AUXILIAR CURRICULAR

MATERIAL DIDACTIC
PENTRU
PREGTIRE PRACTIC
Clasa a IX-a
Modulul IV : C.D.L.


DOMENIU: servicii
NIVEL: I
CALIFICARE: Tehnician n activitati economice,comert,servicii






Octombrie 2010

AUTORI:
LUNGU TUDORA- profesor economist, grad didactic I
DUDAN ANGHELINA- profesor economist, grad didactic I
DIMA ADRIANA- profesor economist, grad didactic I



CUPRINS


Not introductiv..3

1. COMPETENE SPECIFICE MODULULUI DE PRACTIC................................3
2. DESFURAREA STAGIULUI DE PRACTIC.......................................................4
2.1. Informaii despre specificul activitatilor practice.................................................4
2.2. norme de protecia muncii...6
2.2.1 Normele de protecie a muncii.6
2.2.2.Igiena muncii.....................................................................................................7
2.2.3.Instruirea lucratorilor(PRACTICANTILOR)...............................................7
2.2.4. Obligatiile lucratorilor(PRACTICANTILOR).............................................8
2.2.5. Supravegherea sanatatii...8
2.2.6. Masuri de reducere a efortului ortostatic i neuropsihic..............................9
2.2.7.Bolile profesionale si bolile legate de profesiune .........................................10
2.2.8. Instrumente de lucru......................................................................................11
2.3.ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA...........................................................19

2.3.1. Locul de munca...............................................................................................19
2.3.2.Mijloace de munca...........................................................................................19
2.3.3.Intretinerea curateniei la locul de munca......................................................20
3.REZOLVAREA DE PROBLEME..21
3.1. Asumarea responsabilitilor la locul de munc.......................................................21
3.2. nsuirea disciplinei n munc: Regulamentul intern..........................................30
3.3. Disciplina muncii...31
3.4.Dezvolt relaii interpersonale corespunztoare n cadrul grupului de lucru.....36
3.5.Comportament i conduit n cadrul grupului........................................................41

4.INSTRUMENTE DE LUCRU NECESARE DESFURRII PRACTICII..............42
4.1.Plan de aciune.........42
4.2 Fia de analiz..43
4.3. Jurnal de practic.......................................................................................................45
Bibliografie..............................................................................................................................47
ANEXE....48





Not introductiv

Modulul CURRICULUM N DEZVOLTARE LOCAL face parte din cultura de specialitate
aferent domeniului de pregtire de baz comer, clasa aIX-a , ciclul inferior al liceului , filiera
tehnologic i are alocat un numr de 90 de ore din care :
90 ore instruire practic = 3 spt. x 5 zile x 6 ore /zi ( stagii de pregtire practic )
Aceast ofert curricular, asigur cadrul pentru realizarea unei instruiri care s permit
formarea n totalitate a competenelor tehnice de specialitate descrise n Standardele de pregtire
profesional. Curriculum-ul n dezvoltare local a fost elaborat pe baza competenelor cheie din
unitatea : Organizarea locului de munca si Rezolvare de probleme
Scopul modulului este de a da posibilitatea elevilor s dobandeasca si sa dezvolte
deprinderi practice specifice domeniului de activitate, astfel incat la finalizarea moduluilui sa fie
capabili :
S rezolve o problema real ntr-un loc de munc tipic domeniului
Sa respecte regulile de igiena personala si tinuta vestimentara
S colaboreze cu membrii echipei pentru ndeplinirea sarcinilor.
Sa asigure ordinea si curatenia la locul de munca
Sa aplice principiile ergonomice in organizarea locului de munca
1. COMPETENE SPECIFICE MODULULUI DE PRACTIC
Organizarea locului de munca
Asigur ordinea i curenia la locul de munc
Aplica principiile ergonomice in organizarea locului de munca.
Folosete instruciuni de lucru pentru ndeplinirea sarcinilor

- Rezolvarea de probleme
Identific probleme simple
Alctuieste si aplic un plan de rezolvare a unei probleme simple
Verific rezultatele obinute n urma aplicrii planului de rezolvare a unei
probleme simple

2. DESFURAREA STAGIULUI DE PRACTIC

2.1. Informaii despre specificul activitatilor practice.
Auxiliarul curricular este destinat elevilor care se pregtesc pentru calificarea
Tehnician nactivitati economice/comert/ turism/alimentatie publica., n prima etap elevii
trebuie s cunoasc specificul agenilor economici din domeniul comerului,turismului si
serviciilor.
n desfurarea activitii comerciale, fiecare agent economic utilizeaz un anumit
potenial de munc denumit resursele umane ale comerului. Fora de munc din comer
urmreste:
aprovizionarea cu mrfuri a firmei n care lucreaz i desfacerea acestora ctre
beneficiari;
caracteristicile i utilitatea produselor pe care le comercializeaz;
efectuarea n cele mai bune condiii a transportului, recepiei, depozitrii i desfacerii
produselor contractate;
prezentarea ofertei n procesul de comunicare i negociere cu potenialii clieni;
arta de a influena cererea, de a ajuta la formarea gusturilor cumprtorilor i de a
promova pe pia produsele noi oferite de productori.
Auxiliarul didactic este destinat elevilor i are drept scop orientarea activitii acestora pe
perioada stagiului de practic i stimularea creativitii. Activitile propuse urmresc atingerea
majoritii criteriilor de performan respectnd condiiile de aplicabilitate cuprinse n
Standardele de Pregtire Profesional.
Monitorizarea practicii in laborator se va efectua de profesor sau maistru instructor
desemnat.
Profesorul va furniza elevilor informaii eseniale pentru respectarea
disciplinei cu privire la sntate i securitatea muncii; programul de lucru; ansamblul de
reguli interne; factorii de risc specifici activitii i msurile pentru evitarea riscurilor.
Elevii vor avea parte de o pregtire prealabil , teoretica, in cadrul
modulelor de specialitate desfasurate prin ore de predare, laborator tehnologic si instruire
practica . Pe perioada stagiului de practic se recomand ca n prima etap, elevii s
primesc sarcini cu caracter limitat, apoi gradual mai multe responsabiliti i oferirea de
feedback periodic din partea tutorelui de practic.
Stagiul de practic (IPC) colii, n atelierele i laboratoarele de specialitate din scoala. Se
recomand desfurarea practicii in laboratoare ceea ce permite elevului s evalueze riscurile
pentru fiecare activitate, s desfoare activiti de evitare a riscurilor privind igiena i
securitatea muncii i s aplice msurile de protecie a mediului.
Organizarea locului de munca
Aplic legislaia privind igiena i securitatea muncii
Asigur ordinea i curenia la locul de munc
Aplica principiile ergonomice in organizarea locului de munca.
Folosete instruciuni de lucru pentru ndeplinirea sarcinilor

Dup parcurgerea unitatii de competentaOrganizarea locului de munca vei fi capabili
s:
aplicai legislaia privind igiena i securitatea muncii ;
verificai funcionarea sistemelor, dispozitivelor i a condiiilor de igien, securitate
specifice locului de munc;
aplicai normele de igien i securitate specifice locului de munc;
identificai riscurile la care suntei expui la locul de munc;
utilizai echipamente de lucru i de protecie specifice locului de munc;
acordai primul ajutor n caz de accidente;
identificai sursele de poluare de la locul de munc;
aplicai msurile de prevenire a polurii mediului.


2.2. Norme de protecia muncii

2.2.1 Normele de protecie a muncii au ca scop asigurarea celor mai bune condtii de
munc dar i prevenirea accidentelor i imbolnvirea personalului.
Normele de protectie a muncii pot fi definite ca o masura legislativa de realizare a securitatii
muncii; continutul lor este format din colectii de prevederi cu caracter obligatoriu, prin a caror
respectare se urmareste eliminarea comportamentului accidentogen al executantului in procesul
muncii Rolul normelor de protectie a muncii este de a stabili acele masuri de prevenire necesare
pentru anihilarea factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala dependenti de
executan
Securitate si sanatate in munca - ansamblul de activitati institutionalizate avand ca scop
asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii,
integritatii fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de
munca;
prevenire - ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate etapele procesului de
munca, in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale;
eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului, produs in timpul
procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia de persoana data
disparuta sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile in care au fost implicate persoane
angajate, incidentul periculos, precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau legata de
profesiune;
accident de munca - vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta
profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de
serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice,
invaliditate ori deces;
boala profesionala - afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau
profesii, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munca,
precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul de
munca;
echipament de munca - orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita in munca;
echipament individual de protectie - orice echipament destinat a fi purtat sau manuit de un
lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in
pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice supliment sau accesoriu
proiectat pentru a indeplini acest obiectiv;
loc de munca - locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile intreprinderii si/sau
unitatii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau unitatii la care lucratorul are acces in
cadrul desfasurarii activitatii;
pericol grav si iminent de accidentare - situatia concreta, reala si actuala careia ii lipseste doar
prilejul declansator pentru a produce un accident in orice moment;
stagiu de practica - instruirea cu caracter aplicativ, specifica meseriei sau specialitatii in care se
pregatesc elevii, studentii, ucenicii, precum si somerii in perioada de reconversie profesionala;
incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul
tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activitati sau a unui
echipament de munca sau/si din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat
lucratorii, dar ar fi fost posibil sa aiba asemenea urmari si/sau a cauzat ori ar fi fost posibil sa
produca pagube materiale;
servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara intreprinderii/unitatii, abilitate sa
presteze servicii de protectie si prevenire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, conform
legii;
accident usor - eveniment care are drept consecinta leziuni superficiale care necesita numai
acordarea primelor ingrijiri medicale si a antrenat incapacitate de munca cu o durata mai mica de
3 zile;
boala legata de profesiune - boala cu determinare multifactoriala, la care unii factori
determinanti sunt de natura profesionala.


2.2.2.Igiena muncii
Igiena muncii este tiina care se ocup cu studiul conduitei de via i munc i influena
acesteia asupra strii de sntate.Igiena are rolul de a elabora norme de munc i via, care, puse
n practic, s duc la prevenirea mbolnvirilor, scderea mortalitii i reducerea morbiditii,
promovarea strii de sntate i prelungirea duratei de via. n sens strict, igiena muncii se
ocup de studiul condiiilor de munc i influena lor asupra strii de sntate a oamenilor
muncii, n vederea prevenirii i combaterii bolilor profesionale care duc la scderea capacitii de
munc i, deci, la scderea productivitii.
Prin microclimat de munc se nelege ansamblul factorilor de mediu (fizici, chimici, biologici,
psihologici), care acioneaz pe un teritoriu delimitat (ncpere de producie, teren agricol,
localitate etc.).
Noxele profesionale
Denumim noxe profesionale totalitatea factorilor nocivi prezeni la locul de munc i care pot
amenina sntatea muncitorilor dac nu se iau msuri de protecie necesare.
Clasificarea factorilor nocivi prezeni la locul de munc:
A. Organizarea defectuoas a muncii
* poziia forat a corpului, timp ndelungat, n suprancordare;
* efortul exagerat;
* regim neraional de munc (lipsa echilibrului ntre munc i repaus).
B. Nerespectarea regulilor de igien privind procesul muncii, cu nlesnirea aciunii unor factori
care trebuie ndeprtai sau neutralizai:
* factori fizici: temperatur normal, radiaii termice, umiditate crescut sau sczut, raze
ultraviolete, zgomot, trepidaii;
* factori chimici: substane toxice, praf industrial, fum;
* factori biologici: infecii sau invazii microbiene, parazitare, animale bolnave.
C. Nerespectarea regulilor de igien n slile de producie:
* insuficiena volumului de aer;
* deficiene ale sistemului de ventilaie, de nclzire, de iluminat;
* amenajarea defectuoas a locului de munc;
* influena nociv a factorilor atmosferici

2.2.3.Instruirea lucratorilor(PRACTICANTILOR)
(1) Instructiuni de lucru, specifice locului de munca si postului se realizeaz :
a) la angajare;
b) la schimbarea locului de munca sau la transfer;
c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului
existent;
d) la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
e) la executarea unor lucrari speciale.
(2) Instruirea prevazuta la alin. (1) trebuie sa fie:
a) adaptata evolutiei riscurilor sau aparitiei unor noi riscuri;
b) periodica si ori de cate ori este necesar.
2.2.4. Obligatiile lucratorilor(PRACTICANTILOR)
- Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea
sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la
pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane
care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.
- (1) lucratorii au urmatoarele obligatii:
a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de
transport si alte mijloace de productie;
b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il
inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;
c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara
a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor
tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre
care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor,
precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;
e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele
suferite de propria persoana;
f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru a
face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si
inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;
g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a
permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara
riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;
h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in
munca si masurile de aplicare a acestora;
i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.
(2) Obligatiile prevazute la alin. (1) se aplica, dupa caz, si celorlalti participanti la procesul de
munca, potrivit activitatilor pe care acestia le desfasoara.

2.2.5. Supravegherea sanatatii
Lucrtorii trebuie s respecte normele de tehnica securitii muncii in fiecare compartiment
unitate i s semneneze fia de instructaj individual. Mainile,utilajele i ustensilele se verific
inainte de inceperea folosirii lor,pentru a se asigura c funcioneaz.Se verific dac au fost luate
msuri de siguran conform prescripiilor i dac dispozitivele sunt instalate la utilajele i
instalaiile din proceseul de producie.Dac se observ defeciuni sau diferite lipsuri trebuie
informat eful unitii sau eful compartimentului de acest lucru, care trebuie s rezolve aceste
lucruri.
Fumatul este interzis,la fel i deplasare in apropierea materialelor inflamabile sau
exploziblile cu lmpi de gaz. Fumatul este permis doar in anumite locuri create special pentru
acest.
Postul de prim ajutor se amenajeaz la toate locurile de munc.Este dotat cu un dulpior
care conine toate materialele necesare acordrii primului ajutor.

2.2.6. Masuri de reducere a efortului ortostatic i neuropsihic
n vederea reducerii efortului ortostatic este recomandabil ca:

-personalul s fie foarte bine pregtit n vederea eliminrii curselor inutile, a manevrelor
necorespunztoare, ce reprezint o pierdere de energie inutil.
inuta s fie adecvat, comod, pantofii cu tocul jos, comozi, astfel nct s asigure un effort mai
mic n realizarea sarcinilor
-s se asigure o bun condiie fizic,ntreinut permanent prin exerciii fizice, dar i prin relaxare
-metodele de preluare i transmitere a comenzilor s fie moderne, reducndu-se timpul i efortul
necesar efecturii acestora i crescnd eficiena lucrtorilor din alimentatie.
-respectarea programului de lucru, pauzele atunci cnd fluxul de consumatori este mai mic -
protejeaz lucrtorul de suprasolicitare.
-dotrile pentru transportul intern s fie moderne.
-s se foloseasc ambalaje uoare.
-spaiile s fie bine dimensionate,astfel nct s permit efectuarea micrilor necesare i s reuc
efortul ortostatic

Cauzele accenturii tensiunii neuropsihice pot fi :

-oboseala instalat
-comportarea necorespunzoare a clienilor dificili
-pregtirea insuficient a lucrtorilor
-oferta insuficient sau necorespunztoare a preparatelor oferite
-personalitatea lucrtorilor sau a clienilor
-slaba motivare a personalului
-starea de ebrietate.
n vederea diminuarii efortului neuropsihic se impugn o serie de msuri cum ar fi
-perfecionarea angajailor privind stpnirea tehnicilor de negociere i atenuare a conflictelor
-adoptarea unei atitudini corecte fa de clienii dificili
-creterea gradului de motivare i automotivare a personalului
-evitarea supraaglomerrii din unitate
-planificarea riguroas a sarcinilor ce i revin angajatului
creearea unui mediu ambiant ct mai plcut desfsurrii comunicrii.











2.2.7.Bolile profesionale si bolile legate de profesiune

* Legea nr. 90/1996 afectiunea ce se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau
profesii, cauzata de factori nocivi fizici chimici sau biologici, caracteristici locului de munca,
precum si supra solicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul de munca
Clasificare

* Dupa natura factorului nociv care le-a generat
* Dupa tipul de expunere la actiunea factorului nociv
* Dupa modul de actiune a factorului nociv asupra organismului
* Factorii de risc proprii mijloacelor de producie care pot fi:
# Fizici (risc mecanic, risc termic, risc electric)
# Chimici (acizi, substane toxice, substane inflamabile, substane explozive)
# Biologici (microorganisme)
* Factorii de risc proprii mediului de munc sub form de depiri ale nivelului sau intensitii
funcionale a parametrilor de mediu specifici, precum i de apariii ale unor condiii de munc
inadecvate.
a) n funcie de natura factorului de risc care le-a generat, bolile profesionale se pot clasifica n
urmtoarele grupe:

* Intoxicaii, provocate de inhalare, ingerare sau contactul epidermei cu substane toxice;
* Pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor netoxice;
* Boli prin expunere la energie radiant;
* Boli prin expunere la temperaturi nalte sau sczute;
* Boli prin expunere la zgomot i vibraii;
* Boli prin expunere la presiune atmosferic ridicat sau sczut;
* Alergii profesionale;
* Dermatoze profesionale;
* Cancerul profesional;
* Boli infecioase i parazitare;
* Boli prin suprasolicitare;
* Alte boli (care nu intr n categoriile anterioare).

b) Dup timpul de expunere la aciunea factorului de risc:

* Intoxicaii acute (se cerceteaz att ca boal profesional ct i ca accident de munc),
generate de o expunere de scurt durat la aciunea factorului de risc, dar la doze mari.

* Intoxicaii cronice (se cerceteaz ca boli profesionale), provocate de regul, de doze relativ
mici, dar care acioneaz timp ndelungat asupra organismului;




2.2.8. Instrumente de lucru
Fia de documentare nr. 1
Munca lucrtorilor este protejat prin legi i acte normative care au ca scop
asigurarea celor mai bune condiii de munc, prevenirea accidentelor i mbolnvirilor
profesionale




Cadrul legislativ privind igiena i securitatea muncii:
Codul muncii Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003
Legea nr. 319 / 2006 - Legea securitii i sntii n munc, publicat n Monitorul Oficial al
Romniei nr. 646 din 26 iulie 2006
Hotrrea de Guvern 1425/ 2006- Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securitii i sntii n munc nr. 319/ 2006
Hotrrea de Guvern nr. 1146 / 2006 cerinele minime de securitate i sntate pentru
utilizarea n munc de ctre lucrtori a echipamentelor de munc
Legea nr. 307/ 2006 privind aprarea mpotriva incendiilor.
Ordonana de urgen a Guvernului nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protecia
mediului.


I. Instruirea personalului

( anexa 1)
(a) Instructajul introductiv general
Trebuie prezentate:
- riscurile de accidentare i mbolnvire profesional specifice unitii;
- legislaia de protecie a muncii n vigoare;
- consecinele posibile ale necunoaterii i nerespectrii legislaiei de protecie a muncii. (b)
Instructajul la locul de munc - prezint riscurile i msurile de prevenire specifice locului de
munc.
Include n mod obligatoriu demonstraii practice
Se consemneaz n fia de instruire individual
(c) Instructajul periodic se face ntregului personal pe baza unei tematici ce cuprinde
obligatoriu demonstraii practice, are drept scop aprofundarea normelor de protecia muncii.
II. Utilizarea echipamentului de lucru i protecie (anexa 2).
Angajatorii au urmtoarele obligaii:
a) s asigure echipamente de munc fr pericol pentru securitatea si sntatea lucrtorilor;
b) s asigure echipamente individuale de protecie;
c) s acorde obligatoriu echipament individual de protecie nou, n cazul degradrii sau al
pierderii calitilor de protecie.
Echipamentele individuale de protecie (EIP)
trebuie s fie etichetate cu marcajul CE de ctre productor (H.G. nr. 115/2004). Dac se
anticipeaz accidentri sau vtmri ale sntii lucrtorilor, angajatorul trebuie s furnizeze
EIP pentru:
protecia capului
protecia picioarelor,
protecia ochilor i a feei,
mti respiratorii,
protecia corpului.
Angajatorul trebuie s instruiasc lucrtorii cum s lucreze n condiii de securitate cu
mnuile de protecie.
nclmintea de protecie trebuie s fie uoar i trebuie s se poat da uor i repede jos; n
funcie de cerine, tlpile trebuie s fie protejate mpotriva uzurii, a alunecrilor i s fie
antistatice.
Angajatorul trebuie s asigure protecia ochilor i a feei lucrtorilor dac exist riscul
vtmrii ochilor i a feei;
Lucrtorii expui la gaze, vapori sau materii n concentraii ce reprezint un pericol pentru
sntate trebuie s primeasc protecie adecvat a respiraiei.
III. Existena trusei de prim ajutor i a materialelor igienico sanitare (anexa 3).
O trus medical trebuie s aib n dotare urmtoarele: vat hemostatic, leucoplast, garou,
bandaj, unguent contra arsurilor, substane dezinfectante, etc.
Atenie ! Instruirea elevilor se va efectua att la coal ct i la agentul economic.
Fia de lucru nr.2
Aplicarea Legii nr. 319/ 2006 n unitile economice
Completai n tabelul de mai jos etapele aplicrii Legii nr. 319/ 2006 privind securitatea i
sntatea n munc, n funcie de situaiile concrete ntlnite la locul de munc.
Instruciuni pentru practicant:
nainte de a completa tabelul asigurai-v c dispunei de documentaia necesar
rezolvrii sarcinilor;
Rezolvai toate sarcinile din fia de lucru.
Nr.crt. Etapele aplicrii Legii nr. 319/ 2006 Observaii cu privire la modul n care este
aplicat legea 319/ 2006 la locul de munc
1. Precizeaz obiectul de activitate al
legii.

2. Specific articolele cu referire direct
la obligaiile angajatorilor n vederea
asigurrii condiiilor de securitate i
sntate n munc.

3. Supravegheaz modul n care sunt
respectate, pe parcursul desfurrii
activitii, a dispoziiilor legale din
articolele specificate.

4. Identific deficienele (contraveniile)
n respectarea legii la locul de munc.

5. Propune msuri pentru prevenirea
cauzelor care au generat nclcri ale
dispoziiilor legale din articolele
specificate.

6. Precizeaz sanciuni care pot fi aplicate
conform Legii nr 319/ 2006 pentru
contraveniile constatate.






Fia de observaie nr.1
Monitorizarea modului de aplicare a normelor de
igien i securitatea muncii
1. Supunei ateniei una din activitile executate n magazinul/ depozitul agentului economic n
care desfurai stagiul de practic*. Observai cu atenie modul de aplicare a normelor de igien
i securitatea muncii.
2. Dup ncheierea activitii de observare, completai fia de mai jos.
Activitile supravegheate Concluzii Recomandri
Observarea i verificarea
echipamentelor de protecie





Observarea i verificarea
truselor sanitare





Observarea i verificarea
parametrilor de lucru





Observarea i verificarea
sistemelor de siguran i a
posturilor de prevenire a
incendiilor

*
Atenie: Activitile n cadrul crora se poate efectua observarea: recepia mrfurilor;
manipularea, depozitarea, desfacerea mrfurilor alimentare i nealimentare.
Observaii ale profesorului de specialitate/ maistrului sau tutorelui de practic: ________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________


Fia de documentare nr. 3
Activiti de evitare a riscurilor privind igiena i securitatea muncii
Problema prevenirii accidentelor i bolilor profesionale se reduce la depistarea i
eliminarea sau anihilarea aciunii acestora.
proprii executantului


proprii sarcinii de munc
proprii echipamentelor de munc

FACTORII DE RISC



proprii mediului de munc



Factorii de risc proprii executantului:
deficiene ale capacitii de munc;
aciuni greite, omisiuni (ex. neutilizarea mijloacelor de protecie).
Factorii de risc proprii sarcinii de lucru pot
rezulta din:
coninutul necorespunztor al sarcinii de munc n raport cu cerinele de securitate: operaii,
reguli, procedee de lucru greite, cunoaterea insuficient a metodelor de lucru;
sarcin sub/supradimensionat n raport cu capacitatea executantului.
Factorii de risc proprii mediului de munc:
prezena unor gaze toxice n atmosfera mediului de lucru;
zgomot excesiv, temperatur foarte ridicat;
prezena unor spori sau virui n atmosfera mediului de lucru;
factori de risc de suprasolicitare psiho- fiziologic a executantului.
Factorii de risc proprii mijloacelor de producie care pot fi:
factori de risc mecanic, termic, electric;
factori de risc chimic (acizi, substane toxice, substane inflamabile, substane explozive);
factori de risc biologic (microorganisme, plante periculoase, etc.).Rezolvarea situaiilor
provocate de accidente:
oprirea echipamentului de munc i/sau activitii;
evacuarea personalului din zona periculoas;
anunarea serviciilor specializate;
anunarea conductorilor ierarhici;
eliminarea cauzelor care au dus la apariia pericolului.
Prevenirea incendiilor i exploziilor
Conform normelor interne si internaionale, incendiile sunt clasificate in clasele A, B, C, D i
instalaii electrice.
Clasa A: materiale combustibile solide (lemn, hrtie, haine,gunoi, plastic, etc.)
Clasa B: lichide inflamabile (benzin, petrol, gaz, vopsele, etc.)
Clasa C: gaze inflamabile (gaz metan, propan, butan, hidrogen, etc.)
Clasa D: metale inflamabile (potasiu, sodiu, aluminiu, magneziu, etc.)
Clasa E: incendii ale echipamentelor electrice aflate sub tensiune.
Msurile organizatorice de prevenire a incendiilor:
respectarea normelor i prescripiilor de prevenire a incendiilor, interzicerea folosirii
flcrii deschise i a fumatului n mediile periculoase;
stabilirea unor sarcini precise privind prevenirea i combaterea incendiilor i asigurarea
prelucrrii i a afirii lor;
prevederea unor aparate de deconectare automat n caz de avarie;
asigurarea unei bune evacuri a oamenilor i a bunurilor din cldire n caz de incendiu;
instalarea de scri de incendiu, guri de ap, cu utilajul necesar (furtun cu lance, pompe
etc.)
marcarea zonelor periculoase, a mediilor explozive, a cilor de evacuare din cldiri;
Principalele mijloace de intervenie n caz de incendiu sunt stingtoarele (anexa 4)
Fia de lucru nr.2
1. Realizai corelaiile dintre factorii de risc prezentai n coloana A i bolile profesionale care
pot fi provocate de acetia, prezentate n coloana B:
A. Factorii de risc B. Bolile profesionale
1. umiditate
2. roztoare
3. aciunea prelungit a zgomotului intens
4. contact prelungit cu substane chimice iritante
a. boli parazitare
b. reumatism
c. conjunctivite
d. nevroze de coordonare
(lacuri, solveni, etc.)
5. micri numeroase i frecvent repetate
6. substane toxice iritante i pulberi iritante
e. dermite acute i cronice, ulceraii
f. hipoacuzie i surditate de percepie.
2. a. Enumerai activitile desfurate pe parcursul unei zile de practic n unitate.
b. Identificai factorii de risc corespunztori activitilor desfurate la locul de munc.
Atenie: Nu realizai nici o sarcin de munc dect dup ce ai fost instruii n mod
corespunztor.
TIPUL ACTIVITII PERICOLE - RISCURI
Ex. Manipulare mrfuri
transportul obiectelor grele
poziie ortostatic ndelungat
manipularea manual, n lipsa asigurrii
dispozitivelor de ridicat

.......................................


.......................................


.......................................


.......................................

Observaii ale profesorului de specialitate/ maistrului sau tutorelui de practic: ________
______________________________________________________________________

Fia de lucru nr. 3
Aprarea mpotriva incendiilor
1. Parcurgei instruciunile de comportament n caz de incendiu, detaliai pentru fiecare etap
msurile de aciune.
1. Anunai incendiul
Telefon : ________________
_________________________
_________________________
2. Evacuarea n siguran Salvai persoanele aflate n pericol:
__________________________
__________________________
__________________________
3. Stingei incendiul
Folosii stingtorul:
________________________
________________________

Obs. Este foarte important s cunoatei unde se gsesc stingtoarele, cum se utilizeaz acestea,
ce tip de stingtor este propriu fiecrui tip de incendiu i ce tip de tactic trebuie utilizat.
2. a. Analizai indicatoarele de avertizare de mai jos i prezentai semnificaia fiecruia.
b. Identificai indicatoarele de la locul de practic i respectai-le.

................ ................ ................ ................ ................ ................
............... ................ ................ ................ ................ ................

Observaii ale profesorului de specialitate/ maistrului sau tutorelui de practic: ________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

2.3.ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA

ASIGURA ORDINEA SI CURATENIA LA LOCUL DE MUNCA

Continuturi tematice asociate competentelor
Locul de munca
Mijloace de munca: materii prime si auxiliare, echipamente si utilaje, instalatii, SDV-uri;
Metode de intretinere a curateniei: manuale, mecanice, semiautomate.

2.3.1. Locul de munca
Asigurarea ordinii si curatenia la locul de munca presupune atingerea urmatoarelor criterii de
performanta:
a) Selectarea mijloacelor de munca
b) Ordonarea mijloacelor specifice activitatii curente
c) Intretinerea curateniei la locul de munca
Asigurarea ordinii si curatenia la locul de munca presupune respectarea urmatoarelor etape:

Mijloace de munca Materii prime, materiale auxiliare, utilaje, instalatii,
echipamente , scule, S.D.V.-uri

Ordonare Se va stabili si respecta succesiunea operatiilor de lucru
Se vor ordona materialele de munca

Curatenie Se executa manual, mecanic, sau cu mijloace semiautomate.
Se utilizeaza materiale de curatenie specifice locului de munca
(lavete, detergenti, dezinfectanti, solventi).


2.3.2.Mijloace de munca
Echipamente comerciale:
Cantarul se utilizeaza la determinarea greutatii, pentru marfurile livrate sau
comercializate in vrac.
Balanta comerciala este folosita pentru cantarirea produselor alimentare si calcularea
pretului.
Lectorul optic se utilizeaza pentru citirea codurilor de bare in scopul identificarii
sortimentului de marfuri.
Scannerul este un echipament electronic, care ajuta la prelucrarea informatiilor cuprinse
in baza de date a magazinelor de mari suprafete. Scannerul lectureaza datele codificate si
simbolizate prin sistemul cod de bare.
Caruciorul este mijlocul de transport intern, manual, cel mai des folosit in depozitele
magazinelor mici si mijlocii.Cu ajutorul acestuia se transporta loturile de marfa de
capacitate mica. Carucioarele se folosesc in functie de natura marfurilor si sunt de mai
multe tipuri: cu lisa, carucior in trei colturi , carucior platforma,, carucior cu brat,
carucior cu peretii manuali, carucior cu peretii rabatabili etc. Carucioarele sunt usor
manevrabile, deplasamentul este manual si se reduce efortul fizic in procesul de
manipulare a loturilor de marfuri. Costul de achizitionare este redus.
Motostivuitorul este un mijloc de transport intern si este folosit in depozitele marilor
magazine de tipul hipermagazinelor. Cu ajutorul acestuia se transporta loturile de marfa
de capacitate mare. Motostivuitorul este usor manevrabil si reduce efortul fizic in
procesul de manipulare al loturilor de marfuri. Pentru manevrarea motostivuitorului este
necesara o instruire speciala.
Electrostivuitorul este un mijloc de transport al loturilor de marfuri catre rampa de
incarcare-descarcare. Este utilizat pentru transportul loturilor de marfuri de volum mare si
pe distante mai lungi si pot fi semimecanizat sau in intregime mecanizat.

Alte echipamente comerciale:
-Vitrinele frigorifice cu perdea de aer
-Vitrina frigorifica verticala
-Masina de taiat, feliat
-Masina de ambalat

Mobilier comercial:
-Raft de perete
-Gondola
-Raft pentru expunere produse de panificatie
-Raft legume si fructe

2.3.3.Intretinerea curateniei la locul de munca
Curatenia la locul de munca are rol:
Igienic prin curatenie putem stopa raspandirea bacteriilor care sunt responsabile
pentru declansarea mai multor boli. Curatenia poate fi eficienta in prevenirea raspandirii
bacteriilor.
Estetic un spatiu in care totul este curat si arata impecabil poate fi aranja astfel incat sa
fie mult mai atractiv.
Intretinere lucrurile care sunt curatate periodic isi vor pastra aspectul si vor arata mult
mai bine.
Securitate prin inepartarea gunoiului se elimina riscul de accidente prin alunecare sau
cel de producere al unui incendiu.

Cum putem efectua curatenia?
Exista mai multe metode de a efectua curatenia in spatiile comerciale:
Curatenia individuala la aceasta metoda curatenia este facuta de o singura persoana
intr-o anumita zona.
Curatenia in echipa munca este efectuata de doua sau mai multe personae intr-o
anumita zona. Aceasta metoda se utilizeaza, de regula la curatenia generala:



3.REZOLVAREA DE PROBLEME
3.1. Asumarea responsabilitilor la locul de munc:
Responsabilitate i autoritate

Fiecare practicant trebuie s i tie cu precizie cmpul de intervenie i responsabilitatile sale.
Aceasta implic definirea misiunilor, contribuiilor i activitilor fiecruia i comunicarea lor n
cadrul grupului de lucru.
O activitate de succes depinde n foarte mare masur de angajai, de gradul lor de pregtire i de
ct de mult se adapteaz ei la specificul firmei.
Redactarea fielor de post pentru fiecare funcie este util deoarece:
Permite fiecruia nelegerea mai bun a rolului su;
Fiecare tie ce se petrece nainte i dup activitatea sa;
Evit conflictele i pierderile de timp;
Faciliteaz o bun desfurare n faa unei situaii neprevzute sau dificile;
Responsabilizeaz i motiveaz fiecare funcie
Rolul fiei postului din perspectiva angajatului

Faciliteaz procesul de autoclarificare referitoare la post: candidatul afl, nainte de
angajare, sarcinile pe care le-ar avea de ndeplinit, precum i responsabilitaile personale.
Dac descrierea postului nu corespunde cu ateptrile pe care le are, o anumit persoan
poate renuna la candidatura sa, iar alta poate stabili de comun acord cu angajatorul,
modificarea sau introducerea unor noi sarcini i responsabiliti pentru postul respectiv.
Clarific, orienteaz i faciliteaz raportarea corect a angajatului fa de ali angajai.
Angajatul afl care sunt celelalte posturi din firm, care sunt relaiile sale de colaborare, de
subordonare i/sau de supraordonare, care sunt responsabilitile sale i tie cui i n ce
mod trebuie s i se adreseze.
Reprezint baza de plecare n evaluarea performanelor. Cunoscnd care i sunt sarcinile
i responsabilitile, angajatul este avizat asupra aspectelor n funcie de care se va realiza
evaluarea activitii sale.
Este un instrument de responsabilizare a angajatului. Prin fia postului, angajatul este
foarte clar informat cu privire la sarcinile, obiectivele i responsabilitile care i revin i
astfel se simte mult mai responsabil n activitatea sa.
Informeaz clar angajatul cu privire la mediul i condiiile n care trebuie s-i desfoare
activitatea. n acest fel, el poate revendica nerespectarea acelor condiii de lucru.
Angajatul afl, nc de la nceputul angajrii, care sunt condiiile de promovare i de
formare profesional, astfel nct planificarea carierei este mult uurat.













Fia de documentare - Fia postului (model)())general)




Fisa postului vanzator
Vanzator Societate comerciala
I. Denumirea postului: Lucrator comercial - Vanzator
Pozitia in COR (Clasificarea Ocupatiilor din Romania): 522006
Obiectivul specific al muncii:
incaseaza bani si bonuri de masa
pune la dispozitia clientilor produsele comerciale
mentine igiena locului de munca
aranjeaza produsele expuse
Rezumatul postului:
Vanzarea de produse comerciale.
II. Integrarea in structura organizatorica a organizatiei
Pozitia postului in cadrul structurii organizatiei
A.Postul imediat superior : Director contabil
Postul imediat inferior : Nu este cazul
B.Subordonari:
Are in subordine: Nu este cazul
Este inlocuit de: Alta persoana care detine acelasi post sau de directorul pe vanzari
Inlocuieste pe: Alta persoana care detine acelasi post
Relatii:
A.Ierarhice: Director general, Directorul pe vanzari, directorul contabil
B.Functionale: Directorul pe vanzari, directorul contabil, expertul contabil, agenti comerciali,
functionari publici, personalul bancar si al firmelor de asigurari
C.De reprezentare: Clientii societatii comerciale si potentialii clienti
III.Conditiile materiale ale muncii:
Calculator (PC)
Calculatoare
Imprimante
Formulare: facturi, chitante, liste de plati, liste de comenzi, bonuri fiscale, ordine de plata, etc
Combina frigorifica
Ustensile de curatat
Substante chimice pentru curatat
Casa de marcat
Alarma de siguranta a incintei
Aparat de aer conditionat
IV. Atributiile si sarcinile postului de munca
1.Vanzarea produselor comerciale
-introduce in baza de date produsele pe care le-a comandat clientul
-aduce clientului din magazie sau de pe rafturi produsele pe care acesta le-a comandat
-verifica produsele (cantitativ si calitativ) date clientului
-probeaza calitatea marfurilor si modul de functionare a aparaturii expuse spre vanzare
-incaseaza banii sau/si bonurile de masa
-verifica banii sau/si bonurile de masa incasati de la client
-depoziteaza banii sau/si bonurile de masa in locurile speciale create pentru asta
2.Realizarea evidentei banilor
-numara banii incasati
-realizeaza monetarului banilor incasati
-verifica daca sunt sau nu banii care ar trebui sa fie in casa dupa fiecare zi de lucru
- numara bonurile de masa
-preda banii si/sau bonurile de masa directorului general sau directorului pe vanzari
3.Mentinerea igienei spatiunlui de lucru si pe cea proprie
-curata si spala podelele dimineata inainte de deschiderea magazinului, seara dupa inchidere si de
fiecare data cand este nevoie pe parcursul zilei de lucru
-sterge praful de pe aparatura de lucru, rafturi, tejghea si produse de fiecare data cand este nevoie
-sa fie imbracat(a) in uniforma in orele de program (uniforma furnizata de angajator - halat si
sapca)
-sa duca gunoiul de fiecare data cand este nevoie
-sa colecteze cartoanele ramase de la produsele vandute
-sa stranga ambalajele ramase de la produse si alte resturi in vederea aruncarii lor
-sa mentina produsele expuse si depozitate curate, neprafuite
-sa respecte normele vanzarii, depozitarii, expunerii de produse alimentare, normele manuirii de
produse chimice
-sa anunte persoanele din conducere privind orice neregula gasita in legatura cu produsele
4.Aranjarea, ordonarea si expunerea produselor comerciale
-verifica stocul de produse expuse pentru a determina nivelul lor
-depoziteaza si pastreaza produsele conform specificatiilor fabricantului sau procedurilor
standard
-intocmeste necesarul de produse pentru refacerea stocului de marfa expusa aduce marfa pentru a
completa stocul de marfa expusa
-aranjeaza marfa pe rafturile de expunere
-scrie preturile produselor
-afiseaza sau ataseaza preturile produselor conform legilor in vigoare
-aranjeaza produsele in magazie respectand normele in vigoare
5.Primirea de marfa
-verifica daca exista comanda pentru produsele primite, care sunt acestea si in ce cantitate au fost
comandate
-ajuta la descarcarea masinii care aduce produsele
-verifica calitativ si cantitativ produsele primite
-depoziteaza produsele pe rafturile de expunere sau in magazie
-realizeaza receptia pe marfa primita
6.Efectuarea de plati in conformitate cu listele de plati
7.Comandarea de produse comerciale in conformitate cu listele de comenzi

V. Pregatirea necesara postului de munca
De baza: Studii liceale si/sau post-liceale
De specialitate: cursuri de vanzatoare
Cursuri speciale: de legislatie a muncii, de calculator, economice si financiare, limbi straine
VI. Experienta (natura/durata)
Postul de lucrator comercial poate fi ocupat de orice persoana care manifesta interes si care are
aptitudini pentru aceasta profesie.
Dupa 1-2 ani de experienta in domeniul vanzarilor se pot obtine performante superioare.
VII. Acomodarea cu cerintele postului de munca
1.Pentru o persoana debutanta in profesie, acomodarea cu postul se realizeaza in 6 luni
2.Pentru o persoana experimentata, acomodarea cu postul se realizeaza in 3 luni.
VIII. Competentele postului de munca
Cunostinte si deprinderi:
1.Cunoasterea unui editor de text pe calculator
2.Operarea cu o baza de date (FOX, Excel)
3.Cunoasterea unei limbi straine de circulatie
4.Cunoasterea pietei de produse
5.Cunoasterea mediului economic
6.Cunostinte din domeniul comportamentului consumatorului
Calitati aptitudinale, de personalitate, educationale si exigente familiale:
1.Calitati fizice:
Sanatate buna. Sunt contraindicate bolile cronice care ar impiedica activitatea fizica intensa sau
defectele fizice care conduc la ingreunarea comunicarii cu clientii
Conditie fizica buna, rezistenta la efort
Prezentare placuta, carismatica
Exprimare clara, cursiva, literara. Sunt contraindicate defectele de vorbire
Nu exista restrictii de varsta pentru persoanele cu experienta, dar este de preferat ca angajarile
debutantilor sa fie limitate ca varsta la 18 de ani.
- Nu sunt restrictii legate de sex
2.Cerinte educationale:
Studii liceale
Este apreciata si alta experienta decat cea mentionata mai sus
Sunt apreciate cunostintele generale si de specialitate.
3.Aptitudini intelectuale generale:
- Este de dorit si esential un nivel de dezvoltare intelectuala generala, medie si peste medie.
4.Aptitudini speciale:
- Facilitati de exprimare scrisa si orala
- Capacitatea de redactare in scris a rapoartelor de gestiune
Gandire practica
Capacitate de integrare sociala mare, sociabilitate
Calitati artistice, utile in expunerea de produse si atragerea clientilor
Capacitate de memorare buna; usurinta de a retine detalii
Sensibilitate la probleme
Aptitudini numerice
Rationament deductiv
Capacitatea de ordonare a informatiei
Flexibilitate de cuprindere
O buna orientare in spatiu
5. Interese:
Interese practice in domeniul artistic
Interese practice care vizeaza sfera cunoasterii mecanismelor sociale
6. Dispozitii:
Placerea de a interactiona cu altii
Capacitatea de a influenta alte persoane
Placerea de a munci intr-un ritm alert
Personalitate extravertita, axata pe relatii sociale, cu inteligenta sociala, responsabila, cu intuitie
psihologica, neinfluentabil
7. Motivatia
Dornic de a da un randament cat mai bun
Dornic de a avansa
8. Situatia familiala
Viata de familie echilibrata
Mobilitate acceptabila de acasa la servici
IX. Responsabilitatile postului de munca
1. In raport cu alte persoane:
Onestitate si confidenta vizavi de persoanele din interior si exterior cu care este in contact
Confidentialitate privind politica interna a firmei
Cooperarea cu ceilalti angajati
Rezolvarea prompta a plangerilor venite din partea clientilor
2. In raport cu aparatura pe care o utilizeaza:
Mentinerea la standardele unei bune functionari a aparaturii folosite
Utilizarea cu responsabilitate a aparaturii din dotare, fara abuzuri
Anuntarea oricarei defectiuni directorului general
3. In raport cu produsele muncii:
Constiinciozitate vizavi de sarcinile pe care le are de indeplinit
4. In raport cu securitatea muncii
Vegheaza la respectarea normelor de tehnica securitatii muncii
Se achita la timp de toate responsabilitatile ce-i revin
5. Privind precizia si punctualitatea
Acceptarea unui program de lucru extins atunci cand este nevoie
Realizarea in timp util a sarcinilor pe care le are
6. In raport cu metode/programe
Preocuparea continua de autoperfectionare prin studiu individual si participarea la cursuri
Orice neintelegere a procedurilor de lucru trebuie semnalata directorului general
7. Privind relatiile cu altii/comunicarea
Mentine relatii colegiale si coopereaza cu colegii
Este politicos in relatiile cu clientii, dand dovada de maniere si de o amabilitate echilibrata
Este prompt in raspunsurile pe care trebuie sa le dea clientilor
Mentine relatii corecte cu firmele/ companiile cu care lucreaza
Contribuie la mentinerea unei atmosfere de lucru placute
X. Conditiile postului de munca
1.Natura muncii: in general se lucreaza in grup
3. Deplasari: foarte rar
4. Incidente critice: -pericol de jaf, spargere, furt; defectarea retelei de calculatoare, de gestiune;
control financiar; control de igiena si sanatate; controlul companiilor colaboratoare pentru
urmarirea expunerii unor anumite produse.
5. Solicitare fizica intensa
XI. Salarizare
Salarizarea se realizeaza in conformitate cu normele interne ale societatii comerciale



























FI SA POSTULUI CONTABI L

Denumirea postului Contabilitatea furnizorilor,creditorilor diversi si a altor datorii fata de terti
Vechimea in specialitate necesara Minim 1 an in contabilitate
Studii de specialitate de preferat absolvent al unei scoli postliceale economice sau absolvent al
unei facultati cu profil economic
Cunostinte de operare pe calculator WORD,EXCEL,aplicatii de contabilitate si gestiune utilizate
de catre societate(de preferat WINMENTOR si ABSTRACT)
Limbi straine De preferat germana si engleza

Abilitati ,calitati si aptitudini necesare
Seriozitate
Punctualitate
Atentie
Persoana organizata
Persoana ordonata
Responsabilitate

Cerinte specifice -

Atributii
Inregistreaza in evidenta contabila facturile de prestari servicii emise de terti
Verifica modul in care au fost inregistrate in evidentele gestiunii materiile prime si materialele
provenite din import in vederea stabilirii corecte a pretului de achizitie si a TVA ului in vama
Verifica existenta setului complet de documente aferente importului
Verifica concordanta intre TVA-ul inregistrat in declaratia vamala de import si facturile emise
de catre comisionarul vamal pentru TVA-ul in vama achitat de acesta in contul societatii si
urmareste ca facturile amintite anterior sa fie achitate
Verifica daca persoana desemnata pentru intocmirea receptiilor a inregistrat si scadenta la plata
a facturilor emise.
Verifica daca documentele primite de la furnizori respecta cerintele de forma impuse de lege si
daca sunt corecte din punct de vedere aritmetic
Verifica zilnic daca persoana desemnata cu efectuarea operatiunilor de trezorerie a inregistrat
corect platile catre furnizori
Verifica lunar concordanta soldurilor inregistrate la cei mai importanti furnizori cu evidentele
acestora
Intocmeste cecurile si biletele la ordin,dupa ce a verificat respecatrea formalitatilor de eliberare,
si tine evidenta acestora,comunicand zilnic conducerii societatii cecurile scadente
Prezinta saptamanal conducerii societatii situatia contului 401 Furnizori
Urmareste modul de formare a soldului conturilor 462 si 455 si comunica saptamanal
conducerii societatii situatia acestora
Intocmeste formalitatile cerute de platile catre furnizorii externi
Verifica lunar concordanta dintre evidenta analitica a furnizorilor si balanta de verificare
Intocmeste jurnalul de cumparari,pe care il preda spre verificare sefului de serviciu
Primeste si arhiveaza corespondenta cu furnizorii
Urmareste modul de formare a soldului conturilor 408,409
Limite de competenta -
Delegarea de atributii - Inlocuieste persoana desemnata pentru evidenta clientilor si a altor
creante fata de terti
Sfera relationala
a) Relatii ierarhice
Subordonat directorului economic si sefului de serviciu
Superior:-
b) Relatii functionale:departamentul comercial
c) Relatii de control:-
d) Relatii de reprezentare:-













FIA DE LUCRU 1
Asumarea responsabilitilor la locul de munc

Eti desemnat/desemnat s desfori o activitate specific programului zilnic de lucru la
societatea............................................................................................................................../compart
imentul....................................................................................................................
Sarcinile tale sunt:
Analiza fielor de post , din punct de vedere structural i a manierei de completare,
pentru dou ocupaii i funcii diferite
Identificarea responsablitilor rezultate din fia postului

Pentru sprijin n derularea activitii studiaz fia de post din fia de documentare i
precizrile referitoare la importana ntocmirii fiei de post
Studiaz fiele de post de la departamentul unde i desfori stagiul de practic.

Anexeaz copii ale documentele informative (dac nu se ncalc confidenialitatea informaiilor)
i rezolvarea fiei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTIC


3.2. nsuirea disciplinei n munc: Regulamentul intern

Pe timpul executarii raportului de munca este necesara o anumita ordine, o anumita
disciplina, acea ordine care trebuie sa existe in timpul executarii raporturilor sociale de
munca, ordine decurgand din respectarea intocmai de catre angajat a obligatiilor juridice care
intra in continutul raportului juridic de munca.

A respecta disciplina muncii = a respecta toate obligatiile rezultnd din lege (n sens
larg), din regulamentul intern, contractul colectiv de munc sau contractul individual de
munc, asigurndu-se prin aceasta ordinea necesar bunei desfurari a procesului de munc.









Disciplina muncii este n strans corelare cu drepturile i ndatoririle angajailor.
Orice nclcare a drepturilor, dar mai ales a ndatoririlor angajailor, poate genera acte
de indisciplin.




Disciplina este o obligaie juridic ce nsumeaz totalitatea ndatoririlor asumate de
salariati la ncheierea contractului de munc, prevzute n actele normative, n contractul
colectiv, n contractul individual de munc, n regulamentul intern, precum i msurile luate
de angajator prin ordine scrise sau verbale, n exercitarea atribuiilor sale de ndrumare i
control.
























3.3. Disciplina muncii


FIA DE OBSERVRE


Supune ateniei tale mai muli angajai din firma n care ti desfori stagiul de practic.
Observ cu modul n care i respect atribuiile i respect disciplina muncii

UC 23 Etic i
comportament profesional
C1 Respect disciplina n
munc

Subiect
observat/
funcia
.

Subiect
observat/
funcia
.

Subiect
observat/
funcia
.
Abilitate de relaionare i
comunicare

Respectarea obligaiilor
din Regulamntul Intern





Contiinciozitate i
responsabilitate




Interes n rezolvarea
sarcinii





Rezolvarea calitativ a
sarcinii






Alte aspecte




Observaii ale profesorului/tutorelui de practic:
........................................................................................
..

Ordinea i disciplina n munc constituie o necesitate pentru orice proces de munc
indiferent dac este un proces colectiv sau individual, precum i de locul i timpul cnd se
desfoar, deoarece condiioneaz derularea normal i eficiena a muncii depuse.

Pentru sprijin n derularea activitii studiaz fiele de post de la departamentul unde
i desfori stagiul de practic.
Anexeaz copii ale documentele informative (dac nu se ncalc confidenialitatea
informaiilor) i rezolvarea fiei de observare, la PORTOFOLIUL DE PRACTIC

FISA DE LUCRU 2


Eti desemnat/desemnat s desfori o activitate specific programului zilnic de lucru la
departamentul..............................................................in firma la care i desfori stagiul de
practic:
Sarcinile tale sunt:
Analiza Regulamentului intern i a Codului etic;
Identific probleme simple
Alctuieste si aplic un plan de rezolvare a unei probleme simple
Verific rezultatele obinute n urma aplicrii planului de rezolvare a unei
probleme simple



Pentru sprijin n derularea activitii studiaz fiele de documentare
Studiaz documentele specifice puse la dispoziie de ctre profesorul de practic.

Anexeaz copii ale documentele informative (dac nu se ncalc confidenialitatea
informaiilor) i rezolvarea fiei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTIC
STUDIU DE CAZ

Dilema etic

Elena lucra ca funcionar de numai dou luni, cnd s-a confruntat cu prima sa dilem etic.-
eful ei i-a cerut s mint.
Dac ntreab cineva unde sunt zise acesta spune c lipsesc toat ziua. Am foarte
multe probleme de rezolvat i trebuie s m concentrez.
Elena s-a considerat ntotdeauna o persoan onest. Cum putea ea s mint? Pe de alt parte,
ea era la acest loc de munc doar de dou luni. Cum putea s i nfrunte eful?
Ce ai fi fcut dac erai n locul Elenei


Anexeaz copii ale documentele informative (dac nu se ncalc confidenialitatea
informaiilor) i rezolvarea fiei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTIC







FIA DE LUCRU 3

Relaia Fia postului Cod etic

D exemple din care s reias distinciile ntre: profesie i ocupaie, profesionism-
amatorism.
Care sunt caracteristicile ideale ale profesiilor i prin ce se caracterizeaz
profesionalismul?
Ce rol poate juca etica n exercitarea profesiilor i n ce const caracterul
contractual al eticii profesionale?
Care crezi c sunt virtuile i valorile calificrii n care te pregteti?
Schieaz principiile, valorile i normele unui cod etic al profesiei pe care urmeaz
s o avei.

Anexeaz copii ale documentele informative (dac nu se ncalc confidenialitatea
informaiilor) i rezolvarea fiei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTIC








FIA DE OBSERVARE
Analiza unei ocupaii .........................................

Completeaz fia de observare de mai jos ca finalizare a analizei pe care o vei realiza pentru o
ocupaie

Funcia Activitate
specific
...............
Activitate specific
...............
Activitate specific
...............
Descrierea
activitii





Rezultatul
activitii





Etaloane calitative




Cunotine
teoretice





Deprinderi practice




Atitudini



Nivel de
responsabilitate






Observaii ale profesorului/tutorelui de practic: ...............................................



Anexeaz copii ale documentele informative (dac nu se ncalc confidenialitatea
informaiilor) i rezolvarea fiei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTIC


FIA DE LUCRU 4
OBSERVAREA SARCINILOR POSTULUI


Completeaz urmtoarea fie pe baza documentrii realizate la departamentul unde i
desfori stagiul de practic, pornind de la un exemplu concret. Poi alege orice post, n orice
nivel ierarhic

Compartimentul_________________________________________________________.
Denumirea postului______________________________________________________.
Definirea sumar a atribuiilor postului n cadrul compartimentului/unitii:




Responsabiliti ndeplinite
1.
2.
3.
4.
5.
6.







Nr.
crt.
Activiti i operaiuni efectuate
de ocupantul postului
Rolul activitilor
Ct de frecvent
sunt desfurate





















Nume/prenume elev.....................................................................................
Observaii ale profesorului/tutorelui de practic:
..............................................................................................

Anexeaz copii ale documentele informative (dac nu se ncalc confidenialitatea
informaiilor) i rezolvarea fiei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTIC




3.4.Dezvolt relaii interpersonale corespunztoare n cadrul grupului de lucru.

Norme de comportament i conduit n cadrul grupului

nsuirea normelor de comportament i conduit n cadrul grupului: calm,
stpnire de sine, onestitate, respectarea partenerului, ascultarea opiniilor i
argumentelor partenerilor, demnitate, s nu creeze suspiciuni, tact, atitudine
pozitiv
Asigurarea unui climat favorabil lucrului n echip: sprijin, ncurajare, umor,
ambian, rezolvarea amiabil a conflictelor,diplomaie, atitudinea fa de
colegi
Rezolvarea conflictelor de munc: generate de stilul de munc propriu,sistemul
informaional: perturbarea informaiei, zvonuri,
dezaprobri,nenelegeri,diferen ntre profesional i puterea de munc,
control preventiv, negociere, arbitraj


Relaii interpersonale n cadrul grupului de lucru

Respectarea principiilor etice de comportament n relaiile de munc: principiul
egalitii, principiul nediscriminrii, accesului la informaie,principiul
transparentei,principiul respectului si consideraiei, principiul confidenialitii
nsuirea normelor etice la locul de munc: purtarea ecusonului cu datele de
identificare; inuta decent, corespunztoare funciei; stpnire de sine (calm,
politicos, respectos); s manifeste o atitudine pozitiv n relaiile cu publicul; s
foloseasc un limbaj corect din punct de vedere gramatical, s ofere rspunsuri
corecte i complete


CE ESTE COMUNICAREA INTERPERSONAL

Prin urmare, ce este comunicarea interpersonal?
Reflectai un moment i scriei mai jos cuvintele care v vin n minte atunci cnd v gndii la
comunicare interpersonal.















Comunicarea interpersonal este abilitatea oamenilor de a transforma spusele fr
noim n cuvinte vorbite i scrise, prin care ei sunt capabili s i fac cunoscute nevoile,
dorinele, ideile i sentimentele.

Comunicarea interpersonal este un proces complex care poate s fie descris, n termeni
simplificai, prin aceea c un Emitor i un Receptor schimb mesaje ntre ei, mesaje care
conin deopotriv i idei i sentimente.

Emitorul codific mesajele folosind elemente verbale, vocale i vizuale.

Cuvintele formeaz elementul verbal.
Elementul vocal include tonul, intensitatea vocii i muzica limbajului.
Elementul vizual ncorporeaz tot ceea ce Receptorul vede. Poate sa vi se para surprinztor,
dar elementul vizual, non-verbal, este cel mai puternic element, cel care atrage i reine in
primul rand atenia Receptorului. Elementele vocale i verbale urmeaz doar dup cel vizual.

Receptorul primete mesajele i le decodeaz, punnd n ordine i interpretnd cele trei
elementele, n funcie de propriile experiene, credine i nevoi.

DE CE AVEM NEVOIE DE COMUNICARE INTERPERSONAL

Suntem fiine sociale.
Trim ntr-o lume n care milioane i milioane de ali oameni triesc.
Trim mpreun, muncim mpreun i ne jucm mpreun.
Avem nevoie unii de alii pentru sigurana noastr, pentru confortul nostru, pentru prietenie i
dragoste.
Avem nevoie unii de alii pentru a ne maturiza prin dialog.
Avem nevoie unii de alii ca s ne ndeplinim scopurile i obiectivele.

Nici una dintre aceste nevoi nu ar putea fi satisfcut fr comunicare interpersonal.

Comunicm ca s:

Ne cunoatem
Ne mprtim emoiile unii altora
Schimbm informaii
Convingem pe alii s neleag punctul nostru de vedere
Construim relaii


STUDIU DE CAZ
Analiza unui conflict de munc


Scurt prezentare
La Instituia X, cooperarea angajailor i asigurarea unui climat optim pentru
desfurarea activitii la locul de munc sunt condiii eseniale pentru a presta servicii de
calitate n termenul stabilit, pentru ca aceasta s-i creeze o imagine favorabil n rndul
clienilor, asociindu-i termeni precum: seriozitate, flexibilitate, confidentialitate.
Instituia indeplineste att o funie economic ct i o funcie social. Aceasta din
urm permite oamenilor s se manifeste ca fiine sociale, s fie activi, s comunice, s se
simt utili, s lucreze n echipe. Pentru c oamenii sunt diferii intre ei, au alte principii, alte
valori morale, comportamente diferite, uneori, n cadrul unui grup pot interveni o serie de
conflicte.

Prezentarea angajatilor implicai n conflict
Domnul G. este un angajat vechi al instituiei (instituia i desfura activitatea doar
de 1 an cnd s-a angajat domnul G.), cu experienta. Este o fire ordonata, calma, meticuloasa,
calculata, este un bun analist. In ceea ce priveste relatia cu ceilalti colegi, are o atitudine
colegiala, ii ajuta aunci cand este solicitat si cel mai important are capacitatea de a adapta
modul in care transmite informatie in functie de receptor. Pe de alta parte este o persoana
destul de conservatoare. Domnul G. este un angajat valoros pentru firma. Ceilalti colegi tin
cont de sfaturile lui iar cand seful este plecat, acesta il pune sa-i tin locul.
Domnul D. este un proaspat angajat al acestei instituii. El nu a mai lucrat in acest
domeniu dar are anumite relatii ce aduc beneficii instituiei. Domnu D.este o persoana
deschisa, dornica de afirmare, uneori superficiala (fiind constient ca e important pentru firma
datorita relatiilor pe care le are). Aspira sa evolueze pe scara sociala dar nu neaparat prin
munca ci mai degraba valorificand anumite conjuncturi sau intorcand in favoarea sa anumite
situatii. Desigur ca fata de ceilalti se arata a fi o persoana placuta.

Prezentarea conflictului
Avand in vedere ca domnul G. este o persoana calma, cu experienta, acesta a fost
insarcinat de catre sef cu instruirea noului angajat. Initial relatia dintre cei doi decurgea
normal, domnul D. asculta indicatiile iar domnul G. se straduia sa-i explice cat mai bine cele
ce avea de facut. Dar acesta situatie nu a dura mult pentru ca noul angajat a inceput sa se
ofere sa-i ajute pe ceilalti desi nu stapanea activitatile pe care le avea el insusi de facut. Nu
era o problem c i ajuta colegii (cu lucruri mrunte dar care impresionau) dar lucrarile pe
care le avea el de facut, le facea in graba si omitea anumite acte sau nu le facea la momentul
in care trebuia. Astfel domnul G. trebuia nu doar sa-i explice ce are de facut dar si sa se roage
de el sa fie mai responsabil, si mai ales trebuia sa sa-i faca chiar el munca uneori pentru ca
alfel s-ar fi intarziat depunerea lucrarilor spre nemultumirea clientilor si a sefului. Acestuia
nu-i putea spune exact cum stau lucrurile in primul rand pentru ca nu-i era in caracter sa se
planga de colegi si pe de alta parte ar fi parut ca are ceva personal cu el intru cat domnul D. se
arata in fata sefului o persoana la locul ei. Conflictul insa nu se opreste aici. Domnul D.
imprumuta sau ia pur si simplu de pe biroul domnul G. pixuri, rigla, capsatorul sau alte
lucruri pe care ori nu le mai da inapoi ori le pune alandala(nu de unde le-a luat) sau chiar se
defecteaza in timp ce le foloseste si le pune la loc fara sa zica nimic. Sunt lucruri la prima
vedere minore dar avand in vedere ca domnul G. este o persoana conservatoare si ordonta,
toate acestea ii creaza disconfort. Apogeul este atins cand domnul D. isi atribuie anumite
sfaturi, sugestii, pareri pe care le aude la domnul G. Toata aceasta situatie il punea pe noul
angajat intr-o lumina pozitiva (o persoana capabila, deschisa, receptiva, gata sa vina in ajutor)
si intr-o lumina mai putin buna pe domnul G. care devenise foarte incordat si oarecum frustrat
ca nu poate iesi din acesta situatie.

Soluonarea conflictului
Gsirea unei soluii n aceast situaie era foarte dificil ntruct eful i ddea seama
c ambii angajai erau importani pentru instituie (unul pentru munca depus, altul pentru
relaiile pe care le avea i pentru faptul c prea o persoan responsabil i corect).
Conflictul era cu att mai greu de soluionat nefiind ncalcat nicio prevedere legal. De
menionat este faptul c discuiile nu aveau niciun efect i c eful auzise c unii clieni erau
nemultumii de cum le vorbea domnul D. (asta il pusese oarecum pe ganduri). Analizand
situatia seful considera ca unica solutie ar fi ca cei doi sa ia pe rand concediu cate o
saptamana. Astfel el putea s le urmareasc comportametul, s vad ce modificri intervin n
atitudinea domnului G. i cum se descurc fr niciun ajutor. Prin urmare, primul care a luat
concediu a fost domnul D. . In acest timp totul decurge asemntor cu perioada dinaintea
angajarii domnului D. . In urmatoarea sptmn, cnd domnul G. era n concediu, apar mici
schimbari i chiar ncurcaturi ( ntarzieri n depunerea lurrilor, acestea nu sunt ntocmite cu
suficient atenie, iar pe colegi nici nu se mai pune problema s-i ajute pentru a nu mai are
timp).

Concluzii
In urma celor dou sptamani eful decide c domnul G. i va desfaura in
continuare activitatea ca i pn acum, iar domnului D. i se ofer postul de dactilograf (astfel
nct s nu mai aibe nicio legatur cu domnul G.). Punnd n balan dezavantajele plecrii
unuia sau altuia din instituie, eful este hotrt s pstreze o atmosfer calm i placut, chiar
dac asta nseamn s renune la relaiile domnului D.
Anexeaz copii ale documentele informative (dac nu se ncalc confidenialitatea
informaiilor) i rezolvarea fiei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTIC
Anexeaz copii ale documentele informative (dac nu se ncalc confidenialitatea
informaiilor) i rezolvarea fiei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTIC
PENTRU A PREVENI CONFLICTE, FOLOSETE I ACESTE REGULI
DE COMUNICARE

ASCULT ACTIV, REZONND CU INTERLOCUTORUL.
NTREAB : DA DOVAD DE CURAJ, FR REINERI
EXPRIM DESCHIS, CLAR, ONEST CEEA CE SIMI





FIA DE LUCRU 5
3.5.Comportament i conduit n cadrul grupului

Eti desemnat s desfori o activitate specific programului zilnic de lucru mpreun cu
membri echipei din care faci parte
Sarcinile tale sunt:
nsuirea normelor de comportament i conduit n cadrul grupului
Asigurarea unui climat favorabil lucrului n echip
Rezolvarea conflictelor de munc

Pentru sprijin n rezolvarea sarcinilor studiaz fia de documentare care i
rezint modelul unui COD DE CONDUIT, biblioteca virtual cu materiale despre
lucrul n echip i norme de comportare.
Nu uita de sprijinul pe care i-l poate oferi profesorul/tutorele de practic.
Anexeaz copii ale documentele informative (dac nu se ncalc confidenialitatea
informaiilor) i rezolvarea fiei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTIC

Normele sociale sunt reprezentate de acele ateptari colective, idei sau credinte pe care
membrii unui grup le au cu privire la comportamentul lor, unii fata de altii. Astfel, ele sunt
standarde de conduita impartasite de toti membrii grupului si au ca rol principal
reglementarea actiunilor acestora. Din acest motiv, ele pot fi considerate reguli sau standarde
de conduita si se pot referi la o gama variata de aspecte dintre care amintim participarea la
sedinte, acte de loialitate, vestimentatia la locul de munca, ritmul de munca si multe altele.
Tipuri de norme clasice
Norme de loialitate. Se formeaza in special in acel organizatii care pretind un grad mare de
conformare si de loialitate de la membrii lor;
Norme privind inuta. Acestea se refer la un anumit tip de vestimentaie cu care angajaii
trebuie sa se mbrace n unele organizaii. Cu toate acestea, normele privind inuta pot deveni
active chiar i n acele organizatii in care ele nu au fost proclamate ca reguli de ordine
interioara, insa angajatii devin preocupati foarte mult de ceea ce imbraca la serviciu.
Norme de performanta. Astfel de norme sunt active in cadrul grupului de lucru care
formuleaza o serie de indicii puternice asupra a ceea ce este un "nivel potrivit de
performan".
Norme care vizeaz acordarea recompenselor. Unele grupuri transform modul de acordare
a recompenselor in norme. Exista cel putin patru astfel de norme: echitatea, egalitatea,
reciprocitatea i responsabilitatea sociala.
De fiecare data cand cineva intra pentru prima oara intr-un grup (de exemplu, vine in prima zi
la serviciu) cauta acele indicii elocvente necesare pentru o comportare potrivit n acel grup.
Astfel, s-a ajuns la concluzia ca oamenii au o reala nevoie de structurare si predictibilitate in
mediul social, n special n grupul din care fac parte. Iar normele care cresc predictibilitatea
comportamentelor membrilor grupului sunt instituite si promovate cu tenacitate.


INSTRUMENTE DE LUCRU NECESARE DESFURRII PRACTICII

4.1.Plan de aciune
Nume elev:

Descrierea activitii care m va ajuta s
mi dezvolt abilitile:
Abiliti cheie asupra crora mi
planific s m concentrez:
mbuntirea performanei
Lucrul n echip
Rezolvarea de probleme
Comunicarea
Utilizarea calculatorului
Abiliti de calcul
Cum planific s realizez acest lucru:





De ce anume voi avea nevoie:






Cine altcineva este
implicat:


Pn la ce dat va fi realizat: Unde anume se va
realiza:




Confirm c am planificat ce anume trebuie s fac i am convenit acest lucru cu profesorul
meu
Semnturi:

Elev:


Profesor:


Data:

ANEXA NR. 6

4.2 Fia de analiz
Nume:

Activitatea:


Ce am fcut:

Ce a mers bine:




Ce modificri am adus planului:






Ce ar fi putut merge mai bine:
Cine m-a ajutat: Dovezi pe care le am
n mapa de lucru:
Abilitile cheie pe care le-am
folosit:
mbuntirea
performanei
Lucrul n echip
Rezolvarea de probleme
Comunicarea
Formularea opiniilor
personale
Abiliti de calcul

Confirm c informaiile de mai sus sunt corecte i au fost convenite cu profesorul
meu.
Semnturi:
Elev: Profesor: Data:



























4.3. Jurnal de practic
Clasa :__________________
Elev:_____________________________________
Perioada:___________________
Locaie (Agent economic i departament): _________________________________
Modul: ____________________________________
Tema/ Teme: __________________________________________________________
n jurnalul de practic, elevul va completa urmtoarele informaii:
1. Care sunt principalele activiti relevante pentru modulul de practic pe
care le-ai observat sau le-ai desfurat ?
Activiti observate Activiti desfurate




2. Ce ai nvat s faci pentru atingerea competenelor?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
_______________________________________________________
3. Care au fost activitile practice care v-au plcut? Motivai.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
_______________________________________________________
4. Ce activiti practice nu v-au plcut? Motivai.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
__________________________________________
Obs. Jurnalul de practic se va completa pentru o sptmn de practic.





























Bibliografie

1. Florea, Constantin, (2004). Manualul directorului de restaurant. Bucureti:
Editura THR CG.
2. Mniga, Vasile, Drghici, Maia, Moisi-Punescu, Cristian, (2006). Auxiliar
curricular pentru ciclul superior al liceului, Profilul Tehnic, Modulul
Sntatea i securitatea muncii. Ministerul Educaiei i Cercetrii, Programul
Phare TVET RO 2003/ 005- 551.05.01-02.
3. Mihai, tefania (coordonator), (2004). Alimentaie public i turism, manual
pentru clasa a IX-a, coala de Arte i Meserii. Bucureti: Editura Niculescu
ABC.
4. *** Codul muncii Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003.
5. ***Hotrrea de Guvern 1425/ 2006 norme metodologice de aplicare a
prevederilor Legii securitii i sntii n munc.
6. ***Legea 319/ 2006 privind securitatea i sntatea n munc.
7. ***Valene culturale ale securitii i sntii n munc - proiect ncheiat
ntre ITM Slaj i ISJ Slaj.
8. www.cxa.ro
9. www.protectiamuncii.ro









ANEXE
ORGANIGRAMA ANEXA NR. 1


DIRECTOR ZONA

ACHIZITII CLIENTI



DIRECTOR
DE
MAGAZIN
OPERATOR VNZARI
OPERATOR
VNZARI

SOFER
INTRETINERE







ANEXA NR. 2



FIA DE PREZENTARE
A UNITII COMERCIALE (MAGAZINULUI)
..


Firma emblema

Amplasarea unitatii (aria de atractie).


Obiectul de activitate..


Sediul

Program de functionare

Vechimea unitatii transformari.

Suprafata comerciala (construita-utila)


Structura functionalaspatii comerciale




`9.Tipuri de locuri de munca (raioane)


10.Forme de vnzare...


11.Resurse materialeechipament comercial...


12.Structura fondului de marfa- pe grupe de mrfuri.


13.Sistem de aprovizionare furnizori...


14.Modaliti de prezentare a mrfurilor


15.Modaliti de limitare a riscului comercial


16.Volumul vnzrilor de mrfuridesfacerea medie/
zi
luna
trimestru.
an

17.Eficienta activitii.






ANEXA NR. 3
Exemple de utilaje i instrumente comerciale
specifice vnzarii mrfurilor


Feliatoare de mezeluri Cntar electronic Maina de tocat
P.O.S




Case de de marcat Scanner
Numrator de
bancnote


Feliator mezeluri Casa de marcat Foarfeca Rulete


Multimetru digital Centimetru

































Anexa 4
(EXTRAS din normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii 319/ 2006)
UNITATEA ___________________________________

FI I NDI VI DUAL DE INSTRUCTAJ
privind protecia muncii


NUMELE I PRENUMELE ________________________________________________
LEGITIMAIA, MARCA ___________________________________________________
GRUPA SANGUIN______________________________________________________
DOMICILIUL ___________________________________________________________

NUMELE I PRENUMELE ________________________________________________
Data i locul naterii _____________________________________________________
Calificarea __________________________ Funcia ____________________________
Locul de munc _________________________________________________________
Autorizaii (ISCIR .a.) ____________________________________________________
Traseul de deplasare la / de la serviciu _______________________________________
______________________________________________________________________

INSTRUCTAJ DE ANGAJARE

1.Instructajul introductiv general, a fost efectuat la data _______________________
timp de _____ ore, de ctre _______________________________________________ avnd
funcia de ________________________________________________________
Coninutul instructajului ___________________________________________________

Semntura
celui instruit
Semntura celui
care a efectuat
instructajul
Semntura celui
care a verificat
nsuirea cunotinelor

2.Instructajul la locul de munc, a fost efectuat la data ________________________
specialitatea ____________________________________timp de ______ ore, de ctre
___________________________ avnd funcia de _____________________________
Coninutul instructajului ___________________________________________________

Semntura celui
instruit
Semntura
celui care a efectuat
instructajul
Semntura celui
care a verificat nsuirea
cunotinelor
3. Admis la lucru

Numele i prenumele angajatorului __________________________________________
Funcia (ef secie, atelier, antier etc.) _______________________________________
Data i semntura _______________________________________________________


INSTRUCTAJ PERIODIC
Data
instructajului
durata
(h)
specialitatea Materialul predat
Semntura celui
instruit
care a
instruit
care a
verificat
instruirea





REINSTRUIRE

Data
instructajului
Durata
(H)
Specialitatea Materialul Predat
Semntura Celui
Instruit
Care a
Instruit
Care a
verificat
instruirea




REZULTATELE TESTRILOR DE PROTECIA MUNCII

DATA MATERIALUL EXAMINAT CALIFICATIV EXAMINATOR



ACCIDENTE DE MUNC SUFERITE
SAU MBOLNVIRI PROFESIONALE

DATA
PRODUCERII
EVENIMENTULU
I
DIAGNOSTICU
L MEDICAL
DESCRIEREA
EVENIMENTULU
I
NR. I DATA PV
DE CERCETARE
A
EVENIMENTULU
I
NR.
ZIL
E
ITM







SANCIUNI APLICATE PENTRU NERESPECTAREA REGLEMENTRILOR DE
PROTECIA MUNCII

ABATEREA SVRIT DE LA
NORMELE
DE PROTECIA MUNCII
SANCIUNEA
APLICAT
NR. I DATA
PROCESULUI
VERBAL






Unitatea ___________________________________
Serviciul (compartimentul) _____________________

FI COLECTI V DE INSTRUCTAJ
1)
privind protecia muncii
ntocmit azi __________________________

Subsemnatul__________________________________________________________
avnd funcia de _______________________________________________________
n cadrul serviciului (compartimentului) ______________________________________
asistat de dl. (d-na) _____________________________________________________
avnd funcia de ________________________________ am procedat la instruirea unui
numr de _____ persoane de la ____________________________________________
conform tabelului nominal de pe verso, n probleme de protecia muncii i PSI, pentru
vizita (prezena) n unitatea noastr n ziua / zilele ______________________________
n cadrul instructajului general s-au prelucrat urmtoarele materiale:
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________
care cuprind norme de protecia muncii, norme de sigurana circulaiei interne i norme de
PSI, ce trebuie respectate pe parcursul vizitrii unitii.
Prezenta fi de instructaj se va pstra la serviciul (compartimentul) __________
____________________________________________.
Verificat, Semntura celui care
________________ a efectuat instructajul
__________________


Tabel nominal
cu persoanele participante la instruire

Subsemnaii am fost instruii i am luat cunotin de materialele prelucrate i
consemnate n fia colectiv de instructaj pentru protecia muncii i ne obligm s le respectm
ntocmai.

Nr.
crt.
Numele i prenumele
Act identitate /
Grupa Sanguin
Semntura
















Fia se completeaz n 2 exemplare, dintre care unul se d conductorului grupului
de vizitatori.

Conductorul grupului de vizitatori:
Numele i prenumele: ___________________
Semntura: __________________________
1)
Modelul este avizat de MMSS i se ntocmete pentru vizitatorii n grup. Acestora li se vor
prezenta succint activitile i factorii de risc din cadrul unitii, precum i msurile de prevenire
i vor fi nsoii pe toat durata vizitei de personal autorizat.