Cunostinte despre mediu si

comportamentul de reciclare in functie

de atitudine si carcateristici de
personalitate

Succesul deciziilor politicii publice, programelor educationale, si alte
eforturi care depind de actiuni publice specifice domeniului problemelor de
mediu pot de asemenea influenta intelegerea noastra in relatia dintre
caracteristicile personale, atitudinea fata de mediu, valori si cunostinte despre
preocuparile mediului. Intr-un articol recent din revista American
Psychologist, Malone si Ward(1973) au afirmat cu convingere:trebuie sa
determinam ce stie populatia despre ecologie, mediu si poluare;ce simt ei
pentru asta; ce au de gand sa faca si vor face . Craik(1970) , in articolul sau
revizuit despre psihologia de mediu, solicitat pentru cercetare multivariata
despre relatiile dintre dispozitiile de mediu si dimensiunile de personalitate.
White(1966) a declarat ca in masura in care deciziile de mediu vin in
contradictie cu conceptul de sine al cuiva si depasesc capacitatea de a tolera
schimbarea, aceste decizii vor fi respinse. El a observat ca persoanele bogate in
perceperea si instrainare si-au exprimat resentimentele votand impotriva unui
program public de actiune. Intr-un studiu despre perceperea calitatii mediului,
Winkel, Malek si Thiel (1969) au observat ca elevii au dat vina pentru poloarea
vizuala pe oamenii de afaceri, in timp ce non-elevii au optat pentru interesele
oamenilor de afaceri in defavoarea esteticii si au subliniat ordinea si
predictibilitatea din mediul lor. Rolul personalitatii in preferintele vizuale a
fost evidentiata de Ghild (1965), care a observat ca subiectii care pun mare
accent pe ordine, previzibilitate si linistea din mediul lor au preferat designuri
simple, simtetrice. Sweel (1971) a constatat ca teoria conform careia omul este
controlat de natura a reprezentat aproape jumatate din variatia explicata de
perceptiile si atitudinile fata de mediu ale unui esantion de ingineri si
functionari din domeniul sanatatii publice. Maloney si Ward (1973) au
gestionat scari de evaluare a cunostintelor de mediu precum si angajamentul
care afecteaza atat verbal cat si real al membrilor din facultate dar si din afara
ei care fac parte din clubul Sierra. Scara cunostintelor nu s-a corelat cu niciuna
dintre celelalte. Angajamentul actual a fost moderat legat de angajamentul
verbal si a fost legat moderat sa afecteze probele de facultate si non-facultate
dar este foarte legat de membrii clubului Sierra. In general, subiectii au aratat
mai mult afect si angajament verbal, dar mai putin afect si angajament in
legatura cu actiunile de mediu, la fel si cu perceptia despre mediu.
Scopul studiului din prezent a fost sa exploreze mai adanc relatiile dintre
cunostintele despre mediu, angajamentul comportamental ( sub forma de
utilizare a centrelor de reciclare), atitudinile fata de problemele mediului si
diverse caracteristici de personalitate. Ca ipoteza generala, era de asteptat ca
reciclatorii sa fie mai putin orientati din punct de vedere economic; crezand
mai putin in salvarea prin intermediul tehnologiei; se simt mai puternici
ecologic; sa fie mai orientati spre viitor; sa perceapa sistemul capapil sa se
modifice; sa simta mai mult control personal; sa aiba mai multa stima de sine;
sa fie mai putin superstitios, mai putin conventional, mai putin angajat la
reciclatori patrioti a fost de asteptat sa fie mai sus in clasa sociala si educatie,
mai tineri, mai multe sanse sa apartina unui grup de mediu, sa fi citit mai multe
carti despre mediu si sa aiba mai multe cunostinte despre ecologie.



Metoda

Subiectii au fost alesi din trei clase de populatie diferite si au inclus 85 de
utilizatori a centrelor de reciclare(R), 69 de studenti(S) si 60 de membri ai
grupurilor bisericilor conservative (C). A fost pregatit un chestionar care a inclus
articole referitoare la informatiile demografice, surse cu informatii despre
mediu, membru in informatiile de mediu, membru in grupurile de mediu,
folosirea centrelor de reciclare si cateva scale care sa evalueze ipotezele
mentionate mai sus. Aceste scale au fost special concepute pentru acest studiu
sau alese de la Robinson si Shaver(1969). Subiectilor li s-a spus ca acest studiu a
fost o incercare de a invata despre parerile in legatura cu problemele mediului
legate de atitudini si valori. Participarea a fost voluntara si anonima. Studiile au
fost returnate prin e-mail ( rata de raspuns pentru R a fost de 94% iar petru C
de 78%) sau personal(rata de raspuns pentru S fiind de 88%).