UNIV.

TRANSILVANIA BRASOV
Facultatea de Alimentaie i Turism

INSTALATII SI ECHIA!ENTE ENTRU BAR
SORTIV

- 2011 -
CURINS
1.Introducere. 3
1.1 Istoria barului 3
2.Studiu solutiilor existente-tipuri de baruri.. 6
3.Constructia si instalatia-amenajarea barului 16
3.1.Principalele dotari ale barului.. 23
3.1.1.Mobilierul olosit in baruri... 23
3.1.2.!tilajele olosite in baruri. 2"
3.2.Sortimente de bauturi speciice barurilo de noapte 3#
3.2.1.$auturi nealcoolice...3#
3.2.2.$auturi alcoolice...%0
3.2.3.Prepararea bauturilor amestec... %3
3.2.%.&ustari speciice oerite in bar %3
3.2.".'ecutarea ser(iciului propiu-)is %%
%. 'xploatarea si intretinerea instalatiilor.............................. "3
%.1 *ispo)itii +enerale .........................................................."3
%.2 Cerinte pri(ind asi+urarea cu apa si canali)are.......... .... ""
%.3 Cerinte pentru curatarea si i+iena spatiilor .............. "6
". Preturile de (an)are ,apro(i)ionare. 61
".1 Calculul preturilor de (an)are 62
6. Conclu)ii....6-
.. $iblio+raie ..........................................................................6#
2
".Intr#ducere
Intr-un bar sporti( te atra+e atmosera. ' placut sa te ali intr-un loc unde toata lumea se
simte bine/ unde simti ca in(in+i indierent de re)ultatul scos de ec0ipa a(orita. $arurile
cu acest speciic sunt mai relaxante/ spre deosebire de cluburi/ unde iecare incearca sa-l
impresione)e pe celalalt1.
2ceasta idee de aaceri nu este una total re(olutionara dar este una oarte proitabila.
3umarul barurilor sporti(e este oarte mic la noi si cererea este mare/ datorita ainitatii
romanilor pentru sport. . *e iecare data cand 4omania participa la o competitie
importanta/ indierent ca este (orba de otbal/ 0andbal sau atletism sau alt sport romanii
se lipesc de tele(i)oare. *e ce nu s-ar lipi si de barurile sporti(e5
"." Ist#ria $arului
$arul este un local public 6unitate de alimentatie publica cu caracter recreati(
-distracti(7 destinat ser(irii bauturilor alcoolice si neacoolice/simple sau in amestec/a
unui sortiment relati( restrans de +ustrari si produse de coetarie-patiserie/precum si a
unor maruri nealimentare6tutun/ ti+ari7.
$arurile/asa cum le cunoastem asta)i/isi au ori+inea in (ec0ile cabarete care existau
inca din antic0itate . In marea majoritate a ca)urilor / ele erau conduse de emei si a(eau
o dotare rudimentara/ desi clientela care le rec(enta era distinsa.Cu timpul/ cabaretele s-
au transormat in caenele/ ioar acestea mai tar)iu in baruri de di(erse tipuri.
Primele baruri au aparut in S.!.2. 8a inceput erau alcatuite dintr-o tej+0ea pre(a)uta cu
o bara menita sa tina clientii la distanta de tej+0ea.In 1local9 nu existau nici scaune/nici
mese.Clientii/ re)emati de obicei de bara/ser(eau bauturile 6(in sau bere7 in
picioare/cumparau produse din tutun sau dierite alimente si plecau destul de
repede.Incepand cu momentul descoperirii metodei distilarii.In barurii au inceput sa ie
(andute si alte sortimente de bauturi:+in/;0is<=/rom etc
Se poate aprecia ca de)(oltarea barurilor / sub dierite orme/ coincide cu aparitia si
conturarea marilor orase ale lumii.
3
Prepararea bauturilor in amestec/ desi s-a practicat pentru prima data in S.!.2 / a
cunoscut o de)(oltare mult mai mare in 'uropa. Prin (arietatea retetelor si ante)ia
reali)atorilor / 'uropa a intrecut cu mult S.!.2 . 2rta amestecurilor a depasit +ranita
2mericii si ale 'uropei in di(erse tari din lume cunoscandu-se o serie de bauturi in
amestec de reputatie internationala.
$arurile nu sunt identice / in iecare tara ele a(and particularitati adaptate cerintelor si
speciicului conditiilor locale sociale/ economice si morale.2stel/ in 2merica exista o
retea moderna de baruri / cunoscute sub denumirea de 1bar american9. 2ceasta
cate+orie/intalnita de altel in majoritatea tarilor lumii/se impune prin calitatea dotarilor si
a produselor ser(ite.$arul 1american9 este o unitate de dimensiuni mici/deser(ita de un
personal stilat si rec(entata de clientele internationala .In 2n+lia / intalnim baruri simple/
ele+ante/ ara pretentii/ in care se consuma la tej+0ea +in/ ;0is<= si bere. >ranta este
cunoscuta prin numeroasele sale 1aperiti(-baruri9 / in care la tej+0ea sau la mese mici /
clientul isi satisace obiceiul de a lua un aperiti(. In Italia se constata o ade(arata in(a)ie
de 1 cae-baruri9 denumita bar-expresso / in care se consuma obisnuita 1ristretto9 6caea
scurta si oarte concentrata7. In &ermania si 2ustria sunt oarte raspandite dancin+-
barurile / deser(ite in special de barmanite.
?n 4omania/ barurile @i bAuturile Bn amestec se conundA cu perioada secolului al CC-
lea/ cDnd Bn $ucure@ti erau desc0ise cDte(a localuri celebre/ unele cu proil tradiEional/
altele mai selecte.
$arul/ din ce in ce mai la moda/ ramine in topul preerintelor romanilor care (or sa
scape de plictiseala si sin+uratatea de acasa. Pentru unii dintre noi/ este mai usor si
comod sa ne tra+em un o camasa si o perec0e de blu+i pe noi si sa coborim intr-o astel
de locatie pentru a ne ser(i caeaua ori ceaiul.
Primele doua lucruri la care trebuie sa ne +indim atunci cind dorim sa construim un bar
sint bu+etul si ale+erea tipului de bar. Putem sa ne ale+em un bar cu speciic italian sau
en+le)esc/ unul cu inluente medie(ale/ sau un bar oarte modern/ c0iar uturist. *e
asemenea/ se poate opta pentru unul dedicat unei sin+ure persoane 6aici a(em ca exemplu
barul lui Mic0ael Fordan7/ unui sport anume ori dedicat unor personalitati.
*upa aceasta etapa urmea)a cea a delimitarii spatiului existent. !n lucru imbucurator ar
i preluarea spatiului ara sa i ost in (reun el modiicat deoarece astel ne (a permite
%
impartirea lui in unctie de necesitatile noastre. 2sadar/ salonul de deser(ire/ care este si
cel mai mare ca supraata ocupata/ trebuie amplasat in )ona cea mai bine luminata/ in
care accesul se ace direct din strada/ ara a parcur+e (reun culoar.
GIn ca)ul in care acest lucru este imposibil/ clientii trebuie orientati spre bar prin
modelarea adec(ata a peretilor/ prin cromatica si semnalistica/ astel incit clientela sa nu
ie bul(ersata sau sa aiba tendinta de a se indrepta catre alta directie. Hot ceea ce este prea
soisticat si care derutea)a/ induce o stare de teama iar prima reactie (a de respin+ere.I/ a
explicat 8oredana &aspar/ director Je<tor*esi+n.
*upa stabilirea cu exactitate a unctiunilor speciice unui astel de spatiu al doilea pas
este amenajarea propriu-)isa a spatiului. Modul in care se ace acest lucru diera in
unctie de tipul barului pe care l-am ales. Intotdeauna este necesar sa tinem cont de aptul
ca oamenii (in la bar nu doar pentru a se intilni cu prietenii/ 6acest lucru putindu-l ace la
el de bine si acasa7/ ci pentru ca locul respecti( le conera o sen)atie de placere/ relaxare
c0iar/ +asind acolo ce(a unic/ peste care nu a mai dat si prin alte locatii.
Care sint elementele ce ar reusi sa asi+ure un numar de clienti ideli/ constant5
$ineinteles/ aptul ca barul se ala in apropierea locuintei/ sau bautura comerciali)ata o
+asim la un pret mai mic sint criterii de luat in seama/ dar cel mai mult contea)a
atmosera. 2ceasta este data atit de modul in care este amenajat spatiul cit si de modul de
ser(ire sau de atentia acordata clientului. Kamenii se plictisesc repede/ iind permanent in
cautare de altce(a/ un ce(a care sa le satisaca o anumita cerinta interna. In unctie de
cate+oria careia dorim sa ne adresam trebuie sa +asim elementele care pot de(eni
atracti(e pentru potentialii clienti.
GSpre exemplu/ atunci cind ne adresam tinerilor/ culorile/ ormele si materialele e
obli+atoriu sa nu ie con(entionale/ trebuind in primul rind sa punem accent pe
elementele care sa soc0e)e/ surprinda. Cu alte cu(inte/ sa ie in prim plan elementul
MK*2.I/ a continuat directorul Je<tor*esi+n. GInsa atunci cind ne adresam celor mai in
(irsta/ ca in ca)ul unui club de cartier 6a (eteranilor de ra)boi/ a pensoinarilor7/ totul
trebuie creat in spiritul acelor (remuri/ si oarte conser(ator/ acel spatiu de(enind un loc
in care se (or depana amintiri.I/ a adau+at 8oredana &aspar.
"
2tunci cind dorim un bar cu un anumit speciic/ totul trebuie sa ie intr-o perecta
concordanta. Sub nici o orma sa nu se introduca elemente dintr-o alta )ona deoarece
acest lucru nu (a a(ea decit repercusiuni ne+ati(e.
8umina joaca un rol extrem de important. Hoate barurile ar trebui sa aiba )one desc0ise/
centrale/ unde sa se poata ase)a persoanele care doresc sa ie admirate ori in centrul
atentiei si )one intime/ erite de oc0ii lumii. *aca spatiul nu ne permite o delimitare a
acestor )one/ problema poate i re)ol(ata prin utili)area luminii in mod adec(at olosind
aceeasi lumina dar de intensitati dierite. Se mai poate obtine acelasi eect alternind
lumina calda cu cea rece/ si prin cromatica dierita. 'ste oarte important sa incercam sa
(ariem lumina pentru a rupe monotonia.
2ccesoriile sint si ele/ ca de iecare data in amenajari/ oarte importante. Se situea)a
printre elementele surpri)a. 'ste bine sc0imbarea accesoriilor sa se aca destul de des
pentru a nu de(eni un spatiu sters. In ca)ul in care nu a(em mai multe rinduri de
decortiuni/ este indicat sa le sc0imbam intre ele dar nu intr-un ritm si mod care sa de(ina
obositor si plictisitor la rindul lui.
!n alt sat este acela de a ac0i)itiona totul cu oarte mare atentie si mult +ust. >iecare
element contea)a mai mult decit ne-am putea ima+ina si totodata atra+e clientela
%. Clasi&icare $aruri
In momentul de ata barurile pre)inta o mare di(ersitate de la o tara la alta/ de la o
)ona +eo+raica la alta. Principalele tipuri de baruri intalnite asta)i la noi in tara si pe
mamamond sunt urmatoarele:
Barul de 'i
'ste o unitate ce unctionea)a in 0olurile marilor 0oteluri / ca sectii ale restaurantelor
sau ca unitati independente in aara acestora. In acest tip de bar se desace un sortiment
complet de bauturi alcoolice si nealcoolice / simple si in amestec / reci sau calde / un
sortiment restrans de +ustari si produse ine de coetarie-patiserie precum si produse de
tutun.Ser(irea se ace direct de catre barman si de ajutorul acestuia / cu respectarea
6
re+ulilor si a te0nolo+iei speciice barului. Se pot intalni ca)uri cand ser(iciul de la bar la
mese sa ie acut de ospatari.

Barul de n#a(te
!nitate distracti(a cu pro+ram prelun+it in timpul noptii.'l pre)inta pro+ram de mu)ic-
0all/ dans si oera o +ama (ariata de bauturi sub toate ormele precum si un sortiment
predus de preparate reci/ ructe/ caea etc. *otarea este la ni(elul cerut de criteriile de
clasiicare pre(a)ute pentru restaurantele de% cate+oria lux/ speciala si tinanad cont de
speciicul barurilor. Pentru acoperirea c0eltuielilor cu pro+ramul artistic-mu)ical se
percepe o taxa de intrare si se pot stabili consumatii obli+atorii. Ser(iciul se asi+ura prin
ospatari/ clientii a(and si posibilitatea sa se ser(easca direct de la bar / daca tej+0eaua se
ala in salon.
Ca&e)$arul
!nitate de alimentatie publica caracteri)ata prin desacerea cu prioritate a sortimentelor
(ariate din caea si deri(ate din aceasta. 2re pro+ram asemanator cu cel al barului de )i.
*otarea este speciica / un rol important re(enind utilajelor pentru pre+atirea caelei si
in primul rand espresso-ului.Sortimentul consta in specialitati de caea/ ciocolata / cacao/
ceai/ baututi alcoolice ine la pa0ar/ / bauturi racoritoare si produse din tutun. Ser(iciul se
ace de re+ula de catre barman dar poate i eectuat si de ospatari.
Lact#)$arul
!nitate de alimentatie publica / caracteri)ata prin desacerea cu prioritatea a bauturilor
si preparatelor pe ba)a de lapte ca sortimente de ba)a/ alaturi de care se pot comerciali)a
o serie de alte produse ca: ceaiuri / caele/ sand(isuri cu bran)eturi si oua/ precum si
unele bauturi ara alcool pe ba)a de sucuri din ructe si le+ume. *otarea este
asemanatoare cu a oricarui bar/ un ac cent deosebit punandu-se pe marimea tej+0elei de
bar si a (itrinelor de pre)entare . Ser(iciul se ace direct la bar sau prin ospatari.
Clubul
!nitate caracteri)ata prin aptul ca in aara conditiilor de distractie pentru
clienti6mu)ica/ dans/ jocuri7 asi+ura un sortiment (ariat de bauturi racoritoare / bauturi
cu continut de alcool/ etc. *otarea unei astel de unitati este simpla re)umandu-se la
asi+urarea mobilierului pentru pastrarea si ser(irea sortimentelor speciice si aparatura
.
mecanica. Ser(iciul se asi+ura direct la bar sau prin ospatari. 8 a aceste unitati se pot
stabili taxe de intrare sau consumatii minime obli+atorii.
$arul de 0otel
4epre)inta o combinatie intre barul american si dancin+-barul. Clientilor li se oera
posibilitatea de a ser(i cele mai di(erse preparate / +ustarei/ posibilitati de
distractii6mu)ica discreta / tele(i)oare/ jocuri etc7
E*(ress# $arul
!nitate asemanatoare caL-barului insa mobila dominanta o constituie 1expresso-ul9
montat de tej+0ea. *e aceea tej+0eaua trebuie sa ie lun+a/ pentru a asi+ura un ront lar+
de ser(ire/ cat si conditii de consum. Clientii ser(esc bautura dorita si snac<-ul/ discuta
putin si pleaca.
Pub-ul
!nitate tipic en+le)easca/ in care clientii pot consuma/ inainte si dupa o masa usoara /
(ariate sortimente de ;0is<=/ +in/ bere si coc<teiluri cu si ara alcool.
iann#)$arul
$ar de lux/ ce se caracteri)ea)a prin conort / ele+anta si distinctie/ in sala iind amplasat
si un pian. Se asi+ura astel o ambienta mu)icala deosebita in timpul ser(irii.
8a 40umerie
$ar de lux decorat in ambota 1insulelor9si care oera in principal bauturi pe ba)a de rom.
La C#cteilarie
$ar de lux care oera clientelei bauturi traditionale/ o (arietate de coc<teiluri cu sau ara
alcool si sortimente deosebite de in+0etata.


-

Bar s(#rti+ in stil American
Sunteti pasionat de otbal5 Se-apropie un meci decisi( pe care (reti sa-l traiti la
intensitate maxima/ dar n-ati mai prins bilete pe stadion5 3u disperati: puteti re+asi
atmosera incendiara din tribune intr-un bar. !n bar plin de suporteri la el de inocati
ca d(s. si care urmaresc meciul la tele(i)oarele suspendate pe pereti si se maniesta
)+omotos la iecare atin+ere de balon. Si asta in timp ce sa(urea)a berea preerata sau
mananca o +ustare +en ast-ood. 2ici nimeni nu este sin+ur: a)ele de pe ecranele
tele(i)oarelor creea)a emotii la unison/ amicitiile se nasc spontan/ comentariile amu)ante
abunda/ berea isi ace eectul. 'ste combinatia perecta dintre atuurile unui local clasic si
atmosera de pe stadion/ o combinatie care ii ascinea)a de mult timp pe clientii din
S.!.2. si Canada. 2colo exista in aproape toate orasele un bar sporti(.
,escriere succinta
K atmosera cu ade(arat americanaM
*uminica dupa-amia)a/ aeroportul din Na0n/ in &ermania. !na dupa alta/ masinile
cotesc la stan+a dupa (ec0iul 1c0ec<-point9 al ba)ei americane. *estinatia lor este barul
sporti( Na;<s. 2colo atmosera este tensionata. Pe ecranul tele(i)orului se poate (edea
ultimul tur al unei curse de >ormula 1/ iar ultimii clienti ajun+ la tanc pentru a se bucura
impreuna cu ceilalti de (ictoria lui Mic0ael Sc0umac0er. Olaus/ 23 de ani/ un obisnuit al
barului Na;<s si an al >ormulei 1/ este euoric si oera un rand de bere prietenilor sai.
1*e apt/ noi am (rut sa mer+em la ata locului si sa (edem circuitul/ dar apoi ne-am
+andit ca am putea la el de bine sa urmarim cursa aici si sa sarbatorim imediat dupa
aceea.9
2ici/ re+ele otbal a ost detronat. In aara >ormulei 1/ care ramane a(orita
incontestabila a clientilor/ sporturile americane sunt cele mai populare. 1Multi pleaca de
#
acasa pentru a scapa de $undesli+a 6campionatul +erman de otbal79/ declara sura)ator
4ainer Sc0erer/ proprietarul barului. 1*at iind ca armata americana si-a lasat mult timp
amprenta in aceasta re+iune/ sporturile americane sunt oarte populare aici. Clientii (or
mai de+raba sa (ada Superbo;l decat 8i+a Campionilor9. *ar daca e(enimentele
sporti(e au loc in mie)ul noptii din cau)a decalajului orar5 3ici o problema: 12m
urmarit deja inala Superbo;l la ora 3 dimineata/ cu loricele/ alune si bere americana
pentru a i in ton9/ airma 4ainer Sc0erer.
C0iar si ara mari maniestari sporti(e/ Na;<s este oarte rar +ol. *e la inceputul aacerii/
proprietarul si ec0ipa sa de opt persoane au reali)at o cira de aaceri de aproape .00.000
de euro. *in aceasta suma/ proitul brut este estimat la 12P. Cele mai mari casti+uri se
inre+istrea)a duminica. 8a ora - dimineata incepe cursa pentru micul dejun: clatitele/
painea prajita/ ouale cu sunca sunt oarte apreciate de public. Kricine poate sa isi umple
aruria cu (ar ori de cate ori (rea pentru mai putin de 10 euro. 1Multi din clientii nostri
calatoresc in +rup9/ explica 4ainer Sc0erer/ 1si atunci masa de(ine un e(eniment
colecti(.9
In&#rmatii (e scurt-
Capital initial minim12".000 de euro
Proit brut mediu.6.000 de euroQluna
Situatia pieteiaacerea este oarte de)(oltata in S.!.2./
dar pentru piata din 4omania constituie inca o noutate
>actori de risc..impunerea conceptului pe piata/
or+ani)area acti(itatii
2acerea se recomanda persoanelor cu experienta in +estionarea
acti(itatii unui bar. Se poate a(ea in (edere reorientarea spre acest
speciic a unui bar deja existent.
Cate+a secrete (entru a reusi
12tunci cand restaurantul este plin/ de-abia reusim sa acem ata ser(irii si pre+atirii
elurilor de mancare9/ se destainuie 4ainer Sc0erer. Si totusi nici un client nu asteapta
prea mult. 14etetele noastre sunt standardi)ate. In acest el putem inte+ra oarte rapid in
munca personal ara experienta9. K pi))a este +ata in sapte minute. Kerta include +ustari
precum painea cu usturoi sau boabe de porumb/ 0ambur+eri/ bitec. Patronul explica:
10
1Multi dintre clientii nostri (or sa manance eluri simple/ sa rontaie ce(a sau/ cateodata/
sa imparta intre ei un el de mancare. In restaurantele traditionale/ c0elnerul ar pri(i cu un
aer indi+nat o asemenea impartireR la noi/ este ce(a absolut normal. >eluri de mancare
precum 1Muc0os 3ac0os9 sunt pur si simplu pre(a)ute pentru a i impartite. Cu +reu ar
putea cine(a sa dea +ata o portie intrea+a.9
>iecare )i din saptamana are un subiect culinar special: lunea si martea sunt )ilele pi))ei/
miercurea se +ateste 1Hex-Mex9 care e la mare cinste/ joia 1Snac< Plate9. Jinerea/ clientii
pot de+usta piept de pui in sos barbecue condimentat. 8ista bauturilor are si ea un aspect
oarte american. Pe lan+a coc<tail-urile clasice cum ar i de pilda 1Mar+arita9 si
1Caipirinna9/ clientul mai +aseste bere americana sau mexicana/ ie la cutie/ ie in
1buc<et9 6pac0et de sase sticle pentru care clientul plateste ca pentru cinci7.
"./ mili#ane de eur# ci&ra de a&aceri
Poate datorita transmisiunilor sporti(e de base-ball/ bas<et sau de 0oc<e=/ barul
C0ampions/ care se ala la parterul 0otelului Marriott din >ran<urt/ este de ce(a (reme
mai mult decat un adapost pentru impatimitii sporturilor americane si ai stilului american
de (iata. Hotul aici este autentic/ incepand cu 1*rin<srails9 6mici +0eridoane7 si pana la
pa0are/ ara sa uitam accesoriile sporti(e a+atate pe pereti. Pentru a satisace pretentiile
clientilor/ au ost instalate 26 de tele(i)oare care diu)ea)a in permanenta emisiuni
sporti(e. !n ecran mare este olosit cu oca)ia e(enimentelor sporti(e deosebite. In serile
normale/ sunetul tele(i)oarelor este intrerupt pentru a diu)a in sc0imb cele mai noi 0ituri
mu)icale si/ din cand in cand/ cate un (ec0i sla+ar.
Cel mai bun loc la C0ampions este barul/ care este un el de insula in inima
e(enimentelor. *e la bar/ clientul poate (edea practic toate ecranele de tele(i)or. *aca nu
e nimic interesant la tele(i)or/ merita sa iti indrepti atentia spre tej+0ea/ caci barmanul
ace din prepararea coc<tail-urilor un ade(arat spectacol.
1&ood ood , +ood times , +ood sports9 6mancare buna/ distractie buna/ sporturi bune7/
aceasta este ilo)oia lui !lric0 Nut0/ creatorul barului C0ampions. In doi ani/ el a reusit
sa isi transorme barul intr-unul dintre cele mai populare baruri sporti(e din tara/ cu o
cira de aaceri de 1/. milioane de euro/ din care peste 300.000 proit brut.
Fe$ra $arului s(#rti+ in Canada0
2tmosera este extraordinara si la 10.000 de <m departare spre (est. *ar moti(ul
11
entu)iasmului nu este/ in acest ca)/ otbalul american/ ci 0oc0eiul pe +0eata/ mare sport
national. 8a *on C0err=Ss / situat in 'tobico<e/ la perieria orasului Horonto/ clientii pot
urmari pe 2. de ecrane de tele(i)or si doua ecrane uriase/ o partida de 0oc0ei decisi(a
intre 18es Canadiens9 din Montreal si 1Maple 8eas9 din Horonto. C0iar de la inceputul
meciului/ cele 1-6 de locuri sunt ocupate/ in timp ce alti "0 de clienti se precipita la
tej+0ea.
Publicul este oarte etero+en. Poti intalni bunici si adolescenti/ banc0eri si muncitori pe
santier/ cu totii uniti in jurul unei mari pasiuni: 0oc0eiul pe +0eata. Si trebuie spus ca
ebra 0oc0eiului se traieste cel mai bine in acest 1templu9 canadian al 0oc0eiului care
este barul sporti( *on C0err=Ss.
2menajarea interioara se potri(este oarte bine stilului 1barbatesc9 al barului. S-ar putea
spune ca Fo0n Ta=ne si-a spus cu(antul asupra acestei amenajari: lemn rustic si sobru pe
ta(an si pe pereti/ scaune de lemn/ simple si solide/ mese de lemn masi(. In acest bar nu
exista decat un loc cu o amprenta mai delicata , este (orba de un mic colt linistit re)er(at
doamnelor/ amenajat pe masura: tapiserie cu lori/ ceramica de culoarea piersicii si/ pe
pereti/ tablouri cu peisaje.
12(em bistroul cel mai curat din Canada9/ airma 4o+er C0err= cu con(in+ere. $arul sau
este/ de asemenea/ dintre cele mai populare: este a doua oara cand cititorii celui mai mare
cotidian local/ GHoronto Star9/ ale+ *on C0err=Ss drept cel mai popular bar al metropolei
canadiene. Si asta in ciuda unei concurente serioase: Sports caL si Ta=ne &ret)<=Ss/ alte
doua baruri sporti(e din )ona/ nu au reusit sa se situe)e peste *on C0err=Ss/ desi
beneicia)a de o amplasare ideala/ exact in centrul orasului. In iecare )i/ intre 300 si .00
de clienti (in la *on C0err=Ss pentru a retrai atmosera stadionului in jurul unei beri
6a(orita este 1Molson Canadian9/ o bere blonda si tare7 si a unui 0ambur+er.
Situatia (ietei
Un succes m#ndial
$arurile sporti(e se numara/ de cati(a ani/ printre localurile tinerilor si mai putin tinerilor
din S.!.2. si Canada. 2sta)i/ aproape in toate orasele/ exista mai multe baruri sporti(e
care ri(ali)ea)a intre ele pentru a-si atra+e a(orurile publicului. Cateodata prin mijloace
multimedia si te0nice impunatoare/ alteori prin supraete imense/ cum este ca)ul barului
3e; Uor<er 2ll Star CaL/ ce apartine lui 4obert 'arl/ un specialist al restaurantelor
12
tematice/ sau Sports CaL/ apartinand canadienilor $ill $al<ou si $rad Oinsella. 2cest
lucru se poate ace cu putine in(estitii/ dar cu idei indra)nete/ ca in ca)ul localului
Sunn=side Sports 8oun+e din Ktta;a/ unde proprietarul este mereu +ata sa oere
inormatii despre ultimele scoruri la meciurile de 0oc0ei si de basseball si unde iecare
client este intampinat cu o stran+ere de mana.
2mericanii nu sunt insa sin+urii carora le plac barurile sporti(e: in Na=mar<et/ cartierul
animat si cultural al 8ondrei/ la cate(a minute de Piccadill= Circus si Hraal+ar SVuare/
un bar sporti( si-a desc0is portile acum 10 ani. Sports CaL are o supraata de "00 mp /
patru ecrane (ideo +i+antice si 120 de tele(i)oareM Sambata seara/ este imposibil de +asit
un loc. 8umea sta la coada in ata usii si asteapta cu le+endarul calm britanic sa se
elibere)e un loc liber la tej+0ea/ la restaurant sau la etajul intai/ acolo unde se petrece
actiunea.
*upa spusele Han=ei 3ouril/ an+ajata a barului Sports CaL/ cam 3.000-%.000 de clienti
(in in ;ee<end in acest templu al sportului. *upa parerea ei/ Sports CaL ser(este
aproape 1".000 de clienti pe saptamana. In )ilele lucratoare (in mai ales oameni de
aaceri/ salariati si 1ade(arati9 londone)i. In ;ee<end/ (in mai multi turisti si amilii de la
perieria 8ondrei. >iecare (i)itator c0eltuieste cam 1" lire sterline pentru masa si bautura.
C0iar si micul ma+a)in de su(eniruri de la intrare este oarte rar +ol. 3ici unul dintre
su(eniruri nu e prea ietin/ dar asta n-are importanta atunci cand e (orba sa iei cu tine o
amintire de la cel mai mare bar sporti( din 8ondra. 8a urma urmelor/ acesti clienti/
urmand exemplul barurilor Nard 4oc< CaL/ tin sa isi marc0e)e apartenenta la un +rup/
prin simboluri internationale/ si cauta deci sa stabileasca o le+atura (i)uala cu marea
amilie a barului 1Sports-CaL9.
Franta- traiasca &#t$alul 0
>ranta a imbratisat si ea conceptul barurilor sporti(e: +i+antul 2didas intentionea)a sa
desc0ida baruri de acest tip in opt orase din >ranta. Primul a (a)ut deja lumina )ilei/ la
Houlon. Contrar numeroaselor sale surate americane/ amenajarea interioara a acestor
baruri sporti(e/ cu supraete cuprinse intre 200 si %00 mp/ (a i uturista. !na dintre
caracteristicile neobisnuite ale (iitoarelor baruri sporti(e 2didas/ este ca iecare masa (a
a(ea propriul tele(i)or/ ceea ce (a permite clientului sa isi selectione)e pro+ramul pe care
13
il doreste. In plus/ trei ecrane (ideo uriase/ de 2/-0 de metri in dia+onala/ sunt plasate
deasupra barului pentru a crea atmosera sporti(a.
In ceea ce pri(este meniul/ domneste multiculturalismul/ desi +astronomiei rance)e ii
este re)er(at un loc pri(ile+iat. Clientul (a putea ale+e intre pi))a americana/ cidrul
normand/ patiseria italiana si berea alsaciana. Ji)itatorii primului Sports CaL 2didas/ la
Houlon/ c0eltuiesc in medie cam 1" euro pe mancare si bautura/ cam la el ca si clientii
din 3e; Uor</ Horonto sau >ran<urt.
2cest exemplu arata si altora calea ce trebuie urmata/ caci sansele de reusita sunt bune/ in
>ranta ca si in Marea $ritanie sau in &ermania. In aara barului din Houlon/ barurile
sporti(e cele mai apropiate de ideea ori+inala se +asesc la >ran<urt 6C0ampions7/ $erlin
6Pic<erSs7 si la OWln 6Foe C0amps7. *upa parerea specialistilor/ iecare mare oras poate
1absorbi9 trei sau patru baruri sporti(e/ ara ca acestea sa se 1calce pe picioare9. 'xista
deci excelente posibilitati pentru intreprin)atori/ plus ca barurile sporti(e sunt rentabile si
in orasele mai mici. >ie ca e la 8aut)en0ausen 6Na;<s7/ la $Wblin+en 6Sports CaL7 sau la
Oerpen 6barul sporti( al lui Mic0ael Sc0umac0er7/ ideea se bucura de acelasi succes in
randul clientilor si permite patronilor sa casti+e multi bani.
PublicitateQatra+erea clientelei
StDrniEi curio)itatea clienEilor cu douA sau trei luni Bnaintea desc0iderii barului d(s.
sporti(. Puteti ace acest lucru prin anunturi Bn presA/ campanii de direct mailin+ sau
pliante. *acA (eEi ace reclama numai cu puEin timp Bnainte de a (A desc0ide porEile/ nu
(eEi obtine nici un a(antaj din actorul timp 6care este/ totu@i/ decisi(7. Cele mai bune
suporturi publicitare sunt cotidienele locale/ re(istele de specialitate @i brosurile +ratuite.
PuteEi/ de asemenea/ sA olosiEi posturile locale de radio pentru a (A ace reclamA.
PuteEi cumpArA 30 de secunde de publicitate pentru aproximati( 100 de euro. Producerea
unui spot (a i mult mai scumpA/ peste 1."00 de euro. *ar existA @i posibilitAEi mai
ietine: dat iind cA toate posturile re+ionale de radio dau inormaEii despre dieritele
maniestAri @i e(enimente locale/ meritA sA inormaEi redacEiile despre acti(itaEile d(s.
promoEionale/ concerte sau serate cu anumite teme.
Poate i la el de interesant sA (A inormaEi clienEii despre acti(itAEile pre(A)ute @i
despre e(enimentele sporti(e. 8a barul Pic<erSs din $erlin/ ai@e @i pliante anuntA
emisiunile sporti(e cele mai importante. 'xistA @i o altA posibilitate/ puEin mai
1%
costisitoare/ dar u@or de reali)at cu un computer @i un pro+ram de editare de texte:
editarea unui mic 1)iar al casei9/Bn care cititorul +Ase@te orice/ de la inormaEii reeritoare
la maniestAri/ pDnA la re+ulile otbalului american sau concursuri. 2ltA idee: Bn S.!.2. @i
Bn Canada/ o (ersiune simpliicatA a 1)iarului casei9 a dat re)ultate bune. !n calendar
pliant aminte@te clienEilor care sunt BntDlnirile sporti(e cele mai importante @i ce pro+ram
(or putea urmAri la barul sporti( la o anumitA ora.
2de(arata publicitate/ care nu (A (a costa un ban/ este cea a aimei pe care o (eEi
cuceri prin intermediul clientilor satisAcuEi.
I!A1INEA BARULUI
'mblema (a juca un rol important. >ie ca este (orba de autocolante/ de 0artii cu antet/
de carti de (i)ita/ de ser(etele/ de (esela sau de tricourile personalului/ important este ca
publicul sa inre+istre)e o ima+ine de irma. Pentru lo+o/ ca si pentru numele barului
sporti(/ re+ula este aceeasi: trebuie sa ie po)iti( si dinamic
?n barul d(s. (indeEi nu numai mDncare @i bAuturi/ dar @i un concept/ o idee. Krice
+re@eala de stil sau de +ust (a a(ea repercusiuni ne+ati(e asupra atmoserei din
restaurant/ asupra credibilitaEii d(s. @i deci/ asupra re)ultatelor.. *acA (eEi da barului d(s.
un proil special/ care sA il deosebeascA de celelalte/ atunci (eti cD@ti+a.
ACTIVITATI CO!LE!ENTARE
FACTORI SUCCES
a. 2mbianEa: Proiectul d(s. trebuie sA ie coerent pDnA Bn cele mai mici detalii/ de la
numele barului pDnA la concepEia meniului.
b. Personalul: Proesionalismul personalului (a i judecat potri(it exi+entelor normelor
americane/ de care clienEii d(s. au au)it/ ArA BndoialA. 2mabilitatea @i ser(iciul prompt
sunt lucruri indispensabile.
c. Jarietatea acEiunilor or+ani)ate de $ar:Pentru a menEine (iu interesul clienEilor d(s./
trebuie sA +AsiEi Bn permanentA ce(a nou: un turneu de (olei pe plajA sau un rodeo.
ClienEii a@teaptA permanent distracEia.
d. 2le+erea pro+ramelor HJ:Xineti cont de +usturile publicului @i iEi lexibil Bn pri(inEa
1"
ale+erii pro+ramelor sporti(e. 3u BncercaEi sA-i Gcon(ertiti9 pe clientii dumnea(oastrA la
baseball sau la otbal/ daca ei preerA sA se uite la >ormula 1.
FACTORI ,E RISC
a. Sc0imbarea preerinEelor clienEilor: 2cest risc apare atunci cDnd (A concentraEi asupra
unui anumit sport care/ mDine/ s-ar putea sA nu mai ie Bn (o+a.
b. *e)(oltarea concurenEei: ?n S.!.2./ marile baruri sporti(e B@i permit in(estiEii de
milioane de dolari Bn crearea unor locaEii ultramoderne. 8a o scarA mai micA/ a@teptaEi-(A
la tot elul de concurenEi de elul acesta.
c. Impunerea conceptului pe piaEa: Conceptul de bar sporti( este BncA destul de
necunoscut Bn 'uropa @i trebuie sA BnceapA sA se distin+A de celelalte acti(itAEi/ precum
(ideo-barurile/ barurile-<arao<L etc
2 C#nstructia si instalatia) amena3area $arului
C4eltuieli de 5nce(ut- # amena3are sim(l6
Suma c0eltuita pentru amenajarea barul d(s. depinde/ la urma urmei/ de tipul de
amenajare ales. !n templu al di(ertismentului precum 8ondoner Sports CaL a Bn+0iEit
sute de mii de euro pentru amenajarea sAlii @i acum propune 600 de locuri pe scaune/ 120
de tele(i)oare/ un simulator de sc0i/ un teren de basc0et etc./ totul pe o supraaEA de "00
16
mp. ?n sc0imb/ cu 60.000 de euro se poate amenaja oarte bine un mic bar sporti( de 60
de locuri cu o instalaEie multimedia modestA.
S(atiul
Supraata totala a salii de consumatie se determina urmarindu-se respectarea numarul de mp
care re(in la un loc de masa. Se are Bn (edere supraata ocupata de: scaune/ mese/ acces la
masa/ culoare de circulatie principale/ de+ajamente.
!n bar sporti( ar trebui sA se BntindA pe o supraaEA de 1-0-300 mp. .0P din supraaEa
este ocupatA de restaurant/ iar restul de bucatarie/ depo)it/ toalete/ (estiar. Socotim cam
1/" mp pentru locurile pe scaune/ ceea ce BnseamnA cA restaurantul . (a a(ea Bntre "0-60
de scaune/ plus 1" locuri la bar.
Culoarele de circulatie. Circulatia clientilor trebuie sa se eectue)e/ tinDnd seama de
urmatoarele cerinte:
- a e(ita a+lomerarile: se pre(ad alei de circulatie de 1/"0 m latimeR
- a nu deranja consumatorii ase)ati: aleile secundare (or a(ea 1 m latimeR
- directiile de circulatie ale clientilor trebuie sa tina seama de circuitele de debarasareR
Bn aceste unitati se practica rec(ent (arianta Bn care clientii debarasea)a ei Bnsisi platoul la
sDrsitul mesei.
>ormula idealA este sA a(em camere destul de lar+i/ Bn care sA dam rau liber
ima+inaEiei creatoare. ?ntr-un spaEiu mic (a i diicil de reali)at o atmosera de stadion.
1.
Supraata totala a barului este de 300 m
2
care se imparte in :
sala umatori 130 m
2
sala neumatori 13- m
2
baia 12 m
2
bucataria 20 m
2
*otarile si ec0ipamentele de bar sunt elementele pe care se sprijina practic Bntrea+a
unctionare a locatiei/ in(estitia presupunandu-se a i una pe termen lun+.
2(and Bn (edere exi+entele de unctionare si de dotare a barurilor moderne/
elul6destinatia7/ marimea/ amplasarea si tipul de clientela (i)at repre)inta actori cruciali
Bn anali)a pe care un in(estitor si irmele la care apelea)a pentru constructie si ec0ipare o
1-
(or eectua Bnainte de a dimensioana Bntre+ul ansamblu de bar si de necesarul de
ec0ipamente si dotari.
2menajarea te0nolo+ica a unui bar presupune abordarea a numeroase
probleme:constructia propiu-)isa/instalatiile te0nice/luxul te0nolo+ic optim/doatarea cu
mobilier/utilaje si in(entar pentru ser(ire
Pentru atin+erea parametrilor maximi de unctionare intr-un bar este necesar sa se
pre(ada instalatii te0nice precum:
Instalatia electrica:ser(este la alimentarea cu ener+ie electrica a corpurilor de iluminat si
a unor utilaje/ceea ce presupune asi+urarea locurilor pentru lampi/pri)e pentru utilaje in
toate spatiile unde ele sunt necesare.2le+erea tipului de lumina intr-un bar este/in primul
rand/o c0estiune de rainament si/in al doilea rand/una economica/a(and in (edere
costurile materialelor/durata utili)arii si modul de intretinere. InstalaEia electricA asi+ura
alimentarea cu ener+ie a corpurilor de iluminat @i a unor utilaje respectDndu-se totu@i
anumite norme te0nolo+ice de proil pentru e(itarea electrocutArilor @i a incendiilor.
Sistemul optim de iluminat este considerat a i cel compus din .0 P corpuri luorescente
@i 30 P incandescente1%. Iluminarea se ace direct/ indirect 6prin mascarea aparentA a
sursei de luminA7 sau c0iar natural/ Bn uncEie de ambianEa care se (rea a i creatA. ?n aara
iluminatului public/ o altA cerinEA este semnalarea restaurantului prin irme/ embleme/
panouri/ indicatoare luminate. 2mplasarea mijloacelor publicitare exterioare necesitA Bn
prealabil aprobarea or+anelor de resort.
Instalatia de incal'ire:are o deosebita importanta deoarece temperature optima
repre)inta unul dintre elementele principale ale conortului intr-un bar.Hemperatura
economica recomandata este in jur de 1- +rade CelsiusRpentru mentinerea ei incaperile
trebuie sa aiba o buna i)olare termica.
Instalaiile &ri7#ri&ice ser(esc pAstrArii materiilor prime @i perisabile/ pre+Atirii lor
pentru (Dn)are 6rAcirea bAuturilor/ abricarea cuburilor de +0eaEA/ producerea @i pAstrarea
Bn+0eEatei/ expunerea unor alimente perisabile Bn (itrinele de pre)entare7.
Instalatiile sanitare:asi+ura urni)area apei reci si calde menajeresi unctionarea
canali)arii pentru e(acuarea apei menajere.'le sunt absolute necesare pentru alimentarea
unor utilitati:masini pentru pre+atit cuburi de +0eata/expresso-uri/spalatoare etc.
2limentarea cu apA trebuie mascatA sau inte+ratA decorului. Conductele trebuie sA aibA
1#
capacitatea de a asi+ura (olumul de apA necesarR robinetele trebuie sA ie re)istente/
simple/ estetice @i u@or de BntreEinut1". 3ecesarul de apA caldA 6la temperatura de 6"
+rade Celsius7 este apreciat Bn medie la 10 litri pe )i pe iecare loc din restaurant.
Instalatia de (entilatie-conditionare:intre+este conortul dintr-un bar prin asi+uararea
temperaturii si umiditatii constante/precum si a aerului puriicat. !miditatea relati(A
trebuie sa ie Bntre 30 @i ." P. >uncEional/ condiEionarea unui local presupune cre@terea
sau scAderea temperaturii/ normali)area umiditAEii/ iltrarea aerului 6puriicarea lui7/
introducerea de aer curat @i eliminarea celui (iciat. InstalaEiile moderne de climati)are
asi+urA de altel uncEionarea @i re+larea automatA Bn uncEie de temperatura mediului/
posibilitatea de Bntrerupere/ exploatarea u@oarA/ BntreEinerea simplA @i sonorul redus.
Instalatia de s#n#ri'are:ser(este la buna unctionare a statiilor de ampliicare. 2custica
trebuie astel proiectatA @i reali)atA BncDt sA asi+ure Bn spaEiile de ser(ire o sonoritate
a(ori)Dnd con(ersaEiile @i spectacolele de amu)ament 6concerte7. 2ceasta presupune
+Asirea unor modalitAEi de atenuare a )+omotelor prin soluEii constructi(e/ decoraEiuni
interioare/ 1tratarea9 ta(anului/ pereEilor @i pardoselii.
2menajarea te0nolo+ica a unui bar presupune abordarea simultana a numeroase
probleme:constructia propiu-)isa/instalatiile te0nice/luxul te0nolo+ic optim/doatarea cu
mobilier/utilaje si in(entar pentru ser(ire.
O7ani'area &lu*uril#r de acti+itati
Kr+ani)area interioara a unitatii de alimentatie publica presupune stabilirea unor luxuri
te0nolo+ice optime/ astel BncDt acti(itatea sa se poata desasura Bn bune conditii si Bn
spatii minime. Pentru aceasta se (or or+ani)a cel putin urmatoarele circuite:
- al materiilor prime de la receptie si depo)ite la sectiile de preparareR
- al ser(irii preparatelor culinare si debarasarii meselorR
- al e(acuarii deseurilorR
- al personalului de ser(ire 6oiciu - sala de consumatieR sala de consumatie - oiciu si
spre +rupul sanitar7R
- al consumatorilor 6acces Bn unitate - +arderoba - sala de consumatie - +rup sanitar7.
?n stabilirea acestor circuite se urmareste:
- lux continuu si unisensR
- neintererarea dieritelor circuiteR
20
- trasee scurte si directeR
- respectarea circulatiei pe dreapta.
?n acest scop se (or respecta unele re+uli:
- comunicarea directa 6prin oiciul ospatarilor7 Bntre sala de consumatie si spatiile
de productieR
- or+ani)area circuitului de ser(ire si debarasare Bn jurul oiciului/ astel BncDt distanta de
parcurs pentru un ospatar sa nu depaseasca 30 m 6Bn mod exceptional/ %0 m7R
- dimensionarea corespun)atoare a spatiilor de circulatie:
- culoar principal Bntre mese de 1/"0-2/00 mR
- culoare secundare Bntre mese de 0/#0-1/10 mR
- usi late de cel putin 1/"0 m/ Bndeosebi Bn spatiile de productie si batante Bn locurile cu
o circulatie oarte mareR
- accesul ospatarilor Bn sala de consumatie sa se aca din directia opusa
accesului consumatorilorR
- asi+urarea de accese separat pentru intrarea si iesirea ospatarilor/ Bn procesul de ser(ire a
consumatorilorR
- Bn circuitul materiilor prime de la locul de pastrare si de la acesta la sectia de pre+atire si
preparare/ ca si Bn circuitul semipreparatelor si de e(acuare a deseurilor/ trebuie sa se e(ite
Bncrucisarile/ asi+urDndu-se cele mai scurte traseeR
- pentru +rupurile sanitare Bn olosinta personalului nu se admite accesul direct din spatiile
de lucruR
- circulatia la +arderoba/ ca si la +rupul sanitar Bn olosinta consumatorilor/ trebuie sa se
aca din 0olul de primire/ pe un traseu retras ata de luxul principal de intrare si iesireR
- circulatia consumatorilor Bn sala de consumatie spre mese trebuie sa se aca e(itDnd
tra(ersarea salii de consumatieR
- Bn cadrul unitatilor cu autoser(ire/ accesul consumatorilor la linia de distributie sa se aca
ara tra(ersarea salii de consumatie/ cDt mai direct/ iar mesele sa ie amplasate Bn )one cDt
mai retrase. Circuitele de debarasare sa ie stabilite la capatul opus )onei de acces al
consumatorilor la linia de autoser(ire
21
ers#nalul
2limentaEia publicA e(oluea)a Bntr-o atmosera amicalA @i destinsA/ Bn care clientul este
personajul principal.
!n personal dinamic @i moti(at (a crea mediul necesar
Pentru )ilele cDnd este mai mult de muncA 6(ineri/ sDmbAtA/ duminicA7/ aducem mDna de
lucru suplimentarA. ?n total/ c0eltuielile pentru personal nu ar trebui sA depA@eascA 30P
din cirA de aaceri.
E*em(lu de calcul lunar al renta$ilit6ii
In ca)ul unui bar sporti( bine plasat/ cu o supraaEA totalA de 300 mp care dispune de
.0 de locuri pe scaune/ c0iria este de 20 euroQmp/ cu toate utilitatile incluse. 4estaurantul
primeste cam 3000 de clienEi pe luna/ care c0eltuiesc Bn medie 10 euro iecare pentru
mDncare @i bAuturA. Proprietarul olose@te doi bucAtari care primesc un salariu de .00
euro iecare 6inclu)Dnd toate obli+aEiile aEA de >isc7/ patru c0elneri care primesc un
salariu de %"0 euro iecare @i sase an+ajaEi part-time plAtiEi Bn medie cu 300 euro iecare.
4estaurantul este desc0is Bn iecare )i de la orele #.00 la 2%.00.
?n aceste condiEii se obEine o cirA de aaceri lunarA de aproximati( 30000 de euro/ iar
c0eltuielile Bnsumate 6ac0i)iEie marA/ personal/ c0irie/ publicitate/ amorti)are/ di(erse 7
se ridicA la aproximati( 2%000 de euro. 4e)ultA a@adar un proit Bnainte de impo)itare Bn
jur de 6.000 de euro lunar.


22
2." rinci(alele d#tari ale $arului s(#rti+
$una unctionare a unui bar presupune/in aara unor amenajari te0nolo+ice
corespun)atoare 6constructii/instalatii/unctionalitate7/asi+urarea
mobilierului/uitilajului/in(entarului de lucru ser(ire speciice barului.
Mobilierul si uitilajele unui bar se compun din:tej+0eaua
barului/raturi/mese/scaune/(itrine de pre)entare/casa de marcaj/expresso etc.
2."." !#$ilier &#l#sit in $aruri
Supraata comerciala a unui bar are ca elemente constructi(e principale oiciul/
tej+0eaua-bar/ sala de consumatie/ terasa 6Bn unctie de posibilitati7.
Te374eaua $arului
Sau barul propriu-)is constituie mobilierul principal din orice uniatate de acest el.
>orma si lun+imea barului trebuie sa corespunda spatiului pus la dispo)itie.
In partea exterioara 6spre sala7 se montea)a/pe toata lun+imea barului/doua bare
din dierite materiale/una in partea de sus6pentru sprijinirea mainilor7 si a doua in partea
de jos6pentru sprijinirea picioarelor clientilor7.
In ata tej+0elei se amplasea)a scaunele de bar ixes sau mobile.'le pot i de
orma circulara/cu un diametru de circa "3 cm sau patrate cu latura tot de "3
cm.Inaltimea optima (a atin+e cca -0 cm.
Ra&tul $arului
Cu o orma cat mai simpla/ in armonie cu mobilierul/ara prea multe usi /un+0iuri sau
colturi/se ala/in spatele tej+0elei/la cel putin .0 cm distanta de acesta.
Partea superioara este reali)ata din polite sau casete de pre)entare pre(a)ute cu iluminare
locala in partea de sus/situatie in care sursa de lumina se masc0ea)a prin dierite elemente
decorati(e.
Partea inerioara este pre(a)uta cu raturi desc0ise pentru pastrarea dieritelor obiecte de
in(entar sau a marurilor.
23
!esele
Jaria)a ca orme si dimensiune de la o unitate la alta.
'xista mese dreptun+0iulare/patrate sau rotunde cu diametrul blatului in jur de "0 cm si
inaltimea mai mica decat a meselor de restaurant
.
Scaunele
Se intalnesc dierite tipuri de scaune:taburete/demiotolii/canapele etc.
Hoate trebui armoni)ate si proportionate cu mesele atat sub aspectul dimensiunilor cat si
in ce pri(este materialele din care sunt conectionate.
F#t#lii
Y Structura este metalicA
Pentru tapiEerie puteEi opta Bntre : piele sinteticA/ plus sau stoA.
Y Sunt recomandate a i utili)ate Bn : restaurante/ baruri/ coetArii/ caenele / pi))erii /
spaEii pri(ate.
.Cana(ele
Structura este metalicA.Pentru tapiEerie puteEi opta Bntre : piele sinteticA/ plus sau stoA.

2%
2.".% Ec4i(amente utili'ate in $arul s(#rti+
Ale7erea a(aratel#r
*istribuitorii acestor ec0ipamente de bar cred ca atunci cand se 0otaraste sa cumpere
un astel de produs/ administratorul localului trebuie sa tina cont de cati(a actori. In
primul rand/ eicienta si olosirea acila a aparatelor. Se (a lua in calcul amorti)area si/ ca
in ca)ul oricarui ec0ipament/ trebuie sa se tina cont si de durata sa de (iata/ de +arantie si
de post+arantie.
Mi0aela 3aidin/ Mar<etin+ Mana+er al irmei Hrus crede ca patronul de bar poate
scapa de c0eltuieli daca incredintea)a dotarea unitatii unei irme speciali)ate: G2c0i)itia
aparatelor pe bucati nu este cea mai buna aacere pentru ca inseamna consum de timp si
de bani. Mana+erul poate insa primi la c0eie barul ca un intre+ concept/ +ata sa produca
bani la un ni(el proesionist.9 G'(ident/ mai spune Mi0aela 3aidin/ ca omul trebuie sa
ac0i)itione)e ec0ipamentele urmarind mai multe aspecte: daca primeste consultanta de la
urni)or/ care este calitatea aparatelor/ pretul/ stocul disponibil/ ser(ice-ul/ +arantia si
mentenanta.9
GIn primul rand trebuie sa se tina cont de rulaj/ explica Marilena Habarca/ dar asta nu se
poate (edea decat dupa un anumit timp de la desc0idere. 3u are importanta tipul barului
pentru ca in toate se oera bauturi.9 2ceeasi apreciere o ace si directorul de (an)ari de la
S*S &roup/ dar airma ca importante sunt si estetica/ unctionalitatea si +radul de
automati)are ale aparatului.
2"
E8RESOR
*escriere:
'spressor cu 2 +rupuri automat/ boiler cu tubulatura din cupru/ suport cu sistem de
incal)ire pentru cesti/ motopompa incorporata/ manometru cu dubla scara pentru
(i)uali)area presiunii pompei si a boilerului/ ni(el optic ca)an/ robinet (apori/
intrerupator manual distributie apa/ intrerupator aprindere aparat/ structura de inox/
picioare re+labile pe inaltime/ tastatura distribuire do)e de caea
Caracteristici
Lun7ime- .0 cm
Inaltime- "3/" cm
utere instalata- 3-%.1OT
Adancime- "3/" cm
Alimentare- 3-0 J
9
26
!ASINA ,E SART 1HEATA
CKM$I 8I3' J 120 'C8 6Combina cuburi de +0eataZcombina de spart +0eata 12 in 197
Cantitate de +0eata: 126<+Q)i
C2P2CIH2H' *'PK[IH24': 130O+
&reutate: 1"% <+
*imensiuni:1.20Q-#0Q6.0
AARAT ,E SART 1HEATA
2.
&rup multiplu: aparat spart +0eata-blender-mixerR pa0ar inoxR capacitate 0/- litri-mixer/
1/. litri blenderR dimensiune 6 8 x l x N mm 7: 2-0 x "%0 x "00 R +reutate: 16 O+R
alimentare 220J/ putere 0/-6 O;
CENTRIFU1E
JIH28F!IC'4
Centriu+\ de banc/ pentru extractia sucului din ructe si le+ume/ poate i olosit\
indi(idual 6pentru un pa0ar7 sau Bn ciclu continuu/ separarea sucului de pulp\ si
eliminarea resturilor se reali)ea)\ automat/ recipient 6diametru #2x3. mm7 si iltru din
inox usor demontabile/ Bn\ltime de lucru 2". mm.
*imensiuni &reutate Putere 2limentare
68QlQN mm7 6O+7 6<T7 6J7
2"-x%%0x%#2 1- 0.." 220
STORCATOR ,E FRUCTE SI LE1U!E
2-
Storcator ructe si le+ume/ -00 T/ 2 (ite)e/ capacitate alimentare CC8/ sistem de
si+uranta/ container resturi 1/" <+/ iltru micro-retea/ ar+intiu C!8K24': ar+intiu
P!H'4': -00 Storcator ructe si le+ume/ -00 T/ 2 (ite)e/ capacitate alimentare CC8/
sistem de si+uranta/ container resturi 1/" <+/ iltru micro-retea/ ar+intiu C!8K24':
ar+intiu P!H'4': -00 ;
2#
!ASINA ,E !ACINTAT CAFEA
Masin\ de m\cinat caea/ cu do)ator manual sau automat si tempori)ator.
*imensiuni &reutate Putere 2limentare Jite)A *iametru Producti(itate
68QlQN mm7 6O+7 6O;7 6J7 6rotQmin7 6K mm7 6O+QorA7
1-0x300x"00 12.- 0.3% 220 1%00 6" -QQ10
!I8ERE

Mixer simpluQdubluQtriplu/ pentru b\uturi/ cu 1Q2Q3 pa0are din plastic sau inox/ capacitate
0/- litri.
Cod *imensiuni &reutate Putere 2limentare Jite)A
68QlQN mm7 6O+7 6<T7 6J7 6rotQmin7
>% 200C220C"00 2.- 0.12 220 1"000
30
>6d 330C220C"00 ".1 0.2% 220 1"000
>6H %60C220C"00 ..3 0.36 220 1"000
BLEN,ER
$lender simplu/ cu pa0ar din plastic sau inox/ motor cu 2 (ite)e.
*imensiuni &reutate Putere 2limentare Jite)A Capacitate
68QlQN mm7 6O+7 6<T7 6J7 6rotQmin7 6l7
200x200x%60 % 0.% 220 10000Q1"000 1..
!ASA ,E BILIAR,
Masa de biliard 4KM2 -t
] 6.622/3" 4K3 6HJ2 inclus7 ]
&aranEie: 1 an
PreE:6.622/3" 4K3 6HJ2 inclus7 Stoc:Bn stoc *escriere produs:
'ste din lemn masi( cu picioare sculptate /co@uri de piele @i placA de arde)ie din trei
bucAEi .Se Bncadrea)a Bn cate+oria meselor de biliard proesionale.Se poate ale+e culoarea
posta(ului (erde/ ro@u sau albastru pentru posta( lent/ semilent sau de (ite)A.
*imensiuni exterioare : 2"2 x 1%2 cmR *imensiune : - tR Placa ardesie : 2%1 x 130 cm.
31
2ccesorii pentru biliard
Set de bile biliard Hai;an "./2 mm
] .0 4K3 6HJ2 inclus7 ]
&aranEie: 1 an
Hac 4omeo
] 6" 4K3 6HJ2 inclus7 ]
PreE:6" 4K3 6HJ2 inclus7
*escriere produs:
Hac din doua bucatiR
8un+ime 1%0 cmR
&reutate "20 +.
Hac Krlando scurt 120 cm
] 2" 4K3 6HJ2 inclus7 ]
PreE-2" 4K3 6HJ2 inclus7
32
*escriere produs:'ste acut din artar 6maple7/ dintr-o sin+ura bucata si are lun+imea de
120 cm cu (ar de 12 mm.
TELEVI:OARE CU LAS!A
In&#rmatii te4nice-
*ia+onala ecran 6cm7:10.
2spect ima+ine:16 : #
Contrast:1"000:1
Intensitate luminoasa 6cdQmp7:1"00
4e)olutie:102% x .6-
Sistem audio:10T Z 10T
2ltele:N* 4ead=
VITRINA FRI1ORIFICA
33
4at ri+oriic pentru semipreparate 8C-100

*imensiuni ^mm_ 8un+ime 8atime Inaltime
'xterior #6" ."0 1300
&reutate: 1#0 ^<+_
SupraaEA de expunere: 1/6
3r. de raturi: 3
?ncArcAtura maximA pe rat: - ^<+_
Inter(al de temperaturA: Z%Z10
CondiEii de mediu: Z2" ^`C_ 60P N4
Consum de putere: "20 ^T_
2limentare cu ener+ie: 230 J Q "0 N)
Mediu reri+erent: 4-13% lub 4-%0%
Jersiune:
- usA de sticla Bn spate
- 3 raturi cu re+laj de BnAlEime/ iluminate
- iluminare centralA
- cadre aurite
3%
- terminaEie din lemn: imitaEie lemn Bnc0is sau desc0is
'c0ipament standard:
- circulaEie dirijatA a aerului
- de)+0eEare u@oarA
- auto e(aporarea apei de)+0eEate
- control electronic
'c0ipament opEional:
- +eam BntArit
AARATE UTILI:ATE IN BUCATARIE
.T#stiera du$l6
Hostiera dubla cu supraata striata/ temperatura de lucru "0 aC - 300 aC/ dimensiune
supraata superioara ""0 x 2"" mm/ dimensiune supraata inerioara ""0 x 2"" mm/
putere 3/2 O;/ alimentare 230J/ +reutate 2- O+/ dimensiuni 620 x %3" x 2%0 0 mm
Cre(ier6 du$l6
3"
Crepier\ simpl\ sau dublA/ structur\ inox/plitA din ontA.
Cu(t#are
Cuptor electric/ capacitate " t\(i/ &32Q3/ distanta dintre t\(i 6. mm/ temperatur\ maxima
260aC/ +reutate %1" O+/ panou electronic de comand\/ sond\ pentru testarea produsului/
motor cu in(ersarea sensului de rotatie/ iluminare intern\ cu lamp\ 0alo+en.
Cu(t#are cu micr#unde
36
Cuptor cu microunde/ interiorQexterior inox/ putere +rill 1 <T/ diametru platou 31% mm/ 6
ni(ele de putereZdecon+elare/ timer 30 minute/ alimentare 220J.
.!aini de s(6lat
Masin\ de sp\lat pa0are/ dimensiuni cos: 3"0x3"0 mm
'CKSH24"30>
Masin\ de sp\lat arurii /pa0are/capacitate container 20 litri/ durat\ ciclu de sp\lare 120
secunde/ dimensiune cos "00x"00 mm/ producti(itate "%0 aruriiQor\.
.Pa0are
3.
1.Pa0ar pentru lic0ior
2. Pa0ar pentru c0err=
3. Pa0ar pentru samapanie
%. Pa0ar pentru apa minerala
". Pa0ar pentru bere
6. Pa0ar pentru (in ro)aliu
.. Pa0ar pentru sampanie
-. Pa0ar pentru (in de $ur+undia
#. Pa0ar pentru (in rosu de masa
10. Pa0ar pentru (in alb de masa
11. Pa0ar pentru 40ein;ein 6(in7
12. Pa0ar pentru (in 6desert7
13. Pa0ar pentru coniac
1%. Pa0ar pentru ;0is<e=
1". Pa0ar pentru (od<a
16. Pa0ar pentru apa plata sau suc
1.. Pa0ar pentru sampanie
3-
1-. Pa0ar pentru lic0ior
1#. Pa0ar pentru Martini
20. Pa0ar pentru coc<tail
21. Pa0ar pentru &ro+ 6bautura alcoolica din Coniac sau 4om7
22. Pa0ar pentru ceai sau punc0
2.% SORTI!ENTE ,E BAUTURI SECIFICE BARURILOR
Pre)entarea principalelor sortimente de maruri speciice acti(itaii din baruri are
drept scop cunoasterea de carte lucratorii din sector a caracteristicilor de ba)a ale
produselor respecti(e pentru a putea sa asi+ure primirea lor in conditii de
calitate/depo)itarea potri(it recomandarilor producatorilor si/implicit/reducerea
perisabilitatiilor.
Sortimentele de maruri speciice acti(itatii din baruri se +rupea)a in trei mari
cate+orii:bauturi nealcoolice/bauturi alcoolice/alte produse.
2.%." BAUTURI NEALCOOLICE
In +rupa bauturilor nealcoolice intra:apa minerala/apa +a)oasa6sionul7/
laptele/sucurile din ructe/sucurile din le+ume/nectarul/siropurile din ructe /bauturile
racoritoare industriale/ceaiul/caeaua
Ca&eaua se obtine din semintele plantei Coea 2rabica/ care prin prajire si macinare se
transorma intr-o pulbere inaR bautura se prepara prin ierberea acestei pulberi in apa.
2bu)ul de caea pro(oaca intoxicatia coeinica. 2ceasta se maniesta prin cresterea
excitabilitatii ner(oase/ tremuraturi/ irascibilitate/ insomnie. >enomenele dispar treptat/
daca se intrerupe consumul de caea.
Sucurile de &ructe sunt bauturi obtinute din ructele proaspete/ bine par+uite/ nediluate/
neermentate si neconcentrate. Sucurile naturale se obtin prin presarea ructelor
proaspete/ bine coapte. >ructele cele mai olosite pentru prepararea sucurilor proaspete
3#
sunt merele/ stru+urii/ (isinele/ )meura/ coaca)ele/ ra+ii/ lamaile/ mandarinele/ caisele.
Pentru obtinerea unor produse de calitate este necesar ca materia prima 6ructele7 sa ie
bine coapta/ sanatoasa/ ara semen de (atamare.
Ceaiurile sunt bauturi care se obtin prin introducerea in apa a unor plante sau parti de
plante-radacini/ mu+uri/ run)e/ lori/ seminte/ ructe.
A(ele minerale naturale pro(in din apele subterane care ies la supraata solului sub
orma i)(oarelor naturale. 2pa i)(oarelor captata este imbuteliata pentru a i data in
consum.
2.%.% BAUTURI ALCOOLICE
$auturile alcoolice rec(ent intalnite sunt:(inul/(inurile speciale/produse pe ba)a
de (in/bauturi pe ba)a de alcool rainat si berea.
Sunt produse lic0ide in componenta carora se +aseste alcoolul etilic/re)ultat din:
-ermentatia alcoolica a mustului de stru+uriR
-ermentatia si distilarea ructelor:prune/caise/(isine/cirese etc.R
-amidonul dieritelor cereale/radacini:or)/porumb cartoi etc.R
-distilarea lic0idelor care contin alcool.
Vinul
Jinul repre)inta una dintre cele mai (ec0i bauturi cunoscute de omenire/raspandita a)i pe
intrea+a planeta.
Jinurile se clasiicA dupA:
%0
cul#are/ 6la (inul alb/ ermentaEia mustului are loc separat de pieliEe @i seminEe/ cu
unele excepEii/ la cele ro@ii @i Bn mai micA mAsurA la cele rosL/ se practicA
maceraEia pelicularA7/
c#ninut 5n alc##l 6(inul are Bntre -/"-1"P alcool7 /
c#ninut 5n 'a46r 6(in sec/ (in demisec/ (in demidulce/ (in dulce7/
e&er+escent6 6se reali)ea)A adAu+Dnd 6Bnainte de Bmbuteliere7 licoare de tiraj-
)a0Ar @i le(uri selecEionate 6la C0ampa+ne/ (in spumant7/ sau bioxid de carbon 6la
(in spumos7.
Cele mai importante tipuri de (inuri de la noi sunt: Muscat-Kttonel/ Pinot alb/
4ieslin+/ Sau(i+non $lanc/ >eteascA 3ea+rA/ >eteascA 2lbA/ >eteascA 4e+alA/
&rasA/ HAmDioasA 4omDneasca.
%1
Bauturi (e $a'a de alc##l ra&inat
Sunt cunoscute in comert sub denumirea de bauturi alcoolice industriale sau
bauturi spirtoase.
Jodca:bautura alcoolica preparata pe ba)a de alcool alimentar6obtinut din cereale
sau cartoi7/cu aroma neutral/este incolora sau usor +albuie/cu +ust placut.Ca sortimente
mentionam:(od<a speciala %0a/(od<a extra %0a/(od<a cr=stal %2a.
4omul:bautura alcoolica obtinuta din alcool rainat cu adios de esente
alimentare/)a0ar si caramel pentru culoare.Sortimente:romul Famaica/romul >elix
etc.
&inul:bautura alcoolica preparata din alcool rainat/apa potabila/macerat alco0olic
cu ructe de ienupar/este limpede/ara sedimente/ara particule in
suspensie/incolor/cu mirosul si +ustul placut alco0olic.
T0is<=-ul:produs alco0olic re)ultat din distilarea plame)ilor ermentate de cereale
maliicate si nemaliicate/prin aplicarea unei te0nolo+ii speciice/este un lic0id
limpede/ara particule in suspensie/culoare +alben-inc0is/cu +ust alco0olic usor
umi+en.
8ic0iorul:bautura alcoolica preparata din alcool rainat/)a0ar/+luco)a/sucuri si
distillate din ructe/uleiuri din ructe/extracte si macerate din ructe/coloranti
alimentar= si alte in+rediente.2u aspect de lic0id siropos /cu un +ust placut/dulce
/alcoolic cu aroma caracteristica sortimentului.
Berea
$erea/lic0id limpede/ara sedimente sau impuritati6cu exceptia berii caramel/cu aspect
opalescent/cu sedimente/datorita depunerilor drojdiilor din suspensie7 constitue una
dintre cele mai (ec0i bauturii alcoolice/descoperirile ar0eolo+ice atestand existenta
ei inca de acum aproape -000 de ani.
%2
2.%.2 re(ararea $auturil#r amestec)C#c;taliluri
Coc<tailul este o bautura preparata/putin dura/ara a+resi(itate/usor amaruie si
dulcea+a/sa(uroasa/aromati)ata/racoritoare/aperiti( sau di+esti(e/care desc0ide
apetitul/presupune o ade(arata arta a pre+atirii lui/arta a cunoasterii temeinice a retetelor
si combinarea optima a bauturilor.
$armanul preparator are rol 0otarator in reali)area unui cocteil apreciat si
competiti(e in recomandarea acestuia cu competenta proesionala la consumatori in
unctie de oca)ie.
CKCOH2I8 CN'44U
$8KK*U M24U
&423* CKCOH2I8
C2MP24I CKCOH2I8
PI32 CK82*2
M24&!'4IH2
2.%.< 1ustari s(eci&ice #&erite in $ar
2laturi de +ama (ariata de bauturi pre)entata/ in baruri se oera/ in unctie de
cate+oria si speciicul acestuia/ un sortiment mai bo+at sau mai restrans de +ustari/
produse de patiserie/ bombonerie/ ructe etc.
8a jardiniera/ in plus ata de sortimentul de patiserie-bombonerie pre)entat/ se
adau+a : mi+dale sarate/ alune/ mie) de nuca sarat/ istic/ baton sau tablete de cicolata/
bucati de portocala sau cuburi de ananas/ +lasate in caramel.
%3
2.%.= EFECTUAREA SERVICIULUI RORIU):IS
Ser+irea $auturil#r nealc##lice
2ducerea si ser(irea ceaiului se pot eectua in trei eluri asa cum este pre)entat in
continuare.
Ceainicul in care a ost turnat ceaiul preparat se asea)a pe o arurie-suport prinsa cu
de+etul mare deasupra si celelalte de+ete de la mana stan+a dedesupt acoperite cu ancarul
desasurat si se aduce pe umarul drept inainte / putin andat / apropie aruria cu ceainicul
de ceasca ce se +aseste pe blatul mesei / prinde cu de+etele mainii drepte toarta
ceainicului / a(and +rija ca de+etul aratator sa ie as)at peste capacul acestuia si incepe
turnarea ceaiului aplecand ceainicul / pentru a e(ita producerea stropilor
Se preia in ceinic numai apa iarta / iar pe arurioare ceaiul si )a0arul / preambalate in
ambalaje speciale . >arurioarele se asea)a pe o ta(a iar ceainicul pe o arurie cu ceainic
cu de+etul mare deasupra si celelalte de+ete de la mana dreapta dedesupt . In sala /
aruria cu ceainic se lasa la consola sau se inmanea)a altui lucrator . Se poate insa ca mai
intai sa ie adusa ta(a si apoi aruria cu ceainic / e(itandu-se astel e(entuala racier a
apei . >arurioarele cu ceai si )a0ar preambalat se asea)a pe blatul mesei la o distanta
accesibila clientiilor iar apa ierbinte din ceainic se toarna in cesti / eectunadu-se
operatiunile descries mai in sus urmand ca iecare client sa introduca in apa mai intai
)a0arul si apoi pac0etelele cu ceai / pe care le lasa mai mult sau mai putin timp / dupa
cum preera sa ie ceaiul / mai concentrat sau mai slab.
Se preiau doua ceinice / unul cu capacitate mai mica in care se +aseste esenta de ceai si
altul mai mare in care se +aseste apa ierbinte . >iecare se asea)a pe cate o arurie-suport
si se transporta in sala cu ajutorul ta(ii ase)ate pe antebratul sip alma stan+a acoperite cu
ancarul . 8a masa se solicita iecarui consummator preerinta consumarii ceiului 6 mai
concentrat sau mai slab 7 prin ormula 1 cum doriti ceaiul5 mai concentrat sau mai slab
59 si in untie de raspunsul primit se toarna in ceasca / mai intai esenta de ceai in
cantitatea apreciata ca ar corespunde cu preerinta clientului si apoi apa ierbinte /
eectuandu-se acelasi operatiuni descrise mai sus . Pentru indulcirea ceaiului se aduce ie
arurioara cu )a0ar preambalat / ie )a0arnita.
%%
2ducerea si ser(irea caelei se eectuea)a in mod direct / in unctie de elul caelei si
modul de preparare a acesteia.
Caeaua pre+atita la sectie se aduce in cesti ase)ate pe o ta(a / insotite de arurioarele-
suport respecti(e. >arurioarele sunt ase)ate unele sub altele / cu emblemele indreptate
spre stan+a in apropierea mar+inii ta(ii de lan+a brat / iar cestile cu caea cu toartele
indreptate spre dreapta . Pe arurioara de deasupra setului se poate ase)a o ceasca cu
caea . Ha(a se transport ape bratul si pe plama stan+a acoperita cu ancarul impaturit .
2juns la masa / c0elnerul se apropie de partea dreapta a consumatorului cu urmea)a sa ie
ser(it / prinde cu mana dreapta 6 de+etul mare deaspura si celelalte dedesupt 7 arurioara
cu ceasca si o asea)a in ata clientului / in asa el incat ceasca sa aiba toarta spre dreapta
si emblema spre client / iar arurioara sa aiba emblema spre mijlocul blatului mesei . Se
retra+e si trece spre stan+a / prin spatele clientului ser(it pana la celalalt client . Prinde cu
mana dreapta o ceasca de pe o ta(a si o asea)a pe arurioara / procedand ca la primul
client . 4epeta operatiunile pan ace (or i ser(iti toti de la masa . In ca)ul in care
arurioara este mai mare decat ceasca / pentru a se e(ita alunecarea acesteia se
recomanda ca pe arurioara sa se ase)e / inainte de a i ase)ate cestile / un ser(etel.
2ducerea si ser(irea apei minerale . Sticlele cu apa minerala se asea)a in rapierele
cu +0eata la barul de ser(iciu . C0elnerul acopera rapiera cu un ser(etel / o prinde de
toarte cu ambele maini si o transporta in sala pentru ser(irea clientilor / ase)and-o pe
support. *e re+ula / suporturile se asea)a in partea dreapta a unui barbat . Pentru
respectarea acestei re+uli / c0elenrul (a lua suportul cu rapiera si le (a ase)a / daca este
ca)ul in acest el . 4idica sticla di rapiera cu mana stan+a / o ster+e cu ancarul ce se
+aseste pe mana dreapta . Hrece ancarul pe antebratul stan+ / iar sticla o ixea)a bine in
palma stan+a . Cu mana dreapta ia din bu)unarul din partea dreapta a blu)ei c0eia si
desace capsula . Sticla (a i tinuta in acest timp in mana stan+a . 3u este permis sa se
desaca capsula tinadu-se sticla intre +enunc0i sau re)emata de bustul c0elnerului.
*in mana stan+a / sticla este trecuta in palma dreapta / se prinde de la mijloc cu
de+etul mare de o parte si de cealalta parte opusa / cu de+etul aratator indreptat spre +atul
sticlei / pe partea dreapta a clientului ce urmea)a sa ie ser(it / cu piciorul drept andat
putin inainte / apropie +ura sticlei de mar+inea pa0arului ce se +aseste pe blatul mesei /
ara sa-l atin+a si toarna incet lic0idul din sticla / pe mar+inea interioara a pa0arului
%"
pentru a e(ita sarirea stropilor . *upa incetarea operatinuii de turnare / sticla se rasuceste
putin spre dreapta pentru e(itarea prelin+erii lic0idului pe sticla si de aici pe ata de
masa . Pa0arele raman neumplute circa 1-3 cm . Se trece apoi in stan+a pentru a se
continua ser(irea celorlalti clienti . In timp ce c0elnerul se ala in spatele clientului
ser(it / ster+e cu ancarul picaturile de apa ce se scur+ pe +ura sticlei.
2ducerea si ser(irea sucului de ructe. 2ceste operatiuni se pot eectua in doua
eluri:
-aducerea mai intai a pa0arelor cu ajutorul unei ta(i si ase)area lor pe blatul maesei / in
dreapta pa0arului pentru apa / respecatandu-se aceleasi re+uli descrise la aducerea si
ase)area pa0arelor pentru apa minerala / dupa care se aduce rapiera cu sucul de ructe
imbuteliat / ser(irea lui acandu-se in acelasi mod cu apa mineralaR
-preluarea de la barul de ser(iciu a pa0arelor cu sucul de ructe si transportarea lor cu
ajutorul unei ta(i la masa clientilor / unde c0elnerul prinde cu trei de+ete de la mana
dreapta , mare / aratator si inelar , ba)a / sau piciorul pa0arului ce se +aseste in
apropierea mar+inii ta(ii de lan+a palma / il ridica si il asea)a pe blatul mesei in dreapta
pa0arului pentru apa minerala.
Ser+irea $6uturil#r alc##lice
Ser(irea se eectuea)a in mai multe sisteme / in unctie de elul bauturii / de numarul si
de preerintele clientilor.
Ser(irea la pa0ar a bauturilor aperiti( . C0elnerul aduce bauturile de la sectia bar / in
pa0are de "0-100 ml puse pe o ta(a acoperita cu un ser(et din pan)a . Ha(a se asea)a pe
antebratul si palma stan+a acoperite cu ancarul si se transoprta la masa.
Ser(irea (inurilor imbuteliate . $auturile imbuteliate se ridica de la sectia bar si se aduc
in salon pentru a i pre)entate . Sticla se asea)a pe ancar / pe mana dreapta / asteel ca
etic0eta de pe sticla sa poata si (a)uta si se pre)inta pe partea dreapta a clientului .
*upa ala+erea (inului de catre client / acesta se aduce de la sectie la masa astel :
(inurile albe imbuteliate consumandu-se racite / se aduc la masa in rapiere cu +0eata /
insotite de apa minerala sau apa +a)oasa / acoperite cu un ser(et din pan)a . >rapiera
adusa la masa se asea)a pe suport lan+a unul din colturile mesei / de preerinta in partea
dreapta a clientului care conduce masa.
%6
Jinurile rosii / consumandu-se la temperature camerei / se pot aduce in rapiere
specialae / acoperite cu ser(et de pan)a care se poate ase)a direct pe masa.
Sampania se ser(este bine racita / olosindu-se o rapiera speciala in care au ost ase)ate
/ pe lan+a / straturi de +0eata marunta si sare . Pentru a se raci mai bine m sticla se
in(arteste inainte si inapoi cu ajutorul unei sori / sau se raceste +atul sticlei intre maini .
Sampania se aduce la masa in rapiera speciala / acoperita cu un ancar sau ser(et.
Ser(irea berii prin debitare la 0alba . 2paratul pentru ser(irea berii din butoi sau tanc /
ce se continua cu serpentine de racier a lic0idului instalata sub tej+0eaua bar / trebuie
spalat cu apa rece dupa iecare )i de lucru pentru pastrarea calitatii berii si a da
posibilitatea de)(olatarii microor+anismelor / de process ce conduce la imbolana(irea
berii si indirect a consumatorilor . *e asemenea / saptamanal se demontea)a sonda
aparatului racordata la urtunul de e(acuare a berii la canea / canalele de debitat bere se
inmoaie in apa cu soda calcinata 2P dupa care se spala cu peria toate oriiciile si
accesoriile aparatului . *upa spalare se ster+ toate accesoriile aparatului / sonda / canalele
/ apoi se remontea)a aparatul / la intrea+a instalatie R se introduce apa calda intr-un butoi
de bere / se introduce presiunea obisnuita de 1/-- atm si se spala serpentine repetand
operatia pana re)ulta apa e(acuata curate / limpe)ind in inal cu apa rece .
$erea ser(ita din butoi trebuie sa aiba asi+urata o temperature cuprinsa intre "--
0
C si o
presiune permanenta de 1/- atm. Presiunea continua in butoiul cu bere / se asi+ura cu
ajutorul tuburilor de dioxid de carbon / pre(a)ute cu redactor de presiune si manometru.
4ecomandarea si ser(irea (inurilor in structura meniurilor . Pentru educarea +ustului
consumatorilor in consumul de (inuri la masa / lucratorii din procesul ser(irii au un rol
deosebit de important in cunosterea calitatii (inului si in unctie de imprejurare / sa
recomande pe cel mai potri(it (in . 2ceasta munca este diicila / cu re)ultate care se botin
intr-un timp mai indelun+at / insa este absolute necesara R consumatorii isi (or educa
+ustul / de(enind consumatori cunoscutori si exi+enti ai unui produs bun si util.
2(and in (edere conditiile care determina consumul unui anumit sortiment de (in / se
recomanda in principal in unctie de trei actori :
- oca)ia care +enerea)a consumul de (in la masa R
- preparatele culinare struncturate in meniu la masa R
- orele de consum in etapele )ilei si ser(irea (inului la masa.
%.
Ser(irea (inului la masa de catre ospatar se ace prin pre)entarea sortimentului 6 sticlei 7
preerat de consumatori si recomandat de ospatar . 'l tine sticla pe palma si antebratul
stan+ si ace o pre)entare a caracteristicilor sortimentului de (in / pe partea dreapta a
consumatorului care a eectuat comanda la masa .
Jinurile albe 6 +alben pai 7 se aduc racite de la sectia bar / iar (iurile rosii se aduc
neracite / pastrate la temperature camerei / 16-1-
0
C . Pentru racirea (inurilor albe
6 +alben pai 7 in sectia bar sunt pre(a)ute dulapuri 6 camere 7 ri+oriice / ce asi+ura o
temperature de 2-%
0
. 4acirea se poate reali)e si in sectorul iecarui ospatar / prin
asi+urarea cu ri+ider sau racier la masa consumatorilor / prin intermediul rapierelor cu
+0eata .
*upa pre)entarea sticlei si acceptarea sortimentului de catre consumatori la masa /
ospatarul se retra+e la masa +0eridon pentru debusonarea sticlei . *ebusonarea se ace
prin taierea si indepartarea capisonului de 0artie 6 staniol 7 / apoi se introduce tirbusonul
la mijlocul dopului ara a-l perora si se scoate dopul olosind par+0ia tirbusonuluiR apoi
se ster+e +atul sticlei cu ancarul . *aca la debusonarea sticlei se sarma dopul si in (in
cad particolele de pluta / se umple sticla cu (in din acelasi sortiment / astel ca particolele
de pluta sa iasa la supraata / dupa care acestea se inlatura prin miscarea ener+ica a sticlei
deasupra cu(ei spalatorului . *aca dopul cade in sticla sau se spar+e +atul sticlei / in
aceasta situatie se transera continutul ei in alta sticla curate cu aceasi etic0eta / prin
strecurare cu tion.
LE1ISLATIE
> C#n&#rmitatea (r#dusel#r cu s(eci&icatiile cu(rinse in c#ntractul de +an'are)
cum(arare
Art. =
617 Jan)atorul este obli+at sa li(re)e consumatorului produse care sunt in conormitate cu
contractul de (an)are-cumparare.
627 Se considera ca produsele sunt in conormitate cu contractul de (an)are-cumparare
daca:
a7 corespund descrierii acute de (an)ator si au aceleasi calitati ca si produsele pe care
%-
(an)atorul le-a pre)entat consumatorului ca mostra sau modelR
b7 corespund oricarui scop speciic solicitat de catre consumator/ scop acut cunoscut
(an)atorului si acceptat de acesta la inc0eierea contractului de (an)are-cumparareR
c7 corespund scopurilor pentru care sunt utili)ate in mod normal produsele de acelasi tipR
d7 iind de acelasi tip/ pre)inta parametri de calitate si perormante normale/ la care
consumatorul se poate astepta in mod re)onabil/ date iind natura produsului si
declaratiile publice pri(ind caracteristicile concrete ale acestuia/ acute de (an)ator/ de
producator sau de repre)entantul acestuia/ in special prin publicitate sau prin inscriere pe
etic0eta produsului.
Art. ?
3u se considera a i lipsa de conormitate daca in momentul inc0eierii contractului de
(an)are-cumparare consumatorul a cunoscut sau nu putea/ in mod re)onabil/ sa nu
cunoasca aceasta lipsa de conormitate ori daca lipsa de conormitate isi are ori+inea in
materialele urni)ate de consumator.
Art. /
Jan)atorul nu este raspun)ator de declaratiile publice pre(a)ute la art. " alin. 627 lit. d7/ in
oricare dintre urmatoarele situatii/ daca probea)a ca:
a7 nu a cunoscut si nu ar i putut/ in mod re)onabil/ sa cunoasca declaratiile in cau)aR
b7 declaratia usese corectata la momentul inc0eierii contractului de (an)are-cumparareR
c7 deci)ia de a cumpara produsul nu putea i inluentata de declaratiile publice in cau)a.
Art. @
617 Krice lipsa a conormitatii re)ultata dintr-o instalare incorecta a produselor (a i
considerata ec0i(alenta cu o lipsa a conormitatii produselor/ daca instalarea ace parte
din contractul de (an)are a produselor si produsele au ost instalate de (an)ator sau pe
raspunderea sa.
627 Pre(ederile alin. 617 se aplica si in ca)ul in care produsul destinat a i instalat de
consumator este instalat de acesta si instalarea incorecta este datorata unei deiciente in
instructiunile de instalare.
%#
,re(turile c#nsumat#rului
Art. A
Jan)atorul este raspun)ator ata de consumator pentru orice lipsa a conormitatii
existenta la momentul cand au ost li(rate produsele.
Art. "B
In ca)ul lipsei conormitatii/ consumatorul are dreptul sa i se aduca produsele la
conormitate/ ara plata/ prin reparare sau inlocuire/ in unctie de optiunea
consumatorului/ conorm art. 11/ sau sa beneicie)e de reducerea corespun)atoare a
pretului ori de re)olutiunea contractului pri(ind acele produse/ in conditiile art. 13 si 1%.
Art. ""
617 In ca)ul lipsei conormitatii/ consumatorul are dreptul de a solicita (an)atorului/ ca
masura reparatorie/ inlocuirea sau repararea produsului in unctie de optiunea sa/ in
iecare ca) ara plata/ cu exceptia situatiei in care aceasta solicitare este imposibila sau
disproportionata.
627 K masura reparatorie (a i considerata ca disproportionata/ daca ea impune
(an)atorului costuri care sunt nere)onabile in comparatie cu cealalta masura reparatorie/
luandu-se in considerare:
a7 (aloarea pe care ar i a(ut-o produsele daca nu ar i existat lipsa de conormitateR
b7 importanta lipsei de conormitateR
c7 daca cealalta masura reparatorie ar putea i reali)ata ara un incon(enient semniicati(
pentru consumator.
637 K masura reparatorie (a i considerata ca imposibila daca (an)atorul nu are un produs
identic pentru inlocuire.
6%7 Krice reparare sau inlocuire a produselor (a i acuta in cadrul unei perioade
re)onabile de timp/ stabilita de comun acord intre (an)ator si consumator/ si ara niciun
incon(enient semniicati( pentru consumator/ luandu-se in considerare natura produselor
si scopul pentru care acesta a solicitat produsele.
Art. "%
Hermenul ara plata/ pre(a)ut la art. 10 si 11/ se reera la costurile necesare aducerii
produselor la conormitate/ inclusi( costurile postale/ manopera si materialele.
Art. "2
"0
Consumatorul poate solicita o reducere corespun)atoare a pretului sau re)olutiunea
contractului in oricare dintre urmatoarele ca)uri:
a7 daca nu beneicia)a nici de repararea/ nici de inlocuirea produsuluiR
b7 daca (an)atorul nu a luat masura reparatorie intr-o perioada de timp re)onabilaR
c7 daca (an)atorul nu a luat masura reparatorie/ conorm art. 11 alin. 6%7/ ara
incon(eniente semniicati(e pentru consumator.
Art. "<
Consumatorul nu este indreptatit sa solicite re)olutiunea contractului/ daca lipsa
conormitatii este minora.
Termene
Art. "?
4aspunderea (an)atorului/ conorm pre(ederilor art. #-1%/ este an+ajata daca lipsa de
conormitate apare intr-un termen de 2 ani/ calculat de la li(rarea produsului.
Art. "/
Consumatorul trebuie sa inorme)e (an)atorul despre lipsa de conormitate in termen de
doua luni de la data la care a constatat-o.
Art. "@
Pana la proba contrara/ lipsa de conormitate aparuta in termen de 6 luni de la li(rarea
produsului se pre)uma ca a existat la momentul li(rarii acestuia/ cu exceptia ca)urilor in
care pre)umtia este incompatibila cu natura produsului sau a lipsei de conormitate.
1arantii
Art. "A
&arantia este obli+atorie din punct de (edere juridic pentru oertant/ in conditiile
speciicate in declaratiile reeritoare la +arantie si in publicitatea aerenta.
Art. %B
617 &arantia trebuie sa cuprinda mentiuni cu pri(ire la drepturile conerite prin le+e
consumatorului si sa ateste in mod clar ca aceste drepturi nu sunt aectate prin +arantia
oerita.
627 &arantia trebuie sa preci)e)e elementele de identiicare a produsului/ termenul de
"1
+arantie/ modalitatile de asi+urare a +arantiei - intretinere/ reparare/ inlocuire -/ inclusi(
denumirea si adresa (an)atorului si ale unitatii speciali)ate de ser(ice.
637 &arantia trebuie redactata in termeni simpli si usor de inteles.
Art. %"
617 8a cererea consumatorului +arantia (a i oerita in scris sau pe orice alt suport durabil/
disponibil si accesibil acestuia.
627 In ca)ul in care +arantia nu respecta pre(ederile alin. 617 si ale art. 20/ (alabilitatea
acesteia nu este aectata/ consumatorul a(and dreptul de a solicita (an)atorului
indeplinirea conditiilor incluse in declaratiile reeritoare la +arantie.
Art. %%
617 Clau)ele contractuale sau intele+erile inc0eiate intre (an)ator si consumator inainte ca
lipsa de conormitate sa ie cunoscuta de consumator si comunicata (an)atorului/ care
limitea)a sau inlatura/ direct ori indirect/ drepturile consumatorului pre(a)ute de pre)enta
le+e/ sunt nule de drept.
627 In ca)ul produselor olosite/ consumatorul si (an)atorul pot con(eni reducerea
termenului pre(a)ut la art. 16/ dar nu la mai putin de un an de la data li(rarii produsului.
Sanctiuni
Art. %2
617 Constituie contra(entii urmatoarele apte si se sanctionea)a dupa cum urmea)a:
a7 nerespectarea pre(ederilor art. 20 si 21/ cu amenda de la 1.000 lei la 2.000 leib7R
b7 nerespectarea pre(ederilor art. # si 1#/ cu amenda de la ".000 lei la 2".000 leib7.
627 Constatarea contra(entiilor si aplicarea sanctiunilor se ac de catre repre)entantii
imputerniciti ai 2utoritatii 3ationale pentru Protectia Consumatorilor.
b7 Cuantumul amen)ilor este exprimat in moneda noua potri(it dispo)itiilor 8e+ii nr.
3%-Q200% pri(ind denominarea monedei nationale/ publicata in Monitorul Kicial al
4omaniei/ Partea I/ nr. 66% din 23 iulie 200%/ cu modiicarile si completarile ulterioare.
Art. %<
Contra(entiilor pre(a)ute la art. 23 le sunt aplicabile dispo)itiile Krdonantei &u(ernului
nr. 2Q2001 pri(ind re+imul juridic al contra(entiilor/ aprobata cu modiicari si completari
prin 8e+ea nr. 1-0Q2002/ cu modiicarile si completarile ulterioare.
"2
<. E*(l#atarea intretinerea si re(ararea instalatiil#r si
ec4i(amentel#r
RE1ULILE CI NOR!ATIVELE
sanitar#)e(idemi#l#7ice de stat (entru unit6ile de alimentaie (u$lic6
<.".,is(#'iii 7enerale
". Pre)entele re+uli @i normati(e sanitaro-epidemiolo+ice de stat 6Bn continuare , re+uli
sanitare7 stabilesc cerinEele sanitare @i de i+ienA pentru unitAEile de alimentaEie publicA 6Bn
continuare - unitAEi7 care preparA @i comerciali)ea)A produse culinare/ produse de
coetArie-patiserie/ bAuturi @i alte produse alimentare/ Bn care (Bn)area @i consumul se ace
pe loc sau la locurile de muncA @i studii/ Bn locurile de a+rement ori la domiciliu.
Pre)entele re+uli sanitare se aplicA/ de asemenea/ localurilor de alimentaEie din @coli/
+rAdiniEe/ a)iluri pentru bAtrBni/ cantine sociale/ unitAEi militare/ penitenciare/ complexe
turistice/ instituEii medico-sanitare @i alte localuri de alimentaEie similare.
%. Pre)entele re+uli sanitare nu se aplicA produselor alimentare abricate industrial.
2.2cti(itAEile @i ser(iciile de alimentaEie publicA se (or desA@ura Bn unitAEi autori)ate
sanitar Bn acest scop.
<. ?n scopul pre)entelor re+uli sanitare urmAtorii termeni se deinesc dupA cum urmea)A:
bucAtArie , spaEiile Bn care 0rana este preparatA/ tratatA termic sau reBncAl)itA pentru a i
ser(itA @i nu includ spaEiile de prelucrare preliminarA a materiilor prime @i de depo)itare a
produselor alimentareR
"3
produs culinar rAcit , produs culinar destinat a i pAstrat la temperaturi ce nu depA@esc
Z%aC Bn orice parte a produsului pentru o perioadA de maximum " )ileR
curAEare , BndepArtarea solului/ resturilor de produse alimentare/ praului/ +rAsimilor sau a
altor substanEe inde)irabile/ inclusi( de pe supraeEele de lucru/ (eselA/ utilaj/ in(entarR
contaminare , pre)enEa sau pAtrunderea substanEelor inde)irabile Bn produsR
produs culinar tratat termic 6coo<ed7 , produs culinar tratat termic @i pAstrat ierbinte sau
reBncAl)it @i pAstrat ierbinte pentru ser(ire consumatorului/ sau produse culinare
preparate reci @i pAstrate la rece pBnA la ser(irea consumatoruluiR
produs culinar preparat cu +rad Bnalt de inisare , produs culinar tratat termic/ rAcit rapid
@i pAstrat reri+erat sau con+elatR
manipulare a produselor culinare , orice operaEiune de preparare/ procesare/ ambalare/
depo)itare/ transportare/ distribuire @i ser(ire a produselor culinareR
manipulator al produselor culinare , persoanA care manipulea)A sau (ine Bn contact cu
produsele culinare ori cu ec0ipamentul sau ustensilele olosite la pre+Atirea produselor
culinareR
i+ienA a produselor alimentare , toate mAsurile necesare pentru asi+urarea si+uranEei
6inoensi(itAEii7/ inte+ritAEii @i (alorii nutriti(e a produsului culinar la toate etapele de
obEinere a 0ranei de la cre@tere/ producere sau preparare pBnA la ser(irea ei inalA
indi(i)ilorR
produs culinar con+elat , produs culinar menEinut la temperatura e+alA cu sau sub minus
1-aC Bn orice parte a produsuluiR
lot , cantitatea totalA a produselor culinare/ produse Bn acelea@i condiEii esenEiale @i Bn
acela@i inter(al de timpR
dAunAtori , insecte/ pAsAri/ ro)Atoare @i orice alte animale/ capabile sA contamine)e 0rana
direct sau indirectR
porEionare , di(i)area 0ranei Bnainte sau dupA preparare Bn una sau mai multe porEiiR
produse culinare potenEial periculoase , produse culinare capabile sA susEinA cre@terea
rapidA @i pro+resi(A a microor+anismelor toxino+ene @i celor pro(ocatoare de toxiinecEii
alimentare @iQsau boli diareice acute.
"%
<.%.Cerine (ri+ind asi7urarea cu a(6 i canali'area
2B. !nitAEile trebuie sA dispunA @i sA oloseascA permanent Bn acti(itatea lor apA potabilA
curentA/ rece @i caldA/ sub presiune @i temperaturA adec(atA/ Bn cantitate suicientA @i
corespun)Atoare din punctul de (edere al calitAEii @i inoensi(itAEii pre(ederilor actelor
normati(e Bn (i+oare pri(ind apa potabilA/ cu instalaEii adec(ate pentru pAstrare @i/ Bn ca)
de necesitate/ pentru distribuire/ @i cu protecEie adec(atA contra contaminArii.
2". ?n localitAEile sau )onele lipsite de reEele publice de distribuire a apei potabile este
permisA olosirea apei de BntBnA prin instalaEii proprii/ corespun)Atoare din punct de
(edere sanitaro-i+ienic/ cu obli+ati(itatea ca aceasta sA BndeplineascA condiEiile de
potabilitate.
2%. !nitAEile care olosesc surse proprii de apA potabilA (or asi+ura protecEia sanitarA a
acestora @i controlul calitAEii apei utili)ate.
22. >olosirea +0eEii naturale Bn unitAEi este permisA numai pentru rAcirea bAuturilor
Bmbuteliate. &0eaEa (a pro(eni numai din +0eEArii autori)ate sanitar.
2<. &0eaEa (a i preparatA numai din apA potabilA @i (a i manipulatA @i depo)itatA/ astel/
BncBt sA ie protejatA de contaminare.
2=. 2burii utili)aEi pentru contactul direct cu produsele culinare sau supraeEele de contact
cu produsele culinare nu trebuie sA conEinA substanEe care sA pre)inte pericol pentru
sAnAtate sau sA contamine)e produsele alimentare.
2?. 2pa nepotabilA utili)atA pentru producerea de aburi/ reri+erare/ stin+erea incendiilor
sau alte scopuri similare nele+ate de produsele culinare/ (a i transportatA prin reEele
complet separate/ identiicabile prin culoare/ ArA conectAri Bncruci@ate cu Ee(i de
transportare a apei potabile.
2/. Pe tot luxul te0nolo+ic de producere/ conorm necesitAEilor/ (or i instalate
con(enabil c0iu(ete @i robinete cu amestecAtor pentru apa caldA @i rece pentru spAlarea/
de)inectarea @i uscarea mBinilor. !scAtoarele electrice sau @er(eEelele @i recipientele
pentru @er(eEelele utili)ate (or i amplasate lBn+A c0iu(etA. InstalaEiile (or i asi+urate cu
Ee(i pre(A)ute adec(at cu sion/ racordate la canalele de scur+ere.
2@. Pentru curAEarea @i de)inectarea instalaEiilor/ instrumentelor @i a ustensilelor de lucru
(or i asi+urate utilaje adec(ate/ conecEionate din materiale re)istente la coro)iune/ care
""
pot i u@or curAEate/ dotate cu mijloace de asi+urare cu apA caldA @i rece Bn cantitAEi
suiciente.
2A. 4eEelele de e(acuare a apelor u)ate/ inclusi( sistemele de canali)are/ (or i construite
astel/ BncBt sA se excludA contaminarea apei potabile. Xe(ile de scur+ere (or i dotate
corespun)Ator cu sion @i (or duce la canalele de scur+ere.
<B. Hrecerea coloanelor de canali)are prin BncAperile de preparare/ depo)itare @i ser(ire a
produselor culinare este permisA numai cu condiEia i)olArii lor/ astel/ BncBt sA se pre(inA
orice posibilitate de iniltraEie @i impuriicare a spaEiilor @i produselor.
<". ?n localitAEile ArA reEea de canali)are a apelor u)ate colectarea @i BndepArtarea
re)iduurilor lic0ide (or i adaptate la condiEiile locale/ asi+urBndu-se amenajarea/
exploatarea @i BntreEinerea instalaEiilor respecti(e Bn permanentA stare de uncEionare/
astel/ BncBt sA se pre(inA contaminarea spaEiilor alimentare cu ape u)ate/ precum @i
poluarea mediului BnconjurAtor.
<.2.Cerine (ri+ind cur6area i i7iena s(aiil#r. utila3el#r. instalaiil#r i ustensilel#r
"%2. Hoate BncAperile/ utilajele/ instalaEiile/ inclusi( canalele de scur+ere/ ustensilele (or i
BntreEinute permanent Bn stare de curAEenie @i bunA uncEionare. ?ncAperile (or i
BntreEinute libere de condensat/ (apori @i surplus de apA/ iar periodic (or i curAEate @i
reparate.
"%<. CurAEarea @i de)inecEia se (or eectua Bn conormitate cu pre(ederile pre)entelor
re+uli sanitare.
"%=. Pentru pre(enirea contaminArii produselor culinare/ toate utilajele/ instalaEiile @i
ustensilele (or i curAEate @i de)inectate dupA necesitate.
"%?. !nitAEile (or i dotate @i apro(i)ionate/ conorm necesitAEilor @i Bn cantitate
suicientA/ cu utilaje/ ustensile @i produse/ substanEe speciice pentru BntreEinerea i+ienicA
corespun)Atoare 6spAlare/ de)inectare7.
"%/. !tilajele/ instalaEiile @i ustensilele/ care (in Bn contact cu produsele alimentare (or i
curAEate/ inclusi( prin demontare/ pe parcursul )ilei/ la trecerea de la un produs la altul/
iar la sBr@itul iecArei )ile (or i suplimentar supuse @i de)inecEiei. 2ceste operaEiuni (or
i monitori)ate prin inspecEii sistematice.
"6
"%@. SubstanEele deter+ente @i de)inectante trebuie sA corespundA destinaEiei/ sA ie
olosite Bn concentraEiile corespun)Atoare @i sA ie autori)ate sanitar pentru utili)are Bn
aceste scopuri.
"%A. Pe parcursul curAEArii @i de)inectArii BncAperilor/ utilajelor/ instalaEiilor @i a
ustensilelor se (or lua mAsurile precaute adec(ate pentru a pre(eni contaminarea
produselor culinare cu apa de spAlat/ deter+enEi @i substanEe de)inectante.
"2B. SoluEiile de curAEare (or i depo)itate Bn recipiente nealimentare corespun)Ator
marcate. Krice re)iduuri de deter+enEi sau substanEe de)inectante de pe supraaEa care
poate (eni Bn contact cu produsele alimentare (or i BndepArtate prin spAlare minuEioasA
cu apA potabilA Bnainte de olosirea supraeEei sau a instalaEiei pentru manipularea
produselor culinare.
"2". !tili)area urtunurilor sub presiune BnaltA se (a ace cu +rijA pentru a nu contamina
supraeEele care (in Bn contact cu produsele culinare/ cu microor+anismele de pe
pa(iment/ canalele de scur+ere. ?n timpul preparArii sau manipulArii produselor culinare
nu (or i utili)ate urtunuri sub presiune BnaltA. InstalaEiile @i pa(imentul (or i menEinute
uscate.
"2%. [ilnic/ imediat dupA terminarea lucrului sau Bn altA perioadA potri(itA de timp/
pa(imentul/ inclusi( canalele de scur+ere/ structurile auxiliare @i pereEii Bn )onele de
manipulare a produselor culinare/ (or i minuEios curAEate.
"22. !nitAEile (or eectua periodic - Bn uncEie de necesitate sau la recomandarea
instituEiilor Ser(iciului sanitaro-epidemiolo+ic de stat - lucrAri de i+ieni)are @i de
re(i)uire a instalaEiilor @i utilajelor/ operaEiuni care se executA numai Bn aara perioadei de
acti(itate a unitAEii.
"2<. Instrumentele @i ec0ipamentele de BntreEinere @i curAEare/ c0imicalele/ mAturile/
spAlAtoarele/ aspiratoarele/ deter+enEii @i de)inectantele @i alte substanEe @i instrumente
similare (or i pAstrate @i depo)itate separat/ astel BncBt sA nu contamine)e produsele
alimentare/ ustensilele/ instalaEiile sau lenjeria.
"2=. Pentru curAEarea @i i+ieni)area +rupurilor sanitare (or i olosite utilaje @i ustensile
special destinate acestor scopuri/ care (or i marcate corespun)Ator @i se (or pAstra
separat/ Bn spaEii special destinate.
"2?. Camerele-(estiar @i toaletele (or i menEinute Bn permanentA stare de curAEenie.
".
"2/. *rumurile/ trecerile @i curtea Bn imediata (ecinAtate cu unitatea @i BncAperile pentru
ser(ire (or i menEinute Bn stare curatA.
"2@. >iecare unitate (a dispune de pro+rame procedurale orar scrise pentru proceduri de
curAEare @i de)inectare/ asi+urBnd cA toate supraeEele sBnt corespun)Ator curAEate @i cA
)onele critice/ instalaEiile @i materialele sBnt marcate pentru a li se atra+e atenEie specialA.
"2A. ?n iecare unitate (a i numitA prin ordin o persoanA responsabilA de curAEarea
unitAEii/ a cArei responsabilitAEi sA ie independente de producere. Persoana respecti(A
trebuie sA cunoascA @i sA con@tienti)e)e perect BnsemnAtatea contaminArii produselor
alimentare @i pericolele pe care aceasta le implicA.
"<B. Hot personalul antrenat Bn operaEii de curAEare (a i bine instruit Bn te0nicile @i
re+imurile de curAEare.
Cerine (ri+ind i7iena (ers#nalului i cerine de s6n6tate
"?<. ConducAtorul unitAEii trebuie sA asi+ure instruirea i+ienicA corespun)Atoare @i
continuA a iecArui manipulator de produse culinare Bn manipularea i+ienicA a acestora @i
Bn i+iena personalA/ astel BncBt manipulatorii sA BnEelea+A @i sA con@tienti)e)e precauEiile
necesare pentru pre(enirea contaminArii produselor culinare. Instruirea i+ienicA se (a
eectua Bn condiEiile stabilite de Ministerul SAnAtAEii @i (a include pArEile rele(ante ale
pre)entelor re+uli sanitare.
"?=. Hoate persoanele care lucrea)A la manipularea/ transportarea/ prepararea @i ser(irea
produselor culinare sBnt obli+ate sA Bnsu@eascA @i sA perecEione)e cuno@tinEele Bn i+iena
produselor culinare @i i+ienA personalA/ necesare Bn acti(itatea lor/ @i sA susEinA examene
de minim sanitar la an+ajare @i periodic ulterior/ nu mai rar decBt o datA la doi ani/ Bn
condiEiile stabilite de Ministerul SAnAtAEii.
"??. Hoate operaEiunile de manipulare/ preparare/ transportare/ ser(ire @i de desacere a
produselor culinare (or i executate numai de persoane care au ost supuse examenelor
medicale la an+ajare @i periodic ulterior/ Bn instituEiile medico-sanitare @i Bn condiEiile
stabilite de Ministerul SAnAtAEii.
"?/. Persoanele care lucrea)A la prepararea/ manipularea/ transportarea @i ser(irea
produselor culinare sBnt obli+ate:
"-
sA poarte Bn timpul lucrului/ Bn uncEie de speciicul locului de muncA @i Bn conormitate
cu actele normati(e Bn (i+oare/ (estimentaEie de protecEie sanitarA a produselor
alimentare/ albA sau de culoare desc0isA/ curatA/ care sA acopere BmbrAcAmintea personalA
@i pArul capului @i sA ie impermeabilA Bn pArEile care (in Bn contact cu ume)eala.
Persoanele care executA operaEiuni de curAEare (or purta (estimentaEie de protecEie
sanitarA dieritA de (estimentaEia de protecEie a produselor alimentareR
sA nu intre Bn TC cu (estimentaEia sanitarA de protecEie a produselor alimentareR
sA-@i spele mBinile cu apA caldA cur+Atoare @i cu sApun Bnainte de Bnceperea lucrului @i ori
de cBte ori/ Bn special dupA olosirea TC/ este necesar Bn cursul acti(itAEii @i la trecerea de
la un proces la altul.
"?@. ?n iecare unitate (a exista e(idenEa controlului medical pentru tot personalul din
subordine.
"?A. ConducAtorul unitAEii/ sau persoana din unitate special desemnatA/ are obli+aEia sA
(eriice )ilnic starea de i+ienA indi(idualA a personalului @i sA depiste)e persoanele care
pre)intA ebrA/ diaree sau inecEii acute ale nasului/ +Btului sau ale pielii/ rAni inectate pe
supraeEele corpului/ care (in sau pot sA (inA Bn contact cu produsele alimentare. 2ceste
persoane/ precum @i persoanele cunoscute ca purtAtoare de +ermeni pato+eni/ care pot i
transmi@i prin intermediul produselor alimentare/ nu (or i primite Bn unitate/ decBt cu
a(i)ul medical.
"/B. Hoate persoanele care lucrea)A la manipularea/ transportarea/ prepararea @i ser(irea
produselor culinare sBnt obli+ate:
sA se supunA (accinArilor Bn condiEiile stabilite de Ministerul SAnAtAEiiR
sA raporte)e imediat conducerii unitAEii despre BmbolnA(irile indicate Bn punctul 16# al
pre)entelor re+uli sanitare sau cA au ost depistate ca purtAtoare de +ermeni pato+eniR
sA se pre)inte 6sau sA anunEe7 la instituEia medico-sanitarA Bn ca)ul Bn care au ebrA/
tulburAri di+esti(e acute sau inecEii ale pielii @i sA nu reia acti(itatea decBt dupA primirea
certiicatului medical a(orabil.
"/". Persoanele an+ajate Bn )ona de manipulare a produselor culinare trebuie sA-@i spele
mBinile rec(ent @i minuEios cu sApun sau alte preparate adec(ate de curAEare sub jet de
apA caldA cur+Atoare pe durata alArii la ser(iciu. MBinile (or i spAlate Bntotdeauna Bnainte
"#
de Bnceperea lucrului/ imediat dupA TC/ dupA manipularea materialului contaminat @i ori
de cBte ori este necesar.
"/%. Persoanele care s-au tAiat ori s-au rAnit nu (or continua sA manipule)e produsele
alimentare sau supraeEele care (in Bn contact cu produsele alimentare pBnA cBnd le)iunea
nu (a i complet protejatA prin acoperirea ei cu materiale bine Bnc0ise/ impermeabile
pentru apA/ @i care sBnt remarcabile prin culoare. Pentru aceste scopuri unitatea (a i
asi+uratA cu mijloace adec(ate pentru primul ajutor.
"/2. SpAlarea @i de)inectarea mBinilor se (a eectua imediat dupA manipularea
materialului care poate sA transmitA boli ori sA contamine)e produsele culinare sau
instalaEiile. ?n spaEiile de manipulare a produselor alimentare/ la ie@irea din TC (or i
ai@ate a(ertismente pri(ind necesitatea spAlArii mBinilor. ConducAtorul unitAEii este
obli+at sA asi+ure supra(e+0erea adec(atA a Bndeplinirii cerinEelor menEionate.
"/<. Persoanele an+ajate Bn )onele de manipulare a produselor alimentare sBnt obli+ate sA
menEinA un +rad Bnalt de curAEenie personalA pe toatA perioada ser(iciului/ sA poarte
(estimentaEie sanitarA de protecEie care sA acopere inclusi( capul @i picioarele. 2rticolele
(estimentaEiei trebuie sA ie u@or de curAEat 6cu excepEia celor de unicA olosinEA7/ sA se
pAstre)e Bn locuri speciale.
"/=. SpAlarea @i uscarea (estimentaEiei sanitare de protecEie/ inclusi( a @orEurilor @i
articolelor similare Bn spaEiile de manipulare sau preparare a produselor culinare nu se
permite. $ijuteriile 6inele/ cercei @i medalioane7 (or i scoase @i nu (or i purtate pe
durata manipulArii produselor alimentare.
"/?. Krice comportament care poate conduce la contaminarea produselor culinare/
asemenea ca mBncatul/ umatul/ mestecarea 6+umei/ a sticsurilor/ nucilor sau a altor
produse similare7 sau practicile nei+ienice/ asemenea ca scuipatul/ sBnt inter)ise Bn )onele
de manipulare a produselor alimentare.
"//. MAnu@ile utili)ate la manipularea produselor alimentare trebuie sA ie conecEionate
din materiale corespun)Atoare @i si+ure/ permise pentru contactul cu produsele
alimentare. 'le se (or menEine Bn condiEii si+ure/ curate @i i+ienice. Purtarea mAnu@ilor nu
Bl eliberea)A pe an+ajat de spAlatul minuEios al mBinilor. MAnu@ile rupte sau +Aurite (or i
BnlAturate.
60
= CALCULUL ECONO!IC
=." REDURILE ,E VEN:ARE CI AROVI:IONARE
*eterminarea preEurilor de (Dn)are constituie un obiecti( important din cadrul
politicii comerciale abarului de noapte/ cu inluenEA directA asupra +estiunii @i
rentabilitAEii. Hrebuie a(ute Bn (edere o mare constrDn+ere: rentabili)area acti(itAEii
barului Bn condiEiile actuale de concurenEA @i de bu+et ale clientelei/ sau cu alte cu(inte/
stabilirea unui ec0ilibru Bntre cerinEele economice @i cele comerciale.
?n pri(inEa cerinEelor economice/ pot apArea mai multe situaEii:
-pentru unii clienEi cu o anumitA putere economicA/ preEul poate apArea ca un element
secundar/ ei cAutDnd conortul @i ser(iciile la un standard oarte ridicatR
-pentru alEii Bn sc0imb/ preEul este elementul deinitoriu/ BnsA/ indierent de opEiunea
acestora/ trebuie a(ut +rijA ca raportul calitate preE sA aibA o (aloare justA.
4entabilitatea capitalului in(estit se asi+urA prin respectarea unor pa@i bine deiniEi:
stabilirea marjelor brute/
politica preEurilor de (Dn)are @i abordarea metodolo+icA.
Marja brutA este e+alA cu preEul de (Dn)are ArA taxe/ diminuat cu costurile
mArurilor 6materiilor prime7 utili)ateR ni(elul lor nu poate i unic ci se stabile@te Bn mod
dierit pentru iecare unitate de alimentaEie publicA.
Politica preEurilor de (Dn)are se reerA la stabilirea preEurilor Bn corelaEie directA
cu calitatea ser(iciilor oerite @i cu oerta AcutA prin liste. 2bordarea metodolo+icA se
reerA ie la calcularea @i aplicarea unui coeicient multiplicator al costurilor preparArii
iecArui produs Bn parte/ ie la calcularea preEului de (Dn)are pe ba)a marjei brute descrisA
anterior.
61
4eeritor la cerinEele comerciale/ politica preEurilor trebuie sA EinA seama de
e(oluEia listelor de preparate @i de bAuturi care (or i adaptate permanent la cererea
clientelei.
Calculul (returil#r de +an'are
In baruri preturile de (an)are pentru preparate/ produse si bauturi se stabilesc prin
adau+area la preturile cu amanuntul a unor cote de adaos pre(a)ute prin ordine ale
Ministerului Comertului Interior.
*aca unele baruri practica preturi majorate potri(it re+lementarilor in (i+oare/ la
preturile stabilite se adau+a si sporurile respecti(e.
returile &ructel#r (r#as(ete ser(ite ca atare in baruri sau utili)ate pentru
extra+erea dieritelor sucuri proaspete se determina pornind de la pretul cu amanuntul de
stat/ indierent de sursa de apro(i)ionare si pretul de cumparare la care se adau+a cotele
stabilite.
*e exemplu daca apro(i)ionam barul cu mere de calitate extra a caror pret cu
amanuntul este de ./"0 leiQ<+ atunci preturile ructelor proaspete ser(ite ca atare in baruri
este de 11/-0 leiQ<+ 6pret amanunt b cota medie de adaos c ./"0 b ".P c 11/.. lei /
rotunjit 11/-0 lei7.*aca din merele respecti(e se pre+atesc sucuri pentru obtinerea de
bauturi in amestec/ pretul sucului se calculea)a astel:

rezultata suc de cantitatea
bar din merelor al vanzare de pretul
d d d
d d d d d d
Sa presupunem ca in ca)ul de ata dintr-un <+ de mere au re)ultat 3"0 ml suc.
Pretul de (an)are pt 100ml suc mere
62
lei
rezultata suc de cantitatea
merelor al vanzare de pretul
3" . 3
3"0
11-0
3"0
100 b -0 . 11
100 b
d d d
d d d d
= = =
Pretul citricelor-lamai/portocale/+rappe-ruit etc.-utili)ate pentru decor sau la
pre+atirea bauturilor in amestec este dierentiat/pe cate+orii de unitati/prin ordine ale
Ministerului Comertului Interior.
In ca)ul cand sunt olosite pentru decor /pretul accestora se determina inmultind
cantitatea intrebuintata cu pretul de (an)are din bar.
*aca pretul lamailor in unitate este de 2. lei/iar o rondea pentru decor are 10
+rame/atunci pretul rondelei (a i:
lei
rondelei greutatea lamaiilor al vanzare de pretul
2. . 0
1000
10 b 2.
1000
d b d d d d
= =
Pretul astel determinat nu se rotunjeste/el introducandu-se in calculul retetei
unde/in inal/se ace rotunjirea.
In ca)ul lamailor utili)ate pentru obtinerea de sucuri/(aloarea acestora se
determina impartind (aloarea lamaiilorb100 la cantitatea de suc re)ultata dintr-un
<ilo+ram de lamaii s-au obtinut ""0 ml suc.
lei 1 . %#
""0
2.000
""0
1000 b 2.
= =
Qlitru
Pretul astel determinat (a i corelat cu pretul sucurilor stabilite prin ordin al
Ministerului Comertului Interior/intocmirea procesului-(erbal de transormare si
e(identierea lui in raportul de +estiune iind obli+atorie.
retul $auturil#r in amestec se determina de intreprinderi potri(it metodolo+iei
in (i+oare prin inmultirea cantitatilor iecarei componente din reteta cu pretul de (an)are
al materiilor prime pre(a)ute:coc<tailul Sporti(ilor pre+atit in bar
63
."ml suc de portocaleb1- lei litru c13"0Q1000c1.3" lei
2"ml suc de lamaieb1-lei litru c%"0Q1000c0.%"lei
30+ miere de albine % lei 30 c% lei
1"+ portocala6decor7b31 lei <+ c %6"Q1000c0.%6lei
6.26 lei
6.30 lei rotunjit la care se adau+a cota de
adaos
In conclu)ie subliniem atul ca problemei preturilor trebuie sa i se acorde
importanta cu(enita/barmanul iind direct raspun)ator pentru preturile practicate in
+estiunea sa.
Pentru aceasta iecare barman trebuie sa-si procure cataloa+ele cu preturile
aprobate/aplicarea unor preturi noi sau recalcularea celor existente acandu-se numai pe
ba)a Gcomunicarii de pret9/sub semnatura conducerii unitatiilor.
Principala problema cu care se conrunta majoritatea ondatorilor de baruri/este calculul
probabilitatii de casti+ sau de pierdere.
Spre exemplu (om ace un studiu in ceea ce pri(este amorti)area costurilor de
apro(i)ionare si amenajarea a unui bar de .0 de persoane.
In cele ce urmea)a sunt pre)entate exemple de costuri necesare amenajarii unui bar.
Utila3e) e*em(le de calcule
)Masina spalat pa0are-3-1" ron
-$lender-6#0 ron
-aparat macinat caea-1"#.#0 ron
--'xpresso--%-6 ron
--Masina +0eata-"23#.# ron
-Spar+ator +0eata-1-0 ron
-Storcator ructe si le+ume-%33 ron
-Casa marcaj-2-.0 ron
-*ulap ri+oriic pentru bauturi-%"%6.# ron
-*istribuitor bauturi calde-%"1 ron
6%
Ustensile
-Ha(a pa0are -6" ron
)S0a<er-....6 ron
-Strecuratoare-2" ron
-4a)atoare-3" ron
-8atiera ."0 ml-123.6 ron
-8atiera 2"0 ml-10-.2# ron
-8in+urita spirala-22.61 ron
-$ar blade inox-1%.## ron
-Kr+ani)ator de bar-3#.2. ron
-Cutit bar simplu-10..1 ron
-Cutit bar cu )ester-22.61 ron
-Cutit bar cu (ar despicat-13.## ron
-Pa0ar inox-Hin mic ".mm-21.%2 ron
-Pa0ar inox-Hin mic cu Jin=l "2mm-3%."1 ron
-Pa0ar inox-Hin mare-22.61 ron
-Pa0ar inox-Hin mare cu Jin=l-%..%- ron
-Strecuratoare coc<tail-1%.## ron
-Sticla >lair-130.# ron
-Scaa +0eata 2luminiu2% o)62%b2-."c6-%+7-%.." ron
-Masura bar 20Q%0ml-2"Q"0ml-13.## ron
-Co(oras de bar-)ona ser(ire-#".2 ron
-*op picurator-plastic-1/" ron
-metal--.21 ron
-Hirbuson clasic-31 ron
-*op sampanie 2..3 ron
-Pa0are-aperiti(e-#%ron66 buc7
-(in alb/rosu-110 ron66 buc7
-lic0ior/coc<tail-#% ron66 buc7
-bere-110 ron66 buc7
-racoritoare-120 ron66 buc7
6"
-sampanie-1%0 ron66 buc7
Alte d#tari
-scaune bar-20-.3" ron
->otolii bar-2%1.# ron
-Masa patrata-"23 ron
-Masa o(ala-13"0 ron
-4at barZtej+0ea bar "000 euro620"00 ron7
In total in(estita ajun+e la un cost de 36000-%0.000 euro.
2morti)area in(estitie
Se calculea)a cu ormula
Hc
d
a
!nde: H cdurata amorti)arii
a cc0eltuiala necesara la momentul tc06momentul in(estitiei7
d csurplusul mediu al (an)arilor
Si a(em 2 situatii :
".*aca se impune o consumatie obli+atorie de %0 ron si unitatea este desc0isa (ineri6cand
a(em 100 clienti7 si sambata6200 clienti7
100 persb30c3000
200persb30c6000
Hotal #000 ronQsaptamana incasari
#000b% saptamaic36000 ronQluna incasari
C0eltuieli pe luna : Plata an+ajatic612b10007Z62b.007c13.%00 ron
2pro(i)ionarec10.000 ron
66
4ein(estitiic".000 ron
!tilitatic2000 ron
Hotal 30.%00 ron
ProitcJenituri-C0eltuielic36.000-30.%00c".600 ron
*e aici re)ulta ca durata de amorti)are este de aproximati( 1 an.
%.*aca se impune o consumatie obli+atorie de 30 ron si unitatea este desc0isa (ineri6cand
a(em .0 clienti7 si sambata61"0clienti7.
.0persb30c2100 ron
1"0persb30c%"00 ron
Hotal 6600 ronQsaptamana incasari
6600b%c26%00ronQluna incasari
C0eltuieli pe luna :Plata an+ajatic612b10007Z62b.007c13.%00 ron
2pro(i)ionare 10.000 ron
!tilitati 2000 ron
Hotal 2".%00 ron
ProitcJenituri-C0eltuielic26%00-2".%00c1000ron
*e aici re)ulta ca durata de amorti)are este de aproximati( 13 ani.
In conclu)ie putem spune ca durata de amorti)are a in(estitiei depinde atat de
consumatia care se impune cat si de numarul de clienti.
Pentru o durata cat mai scurta a amorti)arii se propune impunerea unei consumatii
obli+atorie de minim %0 ron/dar si +ospodarirea cu cat mai mare atentie a c0eltuielilor.Si
de asemenea trebuie sa stim sa atra+em clientela.
6.
?. CONCLU:II
!n bar alat in )ona centrala a orasului (a (inde mult mai mult spre deosebire de un
bar alat la perieria orasului.
2(and in (edere exi+entele de unctionare si de dotare a barurilor moderne/ elul
6destinatia7/ marimea/ amplasarea si tipul de clientela (i)at repre)inta actori cruciali in
anali)a pe care un in(estitor si irmele la care apelea)a pentru constructie si ec0ipare o
(or eectua inainte de a dimensiona intre+ul ansamblu de bar si necesarul de ec0ipamente
si dotari.
In consecinta/ coni+urarea si dimensionarea )onelor de preparare si (an)are/ a
)onelor de depo)itare si a celor de expunere 6(itrine/ retrobar7/ incepand cu structura de
bar si terminand cu di(ersele dotari te0nice/ trebuie sa asi+ure luxul optim de (an)are/ in
orice moment/ inclusi( in cele de (ar/ iind proiectata in unctie de toate elementele de
ba)a luate in calcul/ incepand cu marimea/ capacitatea locatiei si destinatia ei. Si/ ca sa nu
aruncati banii pe ereastra/ ec0ipand un bar peste ne(oile reale ale sale/ dar nici sa re)ulte
un subdimensionat/ iar clientii sa astepte prea mult sa ie ser(iti/ este indicat sa apelati la
specialisti/ la irmele de proil/ care (or lua in calcul la dimensionarea barului toate
elementele necesare/ cu experienta pe care o au in domeniu cat si la specialisti care (or
putea stabili un mod cat mai si+ur de a obtine proit cat si un ec0ilibru intre pierderi si
proit.
6-
.. $I$8IK&42>I'
1. 2lbu / 3.Costea I./ $aruri de )i/ 'ditura te0nica/ $ucuresti /200-R
2. Constantin >./ ?ndrumar pentru unitAEile de alimentaEie publicA/ 'ditura He0nica/
1#--R
3. *imitru M. / 4adu 3. / &0idul barmanului/ 'ditura Sport Hurism/ $ucure@ti/
1#-"R
%. 4adu 3. / He0nolo+ia acti(itAEii Bn restaurant @i bar/ 'ditura Sport Hurism/ 1#-1R
". Stere/S./&0id proessional in 2limentatie publica/'ditura He0nica/$ucuresti/1##0R
6. Stere/S./Practica ser(iciilor in restaurante si baruri/'ditura
He0nica/$ucuresti/1##%R
.. ;;;.barmani-ospatari.blo+spot.com .
6#