oie fie de-ue
numai -rin -artea u-erioar3 atfel /nc4t informa2ia de-u ultima dat <Lat In-ut= "a
fi di-oni1il3 fiind deau-ra ti"ei3 +i "a -utea fi coa -rima <Firt $ut-ut=.
Sti"a ete foloit im-licit /n mecanimul de a-el al -rocedurilor.
Fi,. H.%.
%>
Fi,ura H.% ilutrea0 un atfel de ca0. Atunci c4nd (a a:un cu -ointerul de
intruc2iuni <E=I! la adrea ?&&&3 e e.ecut un a-el la -rocedura !R$C care e
,e+te /n memorie la adrea >&&&. Atunci c4nd e termin de e.ecutat -rocedura3
tre1uie ne /ntoarcem la -rima intruc2iune de du- intruc2iunea de a-el -rocedur
<?&&? /n ca0ul notru=. *eci3 adrea ?&&? tre1uie fie memorat unde"a -entru ca la
re"enirea din -rocedur relum -ro,ramul din acel loc.
Sti"a e foloe+te -entru a memora aceat adre de re"enire. ;icro-roceorul
ete -roiectat atfel /nc4t3 la e.ecu2ia unui a-el de -rocedur <CALL=3 al"e0e
automat /n ti" adrea de memorie care con2ine intruc2iunea urmtoare din ec"en2
<de fa-t con2inutul re,itrului I!=. C4nd e /nt4lne+te /n -rocedur intruc2iunea
RETURN <re"enire din -rocedur=3 tot automat micro-roceorul ia din "4rful ti"ei
adrea memorat anterior +i o /ncarc /n re,itrul <E=I!3 e.ecut4nd a-oi intruc2iunea
,it la aceat adre <adic intruc2iunea de la adrea ?&&?=.
!utem defini ti"a ca un conce-t a1tract de tructur de date3 au-ra crora
o-erea0 intruc2iuni -ecial -roiectate /n acet co-.
$ 0on de ti" ete caracteri0at de o adre curent3 numit adrea "4rfului
ti"ei3 care la micro-roceoarele Intel ete adreat -rin re,itrul <E=S! <stack pointer
( indicator de ti"=. $-era2iile de 1a0 cu ti"a unt !US# <de-une un cu"4nt /n
ti"= +i re-ecti" !$! <e.tra,e un cu"4nt din ti"=.
La micro-roceoarele -e ?) 1i2i3 cu"intele tranferate /n ti" unt de ?) 1i2i <%
octe2i=3 deci adrea curent a "4rfului ti"ei e "a incrementa au decrementa cu % la
fiecare o-era2ie. Similar3 la micro-roceoarele -e >% 1i2i e -oate lucra cu o-eran0i
a"4nd fie ?)3 fie >% 1i2i3 /n al doilea ca0 "4rful ti"ei fiind incrementat au
decrementat cu H la fiecare o-era2ie. Fi,ura H.> -re0int modul de ac2iune al unei
o-era2ii !US#.
Fi,. H.>.
Se o1er" c ti"a "cre+te" /n :o -e mur ce e de-un date /n ea. La fel ca /n
ca0ul oricrui e,ment3 mrimea a ma.im ete de )H 7o la micro-roceoarele -e ?)
1i2i +i H 8o la cele -e >% 1i2i. !ot e.ita mai multe ti"e definite la un moment dat3 dar
numai una ete acti".
Sti"a ete foloit e.-licit la al"ri +i refaceri de date3 tranmiterea -arametrilor
ctre -roceduri etc. Im-licit e foloe+te /n ca0ul a-elurilor de -rocedur. *e
aemenea3 -ro,ramele care -ermit definirea +i foloirea func2iilor recuri"e foloec
ti"a -entru memorarea "alorilor intermediare ale -arametrilor +i "alorilor func2iilor.
%H
1.1. /rocesoare #I%# !i 5I%#
!roceoarele Intel din eria .@) fac -arte din cate,oria -roceoarelor numite
CISC <Com-le. Intruction Set Com-uter ( calculator cu et com-le. de intruc2iuni=.
Acetea unt -roceoare la care etul de intruc2iuni cu-rinde un numr mare de
o-era2ii im-lementate. Totodat3 acetea -ot lucra cu mai multe ti-uri de o-eran0iD
-entru unele aemenea ti-uri3 adrea o-eran0ilor ete calculat /ntr(un tim- relati"
lun, +i a1ia du- aceea e -oate e.ecuta intruc2iunea -ro-riu(0i. S(a "0ut
/nce-4nd c6iar de la calculatoarele mari <mainframe= ale anilor ?F'& c e.ecu2ia
o-era2iilor im-le cu o-eran0i /n re,i+tri conum mai -u2in tim- de calcul. An -lu3 o
dat cu de0"oltarea oftCare(ului de a-lica2ii +i -rin tudii tatitice efectuate de
com-anii ca IK; (a demontrat c intruc2iunile com-le.e din -roceoarele CISC
unt rareori foloite3 -refer4ndu(e foloirea a c4tor"a intruc2iuni im-le /n locul
uneia mai com-le.e. Atfel3 ?&S din etul de intruc2iuni al unui -roceor CISC t la
1a0a a -ete F&S din totalul codului ,enerat de un com-ilator ca !ASCAL.
Cercetrile (au /ndre-tat ctre -roiectarea unor -roceoare cu intruc2iuni mai -u2ine3
cu mul2i re,i+tri +i memorie imediat <cac6e= /n care fie re2inute datele tem-orare3
toate acetea conduc4nd la o "ite0 mai mare. Atfel au a-rut -roceoarele RISC
<Reduced Intruction Set Com-uter ( calculator cu et redu de intruc2iuni=. Acetea
(au de0"oltat imediat ce te6nolo,ia a -ermi o12inerea de memorie ieftin.
Sim-litatea etului de intruc2iuni3 modul de adreare mai im-lu care neceit
un in,ur acce la memoria -rinci-al /ntr(un in,ur im-ul de cea3 -recum +i
e.ecu2ia intruc2iunilor /n tructuri de ti- -i-eline au -ermi -roiectarea unor unit2i
de e.ecu2ie u-ercalare3 care -ermit e.ecu2ia mai multor intruc2iuni imultan.
Aceata au du la ucceul tructurilor de ti- RISC3 care (au im-u alturi de cele
mai "ec6i de ti- CISC. An ultimii ?' ani nu (au mai -roiectat noi tructuri CISC.
*atorit im-lit2ii tructurale3 necearul de iliciu ete mai mic +i atfel a
a-rut -oi1ilitatea de inte,rare -e ci- a unor memorii +i unit2i de e.ecu2ie multi-le.
Toate acetea au fcut ca -roceoarele RISC fie mai -erformante dec4t cele de ti-
CISC.
!roceoarele noi din eria .@) foloec /n tructura lor te6nici RISC3 -tr4nd
/n "ec6ea tructur CISC. Acet et de intruc2iuni com-le. face ca oftCare(ul mai
"ec6i -oat rula +i -e -roceoarele actuale.
!roceoare re-re0entati"e de ti- RISC unt S!ARC3 ;I! +i AL!#A3 care /n
nu au reu+it atin, ucceul familiei .@).
%'
6. %istemul de 7ntreruperi
Unul din marile a"anta:e ale unui calculator fa2 de orice alt ma+in creat de
om ete ca-acitatea a de a r-unde la un numr mare de arcini im-re"i0i1ile. C6eia
acetor -oi1ilit2i o contituie ceea ce numim )ntreruperi.
Cu a:utorul acetora3 calculatorul -oate o-reac tem-orar o arcin -e care o
e.ecut +i comute -e o alta3 ca r-un la /ntreru-erea inter"enit <cum ar fi de
e.em-lu a-area unei tate au -rimirea unor date -e -lace de re2ea=. Acet
mecanim face ca itemul de calcul fie foarte fle.i1il3 -ermi24nd r-unul imediat
la un e"eniment e.tern3 a crui tratare -oate fi foarte ur,ent3 -rin /ntreru-erea arcinii
curente +i reluarea acetei arcini du- ce (au re0ol"at cerin2ele im-ue de
/ntreru-ere.
No2iunea de /ntreru-ere -reu-une u-endarea -ro,ramului /n cur de e.ecu2ie
+i tranferul controlului ctre o anumit -eciali0at3 numit rutin de tratare a
/ntreru-erii. ;ecanimul du- care e face acet tranfer ete /n een2 de ti- a-el de
-rocedur3 ceea ce /neamn c e re"ine /n -ro,ramul /ntreru-t3 din locul /n care
aceta a rma3 du- ce (a terminat rutina de tratare a /ntreru-erii.
6.1. 8ntreruperi hard9are !i so$t9are
Claificarea /ntreru-erilor e -oate face du- mai multe criterii. $ -oi1il
claificare ete dat /n fi,ura '.?.
Fi,. '.?.
Antreru-erile oftCare a-ar /n urma e.ecu2iei de ctre micro-roceor a unor
intruc2iuni cum ar fi INT3 *IV3 I*IV3 fiind deci cau0ate de ctre oftCare.
Antreru-erile 6ardCare interne a-ar ca urmare a unor itua2ii -eciale /n care e
-oate afla -roceorul <cum ar fi e.ecu2ia -a cu -a /n ca0ul de-anrii -ro,ramelor=.
Antreru-erile 6ardCare e.terne unt -ro"ocate de emnale electrice3 care /n
ultim intan2 unt a-licate de ctre di-o0iti"ele -eriferice -e intrrile INT +i N;I
ale micro-roceorului.
Antreru-erile e.terne de0acti"a1ile e a-lic -e intrarea INT +i unt luate /n
coniderare numai dac 1ita1ilul IF <Interru-t Fla,= din re,itrul indicatorilor de
condi2ii are "aloarea ?.
Antreru-erile e.terne nede0acti"a1ile au loc la a-licarea unui emnal
core-un0tor -e intrarea N;I <Non ;aIa1le Interru-t= +i unt luate /n coniderare
/ntotdeauna. Un e.em-lu -entru foloirea intrrii N;I ete emnali0area cderii
teniunii de alimentare.
6.1.1. 8ntreruperi hard9are dezactivabile
Acete /ntreru-eri unt controlate de unul <la !C ori,inal= au mai multe circuite
-eciali0ate <la AT +i celelalte calculatoare=3 numite controlere de /ntreru-eri3 de ti-ul
Intel @%'F. Acet circuit are menirea de a cule,e cereri de /ntreru-ere de la mai multe
di-o0iti"e3 de a ta1ili o -rioritate a cererilor </n ca0ul /n care e.it mai multe cereri
%)
de /ntreru-ere imultane= +i /n final de a tranmite un emnal de /ntreru-ere -e -inul
INT al micro-roceorului +i un emnal de identificare al di-o0iti"ului -eriferic care a
fcut cererea.
Fi,ura '.% ilutrea0 c6ema de /ntreru-eri a micro-roceorului @&>@) foloit
/n calculatoarele AT +i urmtoarele. $1er"m modul de le,are /n cacad a
controlerelor de /ntreru-eri. La micro-roceoarele anterioare <@&@)3 @&@@= era -re0ent
un in,ur circuit @%'F.
Fi,. '.%.
*ac la una din liniile IRQ&(IRQ?' <IRQ G Interru-t ReTuet= e -rime+te o
cerere de /ntreru-ere de la un di-o0iti" -eriferic <(a a-at o tat3 tre1uie e fac
un ciclu de refre6 al memoriei etc.=3 acet emnal ete anali0at de controlerul @%'F +i
/n final aceta "a ,enera o /ntreru-ere -e linia INT ctre micro-roceor. *ac /n
micro-roceor 1ita1ilul IF are "aloarea ? <adic /ntreru-erile 6ardCare e.terne unt
acti"ate=3 micro-roceorul "a trimite /na-oi controlerului un emnal INTA <Interru-t
AcInoCle,e ( recunoa+tere /ntreru-ere=3 -rin care /l anun2 c /ntreru-erea ete
recunocut +i acce-tat. An continuare3 controlerul de /ntreru-ere "a de-une -e
ma,itrala de date un octet -ecial3 numit octet type3 care "a identifica ti-ul <ni"elul=
/ntreru-erii. Controlerul de /ntreru-ere @%'F a"4nd @ intrri -entru /ntreru-eri de la
ec6i-amente3 "a -utea trimit @ "alori diferite3 fiecare indentific4nd /n mod unic
una din cele @ intrri. Se mai -une c acet controler -oate furni0a @ "ectori de
/ntreru-ere3 identifica2i -rin octetul tJ-e3 iar itemul de /ntreru-eri la
micro-roceoarele Intel ete un item "ectori0at.
Cum cu un octet <@ 1i2i= e -ot efectua %') com1ina2ii diferite3 "or -utea e.ita
%') "alori diferite ale octetului tJ-e. *eci /ntr(un item -ot e.ita ma.imum %')
ni"ele de /ntreru-ere diferite. !entru fiecare ni"el <"aloare a octetului tJ-e= e -oate
aocia o -rocedur <rutin au u1-ro,ram= de deer"ire a /ntreru-erii re-ecti"e. *eci
-utem a"ea ma.imum %') -roceduri.
Adreele acetor rutine unt trecute /ntr(o a+a(numit ta1el a "ectorilor de
/ntreru-eri3 care e afl /n -rimii ?&%H octe2i ai memoriei RA; <-rimul 7o=. *atorit
fa-tului c fiecare rutin de /ntreru-ere e -oate afla /n alt e,ment3 -entru a identifica
adrea unei rutine tre1uie (i furni0m adrea de e,ment <% octe2i= +i adrea
offetului </nc % octe2i=3 deci o adre "a ocu-a H octe2i. Cum unt %') /ntreru-eri
%O
-oi1ile3 -a2iul de memorie ocu-at de ta1el ete %') H G ?&%H G ?7o. Se o1er"
c modul /n care unt memorate adreele <cu % octe2i -entru offet= core-unde
micro-roceoarelor -e ?) 1i2i3 re-ecti" modului real al micro-roceoarelor -e >% 1i2i.
*e altfel3 orice micro-roceor -e >% 1i2i intr /n modul real la -ornire <adic la
-unerea u1 teniune=. Atfel3 itemul de /ntreru-eri func2ionea0 /n acela+i mod
indiferent de ti-ul -roceorului.
An fi,ura '.> e d o re-re0entare a modului /n care ete ocu-at memoria
itemului cu ta1ela "ectorilor de /ntreru-eri. Am-laarea e reali0ea0 /n func2ie de
octetul tJ-e3 care d ni"elul de /ntreru-ere.
Adrese :ctet t;pe
&(> &
H(O ?
... ...
?&%&(?&%> %''
Fi,. '.>.
Am "0ut c acet octet -oate lua %') "alori diferite.
Valoarea octetului tJ-e /nmul2it cu H "a furni0a adrea din memorie unde e
,e+te "ectorul de /ntreru-ere <adrea rutinei de /ntreru-ere= -entru ni"elul furni0at
de octetul tJ-e.
Reca-itul4nd3 la a-ari2ia unei /ntreru-eri /n micro-roceor au loc urmtoarele
ac2iuniB
( e al"ea0 /n ti" re,i+trii <E=FLA8S3 CS +i <E=I!3 /n aceat ordine
( e +ter, 1ita1ilii IF +i TF <adic e 1loc6ea0 e.ecu2ia altei /ntreru-eri /n
tim-ul e.ecu2iei -ro,ramului -entru /ntreru-erea /n cur3 iar TF 1loc6ea0 e.ecu2ia
-a cu -a a rutinei de /ntreru-ere=
( e furni0ea0 micro-roceorului un octet <@ 1i2i /n ,ama &(%''=3 numit +i octet
tJ-e3 care identific ni"elul aociat /ntreru-erii
( e e.ecut un alt la adrea de /nce-ut a rutinei de tratare a /ntreru-erii
<foloind ta1ela "ectorilor de /ntreru-ere=3 de unde e /nce-e e.ecu2ia rutinei
core-un0toare de tratare a /ntreru-erii
Fiecare com-onent a calculatorului care -oate ai1 ne"oie de micro-roceor
la un moment dat are -ro-riul u ni"el de /ntreru-ere. Tatatura3 ceaul intern3
unit2ile de dic3 im-rimantele3 -laca de re2ea etc.3 toate acetea au fiecare un ni"el de
/ntreru-ere re0er"at. La a-area unei tate e ,enerea0 /ntreru-erea de tatatur3 la
fiecare '' miliecunde e ,enerea0 /ntreru-erea de cea3 a crei rutin de tratare
actuali0ea0 ceaul intern3 dicul trimite o /ntreru-ere c4nd ete terminat un tranfer
iar im-rimanta c4nd nu are 64rtie3 -laca de re2ea c4nd -rime+te un -ac6et de date
adreat ei +.a.m.d. *eci o1er"m c acti"itatea micro-roceorului e def+oar /ntr(o
-ermanent -oi1ilitate de a fi "/ntreru-t" de altcine"a3 care are mai mare ne"oie de
micro-roceor dec4t a-lica2ia ce rulea0.
Intereant ete c /ntreru-erile nu au fcut -arte din conce-tul -rimelor
calculatoare. La /nce-ut calculatoarele au fot foloite fr acet mecanim. At0i
ete ,reu de ima,inat un calculator fr item de /ntreru-eri im-lementat /n cadrul
u 6ardCare +i oftCare.
Conce-tul de /ntreru-ere (a do"edit at4t de eficient +i util3 /nc4t a fot ada-tat la
o mare "arietate de alte neceit2i ale calculatorului. !e l4n, /ntreru-erile 6ardCare3
de-re care tocmai am "or1it3 e.it +i /ntreru-eri care unt ,enerate c6iar /n interiorul
C!U3 ca urmare a fa-tului c (a /nt4m-lat ce"a ce nu are en ( de e.em-lu (a
%@
/ncercat o /m-r2ire la 0ero. An acet ca0 e ,enerea0 o /ntreru-ere intern3 numit +i
excepie.
6.1.2. 8ntreruperi so$t9are
Aceat cate,orie de /ntreru-eri nu a-are -e nea+te-tate3 -recum cele 6ardCare
decrie anterior. Ideea care t la 1a0a /ntreru-erilor a fot e.tin atfel /nc4t acetea
</ntreru-erile= fie utili0ate +i de ctre -ro,rame3 -entru a olicita er"icii e.ecutate
de alte -ro,rame din calculator. Antreru-erile de acet ti- e numec /ntreru-eri
oftCare. *u- cum am "0ut3 atunci c4nd e contruie+te un calculator e.it un et
de -ro,rame interne inte,rate /ntr(o memorie R$; <Read $nlJ ;emorJ=3 care
formea0 a+a(numitul KI$S. *ac -ro,ramele de a-lica2ii au ne"oie de func2ii oferite
de KI$S3 modul de a-elare a acetora /l contituie /ntreru-erile oftCare.
Ser"iciile KI$S unt -ue la di-o0i2ia -ro,ramului de a-lica2ie -rin e.ecu2ia
unei intruc2iuni de /ntreru-ere oftCare de ti-ul INT n3 unde n re-re0int ni"elul de
/ntreru-ere olicitat. Antreru-erile oftCare func2ionea0 la fel ca +i celelalte ti-uri de
/ntreru-ere3 cu o in,ur diferen2B ele nu unt declan+ate de un e"eniment nea+te-tat
au aleatoriu3 ci unt -rodue inten2ionat de ctre -ro,ram cu un anumit co-.
Sitemele de o-erare foloec de aemenea /ntreru-eri oftCare -entru a-elul
unor func2ii neceare derulrii -ro,ramelor de a-lica2ie u1 controlul u direct.
Acete func2ii ale KI$S au ale itemului de o-erare3 a-elate -rin intermediul
/ntreru-erilor3 unt tratate de ctre -roceor ca u1-ro,rame care3 du- ce e termin3
redau controlul -ro,ramului a-elant. !ro,ramul care face a-el la o aemenea func2ie
nu are ne"oie cunoac adrea de memorie a rutinei core-un0toare3 ci ete
uficient indice numrul /ntreru-erii alocate acelei func2ii +i e"entual -arametrii
au.iliari3 neceari func2iei. Acete /ntreru-eri unt tandardi0ate de ctre KI$S +i
re-ecti" de ctre itemul de o-erare.
Vom mai face c4te"a o1er"a2ii au-ra modului de func2ionare a /ntreru-erilor
/ntr(un calculator.
Ultima intruc2iune dintr(o rutin de /ntreru-eri ete intruc2iunea IRET
<Interru-t Return= care are rolul de a retaura /n ordine in"er ceea ce a fot al"at /n
ti"3 adic <E=I!3 CS +i re,itrul <E=Fla,3 red4nd controlul -ro,ramului -rinci-al.
*ac rutina de /ntreru-eri lucrea0 cu re,i+trii -roceorului +i ditru,e "alorile
con2inute /n acetea3 re"ine /n ,ri:a -ro,ramatorului ca acete "alori fie al"ate
e.-licit /n ti"3 -rin intruc2iuni de ti- !US#3 la ince-utul rutinei de tratare a
/ntreru-erii3 iar la f4r+it3 /nainte de terminare3 fie refcu2i ace+ti re,i+tri -rin
intruc2iuni !$! core-un0toare. Atfel3 -ro,ramul care a fot /ntreru-t /+i reia lucrul
cu "alorile care erau /n re,i+trii -roceorului la momentul /ntreru-erii ale.
*u- cum am "0ut3 imediat ce (a declan+at o /ntreru-ere indicatorul IF ete
trecut -e &3 ceea ce /neamn c /ntreru-erile 6ard care -ot ur"eni din acel moment
unt de0acti"ate. *e aceea ete indicat e utili0e0e c4t mai re-ede -oi1il o
intruc2iune de ti- STI <Set Interru-t= care acti"ea0 din nou itemul de /ntreru-eri (
1ine/n2ele3 dac -ro,ramul rutinei de /ntreru-ere nu e.ecut o -or2iune /n care nu are
"oie fie /ntreru-t.
Ta1ela "ectorilor de /ntreru-eri3 du- cum am "0ut3 ete -laat /n memoria
RA; <deci cea /n care e -oate +ter,e +i /ncrie alt "aloare=. Aceata face ca adreele
re0er"ate /n ta1el -entru deemnarea rutinelor de tratare a /ntreru-erilor -oat fi
c6im1ate c6iar de unele -ro,rame +i e"entual utili0atorii (+i crie -ro-riile
-ro,rame -entru tratarea unor /ntreru-eri. Aceat -oart de intrare /n itemul de
o-erare -rin intermediul /ntreru-erilor ete foloit +i de unele -ro,rame ru"oitoare
cum ar fi "iru+ii3 caii troieni etc. *e o1icei acete -ro,rame "fur" o /ntreru-ere3 adic
%F
/+i introduc /n ta1ela de /ntreru-ere3 /n locul adreei normale de -4n atunci3 -ro-ria
lor adre de /nce-ut. La declan+area normal a /ntreru-erii re-ecti"e e lanea0
acet -ro,ram "-irat"3 care -oate reali0a di"ere ac2iuni ditructi"e ( ceea ce -oate
a"ea un efect catatrofal au-ra inte,rit2ii datelor /n calculator. !e c4t de -uternic ete
itemul de /ntreru-eri /n acti"itatea unui -oceor3 -e at4t de mare -oate fi -ericolul
foloirii necore-un0toare a acetuia de ctre -ro,rame ru inten2ionate.
Sitemele de o-erare mai noi <MindoC3 Linu.3 $SL%= limitea0 acceul la
-artea de 6ardCare tocmai din aceat cau0. !ro,ramele de a-lica2ie nu mai -ot
accea 6ardCare(ul /n mod direct3 ci numai -rin intremediul itemului de o-erare3
care 1loc6ea0 atfel un e"entual a-el ru inten2ionat3 ai,ur4nd atfel un mai mare
,rad de i,uran2.
>&
-. +emoria
-.1. Tipuri de memorie
*u- cum am "0ut la -re0entarea ar6itecturii "on Neumann3 memoria
contituie unul din elementele de 1a0 ale tructurii unui item de calcul3 rolul u
fiind acela de a re2ine /n -rimul r4nd -ro,ramul +i datele care e -relucrea0. La
/nce-ut3 calculatoarele di-uneau de -u2in memorie +i era ne"oie de mult
in"enti"itate din -artea -ro,ramatorilor -entru ca aceata a:un, -entru -ro,rame3
care tindeau de"in tot mai lun,i. $dat ce te6nolo,ia a oferit -oi1ilitatea ca
memoria -oat fi o12inut la un -re2 acce-ta1il3 ea (a di"erificat /ncontinuu3
a-r4nd mai multe ti-uri de memorie /ntr(un calculator3 fiecare din acetea a"4nd
locul +i rolul u 1ine ta1ilit. Te6nolo,ic e.it dou ti-uri -rinci-ale de memorieB
( memorie RA;
( memorie R$;
A. +emoria 5A+
Numele aceteia -ro"ine de la denumirea ei /n en,le0B Random Acce
;emorJ. Informa2ia care e ,e+te tocat /n ea la diferite adree <intruc2iuni au
date= -oate fi citit au /ncri cu o nou "aloare. Se -une c u-ort at4t o-era2ii de
citire <read=3 c4t +i o-era2ii de criere <write=. Informa2ia elementar care e
memorea0 ete o informa2ie 1inar3 -ut4nd deci lua "aloarea & au ?3 iar circuitul
fi0ic elementar care -oate memora aceat informa2ie e nume+te bistabil <are dou
tri ta1ileB & au ?=.
$ -rim form de im-lementare fi0ic ete memoria RA; de ti- static au
SRA; <Static RA;=3 numit atfel deoarece informa2ia odat /ncri e -trea0
nealterat -4n e"entual la o-rirea calculatorului3 c4nd e -ierde. Kita1ilii de ti-
SRA; unt alctui2i din doi tran0itori.
Foloind o te6nolo,ie diferit3 (a reu+it ca -entru o celul de memorie e
foloeac un in,ur tran0itor <deci denitatea de informa2ie memorat "a fi du1l
fa2 de cea anterioar=3 o12in4ndu(e un ti- de memorie numit dinamic au *RA;
<*Jnamic RA;=. Ace+ti tran0itori -ot (+i -iard arcina electric -e care o
/nma,a0inea0 <deci informa2ia memorat /n ultim intan2= +i atunci ete ne"oie de
o o-era2ie de re/m-ro-tare -eriodic <refresh=3 care e reali0ea0 cu a:utorul unor
circuite conce-ute /n acet co- </n ,eneral la fiecare % m=. ;emoria de ti- *RA;
ete conidera1il mai lent dec4t cea SRA;3 dar are o denitate de inte,rare mai mare
<acela+i numr de celule de memorie ocu- mai -u2in -a2iu= +i ete mai ieftin3 moti"
-entru care ete foloit -e car lar, /n itemele de calcul.
Klocurile de memorie RA; au /n ,eneral o or,ani0are matriceal. *ac la
/nce-ut a"eau forma unor circuite inte,rate ditincte3 o dat cu e"olu2ia te6nolo,iei
acete ci-uri au fot -laate -e -lcu2e de memorie cu >&3 O%3 ?)%... -icioare3 iar
ca-acitatea lor a crecut /n tim- de la %')7o3 ?;o3 %;o3 ... -4n la %');o3 '?%;o
au ?8o +i c6iar mai mult.
K. +emoria 5:+
Aceat memorie nu u-ort dec4t citirea datelor din ea <R$; G Read $nlJ
;emorJ ( memorie numai -entru citire=. La fel ca +i /n ca0ul memoriei RA;3
ca-acitatea ei a crecut o dat cu e"olu2ia te6nolo,iei3 de la circuite de ?7o au %7o la
)H7o3 ?%@7o etc.
Ini2ial3 informa2ia era /ncri /ntr(un modul R$; la fa1ricarea acetuia +i nu
mai -utea fi c6im1at. A"anul te6nolo,iei a -ermi reali0area unor circuite /n care
informa2ia e -oate +ter,e +i recrie <dei,ur3 nu de ctre -roceor3 ci cu a:utorul unor
>?
di-o0iti"e dedicate3 care nu e ,ec /n calculator=. S-unem c acete circuite unt
de ti- R$; -ro,rama1il au !R$;.
Cel mai de foloite unt circuitele E!R$;3 la care crierea informa2iei e
reali0ea0 -e cale electric. *ac +ter,erea e face cu lumin ultra"iolet -rintr(o
fereatr de cuar2 -laat deau-ra ci-ului3 a"em circuite de ti- UVE!R$;. *ac
+ter,erea e face electric3 a"em EE!R$;. $ "ariant mai nou a te6nolo,iei
EE!R$; ete memoria de ti- -lash3 care ete lar, utili0at /n di"ere di-o0iti"e de
tocare. Un mare a"anta: al aceteia din urm /l re-re0int -oi1ilitatea de a +ter,e au
/ncrie doar o -arte a informa2iei memorate.
Numrul de +ter,eri +i re/ncrieri care -ot fi a-licate au-ra unui aemenea
circuit3 indiferent de te6nolo,ia foloit3 ete limitat </n ma:oritatea ca0urilor /n :urul a
'&(?&&=. E.ce-2ie face memoria Fla63 care -ermite -4n la ?&&&&& de +ter,eri +i
re/ncrieri. $ricum3 limitarea nu ete deran:ant3 deoarece memoria R$; e foloe+te
/n calculator -entru memorarea -ro,ramelor KI$S. $-era2ia de actuali0are a KI$S(
ului -oate fi necear /n unele itua2ii3 dar foarte rarD dincolo de acet ca0 -articular3
ete c6iar de dorit ca KI$S(ul nu -oat fi modificat de -ro,rame.
-.2. +emoria video
Una din cele mai im-ortante interfe2e dintre utili0ator +i calculator o contituie
monitorul. *ac la /nce-ut ecranul -utea afi+a numai caractere +i doar /n mod
monocrom3 o dat cu de0"oltarea te6nolo,iei +i itemul "ideo care ai,ur afi+area a
trecut -rin tranformri ma:ore3 fiind ca-a1il ca -e l4n, caractere a-ar +i ,rafice3
e"entual /n culori. *e altfel3 ma:oritatea itemelor de o-erare actuale fac din aceat
interfa2 ,rafic modul -rinci-al de e.iten2.
Elementele -rinci-ale ale itemului de afi+are unt ec6i-amentul de afi+are
<monitorul=3 ada-torul <controlerul= "ideo +i memoria "ideo.
!utem definim ca memorie "ideo 0ona de memorie acceat imultan de
-roceor +i de controlerul "ideo3 care la ie+ire ete ca-a1il -roduc o ec"en2
erial incron de informa2ii ca-a1ile comande un di-o0iti" de ti- CRT au LC*.
Aceat memorie -oate fi "0ut /ntr(o -rim a-ro.ima2ie ca un re,itru uria+ de
de-laare ce con2ine /n el ima,inea. Un -unct de -e ecran e nume+te pixel. Acet
-unct -oate a"ea anumite caracteritici <atri1ute= cum ar fi culoarea3 trlucirea etc.
Ima,inea care tre1uie afi+at ete tocat /ntr(un ecran "irtual din memoria
"ideo. Controlerul "ideo ,enerea0 o ima,ine mi+c4nd facicolul de electroni de la
t4n,a la drea-ta +i de u /n :o -e ecran3 imilar cu cititul unei -a,ini. La f4r+itul
unei linii ori0ontale facicolul ete tin +i mutat la /nce-utul liniei urmtoare3 1aleind
linia3 +.a.m.d. Aceat 1aleiere -oart numele de rastru.
!rentru fiecare -o0i2ie a unui -i.el din ratru3 datele de afi+at unt citite din
ecranul "irtual aflat /n memoria "ideo. Acete date unt a-licate la intrrile unor
circuite *AC <*i,ital(Analo, Con"ertor=3 care le con"ertec /n ni"ele de teniune
-entru cele trei culori -rimare R8K <Red3 8reen3 Klue= foloite /n tele"i0iunea color.
*u- terminarea unui cadru3 facicolul e /ntoarce /n t4n,a u +i /nce-e un nou
cadru +.a.m.d. Un atfel de ti- de afi+a: e mai nume+te +i afi+a: A!A <All !oint
Addrea1le=.
!entru ca ima,inea nu ai1 efect de -4l-4ire3 care -oate fi deran:ant +i c6iar
"tmtor -entru oc6i3 e im-une ca frec"en2a de re/m-ro-tare a ecranului <numrul
de cadre -e ecund= fie mai mare de O& #0.
Au e.itat mai multe ti-uri de controlere "ideoB
>%
( ;*A <;onoc6rome *i-o0iti" Ada-tor=3 contruit de IK; /n ?F@?3 o dat cu
-rimul !C. Nu a"ea -oi1ilit2i ,rafice3 -ut4nd afi+a numai caractere ASCII tandard.
( #ercule3 care a re0ol"at -ro1lema /m1inrii te.tului cu ,rafica -e acela+i
ecran. !laca monocrom #8C <#ercule 8ra-6ic Card= -utea afi+a O%& >H@ -uncte
monocolor -e ecran.
( C8A <Color 8ra-6ic Ada-tor=3 -rodu de IK;3 care -utea a:un,e la )H& %&&
-uncte cu ?) culori.
( E8A <En6anced 8ra-6ic Ada-tor=3 cu re0olu2ie de )H& >'& -uncte.
( V8A <Video 8ra-6ic ArraJ=3 cu )H& H@& -uncte +i %') culori.
( SV8A <Su-er Video 8ra-6ic ArraJ=3 cu ?&%H O)@ -uncte afi+a1ile.
Toate -lcile dintr(o erie -ot /n ,eneral lucra cu -ro,rame crie -entru eriile
anterioare. ;ai u am -re0entat caracteriticile modului de func2ionare ,rafic al
acetor -lci3 dar e.it +i un mod de func2ionare caracter. An acet mod e conider
c memoria con2ine coduri de caractere ASCII +i nu -uncte direct afi+a1ile3 iar un
circuit -ecial numit ,enerator de caractere li"rea0 -i.eli din codul ASCII citit.
Vom mai re"eni la -laca de ti- A!A3 init4nd -u2in +i au-ra afi+a:ului de
culoare al -unctelor. Un monitor color -oate afi+a -ete ?) milioane de culori3 dar
ada-torul "ideo limitea0 aceat cifr. *ac utili0m -entru fiecare -i.el c4te un
octet -entru a memora caracteriticile ale de culoare3 -utem a"ea %') <%
@
= culori.
*ac e.tindem memoria foloit -entru un -i.el la % octe2i3 atunci unt -oi1ile )''>)
de culori3 iar dac -entru fiecare culoare fundamental <R8K= e re0er" un octet
<deci > octe2i -e -i.el= de-+im ?) milioane.
An terminolo,ia calculatoarelor3 modul de afi+are cu ? octet re0er"at -entru un
-i.el e nume+te pseudo'color3 cu % octe2i hih color3 iar cu > octe2i true color.
!entru ca din informa2ia numeric e o12in un ni"el de teniune analo,ic
core-un0tor3 /n ada-toarele "ideo e utili0ea0 con"ertoarele numeric(analo,ice
<*AC=. Acetea unt de o1icei -e @ 1i2i +i c4te unul -entru fiecare culoare
fundamental. *eci am fi /n tare afi+m -ete ?) milioane de culori3 dar de o1icei
informa2ia de culoare -entru a-lica2ii ,rafice ne-reten2ioae ete cu-rin -e un octet (
deci numai %') culori la un moment dat din cele ?) milioane -oi1ile. Cele %') culori
alee -entru afi+are din domeniul de ?) milioane formea0 a+a(numita -alet de
culori3 iar con"eria de la @ 1i2i la %H 1i2i e face /n ada-torul "ideo -rintr(o memorie
numit CLUT <Color LooI(U- Ta1le ( ta1el de elec2ie a culorii=. Valoarea -e @ 1i2i a
octetului ete coniderat o adre /n ta1ela CLUT3 care "a eleca cu"4ntul de > octe2i
core-un0tor ce "a ,enera culoarea. *ac e dore+te c6im1area -aletei3 e "or
memora alte "alori /n ta1ela CLUT -entru aceea+i adre.
An final3 tre1uie amintim c -lcile ,rafice actuale -ot a"ea o memorie "ideo
mai mare dec4t cea alocat /n 6arta memoriei3 dar numai o in,ur -a,in e afi+ea0
la un moment dat. !a,ina afi+at ete electat cu un re,itru intern. *e aemenea3
-lcile cu accelerare "ideo3 care domin actualmente -ia2a3 unt foloite at4t -entru
,rafica /n % dimeniuni <%*=3 c4t +i -entru cea /n > dimeniuni <>*=. Controlerele
"ideo au inte,rate unit2i cu intruc2iuni ,rafice -eciale -entru -relucrarea +i inte0a
ima,inilor3 /n tim- ce -roceorului /i re"ine numai arcina de a a-ela acete func2ii
inte,rate /n controler. C4+ti,ul de "ite0 ete im-reionant3 deoarece acete circuite
-eciali0ate reali0ea0 -relucrrile ,rafice mult mai ra-id dec4t o -oate face
-roceorulD /n -lu3 unt eliminate /nt4r0ierile le,ate de comunicarea /ntre -roceor +i
controlerul "ideo.
!lcile "ideo -ot foloi o -arte din memoria itemului au -ot fi dotate cu
memorie -ro-rie3 care a:un,e /n unele ca0uri -4n la %') ;o. *ac 2inem cont de
>>
fa-tul c unt rare calculatoarele care au ? 8o de memorie -rinci-al3 ete e"ident c4t
de mare ete necearul de memorie al unor a-lica2ii </n -ecial :ocuri=. !lcile fr
memorie -ro-rie unt mai ieftine3 dar diferen2a de -erforman2 ete mai mult dec4t
emnificati". Totu+i3 ete 1ine de re2inut c nici mcar acete cantit2i im-reionante
de memorie -ro-rie nu unt uficiente -entru unele a-lica2ii3 atfel /nc4t -4n +i
-lcile cele mai a"anate foloec +i o -arte din memoria itemului.
-.,. +emoria cache
;icro-roceorul @&>@) a fot -rimul care a de-+it "ite0a memoriei RA;. Cu
alte cu"inte3 dac -4n atunci circuitele de memorie -uteau er"i cererile -roceorului
cu o "ite0 mai mare dec4t -utea aceta formule0e cererile de acce3 /nce-4nd cu
@&>@) itua2ia (a in"eratB micro-roceorul -utea e.ecuta intruc2iunile mai ra-id
dec4t -utea memoria (i furni0e0e datele ceute. Atfel3 -roceorul tre1uia efecti"
a+te-te oirea datelor din memorie3 ne-ut4nd trece mai de-arte. *ecala:ul (a ad4ncit
/n tim-3 atfel /nc4t un micro-roceor din 0ilele noatre ete de -ete ?& ori mai ra-id
dec4t memoria. Urmarea imediat ete o -enali0are ma:or de -erfoman23 deoarece
-roceorul nu(+i -oate foloi inte,ral ca-acitatea de calcul +i ete c6iar foarte de-arte
de aceat itua2ie. Antr(ade"r3 un micro-roceor care func2ionea0 la nici o 0ecime
din "ite0a a nu ete foarte util.
Totu+i3 lucrurile nu tau /n /ntre,ime atfel. Te6nolo,ia actual -ermite
reali0area unor circuite de memorie mai ra-ide3 care -ot face /nc fa2 cerin2elor
im-ue de -roceoare. Reamintim c3 /n afar de circuitele *RA;3 utili0ate /n
itemele de calcul3 e.it +i memoriile de ti- SRA;3 care unt mult mai ra-ide. *e
fa-t3 te6nolo,ia utili0at la fa1ricarea circuitelor SRA; ete /n mare mur aceea+i
care e foloe+te +i -entru -roceoare. *in -cate3 te6nolo,ia SRA; are dou mari
de0a"anta:eB o denitate de inte,rare redu <ceea ce /neamn circuite de dimeniuni
mari= +i un -re2 -rea ridicat3 care o face nerenta1il.
*e+i circuitele SRA; nu -ot fi foloite /n locul celor *RA; din moti"ele
artate3 a"em -oi1ilitatea de a le utili0a -e car mai mic3 o12in4nd totu+i o cre+tere
de -erforman2 nota1il. Se -orne+te de la dou le,i determinate em-iric3 dar a cror
"ala1ilitate ete -ermanent confirmat de -ractic3 +i anume principiile &leile#
localitiiB
( localitate tem-oralB dac o loca2ie de memorie ete acceat la un moment
dat3 ete -ro1a1il c "a fi acceat din nou /n "iitorul a-ro-iat
( localitate -a2ialB dac la un moment dat ete acceat o loca2ie de memorie3
ete -ro1a1il c /n "iitorul a-ro-iat "or fi acceate loca2iile din a-ro-ierea a
Facem o1er"a2ia c -rinci-iile localit2ii e a-lic at4t -entru acceul la date <o
"aria1il ete de o1icei acceat de mai multe ori /n intruc2iuni conecuti"e3
ta1lourile unt de o1icei -arcure ec"en2ial=3 c4t +i /n ceea ce -ri"e+te intruc2iunile
e.ecutate <-ro,ramele cont4nd /n -rinci-al din 1ucle=. S(a a:un atfel la ideea de a
re2ine con2inutul ultimelor loca2ii acceate /ntr(un circuit de memorie e-arat3 foarte
mic3 numit memorie intermediar au cacheD atunci c4nd e reali0ea0 un acce la
memorie3 mai /nt4i e caut loca2ia re-ecti" /n cac6e +i a1ia a-oi3 dac ete ca0ul3 /n
memoria -rinci-al.
*atorit dimeniunii ale redue3 ete -oi1il ca memoria cac6e fie de ti-
SRA;3 fr a afecta /n mod emnificati" -re2ul total. An acet fel3 "ite0a cac6e(ului
ete mult mai mare decat a memoriei -rinci-ale.
>H
Se o1er" c micro-roceorul +i calculatorul -ot func2iona +i /n a1en2a cac6e(
ului. Foloirea memoriei cac6e nu aduce nimic /n -lu din -unct de "edere al
func2ionalit2ii3 ci doar un -or de -erforman2.
!entru a da o e.-rimare cantitati" -rinci-iilor localit2ii3 "om -re0enta mai
/nt4i terminolo,ia foloit. Atunci c4nd micro-roceorul face un acce la memorie3
caut mai /nt4i dac nu cum"a adrea dorit e ,e+te /n memoria cac6e. *ac
,e+te informa2ia3 nu e mai face a-el la memoria RA; +i e trece mai de-arte.
S-unem /n acet ca0 c (a reali0at un "6it". *ac informa2ia nu e.it /n cac6e3 e
face un a-el la memoria -rinci-al <am a"ut un rateu ( "mi"=.
Introducem o mrime numit rata de ucce a cac6e(ului <hit ratio=3 notat #.
Aceata e.-rim -rocenta:ul <din numrul total de accee la memorie efectuate /n
unitatea de tim-= de ca0uri /n care informa2ia cutat a fot ,it /n cac6e. E"ident3
"aloarea # nu ete o contant3 ci e determin -rin murtori /n ca0uri -ractice +i
de-inde de com-ortarea -ro,ramelor care e e.ecut. Similar e define+te rata de
inucce ; <miss ratio=D cele dou marimi e afl /n rela2iaB
; G ? ( #
Notm cu T
c
tim-ul de acce la cac6e <altfel -u3 tim-ul total de acce /n ca0ul
cand "aloarea cutat e afl /n cac6e= +i cu T
m
tim-ul necear -entru a accea loca2ia
cutat /n ca0ul /n care aceata nu e afl /n cac6e. Cu acete nota2ii3 tim-ul mediu de
acce la memorie eteB
T G T
c
# P T
m
;
Utili0area cac6e(ului ete eficient dac acet tim- mediu ete mai mic dec4t
tim-ul de acce la memoria -rinci-al /n ca0ul /n care nu e.it memorie cac6e <-e
care /l notm T
-
=. Tre1uie o1er"at c3 /n ca0ul /n care loca2ia cutat nu e afl /n
cac6e3 e fac /n total doua acceeB /nt4i la cac6e <acce e+uat=3 a-oi la memoria
-rinci-al. Atfel3 T
m
ete mai mare dec4t T
-
. An acete condi2ii3 ete -oi1il ca T U T
-
3
ceea ce ar /nemna ca de fa-t cac6e(ul a fr4ne0e acceul la memorie3 /n loc de a(l
accelera. An -ractic /n acet ric nu e.it. *eoarece /n ,eneral T
c
ete mult mai
mic dec4t T
-
3 T
m
ete doar -u2in mai mare dec4t T
-
3 iar # F&S3 c4+ti,ul de "ite0
adu de cac6e ete /n ,eneral conidera1il.
!entru e.em-lificare3 coniderm un item cu urmtoarele caracteriticiB # G
F&S3 T
c
G %n3 T
m
G %? n3 T
-
G %& n. A-lic4nd formula de mai u o12inemB
T G T
c
# P T
m
; G %n F&S P %?n ?&S G ?3@n P %3?n G >3Fn T
-
L T
c
'3?>
Tim-ul mediu de acce la memorie ete deci de -ete ' ori mai mic dec4t /n
ca0ul /n care nu ar fi e.itat cac6e /n item. An realitate itua2ia ete +i mai fa"ora1il
deoarece3 dac rela2iile /ntre diferi2ii tim-i de acce unt a-ro.imati" acelea+i ca /n
e.em-lul de mai u3 rata de ucce a cac6e(ului a:un,e adeea -4n la F@S +i c6iar
mai mult.
S intrm -u2in /n detaliile -roiectrii unui cac6e. An -rimul r4nd3 atunci c4nd o
loca2ie din memoria -rinci-al ete cerut de -roceor +i nu e.it de:a /n cac6e3 ete
adu. *e+i -roceorul nu are ne"oie -e moment dec4t de loca2ia re-ecti"3 /n cac6e
ete adu un 1loc de date de dimeniune mai mare <u0ual ?)3 >% au )H octe2i=3 format
din loca2ii aflate la adree conecuti"e /n memoria -rinci-al3 /n :urul loca2iei
olicitate de -roceor. Un aemenea 1loc memorat /n cac6e -oart denumirea de linie
de cache. ;oti"ul -entru care e -rocedea0 atfel ete e"identB /n acet mod e 2ine
cont +i de localitatea -a2ial3 nu doar de cea tem-oral.
An cac6e e -ot afla imultan date care /n memoria -rinci-al e ,ec la adree
com-let diferite. *in acet moti"3 ete necear ca /n cac6e fie re2inute nu doar
"alorile loca2iilor3 ci +i adreele la care acetea e afl /n memoria -rinci-al. Acet
>'
a-ect ete een2ial3 deoarece cutarea datelor /n cac6e nu e face ca /ntr(o memorie
o1i+nuit3 ci du- adreele ocu-ate /n memoria -rinci-al. ;odul /n care unt
memorate acete adree are o influen2 foarte -uternic au-ra "ite0ei de re,ire a
datelor cutate3 deci a tim-ului de acce la cac6e.
Str4n le,at de -ro1lema de mai u ete -olitica de /nlocuire. *atorit
ca-acit2ii incom-ara1il a cac6e(ului fa2 de memoria -rinci-al3 /n mod ine"ita1il e
a:un,e la ocu-area total a cac6e(ului. Atunci c4nd un nou 1loc de date tre1uie adu /n
cac6e3 "a tre1ui deci eliminat un 1loc de:a e.itent. Ale,erea 1locului care "a fi
/nlocuit ete o -ro1lem dificil3 deoarece tre1uie e"itat /nlocuirea unui 1loc de care
ar -utea fi ne"oie /n "iitorul a-ro-iat3 altfel -erforman2a ,lo1al ete afectat.
E.it /n -re0ent trei ti-uri -rinci-ale de cac6e3 diferen2iate -rin metoda de
memorare a adreelor din memoria -rinci-alB
a. Cac6e cu adreare direct <direct mapped cache=
An acet ca0 e.it o rela2ie direct /ntre adrea din memoria -rinci-al unde e
afl o "aloare +i adrea din cac6e /n care aceata ete memorat. ;ai e.act3 1i2ii cei
mai -u2in emnificati"i ai adreei din memoria -rinci-al formea0 adrea din cac6e.
Ca un e.em-lu concret3 coniderm un item al crui -roceor lucrea0 cu
adree </n memoria -rinci-al= de >% 1i2i3 iar cac6e(ul are o ca-acitate de %&H@ linii3
fiecare linie a"4nd >% octe2i. Se o1er" c at4t numrul de linii3 c4t +i dimeniunea
unei linii de cac6e unt -uteri ale lui %3 ceea ce u+urea0 o-era2iile e.ecutate de ctre
6ardCare. $ adre de >% 1i2i din memoria -rinci-al ete /m-r2it /n > com-onenteB
( cei mai emnificati"i ?) 1i2i formea0 o etic6et3 care ete memorat ca atare
/n cac6e3 /m-reun cu datele -ro-riu(0ie adue din memoria -rinci-al
( urmtorii ?? 1i2i indic adrea liniei din cac6e care memorea0 datele3 din cele
%&H@ linii e.itente
( ultimii ' 1i2i identific octetul /n cadrul liniei de cac6e
Se o1er" c o anumit adre din memoria -rinci-al -oate fi memorat /ntr(o
in,ur adre din cac6e.
Con2inutul unei linii de cac6e ete urmtorulB
( un 1it care indic dac linia con2ine date "alide
( c4m-ul etic6et3 decri mai u
( datele -ro-riu(0ie adue din memoria -rinci-al
*atorit modului de calcul3 linia cu adrea N din cac6e -oate memora date
-ro"enite de la orice adre din memoria -rinci-al ai crei 1i2i de -e -o0i2iile '(?'
formea0 "aloarea N. *in acet moti"3 -entru a -utea determina /n orice moment
adrea core-un0toare din memoria -rinci-al3 /n linia re-ecti" ete memorat +i
c4m-ul etic6et.
Cac6e(ul cu adreare direct -ermite un acce e.trem de ra-id3 deoarece
con"eria /ntre cele dou ti-uri de adree <din memoria -rinci-al +i din cac6e= ete
foarte im-l +i -oate fi im-lementat direct /n 6ardCare. An c6im13 al,oritmul are
de0a"anta:ul li-ei de fle.i1ilitate. !entru e.em-lul de mai u3 dac un -ro,ram
acceea0 foarte de mai multe "aria1ile aflate /n memoria -rinci-al la adree care
difer -rintr(un multi-lu de )''>) <a"4nd deci ultimii ?) 1i2i identici=3 acete "aria1ile
"or fi memorate la aceea+i adre /n cac6eD ca re0ultat3 e "or /nre,itra multe ratri /n
cac6e3 ceea ce im-lic multe accee la memoria -rinci-al3 deci cderea "ite0ei.
1. Cac6e aociati" <fully associative cache=
Se 1a0ea0 -e utili0area unor circuite 6ardCare -eciale3 numite memorii
aociati"e. S-re deoe1ire de memoria o1i+nuit3 care -ermite doar citirea au crierea
unei "alori /ntr(o loca2ie identificat -rin adrea a3 memoria aociati" -ermite /n
-lu re,irea unei loca2ii du- con2inutul u.
>)
AIntr(un cac6e aociati"3 fiecare linie re2ine3 -e l4n, datele -ro-riu(0ie3 adrea
de /nce-ut a acetora /n memoria -rinci-al. Re,irea e "a face -e 1a0a acetei
adree. Antruc4t memoriile aociati"e unt relati" lente3 acceul la cac6e ete mai -u2in
ra-id dec4t /n ca0ul cac6e(ului cu adreare direct. !e de alt -arte3 a"anta:ul ete c o
loca2ie din memoria -rinci-al -oate fi memorat la orice adre din cac6e3
elimin4ndu(e -ro1lemele de ,enul celei -re0entate mai u.
c. Cac6e -ar2ial aociati" <set'associative cache=
An ciuda numelui u3 ete mai a-ro-iat ca tructur de cac6e(ul cu adreare
direct. !rinci-alul de0a"anta: al acetuia3 a+a cum (a "0ut3 /l contituie fa-tul c
mai multe adree din memoria -rinci-al concurea0 -entru aceea+i adre din cac6e.
Solu2ia -ro-u ete urmtoareaB fiecare adre din cac6e con2ine mai multe linii
<u0ual H3 @ au ?)=3 fiecare cu -ro-riile date3 -ro-riul 1it de "alidare +i -ro-riul c4m-
etic6et. Atfel3 un cac6e aociati" cu n ci <linii= -ermite memorarea imultan a n
loca2ii din memoria -rinci-al care /n ca0ul cac6e(ului cu adreare direct ar fi
concurat -entru aceea+i adre /n cac6e. A-are o cre+tere a tim-ului de acce3
deoarece at4t la criere3 c4t +i la citire tre1uie "erificate toate cele n ci. An c6im13
utili0area unui numr relati" redu de ci elimin -ractic total ricul a-ari2iei
conflictelor.
Vom ridica acum o ultim -ro1lem. !4n acum (a dicutat /n mod im-licit mai
mult de citirea datelor din memorie. La modificarea unei "alori care e afl de:a /n
cac6e tre1uie decidem /n care din cele dou memorii <-rinci-al +i cac6e= e "a
reali0a crierea. A"em de ale /ntre dou -olitici -oi1ileB
( write'back ( datele unt crie numai /n cac6eD e"ident3 ele "or a:un,e +i /n
memoria -rinci-al3 dar numai la eliminarea lor din cac6e
( write'throuh ( datele unt crie at4t /n memoria -rinci-al3 c4t +i /n cac6e
Am1ele -olitici unt lar, utili0ate3 fiecare a"4nd a"anta:e +i de0a"anta:e.
!olitica write'back ete mai ra-id3 /n c6im1 -une -ro1leme ma:ore /n itemele
multi-roceor3 deoarece o modificare fcut /n cac6e(ul unui -roceor nu ar -utea fi
cunocut de celelalte -roceoare. An acet ca0 unt neceare -rotocoale 6ardCare
com-le.e3 -rin care fiecare cac6e "acult" /n -ermanen2 ma,itrala comun3 -entru
a detecta modificrile fcute de celelalte -roceoare.
Anali04nd func2ionarea memoriei cac6e -utem formula un -rinci-iu mai
,eneralB /ntotdeauna c4nd a"em de acceat o ur de date cu dimeniuni mari +i
"ite0 de acce redu3 -utem o12ine un -or emnificati" de -erfoman2 dac
inter-unem /ntre ura de date +i "1eneficiar" <cel care acceea0 datele= o form de
tocare mai mic3 dar mai ra-id3 care re2in ultimele date adue de la ur.
!rinci-iul ete /ntr(ade"r foloit -e car lar, +i /n alte itua2ii3 nu doar /n ca0ul
-roceorului. An continuare "om -re0enta c4te"a aemenea e.em-le de materiali0are a
conce-tului de cac6e3 im-lementate 6ardCare au oftCare3 luate din acti"itatea
curent a unui utili0ator de !C.
%ache'ul de disc. *eoarece memoria -rinci-al ete mult mai ra-id dec4t
dicul3 toate itemele de o-erare foloec o 0on de memorie dre-t cac6e -entru
o-era2iile cu itemul de fi+iere. E"ident3 -rinci-iile localit2ii o-erea0 la fel de
frec"ent +i /n ca0ul o-era2iilor cu dicul. E.it o in,ur diferen2 nota1ilB deoarece
co-ul memorrii -e dic ete /n -rimul r4nd de a face datele -eritente3 con2inutul
cac6e(ului ete cri /n mod -eriodic -e dic </n ,eneral la fiecare >& de ecunde=. An
acet fel e e"it ricul -ierderii informa2iilor /n ca0ul e"entualelor cderi de teniune
au 1locri ale itemului.
/0S. Sitemul *NS <*omain Name SJtem= de -e re2eaua Internet ete format
dintr(o erie de cac6e(uri oftCare3 r-4ndite -e anumite er"ere3 care re2in
>O
core-onden2e /ntre adree literale +i I!3 -entru cre+terea "ite0ei de cutare a unor ite(
uri.
1rowserele web. Clien2ii MMM3 cum ar fi Internet E.-lorer3 memorea0 /ntr(un
cac6e oftCare adreele "i0itate +i -e unde (a trecut +i -a,inile /ncrcate3 -entru ca la
o nou /ncercare de acceare a acetora e ia informa2ia citit din cac6e /n locul
unui a-el ctre er"erul aflat la ditan2.
-.1. +emoria virtual
E.iten2a mai multor -ro,rame imultan /n memorie <-entru a -ermite e.ecu2ia
lor /n -aralel= -ro"oac o cre+tere foarte mare a necearului de memorie. Un -rim -a
/n /m1unt2irea itua2iei a fot fcut3 a+a cum (a "0ut de:a3 -rin ai,urarea
inde-enden2ei -a2iilor de adree "irtuale ale -ro,ramelorD /n acet fel3 /n ca0ul
-roceoarelor actuale3 fiecare -ro,ram are la di-o0i2ie adree "irtuale -e >% de 1i2i3
ceea ce ete -ermite un -a2iu de adree de H 8o3 uficient -entru a-lica2iile actuale.
An c6im1 ete -oi1il ca memoria fi0ic fie inuficient -entru necearul tuturor
-ro,ramelor care e e.ecut /n -aralel. !entru a rela.a c4t mai mult aceat limitare3
e -orne+te de la urmtoarele contatriB
( nu toate -a,inile de memorie unt neceare la un moment dat
( dicul 6ard are /n ,eneral o ca-acitate mult mai mare dec4t memoria fi0ic
di-oni1il3 deci -oate fi utili0at -entru a re2ine tem-orar con2inutul unora dintre
-a,inile de memorie
*icu2ia care urmea0a ete "ala1il /n e,al mur at4t -entru e,mentarea
memoriei3 c4t +i -entru -a,inare. Vom conidera ca0ul -a,inrii3 care ete mult mai
lar, utili0at de itemele de o-erare actuale.
;odul de lucru ar fi deci urmtorulB /n orice moment3 /n memoria fi0ic e afl
o -arte dintre -a,inile "irtuale ale -ro,ramelor aflate /n e.ecu2ieD -a,inile care nu au
loc /n memoria fi0ic unt memorate -e dic /ntr(un fi+ier -ecial3 numit fi$ier de
painare. Se utili0ea0 tot mecanimul de -a,inare decri anterior3 dar u+or
modificatB
( *ac -a,ina din care face -arte adrea cutat e ,e+te /n memoria fi0ic
<adic a-are /n ta1elul de -a,inare=3 totul e def+oar /n modul decri la
-re0entarea -a,inrii.
( *ac -a,ina "irtual re-ecti" nu e afl /n memoria fi0ic3 e caut -a,ina
dorit /n fi+ierul de -a,inare. Kine/n2ele3 acet fi+ier con2ine +i informa2iile neceare
-entru a -utea fi re,ite -a,inile -e care le toc6ea0.
( *ac -a,ina nu e ,e+te nici /n fi+ierul de -a,inare3 atunci a"em o eroare de
adreare +i acceul la memorie ete o-rit.
( *ac -a,ina cutat e afl /n fi+ierul de -a,inare3 "a fi adu /n memoria
fi0ic. An ,eneral memoria fi0ic ete com-let ocu-at3 de aceea o alt -a,in aflat /n
memoria fi0ic "a fi e"acuat +i memorat /n fi+ierul de -a,inare. A1ia c4nd -a,ina
dorit a fot adu /n memoria fi0ic +i ta1elul de -a,inare al -ro,ramului a fot
modificat core-un0tor3 e -oate reali0a acceul -ro-riu(0i.
An acet mod e -ot e.ecuta /n -aralel -ro,rame al cror necear total de-+e+te
memoria e.itent /n item. E.it /n continuare limitarea im-u de dimeniunea
dicului3 dar aceata ete mai -u2in e"er.
Totu+i3 olu2ia nu are numai -r2i 1une. Acceul la dic ete incom-ara1il mai
lent dec4t cel la memorie3 atfel c -ierderea de -erforman2 ete de multe ori "i0i1il
c6iar -e calculatoarele cele mai -uternice. *in acet moti" e caut e reduc la
minimum acceele la fi+ierul de -a,inare. An -rimul rand3 o -a,in "irtual nu "a fi
>@
cri -e dic dec4t dac nu mai ete loc /n memoria fi0ic. Altfel -u3 acet
mecanim nu ete utili0at dec4t dac ete nea-rat necear3 ceea ce i(a adu denumirea
de painare la cerere <demand -a,in,=.
Ca o o-timi0are u-limentar3 dac o -a,in care tre1uie e"acuat din memorie
nu a fot modificat de c4nd a fot adu ultima dat /n memorie3 atunci co-ia a din
fi+ierul de -a,inare ete identic3 deci crierea /na-oi -e dic nu mai ete necear.
E"ident3 /n acet ca0 ete necear un -ri:in u-limentar din -artea 6ardCare(ului3
atfel /nc4t /n ta1elul de -a,inare3 -entru fiecare -a,in3 fie memorat +i actuali0at
/n -ermanen2 un 1it u-limentar care arate dac -a,ina a fot modificat de c4nd
e afl /n memorie. Aceat o-timi0are ete /n mod -ecial eficient -entru -a,inile de
cod3 deoarece intruc2iunile nu unt /n ,eneral modificate -e durata e.ecu2iei
-ro,ramelor.
An al doilea r4nd3 atunci c4nd o -a,in tre1uie adu /n memoria fi0ic +i nu mai
ete loc3 -a,ina care "a fi e"acuat nu tre1uie alea la /nt4m-lare. Al,oritmul utili0at
-entru a electa -a,ina care "a fi e"acuat -e dic tre1uie re-ecte o cerin2 clarB
minimi0e0e ricul ca -a,ina alea fie acceat foarte cur4nd /n "iitor3 deci
tre1uiac fie re/ncrcat /n memoria fi0ic. *eoarece nu e -oate -re"edea care
-a,ini "or fi acceate /n "iitor3 e.it di"er+i al,oritmi care /ncearc -re0ic aceata
-e 1a0a com-ortrii -ro,ramelor /n trecutul a-ro-iat.
-.6. Ierarhia de memorii
*ac anali0m or,ani0area unui calculator3 "edem c "inima" acetuia ete o
unitate de -relucrare a informa2iilor <locali0at /n -roceor=3 /ncon:urat de o erie de
circuite al cror rol ete3 /n ultim intan23 de a memora informa2iile /n di"ere forme.
Acete circuite de memorare unt or,ani0ate -e mai multe ni"ele3 /ntr(o tructur
ierar6ic3 /n func2ie de ditan2a fa2 de unitatea de -relucrare. !e mur ce e
de-rtea0 de -roceor3 ni"elele de memorie au o ca-acitate mai mare3 dar +i o "ite0
mai mic. !utem ditin,e3 /n -rinci-iu3 -atru ni"ele ale ierar6iei de memoriiB
( Ni"elul re,i+trilor -roceorului. Ace+tia au3 /n mod e"ident3 cel mai mic tim-
de acce3 afl4ndu(e e acela+i circuit cu unitatea de -relucrare. Ete deci de -referat ca
a-lica2iile utili0e0e c4t mai mult -oi1il re,i+trii3 -entru a mri -erforman2a. Totu+i3
numrul acetora ete redu3 atfel /nc4t ete -ractic im-oi1il ca o a-lica2ie e
-oat e.ecuta e.clui" cu a:utorul re,i+trilor3 fr a face deloc a-el la ni"elele
urmtoare de memorare. ;ai mult3 codurile intruc2iunilor nu -ot fi re2inute /n
re,i+tri.
( Ni"elul memoriei cac6e <numit +i memorie imediat=. Ete in,urul ni"el care
-oate li-i3 fr ca aceata im-lice o c6im1are /n -ro,ramele care rulea0. At4t
lucrul cu re,i+trii -roceorului3 c4t +i accearea ni"elelor urmtoare neceit o form
de ,etiune -rin oftCareD nu ete +i ca0ul memoriei cac6e. La r4ndul u3 memoria
cac6e -oate fi /m-r2it -e ni"eleB -oate e.ita un modul cac6e c6iar /n interiorul
-roceorului <numit cac6e L?=3 foarte mic +i care func2ionea0 -ractic la "ite0a
-roceorului3 +i un altul -e -laca de 1a0 <cac6e L%=3 fa1ricat tot /n te6nolo,ie SRA;3
care ete -u2in mai mare dec4t cac6e(ul L? +i -u2in mai lent. Unele im-lementri -ot
lucra c6iar cu > ni"ele de cac6e3 dintre care % unt inte,rate /n -roceor.
( Ni"elul memoriei -rinci-ale. *e+i aici -oate fi inclu +i memoria R$;3 /n
-ractic e are /n "edere doar memoria RA;3 deoarece -relucrarea informa2iei
/neamn im-licit modificarea aceteia.
( Ni"elul memoriei ecundare. Acet ni"el are caracteritica de tocare
-eritent. S-re deoe1ire de ni"elele anterioare3 care unt "olatile3 la acet ni"el
>F
informa2iile e -trea0 +i du- /ntreru-erea alimentrii calculatorului. Tot la ni"elul
memoriei ecundare e ,e+te memoria "irtual. Formele de im-lementare a
memoriei ecundare untB dicul dur <cel mai foloit=3 dic6eta3 mediile o-tice <C*3
*V*=3 1anda ma,netic etc.
H&
<. %istemul I:
Teoretic3 un item format numai din -roceor +i memorie -oate func2iona
in,ur la infinit. ;emoria con2ine intruc2iunile -ro,ramului de e.ecutat +i datele care
tre1uie -relucrate3 iar -roceorul -relucrea0 datele -e 1a0a intruc2iunilor citite din
memorie. ;oti"ul -entru care nu "a e.ita niciodat un calculator cu aceat tructur
minimal ete im-luB acti"it2ile reali0ate de un aemenea item ar fi inutile3 -entru
c nimeni nu ar 1eneficia de re0ultatele lor. Comunicarea cu e.teriorul <+i /n -rinci-al
cu utili0atorul= nu ete deci o im-l o-2iuneD /n a1en2a aceteia3 e.iten2a
calculatorului nu ar a"ea en. Ec6i-amentele care reali0ea03 /n diferite forme3
aceat comuincare e numec di-o0iti"e de intrareLie+ire <IL$= au -eriferice.
*i"eritatea remarca1il a acetor di-o0iti"e reflect de fa-t "arietatea arcinilor -e
care le -oate /nde-lini un calculator.
<.1. /orturi
Comunicarea /ntre -roceor +i di-o0iti"ele -eriferice ridic -ro1lema conectrii
fi0ice. !erifericele fiind /n numr at4t de mare +i at4t de diferite /ntre ele3 ete necear
e.ite o tandardi0are a modului de conectare la -roceor3 im-licit +i a modului de
comunicare. An -ractic3 toate com-onentele calculatorului <-roceorul3 memoria3
-erifericele= unt conectate /ntre ele -rin intermediul -lcii de 1a0. *e modul /n care
ete reali0at -laca de 1a0 de-ind ti-urile de cone.iune di-oni1ile.
Un -eriferic e conectea0 la -laca de 1a0 <+i indirect la -roceor= -rin
intermediul unor conectori -eciali0a2i3 numi2i porturi. Fiecare -ort re-ect un
anumit tandard de conectare. E.it mai multe aemenea tandarde3 -lcile de 1a0
-ut4ndu(le im-lementa -e toate au numai o -arte dintre ele. !rinci-alele tandarde de
conectare untB
Inter$a( paralel
!ermite tranmiterea ctre -eriferic a c4te unui octet de date /ntr(o o-era2ie de
tranfer. Semnalele definite de acet tandard unt de > ti-uriB
( liniile de date3 care -ermit tranmiterea octetului de date de la -roceor ctre
-eriferic
( liniile de control3 -rin care -roceorul tranmite anumite comen0i ctre
-eriferic3 -ermi24nd def+urarea /n 1une condi2ii a tranferului
( liniile de tare3 -rin care -erifericul tranmite -roceorului informa2ii de-re
tarea a curent
;odul de lucrul decri mai u3 numit S!! <Standard !arallel !ort=3 a fot
conce-ut -entru comunicarea cu im-rimantele. An momentul /n care a a-rut cerin2a
conectrii +i a altor ti-uri de di-o0iti"e3 tandardul nu a mai core-un3 /n -rinci-al
deoarece nu -ermitea tranferul de date dec4t /ntr(un in,ur en. Ca urmare3 a fot
-ro-u tandardul E!! <En6anced !arallel !ort=3 care re-re0int o e.tindere a S!!D /n
afar de cre+terea "ite0ei de tranfer3 -rinci-ala a /m1unt2ire a fot3 cum era de
a+te-tat3 -oi1ilitatea ca +i -erifericul tranmit date ctre -roceor. Standardul E!!
-ermite atfel conectarea unei ,ame lar,i de -eriferice3 cum ar fi canerele3 dicurile
6ard +i unit2ile C* e.terne etc. !entru -erifericele mai -erformante a fot ela1orat +i
un tandard cu carcateritici u-erioare E!!3 numit EC! <E.tended Ca-a1ilitie !ort=D
totu+i3 conce-tual nu e.it diferen2e ma:ore /ntre E!! +i EC!. At0i3 im-rimantele
foloec +i ele facilit2le oferite de modurile E!! +i EC!3 nemaifiind com-ati1ile cu
mai "ec6iul S!!.
Inter$a(a serial
H?
S-re deoe1ire de -ortul -aralel3 /n ca0ul -ortului erial e.it o in,ur linie de
date3 deci e -oate tranmite un in,ur 1it la un moment dat. *in acet moti" +i
datorit modului mai ofiticat de ,etiune a comunica2iei3 "ite0a interfe2ei eriale ete
eni1il mai mic dec4t cea a interfe2ei -aralele. An c6im13 -ortul erial a fot
-roiectat de la /nce-ut -entru comunica2ii 1idirec2ionale.
!ortul erial ete foloit /n ,eneral -entru conectarea unor -eriferice cum ar fi
moue(ul3 modemul3 -recum +i alte -eriferice relati" lente. An ultimii ani3 tendin2a ete
de /nlocuire a -orturilor eriale cu tandardul USK3 care ete mult mai fle.i1il +i
-erformant.
U%"
Standardul USK foloe+te tot comunica2ia erial3 dar a fot -roiectat
e.-loate0e a"anta:ele te6nolo,iei moderne. *e+i ini2ial a fot detinat -erifericelor
lente3 o dat cu a-ari2ia "eriunii %.& a tandardului "ite0a de tranfer a crecut
eni1il3 de-+ind cu mult -erforman2ele interfe2elor erial +i -aralel. !ractic3 at0i
nu e.it -eriferice care nu ai1 +i "ariante cu conectare -e -ortul USK <de multe
ori aceta ete in,urul tandard acce-tat=.
3ire=ire &IEEE 1,>1*
Ete o interfa2 detinat -erifericelor de foarte mare "ite03 -entru care
-erforman2ele tandardului nu unt uficiente. Cel mai adeea ete /nt4lnit la camere
"ideo di,itale3 care au de tranferat "olume mari de date ctre calculator. Interfa2a
FireMire nu ete foarte r-4ndit3 datorit -re2ului mai mare +i fa-tului c tandardul
USK ofer uficient -erforman2 -entru ma:oritatea -erifericelor.
ATA
Ete o interfa2 de ti- -aralel -entru conectarea dicurilor 6ard +i a unit2ilor
o-tice <C*3 *V*=. $ri,inea a ete tandardul I*E3 ela1orat /n anii V@&. *e(a lun,ul
tim-ului caracteriticile ale au e"oluat3 rata de tranfer crec4nd -ectaculo. An
ultima "reme3 de+i ma:oritatea -lcilor de 1a0 /nc mai unt -re"0ute cu -orturi
ATA3 -ierde teren /n fa2a tandardului SATA.
%ATA
Ete un tandard deri"at din ATA <+i detinat aceluia+i ti- de -eriferice=3 dar cu o
interfa2 de ti- erial. Rata de tranfer a interfe2ei ete mai mare dec4t cea a
tandardului ATA +i "a continua creac /n "eriunile "iitoare. An -lu3 tandardul
ATA ofer facilitatea numit bus masterin3 -rin care controlerul de dic comande
ma,itrala3 de,re"4nd -roceorul de arcina ,etiunii tranferului +i mrind atfel
-erforman2ele.
%#%I
Ete cel mai "ec6i tandard -entru dicurile 6ard <de+i -ermite /n -rinci-iu
conectarea oricrui ti- de -eriferic=. Veriunile ale uccei"e au du la cre+terea
continu a -erforman2ei3 fie -rin mrirea l2imii de 1and <"olumul de date care -oate
fi tranferat -rintr(o in,ur o-era2ie=3 fie -rin cre+terea frec"en2ei de lucru.
Controlerele SCSI au foloit dintotdeauna 1u materin,3 iar te6nolo,ia -ermite
o12inerea unor rate de tranfer net u-erioare tandardelor concurente. An3 datorit
-re2ului mare3 interfa2a SCSI nu ete detinat calculatoarelor -eronale3 ci ta2iilor de
lucru +i er"erelor.
/#I
Re-re0int un tandard de conectare detinat -lcilor de e.tenie. A /nlocuit
tandardul mai "ec6i ISA3 care a fot a1andonat de -roductori du- dou decenii de
utili0are. Frec"en2a de o-erare a crecut /n tim-3 a:un,4nd -4n la ?>> ;#03 la fel +i
l2imea de 1and. !rinci-alele ti-uri de -eriferice care utili0ea0 interfa2a !CI unt
-lcile "ideo3 -lcile de unet3 modemurile interne etc. An ultima "reme3 -erforman2ele
H%
oferite de !CI /nce- fie coniderate inuficiente3 mai ale -entru -lcile ,rafice. Un
tandard deri"at din !CI3 numit !CI E.-re3 a /nce-ut fie foloit de -lcile de 1a0
de "4rf3 dar /nlocuirea com-let a interfe2ei !CI nu e /ntre"ede /n "iitorul a-ro-iat.
A./
Ete un tandard conce-ut -ecial -entru deer"irea -lcilor ,rafice. *eoarece
/ntr(un calculator e.it mai multe loturi !CI3 -erifericele care ocu- acete loturi
tre1uie /m-art /ntre ele aceea+i cale de comunicare cu -roceorul. !lcile ,rafice
fiind mari conumatoare de reure3 interfa2a A8! le ofer o cale de comunicare
-ri"ile,iat cu -roceorul3 -e care nu o /m-art cu alte -eriferice. *e+i3 la fel ca /n
ce0ul celorlalte tandarde3 -erforman2ele au crecut cu fieare "eriune3 A8! ete
de-+it de noul tandard !CI E.-re3 atfel /nc4t "iitorul u ete nei,ur.
/#+#IA
A fot conce-ut -ecial -entru itemele -orta1ile. *atorit miniaturi0rii3 /ntr(
un la-to- nu e.it uficient -a2iu -entru a di-une de loturi !CI +i3 /n ,eneral3 nici
o form de a conecta -eriferice interne. Standardul !C;CIA -ermite conectarea de
-eriferice e.terne de orice ti-3 a"4nd dimeniuni mici. Ca atare3 loturile !C;CIA
re-re0int -ractic in,ura -oi1ilitate de a e.tinde func2ionalitatea unui la-to-.
H>
?. +ultimedia
Fenomenul de "multimedia !C" -oate ai1 mai multe inter-retri. Aici "om
con"eni numim -rin acet termen un et de te6nolo,ii care fac -oi1il e.iten2a
a-lica2iilor de ti- multimedia3 cum ar fiB ,rafic !C3 ima,ini +i anima2ie %* +i >*3
"ideo3 redare direct au a ima,inilor /nre,itrate +i com-rimate3 -recum +i a-lica2iile
le,ate de unet </nre,itrarea +i redarea unetului3 -recum +i inte0a "or1irii=. Alturi
de acetea tre1uie amintim +i o erie de te6nolo,ii u-ort -entru multimedia3 cum
ar fi C*(R$; +i *V*3 re2ele locale +i te6nolo,ii de com-rimareLdecom-rimare a
datelor. Acet domeniu (a de0"oltat o dat cu cre+terea -erforman2elor
micro-roceoarelor3 care unt acum ca-a1ile de a -relucra /n tim- real flu.ul de date
dintr(o atfel de a-lica2ie.
Vom cuta e.-licm acete no2iuni fc4nd a-el la c4te"a a-lica2ii multimedia
im-ortante3 -rinci-iile enun2ate -ut4nd fi e.tine +i la celelalte3 netrecute /n re"it
aici.
Unele din cele mai foloite a-lica2ii multimedia foloite -e calculator unt
:ocurile care olicit anima2ie3 ,rafic >* /n tim- real3 redare "ideo3 intrri de date din
-artea :uctorilor +i redarea de unet /nre,itrat au inteti0at. Educa2ia +i intruirea
unt alte a-lica2ii multimedia care -ot olicita acelea+i mi:loace ca +i :ocurile.
!re0entrile fcute -e calculator /+i ,ec utili0area din ce /n ce mai mult /n ultimul
tim-. Videoconferin2ele foloec metode cu-rine /n acet ca-itol. Simulrile3
realitatea "irtual +i comanda calculatorului cu a:utorul "ocii com-letea0
multitudinea de a-lica2ii le,ate de aceat te6nolo,ie.
?.1. Tehnologia multimedia audio
?.1.1. Elemente de baz ale sunetului digital
*u- cum e +tie3 unetul re-re0int o ocila2ie care "aria0 continuu /n
am-litudine <ceea ce determin ni"elul onor= +iLau /n frec"en2 <ceea ce "a
determina tonul unetului=. An itemele analo,ice3 acet unet ete am-lificat /n
circuite electronice3 cu tu1uri au tran0itoare3 re0ult4nd o teniune au un curent
"aria1il3 care /n final e a-lic unui difu0or cu rolul de a(l tranforma din nou /ntr(un
unet -erce-ut de urec6e. Tranformrile -e care le uferea unetul de(a lun,ul acetui
lan2 erau cele a-licate acetor ocila2ii electrice.
*ac dorim ca unetul fie -relucrat /ntr(un calculator3 aceta "a tre1ui
tranforme mai /nt4i informa2ia analo,ic <"aria2ia unei teniuni= /n informa2ie di,ital
<+iruri de numere care re-re0int "aria2ia teniunii ini2iale=. Aceat tranformare e
face cu a:utorul unui di-o0iti" numit con"ertor analo,ic(di,ital <A*C=.
*u- ce unetul e "a -re0enta ca o ec"en2 di,ital3 calculatorul "a -utea
-relucre0e aceat informa2ie du- al,oritmul cerut3 iar re0ultatul o12inut "a fi
emnalul di,ital care "a fi recon"ertit /n unet de un con"ertor di,ital(analo,ic
<*AC=.
*i-o0iti"ul numit de noi A*C "a tranforma emnalul analo,ic /n emnal
di,ital -rin e+antionarea "alorii emnalului cu o anumit frec"en2. Totul a-are ca +i
cum (ar reali0a ni+te intantanee di,itale <"foto,rafii"= ale emnalului analo,ic cu o
frec"en2 foarte mare. Cu c4t "or fi mai multe e+antioane /ntr(o ecund +i acetea "or
fi mai -reci a-ro.imate3 cu at4t emnalul di,ital re0ultat "a re-roduce mai fidel
emnalul analo,ic ori,inal.
HH
Urec6ea uman -oate ei0a emnale audio /n domeniul %&(%&&&&I#0. $
teorem din teoria anali0ei emnalelor arat c frec"en2a de e+antionare tre1uie fie
mai mare dec4t du1lul frec"en2ei cele mai mari <deci H&&&& #0 /n ca0ul notru=.$ alt
-ro1lem ete -e c42i 1i2i re-re0entm dimeniunea e+antionului. *ac foloim un
octet3 adic %') "alori <%
@
G %') ( cum am foloit la -laca ,rafic -entru a re-re0enta
ma.imum %') culori -e ecran=3 "om a"ea ma.imum %') ni"ele de am-litudine. La
redare e "a -ierde mult din unetul ori,inal. *ac -entru re-re0entarea am-litudinii
unui e+antion "om foloi % octe2i <%
?)
G )''>) "alori=3 acet numr mare de ni"ele "a
a-ro.ima cu fidelitate acce-ta1il emnalul ori,inal.
A"4nd acete no2iuni de-re emnalul di,ital3 -utem -une c3 de e.em-lu3
emnalul telefonic di,ital are o frec"en2 de e+antionare de @&&& #0 +i foloe+te un
octet <@ 1i2i= -entru re-re0entarea am-litudinii lui3 urmrindu(e /n -rimul r4nd
/n2ele,erea mea:ului +i nu c6etiuni le,ate de fidelitatea a. La /nre,itrarea di,ital a
unetului -e C* e foloec o frec"en2 de HH?&& #0 +i % octe2i <?) 1i2i= -entru fiecare
e+antion. *ac e /nre,itrea0 emnal tereo3 e "or foloi /nc % octe2i -entru al
doilea canal. Cunoc4nd acete date e -oate calcula rata de date -e minut -entru
fiecare emnal di,ital -re0entat. *ac la emnalul telefonic e a:un,e la a-ro.ima2ia ?
;oLminut3 la cel -entru C* e o12in -ete ?& ;oLminut.
*ac func2iile 1locurilor A*C +i *AC unt com1inate /ntr(un in,ur circuit3
aceta e "a numi codec <Codare(*ECodare=. !e l4n, func2ia de con"erie3 acete
circuite mai -ot +i com-rima au decom-rima date audio di,itale.
An conclu0ie3 unetele /n calculator unt re-re0entate /n final ca fi+iere +i deci e
1ucur de toate -ro-riet2ile +i -oi1ilit2ile de -relucrare -ecifice acetoraB
com-rimare3 decom-rimare3 -relucrare numeric etc.
*ac e.tindem no2iunile la domeniul "ideo3 unde informa2ia "i0ual a-are tot ca
un emnal electric ocilant3 tot aceea ce (a -u la unet rm4ne "ala1il3 dar cu alte
rate de e+antionare
?.1.2. /relucrri ale sunetului digital. /lci de sunet
$dat ce unetul a fot con"ertit /n form di,ital3 el -oate fi -relucrat -entru a
e crea tot felul de efecte ca re"er1era2ii3 ecouri3 ditoriuni controlate etc. Calculele
neceare acetora unt fcute /n -roceoare -eciali0ate numite *S! <*i,ital Si,nal
!roceor=. Tot acetea -ot ai,ura +i inte0a unetului au a mu0icii3 -recum +i
func2iile de com-rimare +i decom-rimare.
Cercetrile /ntre-rine /n domeniul inte0ei unetelor au -ermi ,enerarea
acetora din /numarea mai multor emnale inuoidale cu frec"en2e diferite. Un
ca-itol -ecial din matematic e ocu- cu anali0a armonic a emnalelorD foloind
re0ultatele acetor anali0e (a reu+it inte0a unetului -rin modularea /n frec"en2
<F;=.
Toate acetea au du la a-ari2ia -lcilor de unet3 care re-re0int un element
im-ortant al -oi1ilit2ilor multimedia le,ate de unet. !laca de unet a de"enit o
-re0en2 curent /n calculatoarele actuale. !rima -lac de unet a fot creat de firma
Creati"e La1 +i -oart denumirea de Sound 1laster. Acete -lci e cu-lea0 normal
-e un conector de e.tenie al ma,itralei ISA au !CI +i cu-rind unele 1locuri de:a
amintite. An -lu3 o1er"m un 1loc mi.er3 care -oate acce-ta intrri analo,ice de la3
microfon3 linie audio au difu0or !C3 -e care le -oate controla indi"idual. *e
aemenea3 1locul ;I*I <;uical Intrument *i,ital Interface= -rime+te comen0i
-entru electarea unor intrumente au efecte audio.
H'
?.2. /relucrri digitale video
*u- cum am amintit de:a3 -relucrarea emnalelor "ideo -reluate de camerele
di,itale au emnalul TV urmea0 acelea+i -rinci-ii ca +i cele de unet3 dar la o alt
car. Semnalul "ideo tranformat /n emnal di,ital -oate fi com-rimat -entru a ocu-a
un -a2iu mai mic la tocare au /n -roceul de tranmitere. La redare e def+oar
-roceele in"ere. An -lu3 aici a-ar unele elemente noi. Atfel3 (au ima,inat metode
-ecifice de com-rimare3 care 2in cont de fa-tul c /n realitate con2inutul ima,inii de
la un cadru la altul e c6im1 foarte -u2in3 tranmi24ndu(e e"entual numai
c6im1rile ur"enite +i -tr4nd ca 1a0 un cadru ini2ial. Ete ceea ce fac metodele
cunocute u1 numele de ;!E8. !entru ima,ini tatice unt cunocute fi+ierele cu
e.tenia W.5!83 ce -ro"in din foloirea metodei 5!E8 de com-rimare a ima,inilor.
Sateli2ii de comunica2ii detina2i tranmiiilor TV di,itale foloec de amenea acete
te6nici -ro-rii emnalelor di,itale.
?.,. #onsidera(ii $inale
An ,eneral3 te6nolo,ia multimedia lucrea0 cu un "olum mare de date. Ca mediu
ideal de tocare de la /nce-ut /n acet domeniu (a im-u C*(R$;3 cu ca-acitatea a
de -ete )&& ;o. An urrma e"olu2iei te6nolo,iilor /n domeniul tocrii o-tice a
informa2iilor3 au a-rut tandarde noi cum ar fi "ideodicurile <*V*= cu ca-acit2i de
H3O 8o au F3H 8o3 dar tandardele /nc nu unt unitare +i acce-tate de to2i
-roductorii.
*e aemenea3 (a -u -ro1lema tranmiiilor di,itale -entru utili0atorii
o1i+nui2i. Acetea e reai0ea0 /n mod curent cu a:utorul ec6i-amentelor numite
modem(uri <;odulation(*E;odulation=3 care foloec din -lin te6nica di,ital -entru
tranmiterea datelor.
*atorit fa-tului c re2elele telefonice curente <numite +i re2ele comutate=
limitea0 "ite0a de tranfer a datelor la "alori care nu fac -oi1ile tranmiii
multimedia de calitate3 aten2ia (a /ndre-tat -re ec6i-amentele cu fi1re o-tice3 ateli2i
au re2ele locale ra-ide3 care -ermit un flu. crecut de date. Cei care di-un o le,tur
direct la Internet e -ot 1ucura de e.iten2a unor -oturi de radio di,itale care
tranmit /n re2eaua Internet. Se -er c "iitorul "a a-ar2ine a+a(numitelor autotr0i
multimedia3 -e care "or fi "e6iculate filme au mu0ic la cerere.
H)
>. %istemul de operare
!4n acum am dicutat numai de-re im-lementarea fi0ic a com-onentelor
unui calculator. *ei,ur3 1una func2ionare a acetora ete indi-ena1il. !ro,ramele
nu -ot rula -e un calculator ale crui com-onente nu func2ionea0 corect. An acet
en3 -rima -ro1lem care -oate a-rea ete -oi1ilitatea defectrii unor circuite3 ca0
/n care acetea tre1uiec re-arate au <cel mai adeea= /nlocuite. Totu+i3 nu ete
uficient ca toate com-onentele fie /n tare fi0ic 1un -entru ca itemul de calcul
/n anam1lul u func2ione0e core-un0tor. Tre1uie 2inut cont +i de fa-tul c
fiecare di-o0iti" are -ro-riile -ecifica2ii3 -ro-riile arcini -e care le -oate /nde-lini3
-ro-riul mod de comunicare cu alte di-o0iti"e +.a.m.d. *eoarece calculatorul ete
format dintr(un numr mare de circuite3 /n ,eneral com-le.e +i foarte diferite /ntre ele3
ete necear e.ite un control unic au-ra tuturor acetora3 -entru a le face
conlucre0e /n modul dorit de utili0ator.
*in -unct de "edere 6ardCare3 toate com-onentele calculatorului unt controlate
de ctre -roceor. La r4ndul u3 -roceorul reali0ea0 ac2iunile -ecificate -rin
-ro,ramele -e care le e.ecut. *ar3 tocmai datorit tructurii e.trem de com-licate a
unui calculator3 arcina ,etionrii tuturor com-onentelor ale nu -oate fi lat /n
eama -ro,ramelor de a-lica2ii. !e de o -arte3 -ro,ramatorul ar tre1ui e
concentre0e mai mult au-ra acetei ,etiuni +i mai -u2in au-ra -ro1lemei -ro-riu(
0ie -e care /+i -ro-une (o re0ol"e. !e de alt -arte3 -ro,ramele ar de"eni atfel mult
mai "oluminoae +i3 im-licit3 mai e.-ue la a-ari2ia erorilor.
Ca urmare3 (a a:un la introducerea unui -ro,ram intermediar /ntre ni"elul
6ardCare +i -ro,ramele de a-lica2ii3 care ai,ure 1una func2ionare a itemului de
calcul. Acet -ro,ram3 numit sistem de operare3 de2ine controlul au-ra reurelor
calculatorului +i inter"ine atunci c4nd a-ar itua2ii nedorite au ne-re"0ute. Ca o
-rim conecin23 de+i re-re0int o com-onent oftCare3 itemul de o-erare ete
tr4n le,at de 6ardCare3 deoarece e ocu- /n -rinci-al de ,etiunea acetuia.
!utem -ri"i din mai multe un,6iuri func2iile -e care tre1uie le /nde-lineac
itemul de o-erare. *in -unct de "edere al utili0atorului3 rolul u ete e.clui" de a
ai,ura rularea /n 1une condi2ii a -ro,ramelor de a-lica2ii. Se de-rinde de aici ideea
c itemul de o-erare nu ete un co- /n ine3 ci un mi:loc -entru atin,erea altor
co-uri.
!entru -ro,ramatorul de a-lica2ii3 itemul de o-erare ete /n -rinci-al un
furni0or de er"icii la care -oate a-ela -entru re0ol"area -ro1lemelor /nt4lnite.
!ractic3 itemul de o-erare -une la di-o0i2ia a-lica2iilor un et de func2ii -redefinite3
care fie unt dificil de cri <+i de aceea nu ete eficient fie im-lementate de fiecare
-ro,ram /n -arte=3 fie -ur +i im-lu nu -ot fi late /n eama a-lica2iilor din moti"e de
i,uran2 /n func2ionare a itemului /n anam1lul u. A-lica2iile -ot foloi acete
er"icii3 conform4ndu(e re,ulilor im-ue de itemul de o-erare.
!entru a /nde-lini acete cerin2e3 -roiectantul unui item de o-erare tre1uie
ai1 /n "edere urmtoarele o1iecti"eB
( ai,ure 1una func2ionare a com-onentelor 6ardCare3 -recum +i comunicarea
+i coo-erarea /ntre acetea
( -re"in interferen2ele nedorite /ntre diferitele -ro,rame de a-lica2ii3 inclui"
/m-iedice3 /n mura -oi1ilului3 -ro-a,area efectelor erorilor unui -ro,ram au-ra
celorlalte -ro,rame
HO
>.2. #lasi$icarea sistemelor de operare
!utem claifica itemele de o-erare du- mai multe criterii. !rimul dintre
acetea reiee din dicu2ia anterioarD du- numrul de -ro,rame care -ot rula
imultan3 itemele de o-erare -ot fiB
( sinle'taskin ( -ermit rularea uni in,ur -ro,ram la un moment datD in,urul
item din aceat cla care mai ete foloit at0i <dar din ce /n ce mai -u2in= ete
*$S
( multitaskin ( Uni.3 MindoC F.LNT3 $SL% etc.
$ alt claificare e refer la numrul de utili0atori care -ot lucra imultan -e un
calculatorB
( iteme monoutili0ator <sinle'user=
( iteme multiutili0ator <multiuser=
An mod e"ident3 un item multiuer ete +i multitaIin,. Cele mai cunocute
iteme de o-erare multiuer unt cele din familia Uni.3 /n tim- ce itemele MindoC
nu au aceat facilitate. Tre1uie re2inut c a da -oi1ilitatea mai multor utili0atori
lucre0e imultan -e acela+i calculator nu ete at4t o -ro1lema de 6ardCare3 c4t mai
ale una -ecific itemului de o-erare.
>.,. Nucleul sistemului de operare
*atorit multitudinii +i di"erit2ii arcinilor -e care le are de /nde-linit3
itemul de o-erare nu -oate fi conce-ut u1 forma unui -ro,ram unitar. !ractic3
itemul de o-erare cont dintr(o mul2ime de ec"en2e de -ro,ram3 fiecare
/nde-linind o anumit arcin.
Un ar,ument /n fa"oarea unei aemenea a1ordri3 /n afara coniderentelor de
fia1ilitate +i u+urin2 /n de0"oltare3 /l contituie e"olu2ia continu a te6nolo,iilor
utili0ate3 /n -ecial /n ceea ce -ri"e+te di-o0iti"ele -eriferice. *ac la un moment dat
e -une -ro1lema /nlocuirii /ntr(un calculator a unui aemenea -eriferic <de e.em-lu
moue= cu unul mai nou3 "a tre1ui c6im1at ec"en2a de -ro,ram care e ocu- de
,etionarea a. An ca0ul /n care itemul de o-erare ar fi un -ro,ram unic3 aceta ar
tre1ui /nlocuit /n intre,ime3 ceea ce ete inacce-ta1il /n -ractic. Au-ra acetui a-ect
"om re"eni ulterior.
!e de alt -arte3 e.it o erie de o-era2iuni fundamentale3 care tre1uie reali0ate
/ntotdeauna /n acela+i mod3 inde-endent de -articularit2ile 6ardCare(ului. !r2ile de
-ro,ram care /nde-linec acete arcini fundamentale formea0 nucleul itemului de
o-erare3 care diri:ea0 +i controlea0 func2ionarea itemului de calcul /n anam1lul
u. An continuare3 no2iunile de item de o-erare +i de nucleu al itemului de o-erare
e "or confunda /n mare mur3 deoarece celelalte com-onente ale itemului de
o-erare unt utili0ate de ctre nucleu -entru a(+i /nde-lini arcinile.
Nu e.it /ntotdeauna o delimitare clar /ntre nucleu +i celelalte com-onente.
Conce-2iile di"er+ilor -roductori de iteme de o-erare difer /n ceea ce -ri"e+te
locul unora dintre func2ii ( /n nucleu au /n afara a. Totu+i3 -ractic toate itemele de
o-erare e.itente includ /n nucleu urmtoarele com-onenteB
( ,etiunea -roceelor
( ,etiunea memoriei
( itemele de fi+iere
;a:oritatea acti"it2ilor -e care le def+oar itemul de o-erare nu -ot fi
reali0ate e.clui" -rin oftCare. Ete necear un -ri:in3 uneori u1tan2ial3 din -artea
H@
com-onentelor 6ardCare +i /n -ecial din -artea -roceorului. Natura e.act a acetui
-ri:in "a fi dicutat /n continuare.
!rinci-ala facilitate oferit de ctre -roceor o contituie itemul de /ntreru-eri3
care a fot de:a -re0entat. An ,eneral3 -ro,ramele aflate /n e.ecu2ie rulea0 /n
ma:oritatea tim-ului fr a 2ine cont de e.iten2a itemului de o-erareD totu+i3 aceta
din urm tre1uie -oat inter"eni /n anumite itua2ii 1ine definite3 cum ar fiB
( o cerere de /ntreru-ere "enit din -artea unui di-o0iti" -eriferic3 care -oate
nu ai1 le,atur cu -ro,ramul aflat /n e.ecu2ie3 dar care tre1uie tratat imediat <altfel
datele e -ot -ierde=
( o o-era2ie e.ecutat de -roceor care (a terminat anormal <de e.em-lu o
o-era2ie de /m-r2ire la &=3 ceea ce indic /ncercarea unui -ro,ram de a efectua o
ac2iune ne-ermi
( o cerere e.-licit adreat de -ro,ramul de a-lica2ie3 -ri"ind efectuarea unui
anumit er"iciu de ctre itemul de o-erare3 er"iciu -e care a-lica2ia nu(l -oate
efectua in,ur
Sitemul de o-erare "a la deci orice -ro,ram e e.ecute fr interferen2e
-4n la a-ari2ia uneia din itua2iile decrie mai u3 dar /n acet moment tre1uie
-reia imediat controlul. Solu2ia ete3 a+a cum am -reci0at de:a3 de natur 6ardCare +i
ete re-re0entat de itemul de /ntreru-eri. Concret3 aceta ofer tocmai -oi1ilitatea
/ntreru-erii e.ecu2iei -ro,ramului curent /n anumite condi2ii. Fiecreia din itua2iile
-re0entate mai u /i core-unde unul ti-urile de /ntreru-ere cunocuteB
( /ntreru-eri 6ardCare <e.terne=
( e.ce-2ii </ntreru-eri 6ardCare interne=
( /ntreru-eri oftCare
*ac /ntreru-erile 6ardCare e.terne3 care e ocu- de comunicarea cu
di-o0iti"ele -eriferice3 au fot decrie -e lar,3 utilitatea e.ce-2iilor rm4ne fie
e.-licat. !entru aceata ne "om /ntoarce la mecanimele de ,etiune a memoriei ale
micro-roceoarelor -e >% 1i2i3 -re0entate anterior. Reamintim c3 indiferent dac e
utili0ea0 e,mentarea au -a,inarea3 -entru fiecare acce la memorie al unui
-ro,ram3 -roceorul reali0ea0 o erie de "erificri3 cu co-ul de a determina dac
acceul ete corect au nu. An ca0ul /n care ete detectat o eroare <li-a dre-turilor de
acce la e,ment3 de-+irea dimeniunii e,mentului3 acce la o -a,in "irtual
ine.itent etc.=3 am artat c /ncercarea de acce la memorie ete o-rit. An realitate3
-roceorul nu are -rea multe -oi1ilit2i de a o-ri e.ecu2ia unui -ro,ram. Ceea ce e
/nt4m-l /n -ractic ete c unitatea de mana,ement a memoriei <;;U=3 care a
detectat eroarea3 ,enerea0 o e.ce-2ie3 iar rutina de tratare care e a-elea0 -rin
mecanimul de /ntreru-eri "a tre1ui re0ol"e -ro1lema. E.it mai multe moduri /n
care rutina de tratare -oate reta1ili itua2iaD /n ma:oritatea ca0urilor /n3 un -ro,ram
care a reali0at un acce ile,al la memorie ete terminat for2at3 deoarece acet ti- de
eroare ete coniderat foarte ,ra". Su1liniem c /ntreru-erea ,enerat /n acet ca0 ete
/ntr(ade"r de ti- e.ce-2ie3 deoarece ;;U ete o -arte com-onent a -roceorului.
E.ce-2iile unt lar, utili0ate de ctre itemul de o-erare3 deoarece multe erori
unt detectate direct de ctre -roceor. E"ident3 rutinele care tratea0 itua2iile
,eneratoare de /ntreru-eri fac -arte din itemul de o-erare3 care -oate atfel re0ol"a
-ro1lemele a-rute.
>.,.1. Apeluri sistem
Una din urele /ntreru-erilor3 -re0entate mai u3 o contituie olicitrile
formulate /n mod e.-licit de -ro,ramele de a-lica2ii ctre itemul de o-erare3 -entru
efectuarea anumitor er"icii. *e ce ete /n necear ca acete er"icii fie
HF
im-lementate de ctre itemul de o-erare +i nu -ot fi late /n eama -ro,ramelorE An
-rimul r4nd3 unele o-era2ii u0uale <afi+area3 cutarea -e dic etc.= e def+oar
/ntotdeauna /n acela+i modD deci3 /n loc de a crie -ractic aceea+i rutin /n fiecare
-ro,ram3 ete mai economic de a o crie o in,ur dat ca -arte a itemului de
o-erare3 atfel ca toate a-lica2iile o -oat utili0a. *e altfel3 a-elul ctre un
aemenea er"iciu oferit de item nu e deoe1e+te -rea mult de a-elul ctre o
-rocedur au func2ie din acela+i -ro,ram.
!e de alt -arte3 o erie de ac2iuni3 /n -ecial acceele la di-o0iti"ele -eriferice3
-re0int ricuri conidera1ile -entru /ntre,ul item de calcul /n ca0ul /n care nu unt
reali0ate corect. Nu ete deci con"ena1il de a -ermite -ro,ramelor de a-lica2ii
reali0e0e in,ure ac2iunile din aceat cate,orieD e -refer ca acti"it2ile de acet ti-
fie /nde-linite numai -rin intermediul unor rutine inclue /n itemul de o-erare.
!entru a -une /n -ractic o aemenea a1ordare3 tre1uie e -oat inter0ice -ur +i
im-lu reali0area anumitor o-era2ii de ctre -ro,ramele de a-lica2ii. *in nou ete
necear un u-ort 6ardCare. !ractic toate -roceoarele e.itente at0i -ot func2iona
/n dou moduri ditincteB
( modul utili0ator <user mode=3 /n care e.it anumite retric2ii -entru -roceor3
/n -rinci-al nu e -ot e.ecuta intruc2iunile de acce la -eriferice </ncercarea de a
e.ecuta o aemenea intruc2iune duce la ,enerarea unei e.ce-2ii=
( modul u-er"i0or au nucleu <kernel mode=3 /n care -roceorul nu are nici o
limitare
<Facem o1er"a2ia c3 /n ca0ul micro-roceoarelor Intel3 acet /m-r2ire ete
"ala1il doar c4nd -roceorul e afl /n modul -rote:at. ;odul real3 detinat -trrii
com-ati1ilit2ii cu a-lica2iile mai "ec6i3 nu 1eneficia0 de facilit2ile 6ardCare
neceare -entru dicu2ia de fa2.=
An mod u0ual3 -ro,ramele de a-lica2ii e e.ecut /n mod utili0ator3 iar itemul
de o-erare rulea0 /n mod nucleu. Se ai,ur atfel controlul itemului de o-erare
au-ra o-era2iilor critice. *e+i a-lica2iile -ierd din -erforman2 -rin limitrile im-ue
de modul utili0ator3 cre+terea ta1ilit2ii +i i,uran2ei /n func2ionare :utific din -lin
aceat a1ordare. An acet moment -utem tudia ce e /nt4m-l atunci c4nd un
-ro,ram cere itemului de o-erare furni0area unui anumit er"iciu. $ aemenea
cerere -oart numele de apel sistem <Jtem call= +i cont din urmtorii -a+iB
( -ro,ramul3 care rulea0 /n modul utili0ator al -roceorului3 de-une -arametrii
a-elului item -e care /l olicit /ntr(o anumit 0on de memorieD -ractic3
mecanimul ete imilar a-elurilor de -roceduri
( e ,enerea0 o /ntreru-ere oftCare3 care trece -roceorul /n modul nucleu
( e identific er"iciul cerut +i e a-elea0 rutina de tratare core-un0toare
( rutina re-ecti" -reia -arametrii a-elului din 0ona /n care au fot de-u+i3 /i
"erifica +i3 dac nu unt erori3 reali0ea0 ac2iunea cerutD /n ca0 contrar3 a-elul e+uea0
( la terminarea rutinei3 re0ultatele o12inute unt la r4ndul lor de-ue /ntr(o 0on
de memorie cunocut +i accei1il -ro,ramului de a-lica2ie
( -roceorul re"ine /n modul utili0ator +i e reia e.ecu2ia -ro,ramului din
-unctul /n care a fot /ntreru-t <utili04nd informa2iile memorate /n acet co- la
a-ari2ia /ntreru-erii=D -ro,ramul -oate -relua re0ultatele a-elului din 0ona /n care au
fot de-ue
Se -oate o1er"a c e.ecu2ia unui a-el item ete mare conumatoare de tim-.
*in fericire3 -uterea de calcul a -roceoarelor moderne ete uficient de mare /nc4t
reduc /n limite acce-ta1ile -ierderea de -erforman2 datorat a-elurilor item3 iar
cre+terea fia1ilit2ii itemului de calcul /n anam1lul u re-re0int un c4+ti, mult
mai im-ortant.
'&
Ane4a A. 5eprezentarea datelor 7n sistemele de calcul
A.1. 5eprezentri numerice
Am "0ut anterior c numerele unt re-re0entate /n calculator u1 forma unor
+iruri de 1i2i <core-un0tori unor cifre /n 1a0a %=. An cele ce urmea0 "om -re0enta /n
detaliu modurile de re-re0entare a informa2iei foloite /n itemele de calcul.
A.1.2. %crierea pozi(ional
Scrierea -o0i2ional a re-re0entat la a-ari2ia a un mare -a /nainte /n
matematic. Ca o e.em-lificare a acetei afirma2ii3 -utem conidera adunarea a dou
numere naturale oarecare. *ac numerele unt re-re0entate /n criere roman <care nu
ete -o0i2ional=3 e o1er" imediat c o-era2ia ete foarte dificil de reali0at. An
c6im13 adunarea acelora+i numere re-re0entate /n 1a0a ?& <care ete o criere
-o0i2ional= ete 1anal. Acet e.em-lu im-lu arat marele a"anta: al crierii
-o0i2ionale3 +i anume c -ermite decrierea al,oritmic a o-era2iilor aritmetice3 ceea
ce o face indi-ena1il -entru itemele de calcul.
Un conce-t fundamental /n crierea -o0i2ional /l contituie 1a0a de numera2ie.
S-unem c lucrm /n 1a0a de numera2ie d3 care ete un numr natural u-raunitar3
dac a"em la di-o0i2ie d im1oluri <cifre=3 a"4nd aociate re-ecti" "alorile &3 ?3 ...3
d(?. Un numr ete re-re0entat /ntr(o 1a0 oarecare d ca un +ir de cifre3 fiecare -o0i2ie
i din +ir a"4nd ata+at un factor im-licit e,al cu d
i
. Concret3 un numr natural 0 "a a"ea
ca re-re0entare /n 1a0a d +irul de cifre a
n(?
a
n(%
...a
?
a
&
3 a
i
X&3?3...3d(?Y3
? 3 & = n i
3 cu
-ro-rietatea c

=
=
?
&
n
i
i
i
d a 0
. Se demontrea0 c fiecare numr are o re-re0entare
unic -entru o 1a0 de numera2ie dat.
S lum ca e.em-lu numrul >&F. <*e fa-t3 corect ar fi fot -unem "numrul
care are re-re0entarea >&F /n 1a0a ?&"3 deoarece +i atunci c4nd criem un numr3 de
fa-t foloim o re-re0entare a a. Cum /n un numr ete o a1trac2iune3 iar
re-re0entarea /n 1a0a ?& ete cea foloit dintotdeauna de oameni -entru a deemna
numerele3 "om foloi /n continuare aceea+i con"en2ie=. Re-re0entarea a /n 1a0a ?&
ete e"ident3 deoarece >&F G >?&
%
P &?&
?
P F?&
&
. S coniderm acum
re-re0entarea aceluia+i numr /n 1a0a %. *eoarece >&F G ?%
@
P &%
O
P &%
)
P ?%
'
P
?%
H
P &%
>
P ?%
%
P &%
?
P ?%
&
3 re-re0entarea a /n 1a0a % ete ?&&??&?&?. !entru a
-ecifica 1a0a de numera2ie /n care ete cri o re-re0entare3 e foloe+te o nota2ie ca
/n e.em-lul de mai :oB
>&F
<?&=
G ?&&??&?&?
<%=
*eoarece 1a0a % ete foloit de calculatoare3 iar 1a0a ?& ete -referat de
oameni3 con"eria </n am1ele enuri= /ntre acete dou 1a0e ete adeea necear. $
re-re0entare /n 1a0a % ete u+or de con"ertit /n 1a0a ?&3 -ur +i im-lu -rin a-licarea
formulei

=
=
?
&
= ?& <
%
n
i
i
i
a 0
3 unde a
i
unt 1i2ii care formea0 re-re0entarea /n 1a0a %. *e
e.em-lu3 ??&?&&?
<%=
G ?%
)
P ?%
'
P &%
H
P ?%
>
P &%
%
P &%
?
P ?%
&
G ?&'
<?&=
. ;ai
dificil ete con"eria /n en in"er3 care e reali0ea0 du- urmtorul al,oritmB
Se /m-arte numrul la % +i e re2ine retul. C4tul e /m-arte la r4ndul u la %3
iar -roceul de re-et -4n c4nd e o12ine c4tul &. Re-re0entarea /n 1a0a % ete +irul
returilor o12inute3 luate /n ordine in"er.
'?
!entru e.em-lificare coniderm din nou numrul >&F. A-lic4nd al,oritmul de
mai u3 a"em <-e coloana din drea-ta e ,e+te +irul returilor=B
*ac e in"erea0 +irul returilor e o12ine ?&&??&?&?3 adic e.act
re-re0entarea calculat mai u.
S coniderm acum ca0ul concret al utili0rii crierii -o0i2ionale /n itemele
de calcul. Reamintim c /ntr(un calculator o-eran0ii au dimeniuni tandardi0ate3 mai
-reci octe2i au multi-li de octet. $ conecin2 imediat ete finitudinea re-re0entriiD
cu alte cu"inte3 nu -utem re-re0enta /n calculator numere oric4t de mari3 deoarece
numrul de 1i2i di-oni1il -entru re-re0entri ete finit. An acete condi2ii3 ete
im-ortant determinm domeniul re-re0enta1il cu a:utorul o-eran0ilor di-oni1ili3
altfel -u3 inter"alul /n care e /ncriu numerele cu care -utem lucra. An mod e"ident3
numrul minim re-re0enta1il ete /ntotdeauna &3 indiferent de dimeniunea
o-eran0ilor. *e aemenea3 domeniul numerelor re-re0enta1ile nu -re0int ",oluri"3 ci
formea0 un inter"alB fiind date dou numere naturale x +i y care -ot fi re-re0entate3
orice numr natural aflat /ntre x +i y "a -utea fi la r4ndul u re-re0entat. ;ai rm4ne
deci determinm "aloarea ma.im a domeniului3 "aloarea care de-inde de numrul
de 1i2i alocat unei re-re0entri.
!entru o-eran0i de @ 1i2i3 "aloarea ma.im care -oate fi re-re0entat ete ?%
O
P
?%
)
P ?%
'
P ?%
H
P ?%
>
P ?%
%
P ?%
?
P ?%
&
G %''. ;ai ,eneral3 dac o-eran0ii au n
1i2i3 "aloarea ma.im care -oate fi re-re0entat ete ?%
n(?
P ?%
n(%
P ... P ?%
?
P ?%
&
G
%
n
(?. *omeniul re-re0enta1il -e n 1i2i3 foloind crierea -o0i2ional3 ete deci & %
n
(?.
Re"enind la e.em-lul de mai u3 o1er"mc numrul >&F nu -oate fi re-re0entat -e
@ 1i2i3 /n tim- ce -e ?) 1i2i are re-re0entarea &&&&&&&?&&??&?&? <"alorile de & de la
t4n,a fiind3 1ine/n2ele3 neemnificati"e=.
A.1.,. 5eprezentri cu semn
Scrierea -o0i2ional nu re0ol" toate -ro1lemele le,ate de re-re0entarea
numerelor /n calculator. *e e.em-lu3 dac dorim lucrm cu numere /ntre,i3 deci cu
emn3 crierea -o0i2ional in,ur nu mai ete uficient. ;oti"ul ete foarte im-luB
/n acet ca03 -e l4n, cifrele 1a0ei de numera2ie mai ete ne"oie +i de un im1ol
u-limentar <emnul=D deoarece 1i2ii nu au dec4t dou "alori -oi1ile3 aociate cifrelor
1a0ei %3 nu a"em la di-o0i2ie nici un alt im1ol.
Ete deci necear e defineac o nou re-re0entare care3 foloind /n
continuare +iruri de 1i2i3 -ermit lucrul cu numere cu emn. An acela+i tim-3 dorim
-trm a"anta:ele crierii -o0i2ionale3 moti" -entru care "om /ncerca deri"m
noua re-re0entare din crierea -o0i2ional.
An -rimul r4nd3 deoarece nu a"em la di-o0i2ie un im1ol u-limentar3 -entru
re-re0entarea emnului "a fi foloit unul dintre 1i2i3 care nu "a mai a"ea emnifica2ia
o1i+nuit unei cifre din crierea -o0i2ional. Concret3 1itul cel mai emnificati" <cel cu
'%
indicele n(?= "a indica emnul numrului +i "a fi numit 1it de emn. !rin con"en2ie3
"aloarea ? a 1itului de emn indic un numr ne,ati"3 iar "aloarea & un numr -o0iti".
*ei,ur3 (ar fi -utut ale,e +i con"en2ia in"erD moti"ul -entru care e -refer forma
alea are /n a"anta:ul c3 /n ca0ul numerelor -o0iti"e3 re-re0entarea ete aceea+i ca
/n ca0ul crierii -o0i2ionale <1itul de emn fiind /n acet ca0 un & neemnificati"=.
Cea mai natural idee -entru re-re0entarea numerelor cu emn ete ca 1itul cel
mai emnificati" indice e.clui" emnul3 iar ceilal2i 1i2i re-re0inte modulul
numrului /n criere -o0i2ional. Formal3 re-re0entarea unui numr /ntre, 0 ete +irul
de 1i2i a
n(?
a
n(%
...a
?
a
&
3 cu -ro-rietatea c
( )

=
=

%
&
% ?
?
n
i
i
i
a
a 0
n
.
*e+i intuiti"3 "arianta de mai u3 numit re-re0entare modul'semn3 are unele
de0a"anta:e. !e de o -arte3 re-re0entarea modul(emn a unui numr ete unic3 dar cu
e.ce-2ia numrului &B e o1er" imediat c /n acet ca03 dac 1i2ii care formea0
modulul au to2i "aloarea &3 /n c6im1 1itul de emn -oate fi at4t &3 c4t +i ?. *ei,ur3
aceat redundan2 -oate crea -roleme3 /n -ecial la com-ararea numerelor.
;ai im-ortant3 adunarea numerelor re-re0entate cu modul +i emn nu mai
urmea0 al,oritmul claic3 -ecific crierii -o0i2ionale. *ac -entru numere cu acela+i
emn itua2ia rm4ne nec6im1at3 /n ca0ul numerelor cu emne diferite a-ar
-ro1leme. Coniderm ca e.em-lu numerele > +i ('. Re-re0entrile modul(emn3 cu
nG@3 ale acetor numere unt re-ecti" &&&&&&?? +i ?&&&&?&?. *ac adunm
re-re0entrile du- al,oritmul claic o12inemB
Re0ultatul core-unde "alorii (@3 ceea ce ete e"ident incorect. *ei,ur3 e -oate
,i un al,oritm mai com-le.3 care reali0e0e adunarea /n mod corect3 dar (ar
-ierde din -erforman23 claritate +i im-litate. !ro1lema ete cu at4t mai erioa cu
c4t adunarea t la 1a0a celoralte o-era2ii aritmetice <cdere3 /nmul2ire3 /m-r2ire=3
deci al,oritmul -rin care ete im-lementat "a influen2a +i im-lementrile acetor
o-era2ii.
$ "ariant -ro-u -entru re0ol"area acetei deficien2e ete urmtoareaB
( numerele -o0iti"e e re-re0int /n continuare la fel ca /n crierea -o0i2ional3
cu 1itul de emn a"4nd "aloarea &
( -entru un numr ne,ati" e -orne+te de la re-re0entarea modulului u3 a-oi
fiecare 1it ete com-lementat <& e /nlocuie+te cu ? +i reci-roc=3 inclui" 1itul de emn
Se o12ine atfel re-re0entarea numit /n complement fa de 2. Nu "om inita
au-ra acetei re-re0entri3 care are /nc unele -uncte la1e. Vom men2iona doar c ea
contituie un -a /nainte3 iar al,oritmul de adunare /n acet ca0 ete a-ro-iat de cel
claic.
An final a:un,em la olu2ia care ete foloit /n itemele de calcul actuale3
numit re-re0entare /n complement fa de 33 care -reia ideile "aloroae de la
"ariantele anterioare. Formal3 re-re0entarea /n com-lement fa2 de % a unui numr
/ntre, 0 ete +irul de 1i2i a
n(?
a
n(%
...a
?
a
&
3 cu -ro-rietatea cB

< = +
=
=

= & < ? -entru % %

= & < & -entru %
?
%
&
?
?
%
&
0 a a
0 a a
0
n
n
i
i
i
n
n
n
i
i
i
'>
*e+i ete mai com-licat dec4t -redeceoarele ale3 re-re0entarea /n
com-lement fa2 de % elimin de0a"anta:ele acetora. Atfel3 numrul & are o
re-re0entare unic <to2i 1i2ii cu "aloarea &=3 iar adunarea e face du- acela+i al,oritm
ca la crierea -o0i2ional3 indiferent de emnul o-eran0ilor. Ultima -ro-rietate a fot
/nde-linit -rin fa-tul c3 -entru orice numr x3 dac adunm du- al,oritmul claic
re-re0entrile numerelor x +i 'x3 o12inem /ntotdeauna &.
!entru e.em-lificare3 coniderm din nou numerele > +i (' +i nG@.
Re-re0entarea /n cod com-lementar fa2 de % a numrului > ete tot &&&&&&?? <fiind
-o0iti"3 ete la fel ca la crierea -o0i2ional=3 /n c6im1 -entru numrul (' o12inem
?????&??. Adunm cele dou re-re0entri du- al,oritmul claic +i o12inemB
Re0ultatul ete re-re0entarea numrului (%3 deci uma a fot calculat corect.
Un a-ect intereant3 nu li-it de im-ortant -ractic3 ete modul de o12inere al
re-re0entrii numrului 'x -ornind de la re-re0entarea numrului x. Al,oritmul ete
urmtorulB
( e -arcur,e +irul de 1i2i de la drea-ta la t4n,a
( c4t tim- 1i2ii au "aloarea &3 unt la2i nemodifica2i
( -rimul 1it /nt4lnit cu "aloarea ? ete de aemenea lat nemodificat
( du- acet -rim 1it cu "aloarea ?3 to2i 1i2ii care urmea0 <indiferent de
"aloarea lor= unt in"era2i
Al,oritmul func2ionea0 la fel3 indiferent de emnul lui x. *e e.em-lu3 -entru
numrul ('3 foloit mai u3 -ornim de la re-re0entarea numrului '3 care ete e"ident
&&&&&?&?. *eoarece nu a"em nici un 1it cu "aloarea & la e.tremitatea drea-t3 -rimul
1it ete in,urul nemodificatD to2i ceilal2i 1i2i unt in"era2i3 deci e o12ine ?????&??.
Ete u+or de "erificat fa-tul c3 -ornind de la re-re0entarea lui ('3 e o12ine /n acela+i
mod re-re0entarea numrului '.
Re"enim la -ro1lema domeniului re-re0enta1il -e un numr finit de 1i2i.
Reamintim c3 /n ca0ul crierii -o0i2ionale3 inter"alul numerelor re-re0enta1ile -e n
1i2i ete & %
n
(?3 cont4nd deci din %
n
"alori diferite conecuti"e. *ac foloim
re-re0entarea /n com-lement fa2 de % <au oricare alta=3 inter"alul nu -oate cre+te /n
dimeniune3 din im-lul moti" c -e n 1i2i e -ot re-re0enta ma.imum %
n
"alori
diferite <unt -oi1ile %
n
confi,ura2ii diferite ale +irului de 1i2i=. Atfel3 inter"alul
"alorilor re-re0enta1ile ete de-laat3 inclu04nd at4t numere ne,ati"e3 c4t +i numere
-o0iti"e. *ac anali0m re-re0entarea /n com-lement fa2 de %3 o1er"m c numrul
cel mai mic re-re0enta1il -e n 1i2i core-unde +irului ?&&...&&3 a"4nd deci "aloarea
(%
n(?
. An acela+i tim-3 cel mai mare numr re-re0enta1il core-unde +irului de 1i2i
&??...??3 a"4nd "aloarea %
n(?
(?. Re0um4nd3 dac foloim o-eran0i -e n 1i2i +i
re-re0entarea /n com-lement fa2 de %3 -utem lucra cu numere /n inter"alul (%
n(?
%
n(?
(
?. *e e.em-lu3 -entru nG@ <o-eran0i -e un octet=3 -utem lucra cu numere cu-rine
/ntre (?%@ +i ?%O.
A.1.1. 5eprezentri zecimale
An mod e"ident3 ma:oritatea a-lica2iilor im-lic efectuarea de calcule cu numere
reale. !entru acete a-lica2ii3 re-re0entrile dicutate -4n acum3 a cror a-lica1ilitate
ete retr4n la numerele naturale au cel mult /ntre,i3 nu mai unt uficiente. An
continuare "om a1orda re-re0entarea numerelor cu 0ecimale.
Ance-em -rin a face o o1er"a2ie im-ortant. *atorit caracterului finit al
oricrei re-re0entri3 nu "om -utea lucra cu ade"rat cu numere reale3 ci doar cu
'H
numere ra2ionale <reamintim c numerele ira2ionale neceit un numr infinit de
0ecimale3 indiferent de 1a0a de numera2ie foloit=D mai mult3 nu "om a"ea la
di-o0i2ie nici mcar toate numerele ra2ionale dintr(un anumit inter"al3 ci doar o -arte
dintre acetea. Vom "edea de altfel c una dintre caracteriticile im-ortante ale acetor
re-re0entri ete ditan2a dintre dou numere re-re0enta1ile uccei"e <care /n ca0ul
numerelor /ntre,i ete3 dei,ur3 ?=. Totu+i3 /n -ractic "om numi "reale" numerele
re-re0entate /n acet mod.
Ideea de -ornire ete una naturalB din numrul total de 1i2i di-oni1il -entru o
re-re0entare3 unii "or fi foloi2i -entru -artea /ntrea,3 iar retul -entru -artea
0ecimal. Ant4lnim atfel aceea+i -ro1lem ca +i la re-re0entarea numerelor cu emnB
a"em ne"oie de un im1ol u-limentar <"ir,ula=3 -e l4n, cele -entru cifre3 im1ol de
care /n nu di-unem. Re0ol"area ete totu+i diferit3 a+a cum "om "edea /n
continuare.
Antruc4t toate re-re0entrile e 1a0ea03 /n ultim intan23 -e crierea
-o0i2ional3 relum -ro1lema con"eriei /ntre 1a0ele % +i ?&3 de data aceata -entru
numere 0ecimale. *in nou3 con"eria din 1a0a % /n 1a0a ?& ete imediat. Fie de
e.em-lu numrul ?&?&&?&3?&??
<%=
. La fel ca /n ca0ul numerelor naturale3 a"emB
?&?&&?&3?&??
<%=
G ?%
)
P &%
'
P ?%
H
P &%
>
P &%
%
P ?%
?
P &%
&
P ?%
(?
P &%
(%
P
?%
(>
P ?%
(H
G @%3)@O'
<?&=
La con"eria din 1a0a ?& /n 1a0a %3 -artea /ntrea, +i -artea 0ecimal tre1uie
calculate e-arat. Al,oritmul -entru calculul -r2ii /ntre,i a fot de:a -re0entat. !entru
-artea 0ecimal e -rocedea0 atfelB
Se /nmul2e+te -artea 0ecimal cu % +i e re2ine cifra de la -artea /ntrea, <nu
-oate fi dec4t o in,ur cifr emnificati"3 cu "aloarea & au ?=. Noua -arte 0ecimal
e /nmul2e+te la r4ndul u cu %3 iar -roceul e re-et -4n c4nd -artea 0ecimal
de"ine &. irul cifrelor o12inute la -artea /ntrea, din fiecare /nmul2ire formea0
re0ultatul cutat.
*e e.em-lu3 fie numrul >&F3>?%'
<?&=
. !artea /ntrea,3 a+a cum (a "0ut de:a3 e
crie /n 1a0a % u1 forma ?&&??&?&?. A-lic4nd al,oritmul -re0entat mai u -entru
-artea 0ecimal3 o12inem </n t4n,a ete -artea /ntrea,3 iar /n drea-ta -artea
0ecimal=B
irul cifrelor o12inute la -artea /ntrea, ete &?&?3 deci &3>?%'
<?&=
G &3&?&?
<%=
. Ca
urmare3 >&F3>?%'
<?&=
G ?&&??&?&?3&?&?
<%=
.
$ -ro1lem care a-are /n acet ca0 ete -oi1ilitatea ca unui numr finit de
0ecimale /n 1a0a ?& (i core-und un numr infinit de 0ecimale /n 1a0a % <in"er nu
ete -oi1il=. Antr(un aemenea ca0 ete e"ident im-oi1il o12inem o re-re0entare
e.act a numrului. Solu2ia ete calculm at4tea 0ecimale /n 1a0a % c4te /nca- /n
re-re0entare3 o12in4nd atfel cea mai 1un a-ro.imare -e care o -utem memora.
*e e.em-lu3 fie numrul &3>
<?&=
. Vom a-lica din nou al,oritmul de mai uB
''
Ete u+or de o1er"at c -artea 0ecimal nu "a a:un,e niciodat la "aloarea &3
deci numrul de cifre /n 1a0a % necear -entru re-re0entare ete infinit. *ac ne
-ro-unem re-re0entm numrul cu H 1i2i la -artea 0ecimal3 "om o12ine
a-ro.imarea &3&?&&
<%=
D dac foloim ) 1i2i3 o12inem &3&?&&??
<%=
etc.
E.it dou forme diferite de re-re0entare a numerelor 0ecimale3 care "or fi
-re0entate /n continuare.
A.1.6. 5eprezentri 7n virgul $i4
$ -rim olu2ie ete ca e-ararea /ntre -artea /ntrea, +i -artea 0ecimal a
re-re0entrii e fac /ntotdeauna la fel. Cu alte cu"inte3 "om a"ea /ntotdeauna n 1i2i
-entru -artea /ntrea, +i m 1i2i -entru -artea 0ecimal3 "alorile -entru n +i m
rm4n4nd /n -ermanen2 contante. *ei,ur3 numrul de 1i2i alocat unei re-re0entri
ete nPm.
Aceat a1ordare -oart denumirea de re-re0entare /n virul fix3 deoarece
-o0i2ia "ir,ulei /n cadrul numrului nu e modific. !rinci-ala conecin2 ete c
"ir,ula nu mai tre1uie re-re0entat /n mod e.-licit3 deoarece -o0i2ia a3 fiind mereu
aceea+i3 ete oricum cunocut. Ca urmare3 di-are neceitatea unui im1ol
u-limentar -entru "ir,ul3 deci re-re0entarea -e +iruri de 1i2i ete -oi1il.
Ete u+or de "0ut c re-re0entarea /n "ir,ul fi. -oate fi coniderat o
,enerali0are a re-re0entrilor -entru numere /ntre,i3 dicutate anterior. An -ractic e
-orne+te de la re-re0entarea /n com-lement fa2 de %3 care ete cea mai com-let3 +i e
decide ca un numr de 1i2i fie re0er"a2i -r2ii /ntre,i. Atfel3 re-re0entarea unui
numr N -e nPm 1i2i ete +irul de 1i2i a
n(?
a
n(%
...a
?
a
&
a
(?
a
(%
...a
(m
3 cu -ro-rietateaB

< = +
=
=

= & < ? -entru % %

= & < & -entru %
?
%
?
?
%
0 a a
0 a a
0
n
n
m i
i
i
n
n
n
m i
i
i
!entru a determina inter"alul numerelor re-re0enta1ile /n "ir,ul fi. -e nPm
1i2i3 ne foloim de fa-tul c toate -ro-riet2ile re-re0entrii /n com-lement fa2 de %
rm4n "ala1ile. Relu4nd ra2ionamentul de mai u3 cel mai mic numr re-re0enta1il
core-unde +irului ?&&...&&3 a"4nd tot "aloarea (%
n(?
. !e de alt -arte3 cel mai mare
numr re-re0enta1il core-unde +irului de 1i2i &??...??3 care acum are "aloarea %
n(?
(%
(
m
. Inter"alul numerelor re-re0enta1ile /n "ir,ul fi. -e nPm 1i2i ete deci Z (%
n(?
3 %
n(?
(
%
(m
[. Reamintim fa-tul c nu ete "or1a cu ade"rat de un inter"al /n enul
matematic al termenului3 ci doar de o -arte dintre numerele ra2ionale din acel inter"al.
Un alt a-ect im-ortant3 a+a cum (a "0ut mai u3 ete ditan2a dintre dou
numere re-re0enta1ile uccei"e. An acet ca03 trecerea de la un numr re-re0enta1il la
urmtorul <cel imediat u-erior= e face /ntotdeauna -rin adunarea re-re0entrii
&&...&&?3 care core-unde numrului %
(m
<cel mai mic numr trict -o0iti" care -oate fi
')
re-re0entat=. An conclu0ie3 ditan2a <numit uneori +i -a= dintre dou numere
re-re0enta1ile uccei"e ete contant +i are "aloarea %
(m
.
A.1.-. 5eprezentri 7n virgul mobil
Re-re0entarea /n "ir,ul fi. are de0a"anta:ul li-ei de fle.i1ilitate. Antr(ade"r3
odat fi.ate "alorile -entru n +i m3 (au ta1ilit /n mod definiti" at4t ordinul de mrime
al numerelor re-re0enta1ile <dat de n=3 c4t +i -reci0ia re-re0entrii <dat de numrul de
0ecimale3 adic m=. Totu+i3 -entru aceea+i dimeniune total a unui o-erand3 -utem
-refera3 de e.em-lu3 ca /n unele ca0uri lucrm cu numere mai mici3 dar cu o
-reci0ie mai 1unD aceata (ar -utea reali0a c04nd n +i crec4nd m3 atfel /nc4t uma
lor rm4n aceea+i. *in -cate3 re-re0entarea /n "ir,ul fi. nu -ermite aemenea
ada-tri3 deoarece "alorile n +i m nu -ot fi modificate. Re-re0entarea /n "ir,ul
mo1il "ine corecte0e acet nea:un.
Ideea de -ornire -ro"ine din calculul +tiin2ific3 unde e foloe+te nota2ia cu
e.-onent. ;ai concret3 un numr ca %H>3'F -oate fi cri u1 forma %3H>'F?&
%
.
$1er"m c /n crierea +tiin2ific inter"in trei elementeB
( mantia </n ca0ul de fa2 %3H>'F=3 care -oate fi -ri"it ca fiind "cor-ul"
numrului
( 1a0a de numera2ie <?&=
( e.-onentul <%= la care ete ridicat 1a0a de numera2ie
!utem deci re-re0enta numrul ca o tri-let <manti3 1a03 e.-onent=. An
-ractic /n3 1a0a de numera2ie ete mereu aceea+i3 atfel /nc4t -entru re-re0entarea
numrului unt uficiente mantia +i e.-onentul.
E"ident3 -entru aceea+i 1a0 de numera2ie -ot e.ita mai multe -erec6i manti(
e.-onent care re-re0inte acela+i numr. *e e.em-lu3 numrul %H>3'F -oate fi cri
+i u1 forma %H3>'F?&
?
. *e fa-t3 e foloe+te /ntodeauna -erec6ea /n care mantia are
e.act o cifr emnificati" /nainte de "ir,ulD e -une /n acet ca0 c mantia ete
normali0at. A"anta:ul acetei nota2ii ete c nu mai a-ar -ro1leme -ri"ind numrul
de 1i2i alocat -r2ii /ntre,i +i re-ecti" -r2ii 0ecimale a numrului. $rice "aria2ie /n ce
-ri"e+te ordinul de mrime al numrului au -reci0ia a e re0ol" e.clui" -rin
a:utarea e.-onentului.
Structura ,eneral a unei re-re0entri /n "ir,ul mo1il ete urmtoarea <fi,ura
A.?=B
( Kitul cel mai emnificati" indic emnul numrului3 du- con"en2ia de:a
cunocut <? ( ne,ati"3 & ( -o0iti"=. Urmtoarele c4m-uri determin modulul
numrului.
( Urmtorii 1i2i re2in e.-onentul /ntr(o form modificat3 numit caracteritic.
( Retul de 1i2i formea0 mantia.
Fi,. A.?.
!entru im-litate3 /n continuare "om nota 1itul de emn cu S3 e.-onentul cu E3
caracteritica cu C3 iar mantia cu ;.
*eoarece numrul -oate fi u-raunitar au u1unitar3 re0ult c e.-onentul
-oate fi -o0iti" au ne,ati". Ca atare3 -entru e.-onentului tre1uie foloit o
re-re0entare cu emn <e-arat de 1itul de emn al numrului=. Totu+i3 re-re0entarea /n
'O
com-lement fa2 de %3 care -are a fi -rima ale,ere3 are un de0a"anta:B com-ara2ia /ntre
numere ete relati" ,reoaie3 deoarece e reali0ea0 /n mod diferit /n func2ie de
emnele celor dou numere. *e+i /n ,eneral aceata nu contituie o -ro1lem3 /n
lucrul cu numere /n "ir,ul mo1il3 com-ara2ia /ntre e.-onen2i ete o o-era2ie
e.ecutat foarte de. *in acet moti" (a a-elat la o re-re0entare mai rar foloit3
numit re-re0entare )n exces. Concret3 dac a"em n 1i2i -entru e.-onent3 atunci
e.-onentul -oate lua "alori /ntre (%
n(?
P ? +i %
n(?
. A-oi3 din e.-onent e o12ine
caracteritica -rin formula C G E P <%
n(?
( ?=3 unde %
n(?
( ? ete o contant numit
e.ce. Se o1er" imediat c /ntodeauna C &3 deci -entru caracteritic e -oate
foloi crierea -o0i2ional3 ceea ce -ermite im-lementarea u+oar a o-era2iei de
com-arare.
An -ri"in2a mantiei3 reamintim c aceata tre1uie fie normali0at3 adic
ai1 e.act o cifr emnificati" la -artea /ntrea,. An 1a0a %3 in,ura cifr
emnificati" ete ?3 deci mantia ete de forma ?3...D deoarece -artea /ntrea, a
mantiei ete /ntotdeauna la fel3 ea nu mai tre1uie memorat. Ca urmare3 c4m-ul ; "a
memora numai 1i2ii core-un0tori -r2ii 0ecimale a mantiei.
E.it dou im-lementri -ractice ale re-re0entrii /n "ir,ul mo1il3 am1ele
1a0ate -e tructura -re0entat mai u3 definite /n tandardul IEEE O'HB
a= Re-re0entarea /n im-l -reci0ie3 care ocu- >% 1i2i <H octe2i=3 re-arti0a2i
atfelB
( 1itul de emn
( @ 1i2i -entru caracteritic
( %> 1i2i -entru manti
1= Re-re0entarea /n du1l -reci0ie3 care ocu- )H 1i2i <@ octe2i=B
( 1itul de emn
( ?% 1i2i -entru caracteritic
( '? 1i2i -entru manti
Cele dou "ariante unt imilare3 diferind doar -rin numrul de 1i2i aloca2i
diferitelor com-onente.
!entru a /n2ele,e mai 1ine toate acete elemente3 "om conidera numrul
%?'O3>O'
<?&=
+i "om "edea care unt -a+ii care tre1uie -arcur+i -entru a o12ine
re-re0entarea a /n "ir,ul mo1il3 im-l -reci0ie.
( An -rimul r4nd3 criem numrul -o0i2ional /n 1a0a %. A-lic4nd al,oritmii
decri+i anterior -entru con"eria /n 1a0a % a -r2ii /ntre,i +i re-ecti" a -r2ii
0ecimale3 o12inemB
%?'O3>O'
<?&=
G ?&&&&??&??&?3&??
<%=
( Urmea0 crierea u1 form de manti +i e.-onent3 cu mantia normali0atB
?&&&&??&??&?3&?? G ?3&&&&??&??&?&??%
??
( C4m-ul ; re0ult imediat3 fiind format din -artea 0ecimal a mantiei.
*eoarece mantia are numai ?H 1i2i emnificati"i3 iar c4m-ul ; are %> 1i2i3 ultimii F
1i2i din ; -rimec "aloarea & <unt neemnificati"i=B
; G &&&&??&??&?&??&&&&&&&&&
( Caracteritica e calculea0 din e.-onentB
E G ?? C G E P <%
O
( ?= G ?? P ?%O G ?>@
Scri /n 1a0a %3 -e @ 1i2iB C G ?&&&?&?&
( Kitul de emn are "aloarea S G &3 deoarece numrul ete -o0iti".
Concaten4nd +irurile de 1i2i core-un0toare celor > c4m-uri3 o12inem
re-re0entarea /n im-l -reci0ie. *eoarece numrul de 1i2i ete mare +i deci dificil de
controlat3 /n -ractic e -refer crierea /n 1a0a ?)3 mai conciB
&?&&&?&?&&&&&??&??&?&??&&&&&&&&&
<%=
G H'&)*)&&
<?)=
'@
C4te"a caracteritici ale re-re0entrilor /n "ir,ul mo1ilB
a= im-l -reci0ie
( cel mai mic numr nenul re-re0enta1il </n modul=B ?3?O'HFH>'??&
\>@
( cel mai mare numr re-re0enta1il </n modul=B >3H&%@%>H))?&
>@
1= du1l -reci0ie
( cel mai mic numr nenul re-re0enta1il </n modul=B %3%%'&O>@'@'&O%&?H?&
(>&@
( cel mai mare numr re-re0enta1il </n modul=B ?3OFO)F>?>H@)%>?'@?&
>&@
$ -ro-rietate a re-re0entrilor /n "ir,ul mo1il de care tre1uie 2inut cont ete
fa-tul c ditan2a dintre dou numere re-re0enta1ile uccei"e nu mai ete contant3
ci de-inde de "aloarea e.-onentului. *at fiind un numr oarecare3 numrul
re-re0enta1il imediat u-erior e o12ine adun4nd la manti "aloarea minim -oi1il3
adic &&...&&?D /n im-l -reci0ie aceata core-unde "alorii %
(%>
3 iar /n du1l -reci0ie
"alorii %
('?
. *ac "om conidera3 de e.em-lu3 re-re0entarea /n im-l -reci0ie3
o1er"m c diferen2a /ntre cele dou numere uccei"e ete E%
(%>
3 /n tim- ce -entru
du1l -reci0ie ete E%
('?
. Re0ult de aici nu numai c nu -utem re-re0enta toate
numerele ira2ionale din domeniu3 dar +i c3 -entru "alori mari ale e.-onentului3 e.it
c6iar +i numere /ntre,i care nu -ot fi re-re0entate e.act.
adunare3 /nmul2ire
A.2. 5eprezentri al$anumerice
Informa2iile -relucrate de calculator nu e re0um la numere. Te.tele unt de
aemenea lar, foloite3 -oate c6iar /ntr(o mur mai mare3 dac -ri"im din -unctul
de "edere al unui utili0ator o1i+nuit. Ete deci natural e defineac un mod de
re-re0entare -entru caractere.
$ re-re0entare alfanumeric aocia0 fiecrui caracter o "aloare unic. A+a cum
am "0ut3 calculatorul lucrea0 cu +iruri de 1i2i3 or,ani0ate /n octe2iD dat fiind c
literele alfa1etului latin <mari +i mici=3 /m-reun cu cifrele3 emnele de -unctua2ie +i
cele matematice3 totali0ea0 mai -u2in de ?&& de im1oluri diferite3 ete uficient e
aloce fiecrui caracter o "aloare -e un octet. !entru im-litate3 acete "alori ale
octe2ilor unt deemnate tot u1 form numeric3 aceata fiind mai accei1il +i mai
u+or de re2inut. *e e.em-lu3 nu "om -une c unui caracter /i ete aociat octetul
&??&?&&&3 ci numrul <codul= ?&H.
$ -rim /ncercare de tandardi0are a re-re0entrilor alfanumerice a du la
ela1orarea codului EKC*IC <E.tended KinarJ Coded *ecimal Interc6an,e Code=.
*eoarece /n nu au fot urmate ni+te -rinci-ii clare /n -roiectare3 codul EKC*IC nu
(a im-u. An -rinci-al nu (a 2inut cont de fa-tul c3 dac lucrul cu caractere nu
im-lic o-era2ii aritmetice au lo,ice3 e.it totu+i unele -relucrri care e a-lic
au-ra acetora3 cum ar fi com-ara2ia3 con"erii /ntre litere mari +i mici3 con"erii
/ntre +iruri de caractere +i ti-uri numerice etc.
;ult mai 1ine definit ete codul ASCII <American Standard Code for
Information Interc6an,e=3 care (a im-u ca tandard3 fiind foloit -4n at0i. An
-roiectarea a au fot a"ute /n "edere c4te"a a-ecte care u+urea0 -relucrarea
caracterelorB
( Literele mici au coduri conecuti"e3 /n conformitate cu ordinea alfa1etic. La
fel (a -rocedat +i /n ca0ul literelor mari. Atfel unt facilitate at4t im-lementarea
com-ara2iei /ntre dou caractere3 care e reduce la com-ara2ia /ntre dou numere
naturale3 c4t +i o-era2iile de tetare <de e.em-lu3 dac un caracter ete liter mare au
nu=.
'F
( Cifrele au de aemenea coduri conecuti"e. ;ai mult3 ultimii H 1i2i ai codului
unei cifre dau e.act "aloarea cifrei re-ecti"e3 ceea ce u+urea0 con"eria /ntre +iruri
de caractere +i ti-uri numerice.
Ini2ial3 codul ASCII -re"edea ?%@ caractere. Aceat -rim "eriune3 care
con2ine informa2iile fundamentale neceare unei re-re0entri alfanumerice3 ete
-re0entat /n ta1elul A.?. Se o1er" c -rimele >% coduri unt alocate unor caractere
-eciale. Acetea nu a-ar e.-licit /n te.t3 dar influen2ea0 modul de -re0entare
<di-unere /n -a,in= al acetuia3 fiind foloite /n -ecial de ctre editoarele de te.te.
*e e.em-lu3 codul F core-unde caracterului "ta1"3 care ete foloit -entru alinierea
unor -r2i din te.t.
*eoarece oricum e foloea un octet -entru memorarea unui caracter3 codul
ASCII a fot e.tin3 a:un,4nd la %') caractere. Sim1olurile nou introdue unt /n
,eneral cele foloite /n lim1ile unor 2ri euro-ene3 dar care nu e re,ec /n alfa1etul
en,le0 <de e.em-lu "]"3 "4"3 "^" etc.=.
E"ident3 nici du- aceat e.tindere codul ASCII nu -utea cu-rinde im1olurile
tuturor crierilor foloite /n lume. !entru a re0ol"a -ro1lema a fot ela1orat un
tandard nou3 numit Unicode. Aceta foloe+te coduri de % octe2i -entru caractere3
ceea ce ridic numrul im1olurilor di-oni1ile la )''>). Kine/n2ele3 unt inclue +i
codurile ASCII. *eocamdat Unicode nu (a im-u -e car lar,3 fiind foloit mai
ale /n a-lica2iile care au "eriuni /ntr(un numr mare de lim1i.
)&
#od #aracter #od #aracter #od #aracter #od #aracter
& NUL >% -a2iu )H _ F) `
? S$# >> a )' A FO a
% STR >H " )) K F@ 1
> ETR >' b )O C FF c
H E$T >) c )@ * ?&& d
' ENQ >O S )F E ?&? e
) AC7 >@ d O& F ?&% f
O KEL >F V O? 8 ?&> ,
@ KS H& < O% # ?&H 6
F #T H? = O> I ?&' i
?& LF H% W OH 5 ?&) :
?? VT H> P O' 7 ?&O I
?% FF HH 3 O) L ?&@ l
?> CR H' ( OO ; ?&F m
?H S$ H) . O@ N ??& n
?' SI HO L OF $ ??? o
?) *LE H@ & @& ! ??% -
?O *C? HF ? @? Q ??> T
?@ *C% '& % @% R ??H r
?F *C> '? > @> S ??'
%& *CH '% H @H T ??) t
%? NA7 '> ' @' U ??O u
%% SeN 'H ) @) V ??@ "
%> ETK '' O @O M ??F C
%H CAN ') @ @@ R ?%& .
%' E; 'O F @F e ?%? J
%) SUK '@ B F& Z ?%% 0
%O ESC 'F D F? Z ?%> X
%@ FS )& f F% g ?%H h
%F 8S )? G F> [ ?%' Y
>& RS )% U FH i ?%) j
>? US )> E F' k ?%O 
Ta1elul A.?.
)?
"ibliogra$ie
5. L. #eneJ3 *. A. !atteron3 %omputer +rchitecture ' + 4uantitative
+pproach3 ;or,an 7aufmann !u1li6er3 ?FF&.
*. A. !atteron3 5. L. #eneJ3 *rani!area $i proiectarea calculatoarelor.
,nterfaa hardware5software3 Ed. All3 %&&%.
A. Tanen1aum3 *rani!area structurat a calculatoarelor3 Ed. A,ora3 ?FFF.
A. Tanen1aum3 Modern *peratin Systems3 !rentice #all3 %&&?.
)%
#uprins
1. Introducere................................................................................................................1
?.?. Elemente de 1a0...........................................................................................?
?.%. Ti-uri de calculatoare.....................................................................................>
2. Arhitectura sistemelor de calcul..............................................................................6
%.?. Ar6itectura ,enerali0at "on Neumann..........................................................'
%.%. Claificarea ar6itecturilor interne...................................................................O
,. Arhitectura intern a microprocesoarelor Intel...................................................11
>.?. ;icro-roceoare -e ?) 1i2i...........................................................................??
>.%. ;icro-roceoare -e >% 1i2i..........................................................................?H
1. +icroprocesoare2 $unc(ionare !i adresarea datelor.............................................21
H.?. Func2ionarea la ni"el de ma,itral.............................................................%?
H.%. ;oduri de adreare la micro-roceoarele Intel............................................%?
H.%.?. Adrearea datelor.............................................................................%%
H.>. Sti"a.............................................................................................................%>
H.H. !roceoare CISC +i RISC.............................................................................%'
6. %istemul de 7ntreruperi..........................................................................................2-
'.?. Antreru-eri 6ardCare +i oftCare..................................................................%)
'.?.?. Antreru-eri 6ardCare de0acti"a1ile..................................................%)
'.?.%. Antreru-eri oftCare.........................................................................%F
-. +emoria..................................................................................................................,1
).?. Ti-uri de memorie........................................................................................>?
).%. ;emoria "ideo.............................................................................................>%
).>. ;emoria cac6e.............................................................................................>H
).H. ;emoria "irtual..........................................................................................>@
).'. Ierar6ia de memorii......................................................................................>F
<. %istemul I:.............................................................................................................11
O.?. !orturi..........................................................................................................H?
?. +ultimedia..............................................................................................................11
@.?. Te6nolo,ia multimedia audio.......................................................................HH
@.?.?. Elemente de 1a0 ale unetului di,ital............................................HH
@.?.%. !relucrri ale unetului di,ital. !lci de unet.................................H'
@.%. !relucrri di,itale "ideo...............................................................................H)
@.>. Conidera2ii finale........................................................................................H)
>. %istemul de operare................................................................................................1<
F.%. Claificarea itemelor de o-erare...............................................................H@
F.>. Nucleul itemului de o-erare......................................................................H@
F.>.?. A-eluri item..................................................................................HF
Ane4a A. 5eprezentarea datelor 7n sistemele de calcul...........................................62
A.?. Re-re0entri numerice................................................................................'%
A.?.%. Scrierea -o0i2ional........................................................................'%
A.?.>. Re-re0entri cu emn......................................................................'>
A.?.H. Re-re0entri 0ecimale.....................................................................''
A.?.'. Re-re0entri /n "ir,ul fi.............................................................'O
)>
A.?.). Re-re0entri /n "ir,ul mo1il.......................................................'@
A.%. Re-re0entri alfanumerice..........................................................................)&
"ibliogra$ie..................................................................................................................-,
)H