Sunteți pe pagina 1din 3

Jakobson a fost printre primii care au sugerat o schema a comunicarii

lingvistice. Din punctul sau de vedere, in orice act de comunicare verbala


intervin urmatorii factori constitutivi:
Emitatorul (vorbitorul sau destinatorul) trimite un mesaj receptorului
(ascultatorului sau destinatarului). entru a ! operant, mesajul necesita mai
intai un conte"t la care sa faca trimitere (ceea ce, intr#o terminologie
oarecum ambigua, este numit referent$), conte"t sesi%abil de catre
destinatar si care !e este verbali%at, !e este susceptibil de a ! verbali%at&
apoi mesajul necesita un cod comun, in intregime sau cel putin partial, atat
destinatorului, cat si destinatarului (sau, in alti termeni, celui care codi!ca si
celui care decodi!ca mesajul)& in !ne, mesajul necesita un contact, un canal
!%ic si o cone"iune psihologica intre emitator si destinatar, contact care le
permite sa stabileasca si sa mentina comunicarea$. (Jakobson, 'losing
statements: (inguistics and oetics, apud 'hristian )a*lon, +avier ,ignot,
'omunicarea)
-oman Jakobson operea%a distinctia dintre forma si continutul mesajului,
atasand functii distincte acestor doua componente. .e ajunge astfel la o
clasi!care cuprin%and urmatoarele functii:
/. 0unctia emotiva sau e"presiva a comunicarii este indeplinita de emitator si
consta in evidentierea starilor interne ale acestuia.
1 valoare emotionala foarte mare au interjectiile, unele forme verbale (modul
optativ), epitetele si o suma intreaga de mijloace stilistice prin care e"primam
reactiile noastre su2etesti la contactul cu o realitate oarecare: superlative,
repetitii, inversiuni, e"clamatii, interogatii etc. 3n general, marcile lingvistice
ale subiectivitatii emitatorului sunt si marci ale acestei functii.
4. 0unctia conativa, persuasiva, sau retorica indreptata catre destinatarul
comunicarii de la care se intentionea%a sa se obtina un anume tip de raspuns.
0orma verbala conativa prin e"celenta este modul imperativ. 3n calitatea sa
de arta a construirii discursurilor persuasive, retorica avea in vedere tocmai
valori!carea potentelor conative ale comunicarii interumane.
5. 0unctia poetica e centrata pe mesaj, masoara originalitatea, unicitatea
acestuia, gradul sau de e"presivitate. Este foarte evidenta in stilul artistic,
dar este pre%enta si in stilul publicistic sau colocvial si marcile ei sunt in
general !gurile de stil.
Ea nu are in vedere si referinta, sau fenomenul real pe care il vi%ea%a
comunicarea. 6sa se si e"plica alegerea de catre Jakobson a denumirii acestei
functii. .e stie ca, spre deosebire de limbajul stiinti!c, pentru care ceea ce
contea%a cu precadere este despre ce se vorbeste, limbajul poetic pune
accentul pe cum se spune. Daca cel dintai privilegia%a semni!catul, cel de#al
doilea privilegia%a semni!cantul. 3n spatele cuvintelor dintr#un te"t stiinti!c
se vad intelesurile pe care ele ni le de%valuie, pe cand cuvintele unui poem
sunt, in mare masura, opace, ele retinand atentia cititorului asupra aspectului
lor concret, ceea ce face ca orice incercare de a le inlocui cu sinonime sa
distruga poeticitatea te"tului.
7. 0unctia referentiala acopera referinta mesajului, dar ea vi%ea%a, in
conceptia lui Jakobson, si cadrul situational (conte"tul) in care are loc
transmiterea acestuia. 3deea de a trata impreuna aceste doua aspecte pare
sa se ! nascut din dorinta de a separa printr#o cen%ura unica aspectele ce tin
de sinta"a mesajului de tot ceea ce priveste relatia acestuia cu realitati
e"terioare, adica de componentele semantica si pragmatica. Desi logica,
abordarea aceasta a fost receptata de alti cercetatori drept insu!cient de
pertinenta, motiv pentru care Derill 8*mes a propus scindarea functiei
jakobsoniene in doua: una propriu#%is referentiala, a"ata pe subiectul
comunicarii si alta conte"tuala sau situationala, orientata catre cadrul in care
se desfasoara procesul de comunicare.
Elementele si functiile comunicarii
,arcile ei: formulele de salut si de adresare care ne pot indica relatia dintre
emitator si receptor, statutul acestora, diverse adverbe de loc, de timp, asa#
numitele deictice9
:. 0unctia metalingvistica se manifesta ori de cate ori in cadrul comunicarii
apare necesitatea de a se atrage atentia asupra codului utili%at. erifra%ele
e"plicative care preci%ea%a acceptiunea in care trebuie inteles un termen,
gesturile sau tonul ce indica receptorului cheia in care trebuie decodi!cat
mesajul, apartin toate sferei metalingvisticului.
6lte marci: de!nitii, e"plicatii, preci%ari ale sensului dat cuvintelor9
;. 0unctia fatica are in vedere caracteristicile mijlocului de comunicare si
controlul bunei functionari a acestuia. <enumarate semnale fatice insotesc
comunicarea interpersonala: con!rmari verbale sau prin miscari ale capului,
dar mai ales jocul privirilor prin care se recon!rma mereu pastrarea
contactului.
3n plan obiectiv, concret, functia fatica veri!ca functionalitatea canalului, prin
intrebari de control de genul =6lo> ,ai esti?$ =,a au%i?$ in ca%ul unei
convorbiri telefonice& pe messenger sunt multe alte forme de e"primare a
functiei fatice: bu%%, emoticonuri diverse, intrebari etc.
3n plan subiectiv, functia fatica veri!ca atentia receptorului, gradul de
intelegere a mesajului, prin intrebari ca =3ntelegi?$, =,a urmaresti?$ etc.
otrivit conceptiei lui Jakobson, cele sase functii pe care el le#a de!nit
coe"ista practic in orice comunicare. Diferita de la ca% la ca% este numai
ierarhia lor de importanta, strati!carea re%ultata constituind un criteriu de
clasi!care a evenimentelor verbale.