Simon Hix Politica Democratica in Parlamentul European

Politica democratici in
Parlamentul European
Pentru cd Parlamentul iiuropean cuprinde politicieni din diferite tiri,
culturi, limbi, particle nalionale qi nledii instituiionale, se poete crede
ci politica din Pariament este profunC fragmentatX
;i
imprerizibild.
Studiind ma.i bine de rz.ooo de voturi inregistrare intre 1979 qi
2oo41 aceasti carte demonstreaz5. contraliul: partide)e
transnalionale din Parlanrentul European sunt foarte coezive iar
dimensiunea clasici dreapta - stAnga domini comportamentul la vot.
Niai mult, coeziunea partidelor din Parlamentul .Europcan a clescut
pe misurX ce an crescut
Ei
competenlele Parlanrellrilui. Aulorii
ngereazi cir mcitivul principal pentn.l acesl,e evoiuiii estc aceja ci.
parlamentarii cu aceleaqi preferinle au rtrliulli pitte;.'nice rle a ibnna
organizalii de partid transnationale stabile
;i
tle a utiliza aceste
organizalii in competilia pentru deter-minarea cursrilui politicilor
Uniunii Europene. Autorii afirmi ci acesta este un binevenit pas
inainte pentru viitorul responsabilitiiii democratice le ;rivelul
Uniunii Europene.
Simon Hix este profesor de Politiczi EuropeanX qi Comy;rllatd in
Depafiamentul de Gouernment de la London School ofEconctniics
and Politicel Sciences.
Abdul G. Noury este profesor asociat ia Departainentril de -C,ct.'nomie
qi la Institutul de Studii Europene de la Uniuersiti Libre de
Brucelles.
G6iard Rcland este plofesor in Depai'tamentul de Econc'rie qi
$tiinfe
Politice dela
-tiniuersitA
of C(ilifonia, Berkeiel;.
Multumiri
Independent unul de cel5lalt, Simon ia Londra,
G6rard qi Abdul la Bruxelles au inceput sX colecteze
registrele de vot ale membrilor Parlamentului European
ln 1998. Abdul qi Simon s-au,,descoperit" unul pe celXialt
la Conferinla Asocialiei Americane de
$tiinle
politice
de
la Washington D.C din septembrie 2ooo, cAnd au
prezentat iucrdri aproape identice care anaiizau
climensiunile de vot din Parlamentui European. Am decis
repede s[ ne unim eforturile ,gi am inceput s[ lucr[m la
colectarea intregului set de date asupra votului prin apel
rrominal din iulie tgTg pAndin iunie 2oo4. Acest lucru s-a
clovedit mai dificil decAt il anticipaserXm. Registrele de
vot ale primelor trei legislaturi au trebuit introduse de pe
copiile fizice ale anexelor proceselor verbale ale sesiunilbr
plenare ale Parlamentului. Acest lucru a implicat
scanarea fiecdrei pagini qi aplicarea unui soft scris special
pentru acest lucru pentru a trasforrna textul in bazd de
rlate. Pentru legislaturile a patra qi a cincea, am accesat
tlocumentele electronice originale de la
parlamentuj
liuropean.
Aceasti cercetare nu ar n fost posibil5 fdrh
sr-rportul cAtorva oameni. Georges Destr6e, de la Centrul
rle Calcul al UniversitXlii Libere din Bruxelles a scris
<:odul pentru computer, ceea ce ne-a permis sE
tlansformdm kilometri de text in iinii de cod numeric.
(
)iacomo Benedetto, a coordonat scanarea documentelor
pentru primele douX legislaturi qi a introdus o cantitate
irnensX de date despre fiecare membru al parlamentului
si despre fiecare sesiune de vot. Vicenzo Verardi a scanat
17
Politica democratic[ in Parlamentul Europezrn
registrele de vot pentru a treia qi a patra legislaturl.^Bjorn
HJyland a introdus informaliile referitoare la fiecare
."ri.rrr" d"e vot din prima qi a cincea legislaturi' Elsa
Roland a ajutat la integrarea bazelor de date pentru
legislaturile a treia qi a patra. Michiel van Huiten ne-a
oferit acces la fiqiereie electronice ale celei de-a cincea
legislaturi iar asiitentul s}.u, Ruud Verschuur a oferit un
sriport inestimabil trimilAndu-ne fiqierele. Maria.Elvira
Triccitto, d.e la
parlamentul
European ne-a oferit date
extensive asupra fiec[rui membru ai Parlamentu]ui.
Pat
Cox, care a fost preqedintele Parlamentului European
intre zooz qi zoo4, ne-a invitat in zoo3 s[ ne prezentXm
cercetS.rile in Parlament. F[rX ajutorul 1or, aceastx
cercetare nu ar fi fost
Posibili.
Suportul financiar necesar a fost asigurat de
Economic ond. social Reseorch unit din Marea Britanie
(Nr. Lzrg 25 zotg), de Fundalia Nuffield
(Nr'
SGS/ooSBZ/G),
de Lerzerhulme Trust
(Nr':
Rc/'B/zoooloo4z),
de un grant ACE de ia Comisia
European[ qi de un grant ARC de ia Communautd
franqaise
de Belgique
(Nr' ooloS-252). in plus, am fost
..rorotoEi s[ putem petrece cea mai mare parte a anului
academic ioo+-zoos impreun[, la Llniuersity of
Califurnia, Berkeley, pentru a incheia aceastX carte' Am
vrea sd le mulpmim lui Bruce Cain, Hedd.v Riss
Ei
Liz
Wiener, d.e l; Berkeley Institute of Gouernmental
Studiesi, pentru ajutorul lor in organizarea stagiilor lui
Abdul qi
^Simon.
i'entru stagiu, Simon a primit premiul
Distinguished_ Fellou de la I/s-uI( Fulbright commission
iar Ab"dul a primit o burs5. din partea Belgian-American
Education Foundotion. Le suntem recunoscxtori acestor
institulii qi oamenilor care lucreazS. acolo pentru suportul
generos pe care ni l-au acordat.
Dbrim de asemenea s[ le mullumim urmS'toarelor
persoane care au fhcut comentarii asupra diferitelor
r8
John Carey, Micael Castanheira, membrului
pE
Richard
Corbett, Cristophe Crombez, David Farell, Matt Gabel,
Bjorn Hoyland, Simon Hug, Amie Kreppel, Charles Lees,
Chris Lord, Iain Mclean, Keith
poole,
Tapio Raunio,
Howard Rosenthai, Michaei Shackleton, Roger Scully,
Erik Voeten qi Hellen Wallace.
Simon, Abdul qi G6rard
19
Introducere
,",\m
ajuns la concluzia ch, dacX ar fi s5. votlm ast5.zi,
rezultatul nu ar fi unul pozitiv nici pentru institutiile
europene, nici pentru proiectul european. AvAnd in vedere
aceste circumstanle, am decis s[ nu supun spre aprobarea
dumneavoastr[ o nou[ Comisie, voi avea nevoie de timp
pentru a analiza aceastS. problemd, pentru a mX consulta cu
Consiliul qi mai apoi cu dumneavoastri astfel incAt noua
Comisie s[ beneficieze de o suslinere mai puternic5....
Aceste ultime zile ne-au ardtat cX Uniunea Europeani este o
construclie politic5 solidi qi cd acest Parlament, ales prin
sufragiu popular la nil'elul tuturor statelor membre, are un
rol vital in procesul de guvernan{X al Europei". Josd Manuel
Durd,o Barroso, pregedintele desemnat aI Comisiei
Europene
,,Astdzi
aceastd Casd de pe rAul Rin s-a inillat qi mai
falnic. Voinla ei a fost pus[ la incercare, voinla ei a triumfat
... Domnule Barroso, ali sugerat ieri cX a vota impotriva
Comisiei dumneavoastrd a fost un gest anti-
european...ldar] azi euroscepticismul pierde pentr-r-r cX
vocea democraliei in Europa s-a ridicat cu o octavi gi s-a
fdcut auzitd in toate capitaiele nafionale qi chiar mai
departe". Graham Watson, Liderul Alian[ei Liberalilor
Si
DemocrafiIor din Europa (partidul liberal in Parlamentul
European)
La z7 octombrie 2oo4, Parlamentul European a refuzat
alegerea noii Comisii, puterea executivd a Uniunii Europene
(UE;.
Sesiunea de vot nu s-a mai des{Xqurat intrucAt, cu
7,ece minute inainte de vot, preqedintele desemnat al
21
Introducere
Comisiei, Jos6 Manuel DurSo Barroso, a anunlat retragerea
echipei sale de comisari. Pur qi simplu, aceasta nu ar fi
intmnit numdnrl necesar de voturi: Partidul Socialiqtilor
Europeni (PSE),
al doilea partid european ca numdr de
locuri in Parlament dupi alegerile din zoo4, era sprijinit in
demersurile sale impotriva alegerii Comisiei de grupurile
mai mici ale liberalilor, verzilor qi de cel al radicalilor de
stAnga. Aceastd coalifle numXra
37t
din cei
7gz
de membri
ai Parlamentului European depiqind, astfel, uqor, numirul
suslin[torilor Comisiei - formali din cei z68 de membri ai
Partidului Popular European (PPE) qi cei z7 de membri
nafional- cons ervatori.
Dacd tot era atAt de clar c[ Parlamentul European (pE)
va respinge Comisia, de ce nu qi-a retras Barroso Comisia
mai deweme? Se qtia de ceva \Teme cd mulli membri ai
Pariamentului din rAndul liberalilor, socialiqtilor qi verzilor
erau nemulgumili de numirea lui Rocco Buttiglione pentnr
portofolilul justiliei
qi afacerilor interne, pe motiri cX acesta
era considerat a fi un catolic devotat cu vederi ultra-
conservatoare in ceea ce priveqte domenii ca imigralia,
drepturile femeii qi homosexualitatea.
Barroso qi guvernele s-au gAndit cX pot forla
Parlamentul si voteze imediat, aqteptAndu-se ca acesta si
sprijine o Comisie formatd din politicieni numili de
guvernele celor doudzeci qi cinci de state membre ale UE,
a$a cum o mai frcuse qi inainte. Parlamentul nu are dreptui
de a respinge comisari nominali, avAnd doar dreptul de a
respinge intreaga echipd, iar acest drept a fost vizut ca fiind
ultima modalitate prin care parlamentul ar fi incercat sb.
blocheze procedura de investire a Comisiei.
in plus, o coalilie a mai multor partide de la nivelul
Parlamentului il votase pe Barroso in iulie, iar Comisia
pdrea sX reflecte un echilibru rezonabil pentru parlament
intre conservatori, social democrali qi liberali. Mai presus
de toate, Barosso nu ii incredinlase lui Buttiglione un alt
22
portofoliu qi nici nu a impus guvernuiui italian numirea
altei persoane intrucAt guvernele erau convinse ci iqi vor
putea forla europarlamentarii s[ suslin5 Comisia.
Totuqi, de aceastd datX, Parlamentul European nu s-a
ldsat influenlat de voinla guvernelor. Cu doar c noapte
inainte de vot, era clar faptul cd majoritatea copleqitoare a
membrilor Parlamentului European va trece mai curAnd de
partea iiderilor partidelor lor supranalionale din
parlament
decAt de partea liderilor par[idelor lor nalionale care, de
aitfel, frceau lobby intens pentru suslinerea Comisiei. Era
acum prea tArziu pentru o remaniere a echipei. Atunci
Barroso a decis ci amAnarea vofului era singura opliune.
Mass-media a salutat aceastd cedare a lui Barosso qi a
guvernelor ca pe momentul fundament6rii democraliei la
nivel europeanl. O coali$e de partide politice
supranalionaie a fost capabilX sX iqi rnobilizeze forlele in
Parlament pentru a bloca decizia guvernelor presupus
suverane ale celor z5 de state-naliuni. Cu partide solidare,
independente de presiunile guvernelor nalionale,
competentele formale ale Parlamentuiui European de a
aduce amendamente legislaliei qi bugetului, de a alege qi
cenzura Comisia, erau acum o realitate.
politica
democraticd prinsese, in sfArqit, contur la nivelul UE.
Cea mai mare parte a analiqtilor a omis sX observe
faptul cd partidele qi s{era politic5 la nivelul
pE
erau in plin
proces de dezvoltare. incd din t979, de la primele alegeri
directe, deparle de atenlia mass-mediei qi a alegdtorilor,
chiar qi de atenlia majoritXlii guvernelor statelor membre,
'
(N.a.) De exemplu, Wolfgang Munchau semnala in The Financial Times cI
acest moment a fost
,,o zi m5.rea!d pentru democralia europeand,, (zB
ctombrie 2oo4, pag.t7). Adrian Hamilton in The Independent sciia: ,,Liderii
europeni ... nu mai pot sd nu ia in serios institutiile ,gi alegitorii... insd
cealaltd mare leclie invd1at5. in aceastl sIptdmAn5 s-ar putea sd se
dovedeascd a fi benefici pe terme' l'ng... observdm din actiunile
lParlamentului Europeanl ci se pun bazele partidelor transnationale qi a
politicii cu rS.spAndire european[" (zB octombri e 2oo4,pag.
41).
Introducere
membrii Parlamentului European au inceput s[ pund
treptat bazele unui sistem de partide bine organizat qi
puternic competitiv la nivel european. Ceea ce s-a
intAmplat, de fapt, in octombrie zoo4, tine de clasa politic5
a Europei care a fost forlatd sX se trezeascX la o nouX
realitate, in care politica supranalionalX a partidelor
juca un
rol cheie in procesul de infHptuire a politicilor publice 1a
nivelul structurii europene aflate in plini dezvoltare.
in aceastl carte, incercS.m sd explicdm care a fost
evolulia acestui proces: in primul rAnd, vom vedea de ce
membrii Parlamentului European au ales si se organizeze
ca partide supranalionale la nivelul PE, de ce aceste partide
au evoluat, mai apoi, ca actori influenli in procesul de
stabilire a agendei, de ce votui in baza afilierii partinice
supranafionale a inlocuit treptat votul in baza afiiierii
partinice nalionale ca tip de conduitl dominant[ la nivelul
Parlamentului. in cele din urm5., r'om vedea cum a apat'ut
politica democraticd la nivelul singurei institulii alese in
mod directia nivel european.
ArgumentS.m c5 sporirea puterilor PE a al'ut o influenld
cruciald in procesul de colfigurare al partidelor
supranalionale care il compun2. Intr-o perioad[ de timp
relativ scurtl, mai degrabX de cAteva decenii decAt de
secole, Parlamentul European a evoluat de la o entitate cu
rol consuitativ care nu era aleasd prin rrot, la una dintre cele
mai puternice adundri alese prin vot din lume. Ast[zi, mare
parte din legislalia din domeniul social qi din cel economic
care se aplic[ la nivelul state]or membre ale UE este
adoptati mai curAnd la nivel european decAt ia nivel
nafional. Parlamentul European nu numai c5 are puterea de
a aduce amendamente qi de a respinge cea mai mare parte a
legislaliei UE, el poate de asemenea influenla configurarea
t
(N.a.) Pentru un studiu referitor la creqterea
European, consultali in special Rittberger [zoo5).
24
Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland
qi direc{ia politicd a instituliei care deline inifiativa
legislativd: Comisia European5. Susfinem cd aceast[
creqtere a puterilor a ficut ca Parlamentul European s5.
arate tot mai mult ca un parlament obiqnuit cu partide
coezive care concureazd, intre ele pentru a obline cAt mai
multe rezultate legislative qi care formeazd coalilii cu alte
gmpuri de partide in acest sens.
Rezumatul argumentirii
Ei
principalele
concluzii
Vom analiza toate cele aproape 15,ooo de voturi
inregistrate de fiecare dintre membrii Parlamentului
European (voturi prin apei nominal) in timpul primelor
cinci legislaturi alese prin r.ot direct pe perioada de z5 de
ani cuprinsS. intre tgTg
Ei
2oo4. Vom ardta cd sistemul de
vot in Parlamentul European a ajuns si fie din ce in ce mai
structurat. Contrar unei perceplii populare larg rdspAndite,
acest proces de str-ucturare se bazeazd, pe partidele
europene transnalionale qi nu pe cele nagionale. Un
membru consen'ator german va vota mai degrab[ cu un
conservator portughez decAt cu un social-democrat german
sau cu un reprezentant al verzilor din Germania.
Comportamentul ia vot al membrilor PE este, prin urmare,
bazat mai degrab[ pe partid decAt pe nafionalitate.
Am elaborat o teorie pentru a explica de ce se intAmplX
acest lucm in cazul Parlamentului European, precum qi in
cazul altor democralii. Argumentarea noastr[ se bazeazd.pe
ideea conform cireia, intr-o democralie, federalismul este
fbrmula care contribuie la solulionarea conflictelor politice
(legate de redistribulie, legislalie, etc.) din interiorul
parlamentului intre reprezentanlii unor unitXli teritoriale
puterilor Parlamentului
25
Introducere
diferite; cu alte cuvinte, conflictele se pot solufiona printr-
un transfer corespunzdtor de competenle cdtre unitiqile
teritoriale atunci cAnd conflictele sunt stringente. Costurile
implicate de acest transfer pot fi minimizate prin
menfinerea unor puteri la nivel central, cum ar fi jurisdiclia
in ceea ce priveqte comertul liber qi alte domenii (de
exemplu, cAteva competenle cheie ce
lin
de mediu), in cazul
cdrora impactul asupra unitdlilor teritoriale ar fi unul
semnificativ qi cu efecte negative in cazul descentralizXrii.
(Sus{inem cX este mai dificil qi mai pulin eficient sX se
organizeze transferul de competenle cXtre grupuri socio-
profesionale, citre sectoare economice sall cdtre alte
grupuri de interese care funclioneazX la nivelul economiei,
intrucAt este posibil ca aceasta sX atragX dupX sine
consecinle economice negative. Dac[ transferul de
competenle asigurS. mai degrabl solulionarea
neinlelegerilor intre unitXli teritoriale decAt a conflictelor
dintre grupuri economice, atunci ceea ce urmeazi in mod
normal s[ obsen'[m in ceea ce priveqte natura conflictelor
de ia nivelul parlamentelor nalionale sau al iegislaturilor
federale este cd acestea sunt conflicte intre grupuri socio-
economice. Aceasta explic[ de ce partidele se formeazd in
jurul axei stAnga-dreapta qi nu in baza criteriilor teritoriale.
Teoria se aplic[ qi in cazul altor democralii mai avansate,
precum qi in cazul Parlamentuiui European. Ar5tdm cd
nivelul coeziunii de partid a crescut odat[ cu creqterea
constanth a prerogativelor Parlamentului. Aceasta
sugereazd cd existenla unor mize mai mari in procesul de
luare a deciziilor face ca acei membri ai Parlamentului
European cu preferinle politice asemdndtoare sd fie
incurajali si solulioneze problemele iegate de acfiunea
colectiv6 in interiorul Parlamentului, s5. formeze partide cu
acoperire european[, s[ delege puteri crescAnde cdtre liderii
acestor organizalii, sX vin[ cu pozilii unitare, sX concureze
cu celelalte partide europene qi s[-qi disciplineze membrii
z6
sd voteze in baza afilierii partinice europene. Aritim, de
exemplu, cd aceastd coeziune la nivelul partidelor nu scade,
in cele din urm5, nici chiar atunci cAnd partidele devin din
ce in ce mai eterogene din punct de vedere ideologic. Tohrgi,
fragmentarea ridicatd a partidelor europene este asociati cu
o coeziune intrucAtva mai scizut[. Cu alte cuvinte, este mai
greu s[ se ajungd la o pozilie comunS. atunci cAnd partidele
europene sunt formate in cea mai mare parte din delegalii
de partide nalionale mici decAt atunci cAnd partidele
europene sunt formate din cAteva delegalii nalionale mai
mari qi cAteva mai mici.
Coeziunea partidelor europene este surprinzdtoare din
motive variate. In primul rAnd, nivelul controlului exercitat
de liderii de partid europeni asupra agendei este mai limitat
decAt in cazul majoritilii parlamentelor nalionale. lntr-
adev[r, Comisia Europeand are dreptul exclusiv de
iniliativi legislativ[ in ceea ce priveqte aproape toatd
legislalia UE. Prin urmare, legislalia care este prezentatd
Parlamentuiui European eman[ din -afara Par]amentului qi
nu de la nivelul coaliliei majoritare din Pariament. Aceastl
incapacitate de a controla agenda ar trebui sX reduc[ nive]ul
coeziunii de partid intrucAt liderii partidelor din Parlament
nu pot pur qi simplu exclude propunerile in legdtur5 cu care
membrii par[idelor respective au o opinie politicX
divergentS. Descoperim, astfel, cAteva dovezi care pun in
evidenld o coeziune de partid mai sc[zuti cauzatd de faptul
cd Parlamentul European nu define controlul asupra
agendei - de exemplu, pariidele sunt uqor mai solidare
atunci cAnd r.ine vorba de chestiuni ce nu
lin
de domeniul
legislatir', care sunt inifiate in interiorul Parlamentului,
decAt atunci cAnd vine vorba de cele legisiative care sunt
iniliate in-afara acestuia. Totu,gi, se g[sesc qi dovezi care si
ne arate cX partidele europene sunt capabile sd depXqeascd
aceasti lipsX de capacitate de control asupra agendei qi sX
voteze solidar. De exemplu, descoperim cX un partid
Introcluccrr:
european este la fel de solidar in cazul vofului pentru
,,un
amendament "ostil" (in cazurile in care un amendament
este propus de cXtre un alt partid pentru un act normativ
pentru care primul partid este raportor) ca qi in cazul
tuturor celorlalte voturi.
Un alt motiv pentru care coeziunea ar trebui sX fie mai
sc5zut5la nivelul Parlamentului European
line
de faptul c[
partidele europene nu au la dispozilie instrumente pentru
a-$i disciplina membrii. Ele nu controleazX seleclia
candidalilor la alegerile pentm Parlamentul European
intrucAt aceasta este controlatX de partidele nalionale care
formeaz[ partidele europene. Acestea din urmX nu delin
nici controlul asupra carierei ulterioare a membrilor
Parlamentului European intrucAt tot par[idele nalionale
sunt cele care controleaz[ alocarea portofoliilor ministeriale
sau a aitor sarcini la nivel intern precum qi seleclia
comisarilor europeni. Singurele instrumente de care dispun
partidele europene pentm a-qi disciplina membrii sunt
legate de alocarea calitXfli de membru in cadrul comisiilor
parlamentare, a funcfiei de raportor sau a altor pozilii de
influen![ in cadru] Parlamentului European. Aceste
instrumente sunt relativ slabe dac[ ne gAndim la puterea 1or
de disciplind. Ele sunt cu siguranld mai slabe decAt cele pe
care le au la dispozilie partidele in regimurile parlamentare.
Totuqi, in mdsura in care partidele nafionale sunt cele care
au pozilii comune la nivelul partidelor lor europene, tot
partidele nalionale sunt cele care joacd
un rol cheie in
punerea in aplicare a disciplinei de partid europene. La
nivel individual, membrii Parlamentului European voteazi
aproape intotdeauna cu delegalia nalionalX a partidului din
care pror,'in, indiferent de preferinlele proprii. Dacd la
aceasta ad5ugdm faptul cd rareori se intAmpld ca un partid
nafionai sd voteze impotriva partidului sXu european) vom
inlelege, astfel, ci partidele nalionale joac5
un rol esenlial
in determinarea nivelului de coeziune al partidelor
zB
europene. Acestea din urm[ sunt capabile s[-qi mobilizeze
membrii in sensul participirii la sesilni de vof mai strAnse
qi a cdror rezultate sunt considerate mai importante in
termeni de concuren!6.
Prin urmare, suslinem cX stimulii care au stat labaza
formdrii formdrii qi menlinerii unor organizafii de partid
transnalionale este, in mod fundamental, legatd de
concurenla politicX pentru direclionarea rezultatelor
politiciior UE cAt mai aproape posibil de preferinlele
ideologice (de dreapta - de stAnga) ale membrilor
Parlamentului European qi ale partidelor nafionale. MeritX
sd existe coeziune intrucAt aceasta creqte qansele unui
partid de a se reg[si in tabXra cAqtig[toare a unei sesiuni de
vot qi, astfel, de a avea o influen!5 asupra rezultatului sXu
final. Este, prin urmare, normal, ca creqterea competenlelor
Parlamentului European, s5. duc[ ]a o structurX mai
puternicX qi mai democraticd a sferei politice la nivelul PE, o
sferi politici axati pe conclrrenla dreapta-stAnga intre
partide europene veritabiie.
Structura cirfii
Capitolul I prezintd cAteva materiale de fond, esenliale,
referitoare la dezvoltarea puterilor partidelor in cadrui
Pariamentului European. Capitolele z qi
3
prezintX, mai
apoi, douX elemente de bazd ale teoriei noastre: qi anume,
ch partidele politice sunt esenliale pentru funcgionarea
politicii democratice qi cX aceste organizalii politice apar
mai degrabi in contextul afilierilor ideologice (dreapta -
stAnga) decAt in contextul afilierilor teritoriale.
Restui cXr,fii conline o serie de r,erificdri empirice ale
ideilor noastre pe baza utilizXrii unei baze de date unice,
alc[tuitd din toate voturile prin apel nomina] la nivelul PE
intre anii 7g7g
Ei
2oo4. Capitoiui
4
cuprinde o primd par[e a
anaiizei, urmS.rind creqterea niveluiui de participare al
29
Introducere
europarlamentarilor la voturile prin apel nominal qi modul
in care acesta a variat in funclie de tema vofului odati cu
creqterea puterilor PE. Am descoperit o creqtere gradual[ a
nivelelor de participare, cu un nivel de participare mai
accentuat in rAndul partidelor mai bine organizate qi in
cazuriie in care puterea de decizie a PE este mai mare.
Urmdtoarele trei capitoie se axeazd pe politica de partid
in cadrul PE. Capitolul
5
abordeazi problema
,,coeziunii"
partidelor politice. Introducem un indice de coeziune
pentru a m5sura coeziunea la nivelul partidelor qi al
delegatiilor nafionale. ArdtXm cd, in timp ce votul in baza
afilierii partinice transnafionale a crescut, votul in baza
afilierii partinice nalionale a sc[zut. Mai apoi, investighm
factorii care determinS. coeziunea de partid descoperind c[
partidele transnalionale sunt din ce in ce mai unitare, chiar
dac5. gradul de diversitate ideologic[
Ei
nalionall din
interiorul fiecireia dintre aceste organizalii este in continud
creqtere.
Ludm in discutie, apoi, douX posibile explicalii pentru o
politicd partizanS. crescAnd[ la nive]ul PE. Capitoiul 6
adreseaz[ intrebarea dac5 partide]e transnalionale din PE
pot impune disciplina de partid prin controlul asupra
agendei. Aritdm c[ partideie sunt mai predispuse la
coeziune atunci cAnd delin parte din controlul asupra
agendei, spre exemplu in cazul deciziilor care nu au un
caracter legislativ. Pentru cX drepturile de stabilire a
agendei se impart intre partide qi pentru ci dreptul de
iniliativX legislativ5 aparline Comisiei, acest control limitat
asupra agendei la nivelul PE ar trebui s[ ducd la o coeziune
mai scdzutX decAt cea pe care o observXm. De asemenea,
ar[tdm ci partidele nu sunt mai putin coezive atunci cAnd
se confrunt5 cu amendamente ostile la actele normative pe
care le sprijin[. Prin urmare, exist5 o dovad[ puternic
sugestivi conform cXreia grupurile politice europene sunt
3o
membrilor lor chiar qi atunci cAnd nu controleaz5 agenda.
Capitoiul
7
se axeazd pe problema rolului dominant in
controlul membrilor Parlamentului European, investigAnd
specific mecanismele de control ale partidelor nalionale,
respectiv ale grupurilor politice europene. Ardtdm ci sunt
Sanse
mai mici ca un europariamentar si voteze impotriva
partiduiui nalional din care provine decAt impotriva
grupului politic european. FdcAnd un bilan!,
comportamentul la vot al unui europariamentar este
determinat in proporlie de o treime de grupul politic
european, celelaite doud treimi fiind condilionate de
partidul nalional de provenien![. Prin urmare, politica de
partid transnalionalX, in creqtere la nivelul Parlamentului
European, trebuie explicatd pornind de la partideie politice
nafionale. Deqi mai existd inc[ diferenle de pozilie vizar.i de
politicile comunitare intre partidele membre in cadr-ul
fiec[rui grup politic european, partideie nalionale au decis
si formeze partide poiitice transnalionale tot mai puternice
qi sX inv'esteascd aceste organizalii cu puteri de conducere qi
de stabilire a agendei.
Urmitoarele douX capitole abordeazd structura
ideologici a politicii de la nivelul Pariamentului European,
in cadrul qi intre partidele europene. Capitolul B se axeazd
pe formarea de coalilii intre partidele europene. AnalizXm
proporlia in care majoritatea din cadml fiecdmi grup politic
:r votat la fel cu majoritatea din cadrul altui grup politic.
Vom ardta cd aceste coalilii de ia nivelul Parlamentului
liuropean se contureazi din ce in ce mai puternic in jurul
<limensiunii stAnga-dreapta. De asemenea, analizdm care
sunt factorii care determini formarea de coalilii
< Iescoperind cd distanlarea ideologic[ stAnga-dreapta dintre
oricare douX grupuri politice reprezintX un factor cheie in
l)r'ognozarea
situaliilor in care acestea se vor alia la vot in
rnod punctual sau permanent de-a lungul timpului .
31
Introducere
Capitolul
9
analizeazX dimensiunile votului la nivelul
Parlamentului. Am aplicat o metodi scalari de misurare a
voturilor prin apel nominal, descoperind cd dimensiunea
principalX a votului in Parlamenful European este tocmai
clasicul conflict dreapta-stAnga atAt intre cdt qi in interiorui
partidelor.europene. Cu alte cuvinte, cu cAt un membru al
Parlamentului este mai departe de preferinlele medii de
dreapta-de stAnga ale partidului european din care face
parte, cu atAt sunt mai mari
Eansele
ca acesta sau aceasta s[
voteze diferit fa![ de aili membri ai partidu]ui. Deqi mai
pulin proeminentX, cea de-a doua dimensiune surprinde
preferinlele membrilor Parlamenfului European in ceea ce
priveqte integrarea europeand, precum qi conflictele intre
partidele din Parlamentul European qi partidele
reprezentate in Consiliu qi in Comisie.
Urm[toarele douX capitole fac o analiz[ suplimentarX qi
complementarX studiilor empirice anterioare bazAndu-se pe
doui studii de caz detaliate. Capitolul 10 analizeazia
competenlele de control ale PE asup.a executir,rrlui pdn
studierea comportamentului la vot ai europarlamentarilor
in cazul a patru sesiuni cheie de vot derulate in timpul celei
de-a patra legislaturi (tgg+-tggg)
legate de investitura qi
cenzurarea Comisiei Santer. Ardtim c[ sfera politicd a PE
incepe sd se polarrzezein funclie de dimensiunea
,,opozi{ie-
guvernare": este cazul in care partidele europene care
dominX la nivelul Comisiei tind sd sprijine Comisia, pe cAnd
partidele care fie nu sunt reprezentate la nivelul Comisiei,
sau sunt marginalizate in cadml acestei institulii tind s[ se
opund acesteia. Din aceasti perspectiv5, in prima perioadX
a Comisiei Barroso, in zoo5, exista
,,o
guvernare unificati"
in cadrul UE, la nivelul c[reia Comisia, Parlamentul qi
Consiliul erau dominate de o coalifie de centru-dreapta.
Capitolul rr studiazd competenlele legislative ale PE
prin analizarea comportamentului la vot al membrilor
Parlamentului European din cadrul ceiei de*a cincea
iegislaturi (rggg-zoo+) in cazul Directivei privind ofertele
pubiice de cumpXrare 2oo4f z5lCE. Concluziile aratd cI qi
atunci cAnd mizele politice sunt extrem de ridicate,
partidele europene qi preferin{ele de dreapta-de stAnga au o
influen!5 semnificativd asupra compor[amentului
europarlamentarilor. In cazul in care o chestiune supusS.
votului este extrem de importantd pentru un anumit stat
membru, este posibil ca europarlamentarii din acel stat s[
voteze in bioc impotriva partidelor europene din care fac
parte. Toflrqi, cum aceast5 situalie se aplicd doar la unul sau
doud state membre in cazul oricirui proces de rrot (ctim s-a
intAmplat in cazul europarlamentarului german in leg6turi
cu Directiva privind ofertele publice de cumpXrare) qi
pentru cd acest lucru se intAmpl[ doar in cazul unui numdr
rnic de sesiuni de vot pentru orice act normatir', poziliile
partidelor europene qi preferinlele de dreapta-de stAnga ale
europarlamentariior sunt principalii factorii ce determin5
rezultatele iegislative la nivelul Parlamentului European.
Capitolul \2 este dedicat concluziilor, care pun in
evidenlX implicaliile argumentdrilor
Ei
descoperirilor
noastre, fiind un punct de plecare pentru cercet[ri viitoare.
Terne de reflec{ie pentru qtiinla politicfi
Ei
pentru politica europeani
Cercetarea prezentatd in aceastd carte confine repere
atAt pentru qtiinla politicX, in general cAt qi pentm
subdomeniul politicii europene. Le vom prezenta pe scurt
aici, urmAnd a ie detalia pe parcursul c5rlii.
Din punctul de vedere al qtiinlei politice, cartea noastr[
contribuie ia studierea comportamentului legislativ dintr-o
perspectivX comparativd. O primi intrebare importantd se
referd la rolul partidelor in democralii. De ce se observX, in
general, formarea de partide in democrafii? ln baza cdror
Introducere
afilieri se formeazil? care este efectul sistemeror de partide
in procesul de luare a deciziilor? in capitolul z, prezeirtdm o
sintezd a acestor intrebdri qi facem o analizd sistematich a
avantajelor aduse de sistemele de partide puternice in
democrafii, in comparalie cu sistemet. a. purtide slabe qi
fragmentare.
se face diferenla intre rolul pariidelor in
solulionarea problemelor legate de acliunea colectivx in
exteriorul qi in interiorul legislaturii arese.
problemele
leqatg
_
de acliunea colectivx in exteriorul iegisraturii se
referd la politicile electorale.
partidele
joacd
.,n roj crucial in
mobilizarea eiectorafului la vot, un aspect cheie in domeniul
Etiinlei
politice. Acestea vin cu nume care sunt deja un
brand, care au platforme
binecunoscute qi .,qo, de
recunoscut qi cu o reputalie pe care alegdtorii o apieciazd,
care, prin urmare, trebuie consen,ati qi care intensificX
nivelul de incredere in politicieni.
protremele
legate d.e
acliunea colectivd in interiorui iegislatr-rrii se relferx la
politicile legislative. Partidele coezirl reduc'olatilitatea qi
cresc predictabilitatea
deciziiior legislative. Acestea permit
ca parlamentarii
sd se speci alizeze in anumite domenii, ceea
ce duce la imbunxti{irea calitilii actelor normative. ireqte
qi eficienla reglementirii prin depistarea gi renunlarea la
aceie programe
care se dovedesc a fi inehciente, care ar
aduce beneficii doar unui numlr restrAns de grupuri, in
,j*p.ce ar
impiica,-de_fapt,
costuri pentru p,,Lli*l lu.g.
Coeziunea la nivel de partid reduc, d; asemenea,
amplitudinea sferei politice prin crearea unor corelatii intre
diferitele dimensiuni ale aceiteia.
Contribuim la teoria partidelor propunAnd o teorie,
prezentat5,pe
scurt mai sus, care expiicd de ce, in cazul
democraliilor stabile, partidele se formeazd, in pincipal, in
jurul
axei dreapta-stanga qi nu in jurul
criteriilor teritLriale.
Teoria noastrh vine in completarea
,,teoriei clivajelor" a lui
Lipset qi Rokkan. Teoria clivajelor nu se intreabi de ce
partidele nu se formeazx, in general, pe criterii teritoriaie,
34
exceptAnd
acele
![ri
ale cdror granile qi^ organizare
teritoriald
a statului incd mai sunt contestate.
In contextul
Parlamenfului
European,
este mai mrilt a""ai i"tporturrt.x
incercim
sx rdspundem
ra aceastd intrebare.
-fe
de arte
parte, teoria clivale]o1
de confinut expricafiei
noastre
:::l:_1* "1*1?
parridele
se formeaze p" ..'it..iin .r"giorrui.
gt nu pe cnterii teritoriale.
oameni de qtiin![ din domeniul poriticii
au inregistrat
un progres
semnificativ in ultimii ani incercand
sx inlEleagd
ce duce la un anumit tip de
"omporta*""i1"^*,
i"
interiorul
legislaturilor
alese.
parlame-ntul
European
este o
institulie interesantd
pe seama cdreia se pot verihca teoriile
qtiinlei politice.
Ardnd in vedere cx are mimbri din murtiple
state-naliuni,
care sunt organizali
atat ra niverui ,,nor
partide politice
nafionale cai qi transnalionare,
cJ au ar,ut
loc schimb[ri
semnificative
in ceea ce priveqte puterile
instituliei,
Parlamentul
European
este un iaborator
unic
pentru
testarea teoriilor generale
ale partidelor
politice qi a
comportamentuiui
legislativ.
cea mai mare parti a teoriilor
de qtiinld politicx
referitoare
la partide
ii
tu poriii"il"
n ormative s-au dezvoltat in contextdinstitulional
e rip
".ifl "",
:"T
ul fi-Congresul
SUA sau Camera Comunelor ii Marea
Britanie. Dacd aceste teorii sunt cu adevirat
,
u. t."u"i ,e
poatd
fi verificate qi in cazur pe. Teorii diferiie pun in
evidenlx caL'ze variate care dtrc la coeziunea de
i".tia.
Multe teorii tradilionale
pun accentur p" prritilu
de
,,recompensare qi sanctionare"
folositd d. ionducerea
partidelor
pentru
a-qi disciplina reprezentanlii
in sensul
supunerii fa!5 de partid.
o teorie arternativd,
asociatd mai
ales cu Keith Krehbier, pune accentul p" p."i".irrt"l"
membrilor
qnui partid.
Cbeziunea Ia vot'este- leg';;T;
lplgpt"r".l
fa{d
g:. preferinlete
potitice qi ia"Ziogi"".
Politicienii
se afiriaid ra unrr*'it" partide
in bu"u
preferinlelor
lor, iar aceasti afiliere este cea care duce, in
mod fundamental,
la coeziune. o alt[ teorie, ransatlGtr-o
JJ
Introducere
carte recentd de c[tre Gary Cox qi Mathew McCubbins,
pune in evid.en![ roiu] pe care controlul asxpra-a-gendei ii
are in a explica coeziunea de partid. Partidele se folosesc de
controlul isupta agendei legislative pentru a inainta doar
acele acte noimative pentru care existX un sprijin puternic
din oartea nartidului lor din Parlament.
in a""ust[ carte, vom ardta c5. formarea coeziunii de
partid nu poate fi explicat[ recurgAnd doar la ideologie
^Chiut
dac6 partidele europene tind sh formeze coalilii in
baza apropierii ideologice, varialia coeziunii la nivelul
acestor pa{ide nu este legatd de varia$a preferinlelor
ideologice. ln mod asemdndtor altor legislaturi, par[ideie
europett" delin un control relativ sc[zut asupra agendei' Cu
toate acestea, coeziunea este relativ puternici. De
asemenea, este imposibil s5. trecem cu vederea peste
concluzia conform clreia partidele europene sunt capabile
sd iqi disciplineze reprezentantii la nivelul PE. Totuqi'
analizele noistre sugereaz5 c5. aceste aspecte se datoreaz5 in
principal influenlei partidelor nalionale care, in mod
voluntar, decid sX facd parte din partidele europene pentru
a-qi promova propriile scopuri politice, iar mai apoi s[
aclioneze coiectiv pentru a se asigura de atingerea acestor
scopuri.
Din perspectiva politicii europene, lucrarea noastr[ se
axeazb.pe cercetari realizate de specialiqtii in acest domeniu
in ultimii zece ani. Aceqti cercetXtori nu numai c[ au
observat indeaproape funclionarea Parlamenhilui
European, dar au qi cules mostre de date referitoare la
procedurile de vot pentru a inlelege mai bine care sunt
hodelele de comportament la vot. Prin centralizarea qi
publicarea tuturor datelor referitoare la procedurile de vot
prin apel nominal in intreaga istorie a PE, sper[m ca
^cercetdrile
legate de PE sd se ridice la nivelul celor legate de
sfera politici americanX. in cazul acesteia din utm6,
folosirea datelor legate de procedura de vot prin apel
36
nominal din intreaga istorie a Congresului SUA este un
punct de plecare standard in orice analizd a politicii
americane.
Cercetarea noastr5 ilustreazl faptul cd PE nu poate fi
inleles ca un actor unitar, angajat in jocuri
strategice cu
Comisia qi cu Consiliul. Lucrarea de fa!5 va elucida cum qi
de ce coeziunea partideior europene s-a schimbat de-a
lungul timpului. De asemenea, vom vedea cd axa stAnga-
dreapta este dimensiunea central[ a dezbateri]or la nivelul
PE, dar qi cX a ap5rut o a doua dimensiune strAns legat[ de
viteza qi natura integrXrii europene gi de luptele intre
Parlamentul European, Consiliu qi Comisie.
Mai mult, Parlamentul European este extrem de
imporlant pentru viitorul UE qi pentru guvernanta
democratic5 in Europa. Pentm cea de-a doua jumdtate
a
secolului XX, UE a fost probabil cea mai semnificativX
inova$e institulionalX din lume in ceea ce priveqte modul de
organizare a sferei politice qi a statului. Totu,gi, la inceputul
secolului XXI, au apXrut ingrijorXri din ce in ce mai mari
legate de faptul ci un eventual eqec in a o responsabiliza din
punct de r.'edere democratic, ar pune sub semnul intrebirii
r.iabilitatea acestei organizalii pe termen lung. Parlamentul
European are o pozilie unic5, fiind singura institulie aleas[
in mod direct la nivel european care funclioneazi ca \/oce a
oamenilor la nivelul sistemului de guvernanld al UE. Dacd
poiitica democraticd nu existd ia nii,elul PE, atunci l'iitorrl
UE poate fi incert. Cu toate acestea, dacd politica
democraticd a inceput s[ apard in cadru] PE,
fundamentAndu-se in
jurul partidelor politice care
articuleazd divizXrile ideologice clasice ale politicii
democratice, atunci poate c[ democralia dinco]o de statul-
naliune este, in cele din urm5., posibild.
Aceste aspecte sunt cu atAt mai importante dacd le
erbord[m din perspectiva eqecului constitulionai cauzat de
lespingerea prin referendum, in Franla qi Oianda, a
e-
Introducere
proiectului Tratatului de instituire a unei Constitulii pentru
Europa. S-au inaintat argumente conform cXrora Tratahrl
Constitu$onal a mers fie prea departe, fie nu a mers
suficient de departe in ceea ce priveqte procesul de integrare
european[. Tohrqi, este indoielnic c[ un nou proiect de
constitulie va beneficia de mai mult suport la nivelui
populaliei europene dac5. acesta nu capaciteaz5
r[spunderea democraticd a instituliilor comunitare.
Parlamentul European este singura institulie aleas[ in mod
direct ia nivelul UE. Deqi deseori criticat sau defhimat de
anumili politicieni de la nivelele nafionale sau de mass-
media na!ional5,, nu trebuie s[ uitdm cd PE este institulia
"r-,rop"ute
in care cetXlenii au cea mai mare incredere. in
sondajul de opinie Eurobarometru organizat in toamna
anului 2oo4,
SZ%
din respondenlii din cele z5 de state
membre qi-au exprimat increderea in Parlamentul
European, in timp ce doar
5z%
qi-au exprimat increderea in
Comisia EuropeanS. qi
4z%
in Consiliul European - format
din qefii de guvern ai statelor membre. S-ar putea
argumenta cX aceste cifre sunt relativ mici, dar studiul
nostru va ardta c[ existS. motive serioase pentru care
cet[lenii s5, aib[ incredere in Parlamentul European!
Parlamentul European este un parlament veritabil, cu
partide veritabileqi cu o politic[ democraticX veritabili.
1. Evolufia Parlamentului European
Scopul urm[rit in acest capitol constd in furnizarea
unui material de fond, esenlial pentru facilitarea inlelegerii
argumentelor qi a dovezilor ce vor fi prezentate pe tot
parcursul cXrtiit.
Ne vom concentra pe trei aspecte ce privesc
Parlamentul European: (r) principalele competenle ale
instituliei qi modul in care acestea s-au modificat; (z)
modalitatea in care partidele politice qi sistemul de partide
politice a evoluat; qi (S) de ce
,,legXtura electorald" dintre
cet[leni qi membrii Parlamentului European este destu] de
slabd in ciuda ceior qase runde de alegeri pentru
Parlamentul European desfrqurate pAnd acum. Capitolul se
incheie cu o discufie privind votu] prin apel nominal in
cadrul Parlamentului European, aceste date fiind folosite pe
tot parcursul cX4ii pentru a ilustra modul in care sfera
politici s-a schimbat in interiorul PE. Votui prin apel
nominal reprezinti inregistrarea deciziei de vot I fiecdiui
membru al Parlamentului European. inregistr[rile votului
prin apei nominal sunt publicate in anexele la procesele-
verbale incheiate la finalul sesiunilor plenare ale
Parlamentuiui European. in prezent, aceste iniegistr5ri pot
fi g5site qi pe site-ul Parlamentului Europeanr.
'
(N.a.) Un instrument foarte util pentm in{elegerea funcfiondrii
Parlamentului European este reprezentat de cartea detaliatl qi
comprehensivd scris5. de cdtre Corbett, Jacobs qi Shackleton (zooS).
'
(N.a.) Site-ul Parlamentului European este www.europarl.europa.eu. La
secliunea
,,sesiuni plenare",_ se pot accesa procesele verbale (in funclie de
datl), alegAnd data dorit5. inregistrdrile voturilor prin apel nominal pot fi
vizualizate in format MS Word sau pdf.
S8 39
Parlamentului EuroPean
r. 1. Cornpetentele
Parlamentului
European
,uA.dunarea"
Comunit[1ii Europene a C5'rbunelui
qi
Olelului, care a suslinut prima qedin![ 1a data de 10
septembri e rgl2, este instifulia precursoare aParlamentuiui
Eiropean
-od"rn.
Odat5 cu instituirea Comunitdlii
Econbmice Europene
(CEE) in 1958, ,,Adunarea"
a inceput
s[ fie numitd ,,Parlamentul
European", un nume acceptat
frr[ prea mult entuziasm de cdtre cei qase membri CEE
(Belgia, Franla, Germania, Italia, Luxemburg
qi O1anda),
d"t i*it" consfinlit[ prin Aclul Unic European
(AUE) din
1985.
PAnX in anui 1g7g, Parlamentul European era compus
din membri delegali ai parlamentelor nalionale' La
inceputui anilor 1'g7o, ca parte a planuiui de revigorale a
integririi europene, guvernele au decis ca Parlamentul
Eur|pean s[ fie aleJ direct de c1tre cet[leni. Primele
,,aiegLri
directe" au arut loc in iunie 1979, e1e avA-nd loc la
fi""ir" cinci ani de atunci. cea de-a
Easea
rund[ de alegeri
va avea loc intre ro qi 13 iunie 2oo43.
M[rimea
parlimentului
s-a modificat considerabil.
parlamentul
a inceput cu
78
de membri; a crescut \a t4zin
1958, ajungAnd la r9B odat5 cu aderarea Marii Britanii,
ritanaeiqi ianemarcei qi crescAnd, mai apoi,la
4ro
membri
in t979. bupd aceea, Pirlamentul s-a m5.rit succesi' odat5.
"r,
d""u." nbu[ extindere a Uniunii Europene ajungAnd la
434
membri dupd aderarea Greciei in rg8r; la
5rB
membri
a"pe aderarea Portugaliei qi Spaniei in 1986; la
567
dup[
.,nifi"ur"u Germaniel in
ryg4;
ia 626 dup[ aderarea
Austriei, Finlandei qi a Suediei; qi \a
7gz
dupd aderarea
3 (N.t) La data aparitiei cdrlii in original, inci nu a\r,rsese loc cea de-a qasea
;;# J; aleg"ri, motiv pentru
"o."
do"l,*.ntul original vorbeqte despre
u".urta la viit"or. irle.rliotr'am cd suntem in pragul celei de-a qaptea runde de
alegeri pentru PE care va avea loc in perioada o4- o7 iunie zoog)'
4o
Republicii Cehe, a Ciprului, Estoniei, Ungariei, Letoniei,
Lituaniei, Maltei, Poloniei, Slovaciei qi Sloveniei in zoo4.
Sporirea competenlelor Parlamentului European nu a
fost mai pulin esenliald. De-a lungrrl unei pbrtj importante a
istoriei sale,^ Parlamentul a fost doar o institulie
consultativd. insd, de la mijlocul anilor 'Bo, Parlamentui a
ajuns sd aibd puteri sporite in ceea ce priveqte cele doui
aspecte tradilionale pentru autoritatea adunXrilor alese:
controlul puterii executive ,gi promulgarea de legi.
Schimbdrile majore in ceea ce priveqte aceste dou[ aspecte
sunt rezumate in tabelul r.r.
1.1.1. Prerogativa de control asupra executir,'ului: un
model hibrid
Puterea executivX din cadrul Utr, inleleas5, ca qi putere
de stabilire a agendei politicilor comunitare, este impX4itd
intre Consiliul European qi Comisie. in timp ce Consiliul
European, care reuneqte qefii guvernelor statelor membre,
stabileqte agenda politicilor pe termen lung, Comisia
stabileqte agenda politicilor pe termen scur[ prin
intermediul unui monopol formal asupra dreptului de
iniliativX legislativd. Parlamentul European are o putere
foarle redusd de influenlare a conduitei Consiliului
European. Cu toate acestea, incepAnd cu Tratatul de la
Roma din 1958, Parlamentul European poate dizolva
Comisia prin inaintarea unei moliuni de cenzur6 impotriva
Comisiei in intreaga ei componenld. Prima prerogativd a
Parlamenhriui European a fost conturatd in mod
intenfionat pe baza modalit5lii de funclionare a procesului
de guvernare la nivel nalionai in statele europene in cazul
cdrora una dintre principaleie puteri ale parlamentelor este
acea de a destitui guvernul (Rittberger,
2oo3). insd, puterea
Parlamentului European asupra executivuiui UE nu este
exercitat6 exact ca in cazul modelului parlamentar, unde o
Evolu{ia Parlarncntului l)urupca n
majoritate parlamentar5 poate
,,desemna
qi demite"
executir,rrl. Comisia nu este aleasd printr-o majoritate de
voturi in Parlamentul European chiar dacd, incepAnd cu
Tratatul de la Maastricht, Comisia trebuie aprobatX printr-o
majoritate de voturi in PE. Acesta din urmd are puteri reale
in ceea ce priveqte demiterea Comisiei, dar acest lucru
necesit5 intrunirea unei majoritXli de dou5. treimi, lucru
care face dificild utilizarea unei proceduri asemdnitoare cu
cea a
,,votului
de incredere" pentru a cenzura Comisia. Dar
s[ expiicXm aceste aspecte in deta]iu.
Tabel r.r. Principalele modificdri legate de competenlele
Parlamentului European
European (rS8Z) procedura cooperXrii.
Parlamenhrl European
beneficiazi de doud
lecturi ale proiectelor (de
lege) inainte de
promulgarea actului
normativ de cdtre
Consiliu (pentru
majoritatea legisla{iei
referitoare la piala
comunX ).
Tratahrl de la
Maastricht (tggS)
Noua proceduri de
investituri a Comisiei.
Consiliul European
trebuie sd
,,conslilte"
Parlamenhrl European
cu privire la
nominalizarea
preqedintelui Comisiei.
Mandatul Comisiei
este reformat pentru a
coincide cu mandatul
de cinci ani al PF,
Este introdusii
procedura codeciziei.
Seva intmni un
"Comitet de conciliere" in
cazul in care Parlamenhrl
European qi Consiliul
sunt in dezacord, ins[
Consiliul poate veni cu o
nouX propunere daci
inci nu s-a ajuns la un
acord (inlocuind
procedura de cooperare)
Sesiunea de
deschidere a celei
de-a patra
legislaturi a PE
(iulie rgg+)
voteazd in legdturX cu
alegerea preqedintelui
Comisiei- Parlamentul
il voteazi pe Jacques
Santer (z6o in favoare
vs. z3B impotrivX),
stabilind un precedent
in sensul in care
Parlamentuil are
drephrl de a vota
candidatul nominalizat
de guverne pentru
preqedinlia Comisiei.
Parlamentril respinge
Directiva privind
serviciile de telefonie de
voce. Parlamentul
European respinge
pentru prima dati un act
legislativ al UE, instituind
precedentul conform
ciruia
Consiliul nu poate
acliona unilateral prin
prisma procedurii de
codecizie.
Moliunea de
cenzurd impotriva
Comisiei
Comisia demisioneazd.
intreaga Comisie
Santer demisioneazX
Eveniment (data) Controlul zrsupra
executir,'ului
La nivel legislativ
Tratatul de la
Roma (1958)
Procedura de cenzuri a
Comisiei.
poate destitui Comisia
printr-o
,,majoritate
dubld": o majoritate
absolutX a membrilor
Parlamentului plus
dou[ treimi din
voturile acordate.
Procedura consultXrii.
Consiliul trebuie sX
consulte Parlamentul
European inainte de
promulgarea maj oritilii
legislafiei.
Tratatebugetare
(r97o qi 1975)
Noua proceduri
bugetar5.
Parlamentr-rl European
poate respinge bugetul
UE qi poate amenda
anumitelinii debuget
(excluzAnd, in principal
agricultura' qi .itAtolaif L
resionale).
Primele alegeri
pentru
Parlamentul
Eurooean frozqJ
Parlamentul European dobAndeqte
o sursd de legitimitate independentd fati de
guvernele qi parlamentele nalionale.
Achrl Unic Este introdusX
42
43
(martie rggg) dupfce apare un
raport al Parlamentului
European care aduce
critici Comisiei qi
inainte de prezentarea
uneimo{iuni de
cenzur5 din partea
Parlamentului (lucm
care era iminent).
Tratatul de la
Amsterdam
(rsss)
Este reformati
procedura de
investiturX.
are drept de vot in ceea
ce priveqte persoana
desemnatX de
Consiliul European
pentru pregedinSa
Comisiei qi in ceea ce
privegte Comisia in
intreaga ei
componen{d.
Este reformatX
procedrrra de codecizie.
Se stabilegte un sistem
bicameral autentic intre
Parlament qi Consiliu
( a cop erin d maj oritatea
politicilor socio-
economice).
Tratahrl dela Nisa
(zoos)
Iiste reforrnat5
procedura de
investituri.
Consiliul European
alege preqedintele
Comisieiqi Comisiain
intreaga ei componen[X
prin majoritate califi cati
(in locul turanimitX$),
sporind, in acestfel,
influenla Parlamenhrlui
in procesul de votare.
Respingerea
Comisiei
(octombrie zoo4)
Este rekasl echipa de
comisari. Banosoiqi
retraqe Comisia
proousi
Evolutia Parlamentului European
Prin Tratatul de la Roma, presedintele Comisiei era
ales prin unanimitate in Consiliul European dintre qefii
cte guvern ai statelor membre. Ceilalli membri ai Comisiei
erau numi$ de cetre fiecare guvern in parte qi aprobali
t)rin
vot unanim de c5tre Consiliul European.
l)arlamentul European nu avea un rol formal in acest
l)roces.
insi, dupd primele alegeri directe, Parlamentul a
tlecis sX organizeze
,,un
vot de incredere" informai pentru
l'iecare Comisie propuse. AceastX practici a fost investitl
cu valoare legalX prin Tratatul de la Maastricht, care
lrermitea
Parlamentului European sX fie
,,consultat"
in
(:eea
ce priveqte alegerea preEedintelui Comisiei qi
irrtroducea dreptul de veto al Parlamentului impotriva
(lomisiei
in intreaga ei componenle, modificAnd
nrandatui Comisiei la cinci ani pentru a corespunde cu
r nandatul Parlamentului European.
Parlamentul European a mai frcut un pas,
interpretAnd dreptui sXu de a fi
,,consultat"
in ceea ce
1rr:iveqte
alegerea presedintelui Comisiei in sensui unui
rlrept formal de veto (Hix, zooza). Parlamentul European
;r introdus votul public la desemnarea preqedintelui
(lomisiei.
Guvernele puteau ignora rezultatul acestui vot.
(lind
acest tip de vot a ar,ut loc pentru prima oare, in iulie
tL)94, nominalizatul la preqedinlia Comisiei (Jacques
Sirnter) a recunoscut faptul cd, dacd Parlamentul ar vota
irnpotriva numirii sale, el qi-ar retrage candidatura,
tlcoarece un preqedinte al Comisiei nu ar putea guverna
r'f icient tdrd suslinerea Pariamentului. Acesta este dreptui
investihui al
Parlamentului
European deoarece se
prevedea respingerea
Comisiei de citre
Parlament.
44
45
Evolu{ia Parlamentului European
de facto al Parlamentului de a vota impotriva alegerii
preqedintelui Comisiei, care a fost investit cu valoare
legald prin Tratatul de la Amsterdam, intrat in vigoare in
1999.
Dupi Tratatul de la Maastricht, Parlamentui
Europeân a introdus aud.ierea in comisii a candidalilor
nominalizali pentru funclia de comisar. Modelul acestor
audieri a fost imprumutat din Senatul Statelor Unite,
unde ele se organizeazd pentru persoanele nominalizate
s[ fac[ parte din cabinetului prezidenlial. Cu toate
acestea, spre deosebire de Senatul Statelor Unite,
Parlamentul European nu are prerogativa de a respinge
candidalii nominalizali pentru funclia de comisar, ci
numai Comisia in intreaga ei componenld.
Prin Tratatul de la Amsterdam, pentru cd
preqedintele Comisiei qi Comisia in intreaga ei
componen![ erau inc[ numili prin unanimitate de
Consiliul European, capacitatea Parlamentului European
de a influenla alegerea Comisiei rdmAne limitath. it
practicd, dacd prim-miniqtrii care suslineau Comisia in
Consiliul European reueau sd-i conving[ pe membrii
Parlamentului din cadrul aceluiaqi partid cu al lor s[
suslin[ qi ei, la rAndu] 1or, Comisia in Parlament, acest
lucru ar fi insemnat, aproape sigur, ci preqedintele qi
echipa de comisari propuqi de Consiliu ar fi beneficiat de
sprijinul majoritar in Parlament. De exemplu, in iulie
rgg4, chiar dac[ majoritatea membrilor Parlamentului
din rAndul socialiqtilor, liberalilor, verzilor qi radicalilor
de stAnga, s-au opus nominaliz[rii lui Jacques Santer
(un
politician de centru-dreapta din Luxemburg), acesta a
fost validat de c[tre Parlament cu 260 de voturi
,,perltru"
qi z3B de voturi
,,impotrivX",
intrucAt a fost suslinut de
toli membrii de centru-dreapta ai Parlamentului qi de
aproape toli europariamentarii ce proveneau din cadrul
unor partide socialiste nalionale aflate la guvernare ai
q6
cXror lideri il suslinuser[ pe Santer in Consiliul European
(Gabel qi Hix, zooza).
Tratatul de la Nisa a schimbat starea lucrurilor in
februarie 2oo3, introducAnd in Consiliul European votul
prin majoritate calificat5 pentru alegerea preqedintelui
Comisiei qi a Comisiei in intreaga ei componenlX. Acest
lucru a sporit semnificativ puterea Parlamentului
Iiuropean de a influenla componenla Comisiei. Din cauza
faptului cX o coalilie a unei majorit5li calificate in
Consiliul European este mai mic[ decdt o coalilie
unanim[, Consiliu] European este acum mai pulin
capabil sX impunh Parlamentului o anumitX persoand
pentru preqedinlia Comisiei sau s[ impuni intreaga
componenlX a acesteia.
Acest fapt a fost vizibil odat[ cu hipta pentru
succesiunea lui Romano Prodi la preqedinlia Comisiei.
Mulii dintre candidalii buni pdreau a proveni din aripa de
centru-stAnga sau din cea liberal5. Cu toate acestea,
Parlamentul nou ales in iunie 2oo4 a ar,ut o majoritate de
centru-dreapta, iar Hans-Gert Poettering, liderul celui
mai mare grup politic (Partidul Popular European), a
insistat ca guvernele sX propund un candidat din aripa de
centru-dreapta, in acord cu practicile standard aleunei
guverniri parlamentare. De asemenea, celelalte state
rnembre au respins acordul franco-german care urmdrea
alegerea
^lui
Guy Verhofstadt, primul-ministru liberal al
l3elgiei. In cele din urmd, probabil impotriva dorinlei
Irranlei qi Germaniei, o majoritate calificati a guvernelor
a suslinut alegerea lui Jos6 Manuel Durdo Barroso,
primul-ministru conservator portughez. Barroso a fost
suslinut in Parlamentul European de c[tre o coalilie de
centru-dreapta/ liberal[. ins5, aqa cum am discuiat in
partea introductivd, Parlamentul European se preg5tea,
ler acea dati, sd respingd echipa de comisari propusi.
Acest lucru a reprezentat o ameninlare credibiii, cel
Evolulia Parlamentului European
pulin parlial din cauza faptului cd membrii Parlamentuiui
European din grupul socialist german qi din grupul
conservator francez, ai cdror membri de partid au fhcut
parte din minoritatea perdantS. in Consiliul European, nu
au fost interesali s[ suslind Comisia.
Tratatul Constitulional a propus introducerea unei
clauze ambigue prin care Consiliul European
,,ar
lua in
considerare rezultatele alegerilor europene" in momentul
nominalizXrii unui preqedinte al Comisiei. Acest lucru ar
putea fi interpretat nu numai ca o continuare a practicilor
curente, dar qi in sensul alinierii la un model standard de
guvernare parlamentard in care qeful statului, precum
monarhul belgian sau danez, sau pregedintele german sau
italian, il
,,desemneazd"
in mod oficial pe liderul
partidului care a cAqtigat alegerile ca fiind persoana
responsabild cu formarea guvernului.
Cu toate c[ au existat miqcXri in senstil adoptS.rii
modelului parlamentar in procesul de alegere ft,
preqedintelui Comisiei, acesta din urmd are foarte pulini
libertate de acliune in ceea ce priveqte alegerea celorlalli
membri ai Comisiei. De obicei, aceqtia sunt propuEi de
cdtre qefii guvernelor nalionale fiind, mai apoi, acceptali
de cdtre proasplt numitul preqedinte al Comisiei.
Episodul Barroso, menlionat in partea introductivd a
cX4ii, a reprezentat un prim caz in istoria instituliilor UE
cAnd Parlamentul European a forlat un preqedinte al
Comisiei sd retragd un comisar european considerat de
PE ca fiind inadecvat. Astfel, voinla Parlamentului
European a prevalat in fala dezideratului guvernului
italian.Dacd pentru aprobarea Comisiei este nevoie doar
de o majoritate de voturi in Parlamentul European,
procesul destituirii ei de c[tre Parlament este mai dificil.
Regulile existente pentru inaintarea unei moliuni de
cenzuri fac dificiiS. adoptarea unei asemenea moliuni
doar pe baza simpiului fapt c[ majoritatea parlamentarX
qB
rrrr mai susline politicile Comisiei. Un vot de cenzurd
rrcr:esitX o
,,majoritate
dubl5": o majoritate de doud treimi
l;r vot care trebuie, de asemenea, s[ fie o majoritate
rrlr.solut[ (So la sutX plus t) a membriior Parlamentului.
Ai,'ind in vedere compozilia aritmeticX a partidelor in
r';rrlrul Parlamentului European, acest prag al dublei
rrra.ioritSli poate fi atins, in practicd., numai dacX
lrrincipalele
partide de st1nga qi de dreapta ar vota
rrnpreunS., lucru care s-ar putea intAmpla doar din raliuni
rron-politigsa precum corupfia, managementul defectuos
r;;rtr incompetenla. in consecinlX, aceasta se aseamdnX
rrriri mult cu puterea Congresului SUA de a-i imputa
lrrcEedintelui
SUA ceea ce Constitulia Americani
rrrrrneqte
,,infracliuni
qi delicte majore decAt cu puterea
rn:rjorit[lii unui parlament nalional din Europa de a-qi
rctlage sprijinul acordat guvernului. Chiar dac[ acest
l)r'ag
este destul de lnalt, se pot aduce argumente
rrrrpotriva unui prag mai scizut. Dach este prea uqor si se
r oleze impotriva unui executiv intr-un parlament, acest
Irrr:r'r-r ar putea duce la crize guvernamentale inutile qi la
1rr:r'ioade
iungi de viduri de putere. Aceste situalii sunt
t'r itate in unele
!dri,
precum Germania, printr-un
,,vot
de
rrrr:redere constructi\r". Acest vot presupune c[ executirml
lroate
fi demis prin majoritate parlamentard numai in
cirzul in care parlamentul alege un guvern alternativ in
scopsl inlocuirii executivului demis.
Nu este surprinzitor cd valoarea foarte ridicatd a
lrlagului
necesar pentru adoptarea moliunii de cenzurd
irnpotriva Comisiei a {hcut ca nicio moliune de cenzurd sd
rrr-r fie adoptatd in ciuda unor incercdri menite a realiza
ircest iucru. Parlamentul European a fbst cel mai aproape
rlc o asemenea situa{ie in martie rggg, cAnd Comisia
<:ondusd de Jacques Santer a demisionat in mas[ inaintea
t (N.t.) Sensul este aceia de politici publice/politici comunitare
49
Evolulia Parlamentului European
unui vot de cenzure ce se prevedea a fi impotnva
Comisiei. De asemenea, acest caz confirmi ideea conform
cdreia Parlamentul European poate inainta o moliune de
cenzurd impotriva Comisiei numai din motive
nepartinice. Trebuie armt in vedere, in acest sens, cd
acuzaliile de management defectuos qi nepotism aduse
administraliei Santer au fost cele mai serioase acuzalii
aduse vreodatd Comisiei, lucru care a dus la formarea
unei largi coalilii transpartinice care a suslinut moliunea
de cenzurd impotriva Comisiei. Capitoiul 10 are ca tem[
centrai[ tocmai votul de incredere qi moliunea de cenzur[
impotriva Comisiei.
Cu alte cuvinte, relalia dintre Parlamentui European
qi Comisie reprezintX o form[ hibrid[ de guvernare. Ca qi
in modelul de guvernare parlamentarl, Parlamentul
European are un cuvAnt din ce in ce mai important de
spus in ceea ce priveqte alegerea Comisiei, alocAndu-qi
dreptui exclusiv de a demite Comisia in intreaga ei
componen![, dar neavAnd dreptul de a respinge sau
destitui comisarii la nivel individual. Cu toate acestea, ca
qi in cazul modelului separXrii puterilor, Comisia nu
poate dizolva Parlamentul European qi nici s[-i ameninle
pe membrii Parlamentului cu noi alegeri dac5. aceqtia ar
refuza sd sus!in5. o propunere legislativX cheie. IntrucAt
este necesard o majoritate dubld pentru a destitui
Comisia, este pulin probabil ca odati instalatS., aceasta sd
fie demis[ inainte de finalizarea mandatului.
r.r.z.Puterea legislativl: de la lobby-ist
la co-legiuitor
Parlamenhrl European delinea inilial doar dreptul de a
fi consultat in ceea ce priveqte legislalia comunitarS.. Tohrqi,
pe ia finalul anilor'9o, Parlamentul European avea aceeaqi
5o
putere de decizie ca qi minigtrii guvernelor prezenfi in
Consiliu in ceea ce priveqte principaleie domenii legislative.
Prin Tratatul de la Roma, s-a acordat Comisiei drept
unic de inifiativh legislativX in toate domeniile. in ceea ce
priveqte Parlamentul European, Tratatul de la Roma
stabilea aqa-numita
,,procedurd
de consultare", adicd
Parlamentul European urma si fie consultat in ceea ce
priveqte iegislalia propusd de Comisie inainte de a fi
adoptat5 de c[tre Consiliu. DacX Parlamentul European
propune amendamente legislafiei, nu existd nicio
obligativitate din partea Comisiei sau a Consiiiului de a
accepta aceste amendamente. O hotdrAre din rg8o a Curlii
Europene de Justilie a confirmat faphil c[ legislalia nu
poate fi adoptatd de Consiliu frr5. ca Parlamentul European
si iqi exprime punctul de vedere, lucru care a permis
Parlamentului s[ exercite o oarecare influenld impus[ prin
ameninlhri care fhceau trimiteri la posibile intArzieri legate
cle emiterea poziliei sale. insX, in practic5, prin prisma
procedurii de consultare, Parlamentul European nu este
rnai mult decAt,,lobby-istul" Comisiei qi al Consiliului.
Prima evolulie majord in ceea ce priveqte puterea
legislativX a Pariamentului European a fost introducerea in
t97o qi rgTS a unei noi proceduri de adoptare a bugetului
anual al Comunitdlii Europene. Limita veniturilor aflatX la
dispozilia Comunitd$i a fost fixatd de cdtre statele membre.
lnsX, in cadrul acestei limite globale, cheltuielile anuale
Lrrmau sX fie determinate impreun5 de c5tre Parlamentul
liuropean qi Consiiiu. Parlamentul avea acum puterea de a
respinge bugetul in ansamblu, de a creaqte sau a reduce
<:heltuielile, intre anumite iimite, qi sd redistribuie veniturile
intre capitolele stipulate in buget.
Cu toate acestea, puterea de a amenda bugetul se aplica
cloar in cazul
,,cheltuielilor neobligatorii", a acelei p54i a
bugetului care exclude marea majoritate a cheltuielilor UE
referitoare la cheltuielile alocate in sprijinui agriculturii sau
51
l',vol rr{i;r I'rr rll_r r rt.r I I rr lrr i l,ir r rrrpt'rr r I
d_ezvoltxrii regionale. De asemenea, dimensiuni lcr lrr rgctr,rlui
uE sunt relativ mici in comparatie cu bugetele guvernelor
nationale, constituind aproximativ t% drn
ptg-ul
UE,
reprezentand aproximatl
3%
din cheltuielile pubiice totale
ale UE. Cu alte cur,'inte, in comparalie cu
^parlamentele
nafionale, puterile formale ale Parlamentului European de a
impozita/taxa qi cheltui r5mAn limitate.
Cu toate acestea, puterile legislative aie
parlamentului
European au fost extinse in mod substanlial prin prisma
tratatelor de reformd din anii
'Bo
qi '9o.
in Lg}i,Actul Unic
European a introdus
,,procedura de cooperare,,. Aceastd
procedurx a acordat Parlamentului European posibilitatea
de a realiza doui lecturi ale propunerii legislatiie, reducand
capacitatea Consiliului de a
,,respinge" amendamentele
propuse de cdtre Parlament. Acesta din urm[ avea pentru
prima datd o oarecare putere de a stabili agenda legGlati'i
chiar dacd aceastx putere era condilionatx de spiiiinirea
amendamentelor de cdtre Comisie ,gi de gdsiiea unei
majoritdli in Consiliu pentm a susline propunerile
pa-rlamentare (Tsebeiis,
1994).
procedura
de cooperare se
aplica doar in cazul a zece articole din Tratat, acestea
incluzand tohrqi marea majoritate a domeniilor iegate de
qiala comund
,
de programeie specifice de cercetire, de
deciziile referitoare la fondurile structurale qi de anumite
reglementXri sociale qi de mediu.
In 1993, Tratatul de la Maastricht a inlocuit efectiv
procedura de cooperare cu
,,procedura de codecizie,,. in
cazul procedurii de codecizie, dacX
parlamentul
European qi
consiliul nu ajung la un acord dupx doud lecturi aie
propunerii legislative la nivelul fiecdrei institufii in parte, se
conr,'oac[ un comitet de conciliere compus dintr-un numir
egal
.de_
reprezentanli ai
parlamentului
European qi ai
consiliului. un acord stabilit la nivelul .o*it"tolui d"
conciliere este, mai apoi, supus ratificirii, frr[ nici un fel de
,,rrt"";;;;
liuropean,gi
in Consiliu.
cu toate acestea, procedura
de codecizie stip'latx de
'l'ratatui
de la Maastricht precizeazd
faptui
^cd,
dac5
l'arlamentul
European qi consiliui nu poi ajung"'tu .,r,
ircord in cadrul comitetului de concilierl,
consiliul poate
l)ropune
incd o datd textul convenit de cdtre guverne inainte
<le procedura
de conciliere. Dacd acest rucruls-ar intampla,
l)^rlamentui
European nu ar putea decat rd u.."pi" ru" ,x
rcspingi noua propunere.
Aceastx prevedere
a fost inseratd
rle cxtre guverne pentru a le permiti
menlinerea unei pozilii
tlominante
deoarece, cAnd
parlamentul
primeq'te o
llopyle-re
de genul
,,accepli sau nu accepgi,i din partea
(lonsiliului,
r'a fi inclinat mai degrabd s$ sprijine'noua
lcgislalie
uE decat sx i se opund, in"special in cazur in care
l)ropunerea respecti"d
tI
promova
integrarea europeani
(fsebelis,
tg96; cfm. scullf 7gg7b).
procedura
de cod-ecizie
seâplica la inceput in cazul marii majorit[li a legislaliei
.eferitoare la piala comund
,
care
linuse
de proc"iura de
cooperare, precllm qi in cazul unor noi domenii introduse
prin Tratatul de la Maastricht, precum domeniile sinitdtii
publice, proteclia
consumatorului,
educa$e gi cultuJ.
Cu toate ace-stea, prima datd cAnd' reprezentantii
I)arlamentu-lui
qi ai consiliului nu au reuqit sx ajungx la un
ircord in cadrul comitetului d.e conciliere iir coniihu] a,zat,
Iu
? Ille
incipient5, de dreptul siu de a repropune r.arianta
-stabilitd initial de guverne,
parlamentul
a votat imediat
impg!1iva propunerii
legislative,
amendAnd astfel
posibilitatea
ca institulia
consiliului sd mai actioneze
unilateral (este
vqrba_ despre cazul Directi-,,ei urrrpru
furnizirii
de relele deschise telefoniei rrocale). Acesta a fost
llrimul
caz in care Parlamentur European a biocat cu succes
rqn a9t legislativ al uE stabilind, astfel, precedentul
conform
ciruia procedura
de codecizie se têrmind, practic, in
rnomentul
in care nu se poate conveni ur,rp.u unui text
52
Evolulia Parlamentului Euro
comun in cadrul comitetului de conciliere.
(Hix, 2oo2a). In
consecin![, in t999, guvernele au reformat procedura de
codecizie aliniind, in mod efectiv, reglement[rile Tratatului
la practicile deja intrate in uz:, acelea cd legislalia nu poate
fi promulgath fXr[ acordul unei majorit[fi calificate in
Consiliu qi al unei majorit5li simple in Parlament' Tratatul
de la Amsterdam a extins procedura de codecizie pentru a
acoperi aproape toate reglementXrile referitoare la piala
comund a UE
(precum politicile comunitare referitoare la
protecfia mediului, sdnXtate qi securitate, politica sociald qi
lrmonizarea standardelor) qi unele domenii ale politicilor
comunitare referitoare la libera circulalie a persoanelor,
imigralie qi dreptul la azil. Ca urmare a acestor reforme,
principala procedurd legislativ[ a UE este reprezentat[
actualmente de o proceduri bicamerall veritabi]l, conform
cdreia Consiliul qi Parlamentul European dispun de
prerogative egale
(cfm. Crombez, zoor). Tratatul
-Constitutional,
respins in cadrul referendumului francez qi
olandez, a propus generalizarea procedurii de codecizie ca
principalX procedurd legislativi in cadrul UE.
AvAnd in vedere noile prerogative legislative ale PE, nu
este surprinz[tor faptul cd b[t6liile dintre Parlament qi
Consiliu se intensificX tocmai pe niveiul adoptXrii legislaliei
europene.
Cu toate acestea, fhri o majoritate guvernamentalS
solidi in Parlamentul European, care ii poate forla pe
parlamentarii fXr[ rang din cadrul propriu]ui pariid
(backbenchers) s[ o suslind, coaliliile din Parlamentul
European pot pendula inconsecvent de la o propunere
legislativi la alta. De exemplu, in cazul adopt[rii Directivei
privind vehiculele scoase din uz din anul 2ooo, care a
introdus reguli de reciclare a vehiculelor, o majoritate de
centru-dreapta din cea de-a cincea legislaturd
Gqgg-zoo4)
a a scos de pe agend[ proiectul legislativ susfinut de c[tre
majoritdlil" lroqil-terzi;
din Consili*u qi Comisie. intre timp,
54
legislaturi a Parlamenfului European a respins acordul din
Consiliu referitor la Directiva privind ofertele publice de
cumpbrarecare ar fi liberalizat normele privind preluirile
abuzive, aqa cum vom ardta in Capitolul n.
Pe scurt, Parlamentul European a dobAndit prerogative
autonome semnificative in ceea ce priveqte amendamentele
legislative qi stabilirea agendei. Deqi Comisia de{ine dreptul
exclusiv de iniliativd legislativi, Parlamentui este o
institulie aleasi in mod direct, independentd in raport cu
executir,ul qi care iqi manifestX aceastd independen!5. Au
fost nenumdrate ocaziile in care Parlamentul s-a manifestat
ca institufie independenti qi in reiafia cu Consiiiu].
Parlamentul European nu este, in mod clar, doar o
prelungire a autorit[lii unui executiv care deline
majoritatea parlamentar5. La nivel nafional, in Europa,
acolo unde guvernele dispun adesea de o majoritate
pariamentar[, arareori se intAmpl[ ca legislalia sd fie
amendath de cdtre pariamente impotriva voinlei
executir,ului. Prin comparatie, aproximativ
5o
la sut[ din
amendamentele legisiatir,'e propuse de c[tre
parlamentul
European sunt aprobate (cfm. Tsebelis et al., zoot; Kreppel,
zooza). De fapt, pentru cd maioritatea din Parlamentul
European nu este obligati sI sprijine tot ceea ce propune
Comisia sau Consiliul, nu este exagerat daci sd afirmim cd
Parlamentul European este una dintre cele mai puternice
camere legislative din lume.
Evolutia Parlamentului Euro
1.2. Partidele
politice in Parlamentul
European:
un;istern ,,d'e
d'oui qi mai
rnulte partide"
Regulile qi procedurile interne ale Parlamentului
European au evoluat ca ca urmale a modificdrilor
la
nivelul prerogativelor
legislative
qi de control asupra
executiirului
-d.iscutate
anterior.
(in special, Kreppel,
2oo2b; Corbett et al., zoo5). Mai precis, Parlamgntul
E;;;il"" a stabilit o diviziune a muncii bine organizatS,
la nivel intern' Analizarea legislaliei
qi propunerea de
amendamente
sunt sarcini impxrlite intre comisiile
permanente. ln mod simiiar, munca de organizare a
;;;;d;i este imphrlit5' intre un numSr de organe de
c6nducere,
precum Biroul, compus din preqedintele
Pariamentuiui,
cei t4r'icepreqedinli
qi cinci chesto-ri
(care
ilf p;[torii de cuvAnt ai membrilor indir,'iduali ai
Parlamentului
c[rora ]e qi protejeazi interesele)'
Cu toate acestea, cele mai importante organizalii axate
pe diviziunea muncii in cadrul Parlamentului
European
lunt ,,grupurile
politice"
(cfm' Hix. et a1', zoo3)' Aceste
ilil;
controleaz[ alegerea preqedintelui Parlamentuiui,
i"
""u
a preEedinlilor de comisii, hot[rAnd, de asemenea' ce
'membru
al iarlamentr,rlui
scrie un anumit raport legisiatirr,
"irr"
,ru lua cuvantul in d.ezbaterile
plenare
Ei
cdt va dura
pled.oaria, cum vor vota membrii Parlamentului
in ceea ce
iriveqte
ii".ur" chestiune aflat[ in dezbatere,
precum qi
-ur"pru
oric[rei chestiuni importante
legate de activitatea
Pariamenhrlui
European. Astfel, grupurile poli-t19e din
parlamentul
Europea^n sunt similare partidelor politice din
cadrul parlamenielor
nalionale din Europa
-
qi sunt'
p."f"Uif, mai puternice
-.decAt
grupurile
,d:^
culise
hemocratice
qi reiublicane d.in cadrul Congresului Statelor
Unite.
56
CAnd Adunarea ComunX a Comunitdfii Europene a
Cdrbunelui qi Olelului s-a reunit pentru prima dati in data
de ro septembriergs2, nu existau grupuri politice bazate pe
ideologii. UrmAnd tradilia altor adun5ri internalionale,
precum Adunarea ConsultativX a Consiliului Europei,
membrii AdunXrii s-au a$ezat in ordine alfabetic[. in acelaqi
timp, pe durata intAlnirii constituente a Adunirii Comune,
a existat un numdr de decizii care indica faptul cX noua
Adunare se va organiza mai curAnd in jurul
afilierilor
nalionale decAt ale celor ideologice sau partinice. De
exemplu, s-a decis asupra numirii a cinci vicepreqedinli
astfel incAt fiecare stat membru sX fie reprezentat in Biroul
Executiv al noii AdunXri, fie printr-un presedinte sau
vicepreqedinte.
Prima recunoaqtere formal5 a existenlei diviziunilor
transnalionale a partidelor in cadrul Adundrii nu s-a
realizat pAnd in ianuarie 1953. in timpul disculiilor qi
dezbaterilor privind Regulile de Procedurd ale noii Aduniri,
s-a sugerat ca desemnarea membrilor comisiilor
parlamentare sX incerce sd contrabalanseze atAt
reprezentarea diferitelor state membre cAt qi a
,,diferitelor
tradifii politice". Acest moment a fost hotdrAtor, iar pAnX in
martie 1953, s-a realizat o diviziune de facto in cadrul
grupurilor de partide politice: creqtin-democrafi, socialiqti qi
liberali. La acea dat5, acestea erau principaiele familii
politice ale Europei de Vest continentale. Aceastd existenld
de facto a grupurilor politice a dus la derularea de cdtre
Comitetul de Regiementare a unui studiu privind efectele
formdrii grupurilor de partide politice qi la formularea de
sugestii legate de direcliile de acliune.
Raportul Comitetului de Reglementare, adoptat in
iunie 1953, accentua rolul cruciai al partidelor politice in
ceea ce priveqte organizarea internd a Adun[rii. Raportul
indica faptul ci, practic, aceste grupuri erau deja formate qi
cd tot ce mai era necesar sd se facd era sd li se dea o
57
recunoaStere formald. AceastS. recunoaqtere a luat forma
unei anexe la Regulile de Procedurd, in care se preciza
faptul cd togi membrii Adun6rii pot forma grupuri in funclie
de
,,convingerea
politic6". Pentru formarea unui grup era
nevoie de o declaralie de constituire care sd includ[ numele
gmpului, executi'vrrl s5.u qi semn[turile membrilor.
Singurele condilii impuse se refereau, in primul rAnd, la
faptul cd aceste grupuri trebuiau sX se constituie in baza
criteriilor politice qi nu in baza celor nalionale; in al doilea
rAnd, acestea trebuiau s[ aibl cel pulin nouh membri; qi, in
al treilea rAnd, nicio persoanX nu putea face parte din mai
mult de un grup politic.
incepAnd din acest moment, grupurile politice au ajuns
s[ fie principalele entitdli de organizare colectivX din cadru]
Parlamentului European. Grupurile primeau ajutor
financiar. Fiecare grup qi-a organizat un secretariat in mod
independ.ent qi u ptl-it r.l'tt birou in cadrul sediului
Parlamenfului European de la Strasbourg qi, mai tArziu,
de la Bruxelies. Dezbaterile din Parlament au inceput qi
ele sX fie organizate pe principiul poziliei oficiale a
grupului qi nu in baza deciaraliilor membrilor individuali.
La data primelor alegeri europene, in t979, grupurile
politice dominau toate aspectele lucr[rilor parlamentare,
de }a a decide cine este ales in funclia de preqedinte al
Parlamentului pAnX la numirea pozi$ilor ocupate in
cadrul comisiilor qi pAnd la organizarea agendei lucrdrilor
olenare.
'
in ceea ce priveqte echilibrul de putere intre grupurile
politice, a$a cum se prezintd in Tabelul 1.2, se poate spune
cd incepAnd cu primele alegeri europene, a existat un
numir mare de grupuri, iar apartenenta la acestea, precum
qi denumirea lor s-au schimbat in mod continuu'Totuqi,
Existd 6
,,familii"
politice principale care au r5'mas relativ
constante pe toat5 durata celor 6 legislaturi alese:
.
Social-democra;ii
-
Grupul Socialist, care in tgg2 a
devenit Partidul Socialiqtilor Europeni (PSE),
incorporAnd principalele partide sociaiiste, social-
democrate qi muncitoreqti din Europa, fiind in mod
constant grupul cel mai numeros.
o
Centru-dreapta
-
in contrast cu unitatea de care au
dat dovadS. sociai democrafii, grupul de centru-
dreapta s-a fragmentat in mai multe grupuri creqtin-
democrate, consera/atoare qi nalionaliste, dar in 1999
(in cadrul celei de-a cincea legislaturi) majoritatea
acestor partide erau deja unite in jurul Partidului
Popular European-Democrat European (PPE-DE),
cu un numXr mic de conservatori qi nalionaliqti
rdmaqi in Uniunea pentru Europa Natiunilor (UEN).
. Liberalii
-
intre aceste dou[ mari forle principale, al
treilea partid ca importanli care se nume$te, in
ultima sa variant5, Alianla Liberaliior qi
Democralilor pentru Europa (ALDE), aduni laolaltd
diferitele orientXri liberale, de centru, precum qi
partide democrate europene.
. Radicalii de stdnga
-la
stAnga social-democrafilor,
diferitele orient[ri socialiste de stAnga, ex-comuniqti,
precum qi alte forle radicale de stAnga erau la
inceput dir.izate in doud grupuri, dar, odat[ cu cea
de-a patra legislatur5, s-au unit sub denumirea
Grupul Confederal al StAngii Unite Europene/StAnga
Verde NordicX (EUL/NGL).
. Verzii
6i
regionaligfn - partidele verzi qi ecologiste au
ales, de obicei, sd se alieze cu regionaliqtii de centru-
stAnga qi cu partidele nalionaiiste substatale,
formAnd in prezent Grupul Verzilor/Alianla Liberd
Europeani (V/ALE).
Antieuropeniqtii qi gruparea extremistX de dreapta - in
final, trebuie sd menliondm
,,colec!ia"
de partide
SB 59
Evolulia Parlamentului Eu
protestatare, principalele gruperi de acest fel fiind
-antieuropeniqtil
(atit de stAnga, cat qi de dreapta) care
formeazi, in prezent, Grupul Independenld
qi Democralie
(IND/DEM), qi grupul de extremd dreapt[ care nu are, in
prezent, suficiente locuri in Parlament pentru-a forma un
erup de
partide rdmAnAnd, astfel, membri neafiliali'
a
în êsen1d,
sistemul d.e partide din Parlamentul
European poate fi conceput drept un sistem ,,de
douS' qi mai
multe puttid."". Principalele doud gr-upuri, socialiqtii qi
PPEs, au definut, fiecare la rAndul 1or, intre
30 Si 35
%o din
totalul locurilor din Parlament in timp ce alte grupuri mai
mici au definut intre
3
qi to procente din locuri' In
consecin![, cele dou5 partide mari au dominat politica din
cadrul Parlamentului European, dar niciuna dintre grup[ri
nu a delinut o majoritate categoric[. Dintr-un anumit punct
de vedere, componenla Parlamentului European este
similar5. Parlamentului Federal German, care cuprinde
dou5 grup[ri mai mari, o grupare creEtin-democratd
qi
.rtru r*iu1-democratfl,
qi un partid liberal de dimensiuni
mici, aliat adesea ori cu creqtin-democratii,
precum qi un
mic partid. al verzilor care de cele mai multe ori se altazd
cu social-democratii.
Rd
io
'ee i
sFi
n
s$c i
g"eji-
*
<
ljR 3
i ] oq
6 i,6 :
--
ii* j
le6
i r-
=
E.
-r9s.g
, F-^*
ag EcigEi,E l;s;
; *
jF;'s
: ci aiiffi a i ?fu 3g;FE33F[FgFff
j
,. Nt
!
s* A .-
_5*
ei
N?
?a
q frg
s
,d i-o
-EG i
+ii
i.l
*6h* i
d:9 i
Ei-
- i ie
];G
ri* 5r
a
()
d
()
O.
o
ti
trl
*i
o.
o,
o
!
A
6i
t)
-o
F
j
'il
Eî.*e a
TH i
-{ - i?o
-
rj-
l
.-l
-Ee'
::'s s
6;o !
:l
AE
r;s
ri-
Frl
s
Vom folosi pe parcursul cdrtii termenul
democrali/ conservatori.
6o
PPE pentru a ne referi ia creEtin
6r
r.3. Absenta legdturii electorale
intr-o carte renumit[, politologul american David
Mayhew suslinea cd forla motoare a politicii din
Congresului Statelor Unite a fost
,,legitura electorald dintre
aleg[tori qi reprezentantii lor aleqi" (Mayhew,
tg71).
Comparativ, in cazul PE, se intAmpl[ tocmai contrariul.
Legdtura dintre cetdlenii UE qi reprezentanlii lor in
Parlamentul European este extrem de slabd in pofida
sporirii puterii de control asupra executirrului qi a puterii
legislative a Pariamentului European qi aparilieisistemurui
transnalional de partide din cadrul
pE.
_ _
Pulini cetdleni par a fi conqtienli de importanla
Parlamenhrlui European sau a inlelege modui in caie acesta
funclioneazd.
9z%
dintre cetdlenii UE pretind ci.
,,au
auzit
de Parlamentul European"r .
1t)
4li
30
lll
I
(.)
rl
Figura r.r.
198 1 I
r)94
i 99{) 2i')i}l
anul
Participarea la vot la alegerile pentru
parlamentul
European
Atr erite grupurilor de
nartide
Ddmmiiiltgrupurilor
de
Partide
Qnainl-domnenfi
SOC
Grupul socialist
PSE
partidul
socialiEtilor europeni
(anoe$n rl om nnrnfi ci Con sertlatc, tT'l
PPE
Partidul Popular EuroPean
PPE-DE
Partidul Ponular European Democrat
ADE
lliuntu Democratd EuroPea!5
UPE
Uniunea
pentru EuroPa
UEN
Untunea
pentnt Europa Naliunilor
GDE.
Crunul Democratilor EuroPeni
FE
Forza Europa
r ihorali
LDE
Liberalii si Democratii EuroPeq!
ELDR
Grupt t t-ileral European, Partidul
Democrat si Reformator
ALDE
I Alianta Liberalilor qt Democrattlor
I
pentru Europa
Dn)ionlii;lo cf
COM
Grupul comunist
SU
StAnea EuropeanX Unita
EUL
GruDLri uentrt, stAnga europe444!"itX
EUL/ NGL
Grupul pentru StAnga EuroPeand
Unitd/Stinea Verde Nordic[
- Verzi sireqionali$ti
V
Yerzi
V/ALE
G*p"t V"-ilor/Alianta LiberX
Europeani
RBW
Grupul Curcubeu
ARE
Alianta Radicald EuroPeaqa
-
,t-+;-',nnnonii liyfremn dp drp' tnto si indeoendentii
EN
Eurona Natiuniior
EDD
Eurona democratiilor 5i
a diversitd$lqr
IND/DEM
Grupul IndePendent[/Delgq!3lq
DE
Dreapta Europeand
TGI
Grupul tehnic al DePutalilor
Independenti
6z
' l,lurobarometml Nr.
58,
octombrie-noiembrie zooz.
63
_l'.volrr[iir
l'irlltr rr rt,rr I rr lrri l,,rrlopt.;rrr
O pondere cle
57%
dintre cetileni alir.nrii ci
,,all
incredere" in Parlamentul European, un procent similar cu
cel al cetdlenilor care afirmd ce au incredere in
parlamentele lor nafionale2. Cu toate acestea, aceste
atitudini aparent pozitive fa!5 de Parlamentul European nu
s-au concretizat in acliuni politice. CAnd se pune problema
votului pentru alegerile europarlamentare, ma;'oritatea
alegitorilor nu sunt motivali de ceea ce se intAmpli in
cadrul Parlamentului. Participarea la vot este foarte scXzuti
in comparalie cu alegerile nalionale qi scade in continuare
in mod dramatic. Cu aproximatl zg% mai pulini cetdleni
au votat in cadrul alegerilor europene din iunie 2oo4 in
comparalie cu ultimele alegeri nationale generale care au
ar,'ut loc in statele membre ale alegdtorilor. Figura r.r
prezintd participarea Ia vot la alegerile europene de-a lungul
timpului.
In mod tradilional, mulli analiqti au sustinut faptul c[
aqa-numitul
,,deficit democratic" din cadrul UE ar putea fi
rezolvat prin creqterea prerogativelor
parlamentului
European (ex. Williams, r99r). Cu toate acestea, in ciuda
faptului cX puterile Parlamentului European au crescut
constant in ultimii doudzeci de ani, nivelul de participare al
cetdtenilor la alegerile europene
*
singurul element de
democratie de tip cet[lean delegat
din cadrul sistemului politic al UE
-
s-a redus. in plus,
mulli oameni de qtiinld afirmd cd problema deflciiului
democratic nu poate fi qi, probabil, nici nu ar trebui sd fie
rezolvatX prin intermediul Parlamentului European (ex.
Majone, 2oo2; Moravcsik, 2oo2).
Pe de altd parte, motir,rrl pentru care oamenii nu
voteaz[ in alegerile europene are foarte putin de-a face cu
prerogativele Parlamentului European sau cu lipsa
conqtientizdrii diferenlelor intre partidele politice din cadrul
"
Eurobarometml Nr. 62, octombrie-noiembrie zoo4.
6q
liderilor nafionali de partid gi a mass-mediei nalionale este
c-oncentratX p" lupta pentru obtinerea pozifiei politice
dominante in guvernele naSonaie, aiegerile europene ajung
sI fie privite ca qi competilii politice nalionale de iang
secund desfbqurate in timpul mandatului(Reif qi Schmitt,
19Bo; van der Eijk qi Franklin, Lgg6).Alegerile nalionale
generale implich mult mai multe mize decAt cele europene
care, din ca:uza sistemului de control institulional din
sistemul politic al UE, nu duc, in prezent, la formarea unui
,,guvern european" sau nu au puterea de a schimba in mod
considerabil direclia agendei politice comunitare. Acest
lucru are doud efecte: in primul rAnd, mulfi alegdtori
preferd sX stea acasX cAnd au loc alegerile UE pentru cX
privesc aceste alegeri europene ca fiind neimpoftante; in al
doilea rdnd, mare parte dintre cei care particip[ la vot cu
ctcazia alegerilor europene foiosesc aceste alegeri mai
degrabX ca pe o oportunitate de a protesta impotriva
partidului sau a partidelor ia putere in cadrul guvernelor
nalionale decAt pentru a-qi exprima opiniile r.izavi de
partidul care ar trebui sd aibd cele mai multe locuri in
Parlamentul European. Acest lucru a fost r-aiabil atAt in
cazul primelor alegeri din t979 cdt qi in cadrul alegerilor
pentru cea de-a
$asea
legislatur[ din zoo4.
Aceastd absen![ a unei legdturi electorale concrete
inseamni, de fapt, cd evolufiile sferei politice din cadml
Parlamentului European, precum evolulia grupurilor
politice transnafionale, nu pot fi explicate prin existenla
Llnor interese colective externe ale membrilor
Parlamentului European. AvAnd in vedere faptul ci
alegerile pentm Parlamentul European sunt dispufate mai
clegrabi de partidele nafionale decAt de partidele politice
transnafionale din cadrul Pariamentului European, este
1rulin
probabil si existe o conseo'enld a votului la
rrrmdtoarele alegeri. Prin urmare, membrii unui anumit
65
Evolutia Parlamentului European
grup politic din PE care au aclionat impreuni sub
-auspiciile
gruputui politic european pentru a asigura indeplinirea
promisiunilor fdcute in mandatul precedent, risc[ sd nu fie
iealeqi. De asemenea, este pulin probabilX sanclionarea
membrilor PE sau a partidelor transnalionale pentru
abaterea de la promisiunile electorale fHcute in mandatul
precedent.
F[r[ o motivalie extern6, comportamentul politic din
Parlamentul European este influenlat cu precXdere de
consideralii interne ce
lin
de instituliile qi de procesul
politicilor comunitare. De exemplu, membrii Parlamentr-rlui
bu.opeut sunt motivali de evolulia carierei personale, de
poribilitat"u de a promo\a in cadrul structurilor
Farlamentului sau in cadml sistemului politic nalional, de
dorinla de a elabora o legislafie mai bunS-. in plus, precum
toti politicienii, membrii Parlamentului European urmXresc
urignru."u unui rezultat politic cAt mai apropiat de
d.ezideratele lor personale sau de preferinlele partidului lor
vizar.i de o politicd sau alta. Prin urmare, chiar
Ei
frr[ o
legXturd electoral[, exist[ motive intemeiate pentru ca
membrii Parlamentului sd-qi doreascd s[ se organizeze in
cadrul unor partide politice care s[ le promoveze obiectivele
individuale sau obiectivele politice colective. Acest lucru
este cu atAt mai plauzibil dacd deciziile luate in cadrui
Parlamentului European pot face ca balanla s[ inciine intr-
o parie sau alta. Aceasta nu se intAmpla in primii ani,- cAnd
Pirlamentul European avea doar un rol pur consultativ.
ins[, Parlamentul European a dobAndit tot mai multd
putere de a influenla executir,'ul UE (Comisia) qi de a
modela legislalia UE. Drept urmare, aceste motivatji
politice presupun c5, deqi fdr[ o leg[turi directh cu votanlii,
Parlamentul European dispune de puterea necesar[ pentm
a fi principala aren[ a politicii democratice din cadrul UE.
-Alegerile
pentru Parlamentul European nu au instituit
o legXturd intre cethlenii UE qi procesul de infXptuire a
66
politicilor comunitare. Cu toate acestea, dacX politica din
interiorul Parlamentului European este deja democratic5,
ceea ce i-ar acorda un rol central in cadrul alegerilor
europene, va creqte gradul de responsabilizare a UE. De
exemplu, daci guvernele statelor membre ar permite
desfHqurarea unui conflict intre personalit6ti rivale pentru
funclia de preqedinte al Comisiei, iar rezultatul alegerilor
pentru Parlamentul European ar determina care dintre
aceste personaiit[li s[ preia qefia uneia dintre cele mai
inalte pozilii din cadrul UE, partidele politice din cadml
Parlamentului European ar fi motivate sX-qi anunle proprii
candidali pentru preqedinlia Comisiei inainte de alegeri qi,
mai apoi, s[ promoveze candidaturile acestora in campania
electoral5. Acest lucru ar da alegerilor pentru PE un
caracter european clar, promovAnd o adev[rat5 competilie
intre principalele partide politice europene pentru a
determina care dintre aceste partide ar urma sd stabileascd
agenda legislativi a UE pentruurmdtorii cinci ani.
t,4. Baza de date: voturile prin apel
norninal in cadrul Parlarnentului
European
Comportamentul la vot al membrilor unei institulii
legislative poate relel'a multe date prir.ind modul de operare
al legislatirmlui in cauzi aritAnd, de exemplu, dac[ votul
urmdreqte afilierile teritoriaie sau afilierile partinice, ce
tipuri de coalilii sunt formate, care sunt dimensiunile
conflictului politic sau daci partideie sunt capabile si
controleze comporlamentul membrilor sXi.
Studierea comportamentului la vot in Parlamentul
European nu este atAt de simpld precum in cazul altor
parlamente, unde toate voturile sunt inregistrate. Exist6, de
fapt, trei tipuri de voturi in Parlamentul European. ln
6Z
primul rAnd, exist[ voturile prin
,,ridicarea
mAinii",
preqedintele adundrii observAnd pur qi simplu care parte a
cAqtigat votul. in al doilea rAnd, existi,,voturile electronice",
membrii Parlamentului ap[sAnd butonul ,,Pentru",
,,impotrivd"
sau
,,,{b!inere"
de la pupitm, iar rezultatul
votului este afiqat pe ecranul amplasat in fala s[lii de
qedinle nefiind, ins5, inregistrat modul in care voteazS.
fr..ur" membru al Parlamentului in parte. in al treilea rAnd,
existX
,,votul
prin apel nominal.", prin care decizia de vot a
fiec5.rui membru al Parlamentului este inregistratd in
procesele verbale ale qedinlelor. Procedurile Parlamentului
European impun votarea prin apel nominal doar in anumite
cazuri. Cu toate acestea, un
,,grup
politic" sau aproximativ o
cincime dintre membrii Parlamentului pot solicita ca orice
vot s[ se deruleze prin apel nominal. In practicd, de-abia
dac5. o treime dintre sesiunile de vot s-au der-r,rlat in baza
votului prin apel nominal.
Cu alte cuvinte, avem posibilitatea de a studia in detaliu
comportamentr-rl la vot doar in cazul unei treimi dintre
voturile din Parlamentui European. De asemenea, intr-r,rcAt
partidele politice sunt cele care solicitl aplicarea votu]ui
prin apel nominal, se presupune cX tot acestea sunt cele
care decid in cazul clror sesiuni de vot se \ra recurge la
aceastd procedur[ de vot, motive]e fiind de ordin strategic
-
de exemplu, pentru a demonstra care este pozilia lor vizavi
de o anumit[ problemi sau pentru a demonstra cd sunt mai
unili decAt un alt grup politic. Acest lucru reprezint[ o
potenlial5 problem[ legatX de ,,nereprezentativitatea
eqantionului" deoarece comportamentul la vot al membrilor
Parlamentului, observabil in cazul voturilor prin apel
nominal, nu este reprezentatilz pentru a trage concluzii
vizavi de compoftamentul la vot in cazul tuturor sesiunilor
d.e vot derulate in cadrul Parlamentului European. intr-
adevir, Carrubba et. al. (zoo6) a sesizat faptul c[, in cadrul
celei de-a cincea legislaturi, voturile prin apel nominal au
6B
ar,'ut loc cu precddere in privinla anumitor chestiuni de pe
zrgend5., insd in detrimentul altora, qi cd acest tip de vot a
fbst cerut mai curAnd de anumite grupuri politice decAt de
cXtre altele.
Cu toate acestea, avAnd in vedere ci grupurile politice
sunt predispuse sX solicite votul prin apel nominal in cazul
unor probleme importante pentru fiecare dintre ele, este
rezonabil si presupunem c5. se recurge la voful prin apel
nominai in cazui deciziilor mai importante din Parlamentul
European. De exemplu, num[rul vofurilor prin apel
nominal a crescut odat[ cu sporirea competenle]or
Parlamentului European. Au existat 886 de voturi prin apel
rrominal in prima legislatur5 aleasd direct (tgZg-tg\+), zr35
in cea de-a doua legislatur[ (r984-r98g), 2783 in cea de-a
treia legislaturi (tg8g-rgg
4), S73g
in cea de-a patra (tgg+-
tggg) qi
5265
in cea de-a cincea (tggg-zooq). Se
presupune c[ cetXlenii sunt mai interesali de
comportamentul la vot al reprezentanlilor aleqi mai degrabi
in prir.inla chestiunilor importante decAt a celor mai pulin
importante.
ln plus, studierea voturilor prin apel nomina] ne
permite sd inlelegem modul in care membrii Parlamentului
voteazX atunci cAnd procedura de vot se desfiEoar[ public.
CAnd procedura de vot este public5., mass-media, guvernele,
grupurile de interese qi cetXlenii au posibiiitatea de a
obsen'a modul in care membrii Parlamentului European au
votat. Prin urmare, cu toate cX voturile prin apel nominal
nu reprezintd un egantion reprezentativcare sX reflecte
comportamentui la vot in cadrul Parlamentului European,
este interesant de studiat aceastX procedur5 de vot pentru
specificitatea sa.
ColectAnd datele referitoare la totalul populaliei
implicate in votul prin apel nominal incepAnd cu prima
procedurd de vot din prima sesiune plenard a primei
legislaturi alese direct, in iulie 1979, pAnd la ultima
6g
li
procedure de vot in ultima sesiune plenard a celei de-a
cincea legislaturi aiese direct, in mai 2oo4, am ajuns la un
total de aproape 15.ooo de voturi exprimate de mai mult de
2.ooo de membri ai Parlamentului European. Pentru a
analiza aceste date, am adunat trei tipuri de informalii.
in primul rAnd, a fost introdus un singur cod, din qase
existente, pentru fiecare membru al Parlamentului in
fiecare sesiune de votare: un vot
,,Pentru",
un vot
,,lrtrpotriv5"
qi un vot
,*{b!inere"
pentru cei prezenfi, d.ar
care nu au votat (dacd respectir,ul membru al Parlamentului
a semnat registrul ziinic de prezenld, dar nu a iuat parte la
vot), deoarece au lipsit din Parlament in ziua votXrii sau nu
erau numi$ in funclia de membru al Parlamentului in ziua
vothrii (membrii Parlamentului pot fi uneori inlocuifi, pe
timpul mandatului, de cXtre un suplinitor). Datele legate de
sesiunile de vot desfrqurate pe parcursul primelor
legislaturi au fost introduse fie prin scanarea documentelor
de inregistrare a votului, fie prin descdrcarea inregistrdrilor
privind votul de pe site-ul Parlamentului, aceste date fiind
mai apoi citite cu ajutorul unui softr.t'are special creat in
acest sens, fie de pe fiqierele scanate, fie din documentele de
pe internet. Datele celei de-a cincea qi celei de-a qasea
legislaturi au fost introduse direct de pe inregistr[rile
electronice ale procesuiui de vot, obfinute de la Parlament.
In al doilea rAnd, am adunat informalii referitoare la
membrii Parlamentului. Aceste informa{ii privesc statele
membre de origine ale respectivilor membri, afilierea la un
anumit partid nafionai, afilierea Ia un anumit grup politic
european, data naqterii, precum qi anul in care el sau ea a
dev'enit membru sau membrX a Parlamentului. Aceste date
au fost colectate din dosarele individuale ale fiecdrui
membru, dosare aflate la Secretariatul Parlamentului
European.
In al treilea rAnd, am adunat informatii legate de
fiecare vot exprimat. Acest lucru a inclus, printre altele, data
7o
la care s-a desfhqurat sesiunea de vot, procedura legislativX
rle vot, regula de vot (dac5 a fost necesard o majoritate
simplX sau o majoritate absolut[ pentru ca votul sX treacd),
laportorul pentru chestiunea dezbdtutl, ce grup politic a
solicitat votui prin apel nominal qi principala problemS.
lroliticd
supusi la vot. Aceste date au fost colectate din
procesele verbale ale sesiunilor pienare ale Parlamentului
iir-,rop.un, publicate in seria C a Jurnalului Oficial al
Uniunii Europene.
r.5. Concluzii
Utilizarea acestui set unic qi substanlial de date ne
permite o analiz[ riguroas[ a modalit5lii in care a evoluat
sf'era politic[ de la nivelul pe de la primele alegeri directe
riin 1979.. Datele pot fi
de asemenea, utilizate pentru a explica cum qi de ce
comportamentul
politic qi organizarea politicX s-au
modificat la nivelul Parlamentului European. Desigrir,
aceast[ carte nu reprezint5 un verdict final asupraacestui
subiect qi sperS.m ca datele colectate de noi sd poatX fi
fblosite de generaliile viitoare de analiqti interesali de
comporlamentul la vot din cadrul Parlamentului, in
general, qi de sfera politicd de 1a nivelul PE, in particular.
inainte de a analiza modul in care a apXrut gi s-a
consolidat politica democratic[ la nive]ul Parlamentului
European in ultimele doud decenii qi jum[tate, vom explica
mai intAi de ce este normal sd existe o sferd politici
democraticl la niveiul Parlamentului European.
7r
2. Democralia, costurile de
tranzaclie qi partidele politice
Primii cercetitori sociali, precum Moisei Ostrogoski,
Robert Michels, Lord Bryce qi Max Weber, au inceput sX fie
interesali de legXtura existentd intre democralie qi partidele
politice odatd cu aparilia politicii democratice in Europa la
inceputlrl secolului XX. Ar fi imposibil qi neadecvat din
partea noastr5 daci am trece in revist5 toatd munca
derulatd cu privire la acest subiect pAnX in prezent. Pe scurt,
incepem disculia din acest capitol prin identificarea a douX
abordXri contemporane r.izar.i de politica democraticX,
fiecare dintre acestea reprezentAnd, in fapt, conceplii
cliferite iegate de rolul partidelor politice. Comparilia
itcestor doud perspective ne \ra ajuta in prezentarea poziliei
noastre.
O prim[ perspectivi susline faptul cd reprezentanlii
irleqi trebuie si apere, mai cu seamd, interesele corpului
clectoral. Potrivit acestei perspectir.e, un parlament este
predispus la fragmentare in mai rnulte corpuri electorale
leprezentate in cadr"r-rl s[u. Cu cAt este mai mic corpul
t:lectoral (circumscriplia electoral5) cu atAt acest lucru este
rnai benefic pentru democralie, deoarece grupurile mai mici
qi mai omogene pot fi mai bine suslinutede cdtre
reprezentan$i lor. Potrivit aceleiaqi logici, pozilia
leprezentanfiior aleqi trebuie sX fie cAt mai strAns legatS. de
interesele corpului electoral. Dimpotrivd, partidele ar trebui
lrrivite
cu suspiciune, deoarece ele au tendinla de a crea o
rlistan!6 intre reprezentanlii aleqi qi cet5leni. Numim
irceastd perspectivd
,,democralie
de tip cetdlean delegat.
ao
l]gl,lt,tjt!!,t,
t.rrstrrr.ilc tlt: lr.;rrrz:rr:(it: q;i p:rr.tirlr:lr.polrlrlr,
A
.doua
perspective
considerd
cx pa.ticrcr. politice
puternice
sunt fundamentale pentru
buna f.unctionare
a
democraliei.
partidele
reprezirit[
intermeaiu*f-r"J
i.rtre
IotulF-
ql procesul
demouatic
de luare a deciziilor.
Partidele insumeazi qi clarificd pozifiile
adoptate
"iru"i
a" o
politicd sau. al_ta qi faciliteazx stabiliiea de aJorduri eficiente
lntre drferrtele grupuri reprezentate
in interiorul
unui
partid.
Acestea di. la o pr"dl.tubiiitut"
qi stabilitate
solidi
fnaorin{
impreund gradul de eficienlX u p.o..rrrlrri
de
infhptuire a, politicilor pubrice.
Numim u""ur'ia
f.r$ecti'x
democralie
bazatd pe partid.
Aceste conceplii sunt, desigur, simplific5ri
ale unei
Il"rql*i
vasJe prii'ind sistemul
"de
partid" qi a"mt"ra!ia.
Ele ilustreazi doux perspective
total diferit" ,"f".ituu."
larolul qi scopul partideloi politice qi au o releranti-directd
in modul in care noi inielegem
democralia,
in gl""rul, qi
dezvoltarea
sferei politice- qi a parrideior
i".,
"uar.,t
Parlamentului
European, in particular.
2.1. Democra{ia
de tip ceti{ean_delegat
_
Principalul
aspect pus in disculie de perspectiva
depogralie
de tip cetilean-delegat
este faptul
"e'Je*i".utiu trebuie sd fie cAt mai r"p."r"irtutivd
posibil.
d;il;;;
presupune
ca poziliile exprimate
de reprezentanfi
in
parlament
sd fie cat.mai apiopiate de preferinlele
ffiului
electoral. Ideea impliciti este cd aceste corpuri electôrale
sunt omogene qi au preferinle
similar" .ur] cel pu{in cd
:1T]11,
preferintelor
este mai puternicl
de lu ,r.,'
"o.p
electoral la un altul spre
deosebire
de varialia
acestor
preferin{e
in cadrul aceluiaqi corp electoral. Acolo unde se
aplicd aceasti idee, este normal
"i."p."r"ntanful
ales sd fie
perceput
ca un delegat al corpului sdu electoral.
, Pi"
aceastd perspectivd, principala
problem5
ce trebuie
solutionatX
este sX vedem
"r-
se poate
face ca
74
.eprezentanfii
4leqi
sd nu devieze sau sx devieze cat mai
pulin de la preferinlele
corpului electoral. cu alte cuvinte,
^ccentul
trebuie pus pe problema principald a relagiei
rnandant-mandatar
existentd intre votinli qi reprezentanfii
lor aleqi (ex.
Ferejohn, 1986; Fearon, rgggiV"igman
et ai.,
3oog).
votanlii deleg[ cdtre reprezentinlii lor ircina de a
le apira interesele, dar aceqtia din urmd s-ar putea sd aibi
propriile
lor interese, diferite fald de cele aie votanfilor.
Negdtorii ar urma, in mod normal, sd pedepseascd
leprezentantul
care equeazx in apdrarea interesêlor ior prin
.eflzul de a-l sau a o mai vota pentru un nou mandat. cu
foate acestea, multe dintre acliunile intreprinse de cdtre
leprezentanli
trec neobsenate
de cxtre votanli. cu cat sunt
.rai uqor de intreprins acliunile de culise, cu atat mai
<lificil[ ajunge si fie monitorizarea
de citre
'otanli
a
.eprezentanlilor
qi pedepsirea
acestora pentru rea purlare.
Iati de ce transparenla este importantS.
comportimentul
la vot, precum qi alte acliuni cum ar fi prezenla in
parlament qi implicarea in anumite comisii qi subcomiiii, ar
trebui s[ aibd o mai mare vizibilitate. Aceste informatii ar
trebui si poatd fi accesate uqor de cdtre pubiic p"ni.u a
putea fi folosite in campaniile electoraie in
'ederea recompensirii
sau pedepsirii unui legiuitor.
.Din
perspectiva
democratiei de tip cetdfean_delegat,
pariidele qi formarea acestora repreiintd doud lucruri
privite
cu suspiciune.
partidele
sunt rrdzute ca un
instrument conspirativ care produce o distanlare intre
votanfi qi reprezentqfii lor.
partidele
sunt, in consecinld,
percepute
ca avand un rol determinant in accentuarea
problemelor
din relafia mandant-mandatar. partidul
devine, astfel, un alt mandant al reprezentantului
ales, iar
interesele
acestuia ar putea intra in conflict cu cele ale
votanfilor
din diferitele
_corpuri
electorale qi poate chiar qi
cu interesele votantilor
din majoritatea
corpurilor
clectorale.
situalia este qi mai complicatx atunci cand
Democralia, costurile de tranzac{ie qi partidele politice
partidele delin controlul asupra selecliei candidalilor sau
isupra ordinii candidalilor pe listele de votare. in
circumscripliile cdrora le sunt alocate mai muite locuri in
legislativ
,
dacd un partid are
$ansa
de a define trei sau
patm locuri,este aproape sigur ci primul candidat de pe
listX va fi ales. Astfel, in cazul in care candidatui nu este
popular printre alegdtori, atunci votanlii
âu
pierdut
opliunea de a exclude acel candidat de pe listi. In concluzie,
existX mult prea puline lucruri pozitive care pot fi
menlionate despre partide daci privim lucrurile din aceast[
perspectivi a democra{iei de tip direct.
O parte a experqilor in democralie urmeaz[ teoria
democraliei de tip cet[lean deiegat, argumentAnd c[
par[idele nu trebuie sX fie puternice, intrucAt ar submina
capacitatea votanlilor de a-qi moniloriza aleqii in mod
individual. Sartori afirmd, de exemplu, c5.
,,partidele"
reprezintd, prin definifie, un blocaj in calea form[rii
conqtiinlei democratice deoarece acestea incearcd sI
promoveze mai degrabX interesele unei
,,pXrti"
a
comunitXlii decAt binele comunitdtii in ansamblu (Sartori,
t976: r-r8). Aceste idei au o istorie lungi. in momentul in
care democralia a inceput s[ prindd contur in Anglia, in
secolui al XWII- lea, Henry St. John Bolingbroke (t97t
[rZSB]:
roz) a afirmat c5.:
,,Gul'ernarea
prin intermediul
partidelor ... trebuie mereu s5. se finalizeze prin guvernarea
unei fracliuni ... Partidul reprezintd un riu politic, iar
dezbinarea este mai rea decAt toate partidele la un loc". in
mod similar, proiectul elaborat de James Madison pentm
Constitutia Statelor Unite, pe principiul reglementXrii
alegeriior qi a concentrdrii acestora pe candidat (pentru
funclia de preqedinte qi pentru Congresul SUA), poate fi
interpretat ca un model anti-partid inspirat de opera lui
Bolingbroke (Dahl, 1956
4-33),
tn strAnsS. leglturd cu
aceste perspective, conform teoriei inovatoare a lui David
Mayhew (tgZ$ privind sistemul american de guvernare,
z6
tocmai,,legdtura
electorald" dintre un membru independent
al congresului qi alegdtorii din districtul acestuia iste cea
care modeleazd. (qi ar trebui sd modeleze comportamentul
politic de la washington, qi nu ideologiile politice generale
qi nici interesele de partid.
Perspectiva democraliei de tip cet5lean-delegat
este
uqor de inleles. Ea capdtd ,gi mai muit sens d-acd este
contexfualizatx in relalia dintre un reprezentant qi un corp
electorai. De {apt, in realitate, parlamentele
sunf compuse
din mai multe sute de reprelentanli. in multe cazuri,
deciziile sunt indivizibile, lucru care inseamnX, de fapt, cii
aceeaqi decizie se aplic[ in cazui mai mu]torcir cumsciiplii.
cu alte cuvinte, dacx trebuie luatd o decizie in pri'u'inla unei
chestiuni precum bugetul pentru sistemur
^
national al
asigurxrilor de sxn[tate rau a unei chestiuni precum
trimiterea de trupe intr-o
lari
striinx, decizia luatx ai putea
a]/ea consecinle dir.erse la niveluldiferitelor
corpuri
electorale, ins5., r'a fi o decizie care se va aplica tuturor. Nu
vor exista decizii diferite pentru corpuri electorale diferite.
De aceea, intr-un legislatir. cu mai multe sute de
reprezentanli, este logic imposibil ca o decizie sd produci
mereu rezultatul cei mai apropiat posibil de preierinlele
fiecireia dintre circumscripliile
elecfora]e. se rra intampla,
mai degrabd, contrariul. Este foarte pulin probabil ca, intr-o
legislaturd tipic5, un reprezentant it"i tu i"tamplare sd se
do'edeascd a fi elementul pivot intr-un
'ot
regisiativ. chiar
dacx reprezentantul
sau reprezentanta insistiin oblinerea
unei decizii optime pentru corpul sdu electoral, pozilia sa
este irelevanti din perspectiva deciziei finale
^luate
de
majoritate.Acest lucru este cu atat mai varabii in cazul
parlamentelor
mai mari care au un numdr mare de
reprezentanli qi multe districte electorale mici.
.. Pi".perspectiva
democrafiei de tip cetdfean-delegat
rimane inci deschis[ intrebarea referito]re la modalitatea
de cumuiare a voturiior individuale; cu alte cuvinte, este
Democra{ia, costurile de tranzaclie rtidele politice
vorba despre modul in care pozitia fiec5.rui reprezentant
duce la luarea unei decizii finale la nivel de parlament.
Chestiunea privind insumarea acestor preferinJe pale una
dificili, dar, in ciuda acestui fapt, qtiinla politicd a gasit o
rezolvare. Este o rezolvare simpld, dar incitant[: o decizie
de vot in cadrul unui parlament va corespunde, in mod
normal, deciziei preferate de parlamentarul median. Astfel,
dac[ am c]asifica toli membrii unui parlament in funclie de
pozilia lor in ceea ce priveqte o anumit5 chestiune
(s6
'tprrtt"-
de la puterni- impotriv[ la puternic pentru),
votantul median se va reg5'si exact la mijloc, marcind
diferenla intre mai mult de
So%
qi mai puJin de
5o%'
Aceasta este celebra teoremd a votantului median,
dezvoltat[ pentru prima dat[ de Hotelling
(tgzg) qi Black
(rqs8). Teorema votantului median este surprinzltoare.
Pe
t ri"a dreptate, s-ar putea crede c[ intr-un mediu
democratiJ d." l,rur" a deciziilor, decizia fiec5.ruia ar trebui
sX aibi o anumitd insemn[tate. Teorema r.otantului median
ne spune exact opusul. Numai preferinlele- votanlilor
m ediani conteazd
;
distribulia preferintelor celorlalli votanli
nu conteazd deloc. Este ca qi cum r.otantul median ar fi ales
d.ictator. De aceea, nu este uqor s5' reconciliem a priori
teorema votantului med.ian qi conceplia populari privind
democralia. Pe de altd patte, dac[ ni s-ar cere s[
r[spundem la intrebarea: ,,cum
ar trebui luate deciziile
inti-o d.emocralie idealS.?", sunt mari
$anse
ca rlspunsu] pe
care l-am formula sd fie apropiat teoremei votantului
median. cel mai important motiv ar fi probabil acela ci
astfel se evit[ deciziile ertreme. Dac[ sunt puse in evidenlx
disconforhrl sau inutilitatea unei decizii, aceasta este
inutilitatea resimlitS. de votantul aflat la polul opus unei
anumite d.ecizii, inutilitate care este mereu minimizatatS. de
op{iunile votanhrlui median. Evitarea extremismului este,
in'mod cert, un important scop asociat democrafiei, iar
faptul cd votantului median i se acord[ incredere pentru
zB
luarea unor decizii permite tocmai acest lucru.
prin
urmare,
la o analizd atentd, teorema votantului median este mai
pulin gocantd decAt pare la prima vedere.
Cu toate acestea, teorema votantului median este
valabil5 doar in anumite circumstanle speciale, rareori
intAlnitein realitate. Cea mai restrictivd circumstan![ este
aceea c[ar trebui sX existe o singurl dimensiune a
conflictului. De exemplu, in cazul Pariamentului European,
unde exist[ atAt interese nalionale, cAt qi interese
ideologice, este greu de imaginat cd doar una dintre aceste
douX dimensiuni este prezent5, dar vom analiza acest
aspect mai pe larg in Capitolul
9.
Daci existX mai mult de o
dimensiune, perspectiva democraliei de tip cetXlean-
delegat nu oferX niciun rdspuns in ceea ce priveqte
modalitatea in care ar trebui luate deciziile intr-un
parlament. Prediclia mai degrabX nerealistd a teoremei
susline faptul cX nu existX un echilibru al votXrii (cfm.
Arrow, r95r; McKelr-el', 1976).
Motivul este urmdtor-r-rl: imaginali-vX cd un proiect de
lege este supus aprobirii parlamentului. Atunci, in cazul in
care existX mai mult de o dimensiune, chiar dacd primul
proiect este propus la nivelul pozifiei pe care votantul
median o are din perspectir.a acelei dimensiuni, se poate
veni cu o propunere de amendamentbazatd pe o a doua
dimensiune, deschizdnd astfel posibilitatea formirii unei
noi majorit5ti favorabile versiunii modificate a proiectului.
Cu toate acestea, in cazui in care acest lucru s-ar
intAmpla, este foarte probabil ca supunerea la vot a
versiunii modificate si fie anulatd prin alte amendamente.
Procesul de luarea a deciziilor ar dura astfel la nesfArqit fhrX
a fi luatd o decizie definitir'[. Motir,'ul pentru care aceast[
situatie s-ar putea intAmpla in cazul oric[rei propunei care
implicd mai mult de o dimensiune este legat de faptul cd
votanlii negociazi diferit de la o dimensiune la alta, fiiind
79
Democratia, costurile de tranzactie
$i
partidele politice
astfel greu de stabilit un sistem consistent qi inechivoc de
clasificare a opliunilor politice.
Pentru a ilustra acest aspect, s[ presupunem c[ existl
dou|. dimensiuni ale unei politici publice: preferintele 1-izavi
d.e nivelul redistribuliei economice qi preferinlele r.izavi de
nivelul conservatorismului social sau al liberalismului
social. Procesul decizional ar putea debuta cu un pachet
legislativ caracterizat deredistribulie generoas[ qi_ o agendi
roiide foarte liberald. Acest ar putea fi amendat cu un
pachet mai consen'ator, dar care implicx o cu o redistribulie
mai redusX in cazul in care forlele conservatoare
suslindtoare ale redistribuliei sunt gata s[ renunle la
aceasta in favoarea caracterului mai consen'ator al
pachetului legislativ. Acest proiect, la rAndui sXu, ar putea fi
anulat de o igend[ qi mai consenratoare implicAnd o mai
mare redistribulie dacd votanlii iiberali care sunt in
favoarea redistribuliei ar fi convinqi si schimbe tabira.
Ultimul proiect ar putea, la rAndul lui, s5. fie invils de o
agendi social-liberal[ cu o redistribulie mai redus[. In acest
"i",
r,otanlii anti-conserwatori ar putea renunla ia
redistributie pentru a impiedica impunerea agendei
consen'atoare. Aceasta ar putea fi anulatS' de o agend[
social-liberal[ cu o redistribulie mai ridicat[. Practic,
ajungem de unde am
Plecat.
O asumplie importantX implicat[ de teorema
votantului
-"dia.t
(qi, de asemenea, unul din motivele
pentru care st[rile de echilibru sunt fragile) este faptui cd
agenda este perceputa ca fiind foarte competitivx. cu alte
"inir,t",
orice propunere imaginabili poate fi supus[
d.ezbaterii fhr[ costuri sau restriclii. Nu exist[ o descriere
clar|. a procesului prin care se genereazd propunerile. Este
ca qi cum propuneiile ar putea fi generate instantaneu fxr5.
nici un coit, itAt in ceea ce priveqte pregdtirea propunerii,
cAt qi in ceea ce priveqte
disculiile ulterioare din parlament
pe marginea ei. in realitate, ambele costuri implicate sunt
Bo
importante. Aceste costuri pot fi considerate ca fiind unele
din cosfuriie de tranzacfie fundamentale pentru activitatea
politic5. Similar tendinlei teoriei neoclasice a echilibrului
general de a neglija cosfurile de tranzaclie, teorema
votantului median are de asemenea tendinla de a ignora
costurile de tranzaclie pe care procesul procesul decizional
la nivel politicle implici. Aceste costuri de tranzaclie suntin
rnod verificabil,chiar mai importante decAt costurile de
tranzaclie economic[.
Preg[tirea unei propuneri legisiative este costisitoare
cieoarece trebuie luate in calcul mai multe implicalii ale
propunerii supuse disculiei. De asemenea, trebuie alrrte in
vedere alternative pentru a rredea care dintre acestea sunt
cele mai potrir.ite pentrl-r a r6spunde obiectirului vizat prin
lespectiva propunere legislativd. Calitatea propunerii
clepinde, in mod crucial, de timpul folosit pentru pregXtirea
ei. Acest lucru nu inseamnS. cd o propunere de calitate este
lipsitd de controverse. S-ar putea ca aceasta s[ defavorizeze
anumite interese qi sX favorizeze altele. Oricum, este
necesar un indelungat proces de gandire pentru ca o
propunere si aduci beneficii majoritdlii qi sd fie mai pulin
costisitoare decAt propunerile alternative.l Disculiile din
sesiunile plenare pe marginea propunerilor legislative din
parlament sunt, de asemenea, costisitoare deoarece se
foloseqte din timpul colectiv al mai multor sute de
reprezentanli chiar qi in cazui in care ludm in calcul o
posibild rati mare a absenteismului. Timpul este prefios qi
tocmai din acest considerent ar trebui sd se aloce un timp
limitat disculiei pe marginea propunerilor legislative. Din
acelaqi motiv, este necesari performarea unei activitdli de
monitorizare pentru filtrarea acelor propuneri considerate a
'
(N.a.) Eficien{a nu e intotdeauna prezentl. Interesele speciale reuqesc de
multe ori sI schimbe proiectele de lege in favoarea lor chiar daci pentru
societate costurile sunt mai mari decAt beneficiile.
Br
Democrafia, costurile de tranzaclie qi partidele politice
fi nefondate sau nedemne de a fi luate in disculie de cXtre
parlament.
Ca urmare a costurilor de pregdtire
Si
de dezbatere ale
propunerilor, agenda nu este atAt de competitiv[ pe cAt
considerd perspectiva democraliei de tip cet5lean-delegat.
Toate legislaturile concep reguli pentru a decide asupra
modalitat[1ii in care propunerile vor ajunge pe agenda
parlamentului.
DacX se acceptd consideralia potrivit cireia costurile de
tranzaclie implicate in preg[tirea qi discutarea propunerilor
legislative in parlamente sunt substanliale qi c[ agendele nu
sunt atAt de competitive pe cAt susline perspectiva
democraliei directe, se poate vedea clar cd partidele
joaci
un rol in acest context. Dacd accept[m faptul cd aceste
costuri de tranzaclie reprezint[ o variabiid important[ in
procesul infrpturii de politici publice, t'om vedea nu numai
cd partidele joacd un rol pozitiv in democralie, dar qi cX este
de preferat sd existe un sistem puternic de partide in locul
unui sistem slab cu reprezentare fragmentarS., lucru care ar
duce la instabilitate qi ineficien!5..
z.z. Dernocratia bazati pe partid
O perspectivi diametral opus5. celei de tip democralie
cetXlean-delegat, afirm[ faptul ci partidele sunt esenliale
pentru funcfionarea democraliei. Primii teoreticienii care
au studiat partidele au argumentat c[ existenla acestora
este dezirabil[ deoarece indeplineau,,funclii" esenqiale
precum strucfurarea votului popular, integrarea qi
mobilizarea maselor, agregarea diverselor interese,
recrutarea liderilor pentru funcliile publice
Ei
formularea
politicilor publice (cfm. Neumann, 1956; Ktg, rg6g). Pe de
aiti parte, mai recent politologii s-au concentrat asupra
raliunilor pentru care cetXlenii, candidalii qi parlamentarii
Bz
decid, in mod voluntar, s[ formeze qi s[ suslin5 partide (ex.
Schlesinger, tg94t Cox, 1gB7; Stram,
rygo;
Cox qi
McCubbins, 1993; Aldrich, 1995).
Inainte de a discuta despre rolul partidelor, este util s[
definim sensul in care inlelegem noliunea de partid. Existd
o diferenli majord intre partide qi coalilii. Coaliliiie pot fi de
doud feiuri. Ele pot fi formate in baza sistemului
,,de
la un
vot la altul", cum se intAmpli de cele mai multe ori in cazul
sistemelor prezidenliale, sau pot lua forma unei coali$i
guvernamentale in care diferite partide impart portofoliile
ministeriaie qi prerogativele de stabilire a agendei. Membrii
unei coalilii dintr-o democratie parlamentar6 tind s[ voteze
in mod coeziv pentru cd delin o arm[ secretX care menline
coalilia unitd: votul de increclere. in cazui unui dezacord in
cadrul coalifiei, este mereu posibili asocierea votului de
incredere la un proiect de lege. Paftenerul care deviaz[ de la
linia politicX a coaliliei riscisd fie pedepsit prin destrXmarea
coaiiliei dac5. doreqte s[ se opuni liniei adoptate de aceasta
pe un proiect de lege. C[derea guvernului reprezintX un
efect negativ general la nivelul mebrilor coali$eimembrii
coaliliei intrucAt aceqtia pierd, astfel, puterea de a stabili
agenda, precum qi portofoliile ministeriale. Singurul context
in care s-ar ar[ta mullumili de o eventuald pribuqire a
guvernului ar fi doar in cazul in care membrii coaliliei ar
intrevedea ocuparea unor pozi{ii mai bune in urmXtorul
guvern, lucru care se qi intAmpli uneori. Aceasta sifuafie
apare in, cazul in care pribugirea guvernului atrage dupd
sine alegeri anticipate care ar favoriza partidul ce a
declanqat criza. Partidele care fac parte dintr-o coalilie sunt
conqtiente cd electoratul qtiu cX votanfii le pot recompensa
sau pedepsi pentru modul in care reprezintd interesele
corpului electoral in cadrul coaliliei. Uneori, rdmAnerea
intr-o coalifie poate fi mai costisitoare din punct de vedere
electoral decAt p[rXsirea ei qi provocareaprXbuqirii
I
ltnrrrrr'rir{rir, r'nr;lrrrilr.rll lr';rrrzirr:(it:
5i
partidelepolitice
|{u1'r-i'irulni.
l,oiirlit:rLca fald de coalilie dureazd atat cat
r lrrlr.rrz;t
6i
irrtt:r'csele ralionale ale liderilor de partid.
l)ist.iplina intr-o coalilie, chiar qi in cazul unei
grrvcmirri parlamentare, este mereu mai pulin puternic[
clccAt disciplina de partid. in momentul in care politicienii
se aldturd unui partid, se aqteaptd ca aceqtia sX fie activi in
interiorul partidului, sX contribuie la politica acestuia qi la
campaniile electorale urmAnd indeaproape disciplina de
partid, in special atunci cAnd voteazX in parlament.
Partidele delin o serie de
,,instrumente" de recompensare qi
sanclionare pentru a asigura aceastX disciplinX.
Responsabilii cu disciplina (,,r,r'hips")
din cadrul partidelor
supravegheazd prezenla qi comportamentul la I'ot al
membrilor parlamentului. Partidele controle az6, de obicei,
lista candidalilor la alegeri (cum se intAmpl[ in cazu]
alegerilor proporlionale din Olanda sau a alegerilor
plurinominaie din Marea Britanie). Acesta reprezintX un
puternic instrument de disciplinare a reprezentanlilor care
deviaz5 de la disciplina de partid intrucAt partidul are
puterea de a-i plasa pe lista electoralX in aqa fel incAt sd nu
mai aibX nicio qansi sX fie realeqi. Listele de partid sunt
privilegiate ca instrumente de disciplinare in literatura din
qtiinlele politice, frri a fi insd singurele instrumente prin
care partidele pot sd iqi disciplineze membrii.Partidele alocd
preqedinliile comisiilor parlamentare qi statuhrl de membru
in parlament. in plus, partidele aloc5 portofoliile
ministeriale gi funcliile executive. Ca urmare, intr-o
democralie, partidele tind sd fie cele mai coezive maqinirii
colective de mobilizare a electoratuluiqi, in acelaqi timp, de
adoptare
Ei
implementare a poiiticilor publice.
In disculia noastrd, este important sd facem diferenla
intre rolui jucat
de partide in politica electorali spre
deosebire de politica legislativ[. Po]itica electorald se referX
la modul in care politicienii reusesc sd depdqeascd ceea ce se
numeqte
,,problema acliunii colective exlerne" in politicd.
8q
tntr-adevir, democraf,ia nu poate funcfiona fhrX
participarea masiv5 a electoratuluiinsd, un votant
independent nu este motivat in niciun fel s5 voteze pentru
cX poate conta pe votul exprimat de allii. AceastS. problemd
a acliunii colective nu se referX doar la rezultatul votului, ci
,si
ia sanclionarea ocupanlilor unor pozilii sau la alegerea
Lrnor reformatori promildtori. Partidele joacX
un rol
fundamental in mobilizarea electoratului qi in competilia
pentru acordarea de voturi platforme politice.
Politica legislativd, pe de altd parte, se referd la o alt5
problemd de acliune colectir,'X, aceea a reprezentanlilor aleqi
in parlament. Un reprezentant nominal in parlament
tr:ebuie s[ facX falX unor probleme asemXndtoare cu cele
intAmpinate de un votant nominal la alegeri. Probabilitatea
ca el sau ea si fie elementul principal intr-un singur vot este
destul de mic[, el sau ea putAnd, de asemenea, sd si se
adapteze la actilitatea legislatir.d a celorlalli. Astfel, qi in
acest caz, partidele joacX
un roi fundamental in rezoh,'area
,,problemei acliunii colective interne" din politici.
Este necesar si facem aceasti distinclie intre cele dor-rd
roluri jucate
de partide deoarece, a,ga cum arn discutat qi in
Capitolul r, partidele europene nu
joacd
efectiv nici un rol in
politica electoralX a Parlamentului European. Cu toate
acestea, partidele joacd un rol important in politica
legislativd a Parlamentului European. Studierea
Parlamentului European ne permite sX inlelegem rolul
,,esenlial" al partidelor in rezolvarea acfiunii colective
interne in politic5, separat fali de problema externd. Vom
discuta mai intAi primul aspect qi, mai apoi, pe cel de-al
doilea.
8S
Democratia, costurile de tranzaclie
$i
partidele politice
z.z.t. Partidele qi politica legislativS.,
infiptuirea
Politicilor Publice
Primele partide politice modern a ap[rut la inceputul
secolului XIX, cu mult inainte de aparifia sufragiului
universal qi de dezvoltarea politicii electorale de mas[
(LaPalombara qi Weiner, tg66). Precum federaliqtii qi
republicanii la inceputurile Congresului SUA,,,partidele
parlamentare" timpurii din Europa includeau liberali
(whigs) qi conservatori
(tories) in Camera Comunelor din
Marea Britanie, nafional-liberali
Ei
progresiqti in Reichstag-
ul german, partidul conservator qi cel de stAnga
(Venstre)
de ia nivelul parlamentelor scandinave. Aceste partide erau
formate din grupuri de personalit[licu scopul de a oferi
politicienilor cu viziuni similare posibilitatea de a se
organiza pentru a-Ei promova interesele
Ei
ideile (in special
Weber, 1946lrgt9l; Duverget,lg54 [rgSr]).
De exemplu, in
timp ce partidele liberale timpurii organizau campanii
pentr-r-r a promo\ra libertXli politice de baz[, comerlul liber qi
extinderea dreptului de vot, consen'atorii timpurii c[utau sX
apere interesele statului, biserica qi aristocralia ftinciar5.
Aceste partide au inceput s5. pund bazele organizaliilor
iocale de partid numai odat[ cu extinderea graduald a
sufragiului la sfArqitul secolului al XWIIlea, avAnd drept
scop recmtarea de membri qi coordonarea campaniilor
electorale. Cu alte currinte, partidele politice timpurii erau
organizate in adun5.ri reprezentative interne; majoritatea
acestor parlide (sau mai degrab[ succesoarele acestora)
reprezentAndincd principalele partide politice de astlzi-
Partidele socialiste, care s-au format in Europa odatd cu
extinderea sufragiului in rAndul clasei muncitoare, au fost
primele partide care au pdqit in
,,exterior"
prin mobilizarea
in mas[ a electoratului.
qr.g! Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland
l)incolo de politica electoral[ de mas[ existX patru
motiv-e complementare pentru care sistemele de purria.
sunt de dorit in politica legislativd.
_ _Mai
intai, partidele
reduc caracterul volatil al politicii
pu-blice crescand astfel predictabilitatea
sferei politice (cfm
Riker, rg8o; Aldrich, 1995). Dacd existd mai mult de o
dimensiune, atunci politica public5 poate fi instabili, lucru
pe carel-am explicat mai sus in disculia privind democralia
de tip direct. Totuqi, aceastX instabilitate poate fi depXqitd
prin delegarea unor prerogative
de stabilire a agendeic{tre
lnur]le
instanlX legislativi sau un grup de instanle
legislative.
Motivul pentru care partidele au redus caracterul
volatil al politicii publice sunt explicate in caseta z.r, in
cazul cdruia, in loc sd avem in vedere existenla unei agende
competitirre, abordim problema din perspectiva unui
Iegiuitor care are prerogati'ede
stabilire a acesteia. cu alte
cur.inte, pentru fiecare proiect de lege, unui legiuitor i se
conferX dreptul de a formula propuneri care.,o. fi, mai apoi,
supuse la'ot . Pentru a simplifica, se presupune ci cel care
stabileqte agel{a poate propune propria sa i'ersiune asupra
rrnui proiect de lege qi poate g[si o majoritate in favoarea sa.
Aceasta s-ar intampla dacd status quo-ul oblinut in cazul
.espingerii proiectului ar fi defa'orabil majorit[fii. Este un
tapt qtiut c[ cu cAt status quo-ul este mai defavorabil, cu
atAt ii este mai uqor celui care stabileqte agenda si o
rnanipuleze in favoarea sa (McKelvey,
tg76; Romer qi
I{osenthal,
ry78).
O altd asumplie se referd la faptul cd
probabilitatea
de a fi cel care stabileqte agenda est6 direct
propor,tionalX
cu mdrimea unui partid in parlament;
;rceasti asumplie se face, de obicei, in cazul modelelor
claborate de qtiinla politicd care se bazeazd, pe o anume
cantitate de materia-l empiric. (a se vedea, spre
cxemplificare, disculia din Diermeier qi Merlo, 2ooo).
86 BZ
l)ctttocntIilt, (]osturil(:
rlc lllrrrzlrr:(it: qi p:u tirlt'lr.
;rulil
ilr
In acest caz, fragmentarea parlanl(lltrrlrri rra cluce la
dispersarea prerogativelor de stabilire a agenclci. La o primd
vedere, acest lucru ar putea pXrea un lucrLr pozitiv pentrLr
cd, altfel, mulli reprezentanli ar avea
$i
ei o oarecare
$ansir
de a stabili agenda. Cu toate acestea, acest lucru duce la
volatilitatea politicii publice. DacX oricine ar avea
prerogative de stabilire a agendei, politiciie ar varia extrem
de mult. Acest lucru creeazd.inconstanli la nivelul deciziilor
referitoare la politicile publice Aqa cum se poate vedea in
caseta z.r, cAnd reprezentanlii se reunesc pentru a forma un
partid, nu numai cX au o qansX mai mare de a stabiii
agenda, dar de asemenea proiectele politice pe care ei le
propun \ror reprezenta o opliune de compromis in raport cn
opliunile preferenliale ale fiecdruia dintre aceqti
reprezentanli. Astfel, formarea paitidelor reduce
inconstanta qi eviti extremele in politicd. Aceast[ raliune de
reducere a nesiguranlei determini formarea unui num[r
mic de parlide politice mari.
Caseta z.r. Partidele qi reducerea caracterului volatil
al politicii publice
Pentru a in{elege rolul
jucat
de particie in momentul in care
sunt implicate costuri de tranzaclie in stabilirea agendei
legislative, vom presupune cd propunerile iegislative sunt
intocrnite de cel care stabilegte agenda. Sd presupunem, de
asemenea, ci prerogatir.ele de a stabili agenda se alocd la
intAmplare qi in raport cu puterea delinutd de fiecare partid in
parlament. Acest lucru inseamnl ci, dac[ un partid are de doud
ori mdrimea unui altui partid, probabilitatea ca acest prim partid
si fie cel care stabileqte agenda este de doui ori mai mare. SI
presupunem, mai apoi, cd fiecare reprezentant are preferinle care
se distribuie dupd o funclie euclidiani: adicd utilitatea unei
politici publice reprezinti o funclie negativd a distanlei pdtratice
dintre politica public[ aleasd xi qi
,,opliunea
preferen{ialX" a celui
care inflptuieqte politica publici respectivd xio :
-(
xi-xio)z .
ps
88
il.scnlonca, prc.supullcll
c5 status quo-ul in cazul fiecdrei sesiuni
rl. vr[ cstc atit de i'dezirabil incat cel care ,tubffi"ûg"rrau
1r'.tc
obline mereu o majoritate in favoarea op$une predllectd.
l.rr li'al, pentru a ilustra rolul partideror,
sE. pr"*p"""ri-Jexiste
rkrr.r'
$as-
reprezentanli,
da la r la ;, d"' ;t;;;
-ofli,rrri
1r'.1'cren!iale corespund numdrului lor.
plecand
de la o si'tualie
.xt.cnrd in care nu_existd partide, fiecare reprezentant
are lf 6
,;;rrrsc de a de'eni cei care stabileqte agenda. uiilitatea t*r"ii"a u
lit'cirrui
_
reprezentant
este prezentald
in a doua .oiou"a a
l;rl*lului. Pentru a ilustra aceit lucru, prezentim
"ui""tr,i
f"rrt..,
l('l)r'czentantul
t:
-r/6_(oz
+ 12 + 22 i
3z
+
4z
+ gz)
=
lSS/6.
l)rrpai cum se poate vedea, reprezentanlii
c' opliunipiefereiliale
.rl.cme
au cea mai joasi
utilitate teoreticl. Acest lucru se
rrrtfunplS ca urmare a dista'lei pdtratice qi a faptului cd situalia
''r'ir
mai problematicd
penti'u reprezentanlii
din extreme este
;rl r rnci cAnd politica pubiicir se aflila poiul opus.
Sirnon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland
$ase
partide
Cinci
partide
Pahrr
particle
Trei
partide
Trei
partide
DouI
partide
Utr[tatea
teoreticir a
(r, 2,3,
4,5,6)
(rz,:1,
+, s.6)
(t2,3,
4, s6)
(tz,
s4
56)
(t23,4
s6)
(r23,
'prezent:rnhrhri t -55/o -s4
sl6
-54/6 -5s.5/5 -52.s/6 -51/6
llrczentantulul 2 -:tr/6 -30.s/6 -30/6 -29.6/6 -zB.s/6 -27/6
)rczentantulu
-r9/6 -tB.5l6 -rB/6 -r7.5/6 -t6.5/6 -r5/6
llezentantuJui
4 19/6 -r8.s/6
-rB/6 -r7.516 -t6.9/6 -r5/6
)rezentantilul
s
-:tr/6 -30.516 -30/6 -29.s/6 -zB.sl6 -27/6
zentantrilru 6 -5s/6 -54.5/6 -54/6 -$.s/6 -52.s/6 -5r/6
il
)l
;
l(r
l(t
l(t
lir
Itr
licpr
.
Sd
_presupunem
acum cd politica publicd a unui partid cu
rrai mulli reprezentanti
reprezintd media opliunilor p."i".*1iut"
;rlc reprezentanlilor.
Dacd reprezentan{ii t qi
"
u. t"r-u1-pr"""a
rr' partid, in timp ce ceilalti ar r-[mane separali, ri"""rrrt
r.prezentanlilor
r qi z ar fi mai mare, dar la fel se iniimpl[ gi in
t'.zul celorialli reprezentan{i,
asa cum sunt prezentai"
r*i".ii" i"
B9
Democralia, costurile de tranzactie
$i
partidele politice
coloana a treia. Urm[toare]e trei coloane ilustreaz[ aite scenarii
cu patru, respectiv trei partide. in final, ultima coloand prezinti
situatja in caie reprezentanlii r, z qi
3
formeaz[ un partid, in timp
ce reprezentanlii 4, 5
qi 6 formeazd un altul. Dup[ cum sP poate
vedei, succesul tuturor celor implicali este mai bun intr-un
sistem bipartidic. Motir.rrl pentru care acest lucru se intampld
const[ in faptul cd partidele reduc in acest fel caracterul volatil al
procesului de luare a deciziilor, lucru extrem de valoros atunci
cind mandatarii sunt reticenli la risc.
Aqteptarea ca partidele sd faciliteze politici publice
stabile este la fel de veche ca qi formarea parlidelor
parlamentare. De exemplu, Edmund Burke, care a fost
^membru
al Camerei Comunelor din Marea Britanie la
finalul secolului al XVIIIlea, vedea organizaliile de partide
parlamentare ca
,,mijloctrl
perfect
fpentru
politicieni] de a-Ei
p.tn" in practicS" planurile lor comune, cu toat[ puterea qi
iutoritatea statului"
(Burke, t9gg
lt77o): +zS-6).
Burke nu
era cu siguran{i un democrat radical. Cu toate acestea, el a
fost probabil primul care a adus in disculie faptul ci
gurr"*at"a poate funcliona mai eficient dacd existi partide
parlamentare stabile decAt atunci cAnd acestea sunt privite
lu amenintlri aduse stabilitdlii qi consensu]ui politic
(Sartori, 1976).
Un al doiiea avantaj asociat formdrii partidelor in
parlament este faptul c[ pariidele parlamentare oferX
ivantajele specializdrii
(in special Rohde, r99r; Kien'iet qi
McCubbins, 1991; Cox
Ei
McCubbins, 1993).Am presupus,
mai sus, c[ cei care stabilesc agenda pot, fdr[ s[-qi asume
niciun risc, si aleagi o propunere de politici publicl care s[
corespundX preferinlelor lor. Totuqi, aceasti presupunere
,r.r
"tt"
unJ realistd. Este necesar un efoft considerabil
pentru a inlelege
Ei
evalua diferitele opliuni de politici
publice. Reprezentanlilor aleqi, la fel ca oric[rui alt individ,
ie lipseqte eipertiza in toate domeniile politicilor publice. in
plus, le lipseqte timpul, le lipsesc resursele qi atenlia
9o
necesari pentru a acumula asemenea cunoqtinle. in acest
moment, intrd in joc
avantajele specializlrii. Precum
muncitorii din fabrica de ace a lui Adam Smith, politicienii
au de cAqtigat de pe urma diviziunii muncii in rAndurilelor.
Unii vor investi in informarea asupra celei mai bune politici
de mediu, allii vor reflecta asupra politicii de educalieqi aqa
mai depar[e. FSrd partide, reprezentanlii indir.iduali s-ar
strddui sd inleleag[ care sunt mizele unui vot anume
depunAnd, mai apoi, eforturi pentru a inlelege urmXtoarea
problemi supusd vofului, etc. Mai muit ca sigur, aceqtia ar
ajunge sd voteze la intAmplare in cazul anumitor probleme
clin cauza lipsei timpuiuinecesar pentr-u inlelegerea mizelor
implicate de vot. Astfel de politicieni ar ajunge, mai mult ca
sigur, s[ voteze impotriva intereselor electoratu]uisau a
grupuriior de interese care ii sprijinX. Acest lucru ar putea
trece neobsen'at, dar existd qi o qansd ca acest lucru s[ fie
descoperit qi sX le umbreasc5, pe viitor, cariera politic5.
Beneficiile specializirii permit parlamentarilor sX
clepiqeasci aceast[ problemd. Fiecare reprezentant
indiiidual se specializeazd intr-o anumitX problemX de
politicd publici den oltAnd, mai apoi, o expertizl r'aloroasi
pentru intregtil partid. Membrii partidului se speciaiizeazl,
intr-o problemd qi formuleazi pozilia partidului in ceea ce
priveEte acea problemd apeiAnd la ajutorul unui personal
specializat care lucreazd non-stop in acest scop. Pozilia
partidului este, mai apoi, adoptat[ de c[tre reprezentanlii
partidului care nu sunt specializali, dar care au incredere in
membrii lor de partid cd aceqtia din urm[ au in'uedere
irrteresul partidului. Specializarea ajut[, astfel, la
imbundtifirea pregdtirii pozifiei in ceea ce priveqte o
anumitl politicl publici sau alta. Cu toate acestea,
specializarea creeaz5, de asemenea, o problemd de acliune
intre membrii partidului. Cum poate un reprezentant sd fie
sigur cd politica propusd de citre expeqtii partidului este cea
rnai bund pentru partidul din care face parte? Cum poate un
9t
_11
"1_91Lttli,t,
t:o.strrrilt: tlc tnrrrzlr:Iit:.;i pru.t itlt,lt'polrtrr.r,
reprezentant se previne situalia in carc tr.usaluu poziliei
partidului este influentatd de interesele proprii ale
exper,tilor?
Caseta z.z. Partidele
Ei
bunurile generale versus
bunurile publice locale
Sd luim, din nou, in considerare cazul in care am avea 6
reprezentanli. Sd presupunem, mai intAi, o situatie in care, cu
resursele bugetare date, cel care stabileqte agenda ar putea
asigura o redistribu{ie de roo pentru corpul sdu electoral qi de
5
cdtre aite doui corpuri electorale pentru a forma o majoritate. SI
ludm apoi in considerare alte aloc[ri bugetare, in care fiecare
dintre primii trei reprezentanli ar avea o redi.stribulie de
5o.
in
arnbeie cazuri, opoziFa beneficiazd de o redistributie zero.
pentru
a simplifica lucrurile, sd presupunem cI doar aceste doui opliuni
legate de o politicd sau alta sunt disponibile.
1rc'tru
ci, astfel, va putea asigura o redistribulie de roo pentru
t',rpul s[u electoral. cu toate aiestea, valoarea total[ a pacfietului
t,.ste egali cu 11o, mai mic[ decat redistribulie de r5o din al doilea
lr.chet
de p_olitici publice. observali cd, dinir-un p"unct de vedere
('I
antg' al doilea pachet de politici publice este mii bun deoarece
,lcrd fiecdrui reprezentant o redistributie de z5 spre deosebire de
r,3 gi o treime ca in cazul primului pachLt. cu toate acestea, avand
irr vedere faptul cd cel care stabileqte agenda are drepiuri de
rrr,nopol asupra acesteia, va prefera m"r"., primul pu"h"t odatd
lc este ales sd fle cel care stabileqte agenda.
.Pe
de altd parte, dacl reprezentanlii r, z qi
3
formeazi un
lrirrtid,
este clar faptul cx partidui ur p..f..u..x propunn al doilea
lrchet de politici publice care ii acordd o r,aloaie totali qi o
*rloare teoretici mai mare. Motir,ul este dat de faptul cd partidul
r;i
'a
insuqi, astfel, interesele unui corp electorir rnai mare in
..rnparalie
cu cazul in care nu existii partide. Acest lucru ii
;rl.cteazd
alegerile pe care le face in carlitatla sa de actor principal
r rr.e stabileqte agenda qi duce ia oblinerea unor rezultate mai
,'llciente in ceea ce prir.eqte furnizarea de bunuri pr_rbiice.
sunt mari
$anse
ca rispunsul la aceste intrebiri sd fie
r liticil de oblinut dacl a'em in recrere fhptul cd interesele
rrprezentanlilor
partidelor sunt prea clifeiite. comunitatea
r lc interese poate reprezenta o for{x importantd care sx
lrcrrmiti
membrilor de partid s[ beneficieze de pe urma
rrvzrntajelor specializdrii. Daca interesele sunt prea^ diferite,
;rLunci monitorizarea
op{iunilor politice ui* expeitiloi
lrartidului
devine o sarcini dificil[ qi costisitoare.
costurile legate de acliune ar putea fi partial sau total
.ontrabalansate
de beneficiile specializ[iii.
prob]emele
lcgate de delegare in cadrul unui partid reprezintd, astfel,
rrn factor care limiteazd mdrimea unui partid.
un ait treilea avantaj reprezeniat de sistemere de
lriirtide
este faptul cd paftidele pot s[ suslind mai bine in
1r^rlament ceea ce numim
,,bunuri publice generale',,
in
in primul rAnd, intr-un scenariu frrd partide, cel care
stabileqte agenda preferd mereu primul pachet de politici publice
92
Repre
zenta
ntul
1
Repre
zenta
ntLrl
2
Repr
ezen
tant
Llt
e
Repre-
zentan
-tuI
4
Repre-
zentan
tul
5
Repr
ezen
teurt
ul
.6
V:rloa-
re
totalS
Valoa-
rea
teore-
nca
Pachetul
de
politici
publice
lara
partide
1c)c)
5 5
o o o 110 rB r/3
Pachetul
de
politici
publice
cu
partide
5o 5o 5o o o o 150 25
a, costurile de tranzaclie qi
opozilie cu
,,bunurile
publice locale"
(cfm. sghattschneider,
tgOo).
gunurile
pub5le generale reprezint[ bunuri publice
dL car" beneficia^z5 o mare parte a populaliei. De exemplu,
acesta este cazul apdririi sau al protecliei mediuhri, al
programelor d,e asisienq[ socialS. qi de educalie. Pe de altd
iart"e,
de bunurile publice locale beneficiaz[ comunit[li
iocale restrAnse. De exemplu, acesta este cazul qcolilor qi
poliliei iocale sau a construcliei unui pod care ar ulma s[ fie
utilizat cu prec[dere de cet[lenii unei comunit5li anume.
Pentru a ilustra acest aspect, s5' lu[m spre exemplu
caseta 2.2. S[ presupune-
"i
status quo-ul este egal cu
zero. Fdr[ partide, dac5 ce] care stabileqte agenda este ales
la intAmpLre dintre diferilii reprezentanfi,
ne pgtem
imagina uLr rezultat politic ca acela in care cel care stabileqte
ug"idu propune un pachet de politici publice i"
9Y4
clruia
(i)
"orp.,l
s^[u electoial beneficiazl de un bun pubiic locai de
o--ur" importan!6,
(z) el sau ea formeazd o majoritate
al[turi de reprezentanli care primesc bunuri publice locaie,
fiecare dintie acestea ar.And o
yaloare foarte micl
(deqi
strict pozitird)
Ei
(S) minoritatea nu primeqte. nimic' Acest
pachei de politici ptrblice ar a'ea o
'aloare
mai mic5" pentru
-electorat
in ansamblul s[u fa![ de un pachet de pe urma
c5.ruia mai multe bunuri publice genelale se vol afla in
beneficiul unei majoritdti imple de corpuri electorale. Cu
toate acestea, daci acest dtim pachet are o valoare mai
mici pentru cel care stabileqte agenda fa![ de cel expus
anteriôr, bunurile publice generale nu \"or fi propuse,
iar
rezultatui ul. .onriu intr-un pachet ineficient de politici
publice de pe urma c5'ruia aibeneficia, cu precS'dere, cel
iare stabileEte agend.a, dar nu qi ceilalli reprezentanli.
Dintr-o astfel de situalie toli reprezentanlu
ar leql
nemultumi$, dintr-un punct de vedere ex-ante, pentru cd,
astfel, p.obabllitatea ci ei sd fie cei care stabilesc agenda
este d6stul d.e micX. Reprezentanlii
sunt, de asemenea'
motivali sd formeze partide intrucAt acestea propun bunuri
94
;
corpurile eiectorale ale unui partid qi, probabil, chiar mai
rnult decAt atAt. CAt de bine iqi insuqesc partidele interesele
corpurilor lor electorale depinde, in mod evident, de
regulile lor interne, dar nu este ieqit din comun s[ credem
t:X un partid ce ocupd aproximativ jum5tate
din locurile din
pariament ar propune mai degrab[ bunuri publice generale
<lecAt ar face-o un reprezentant individual care are in vedere
<loar interesele restrAnse ale corpului sdu electoral. Situalia
in care partidele pot propune un set mai bun de bunuri
lrubiice
determinAnd astfel ex ante o creqtere a bundstXrii
rnai mare decAt ce agteapti electoratul, ar permite oblinerea
rrnui avantaj electoral in fala candidalilor care nu fac parte
rlin partide. Prin urmare, ar trebui sd vedem partidele ca
rrvAnd mai mult sllcces din punct de vedere electoral atunci
t'ind au aceastl abilitate de a furniza bunuri publice de pe
rrrma cbrora sX poati beneficia categorii mai largi ale
populaliei.
Aceasth concluzie este mult mai cuprinzitoare decAt
pare, intrucAt merge mai departe de exemplul prir.ind
lrrrnurile publice locale qi generale qi sugereazd cd partidele
pot mdri eficien{a procesului de luare a deciziilor prin
insuqirea unei categorii mai ample qi mai stabile de interese.
Aceasta este o caracteristicd importantd, deoarece
srrgereazd faptul ci partidele pot mdri eficienta procesului
rle luare a deciziilor, spre deosebire de parlamentele mai
{i'agmentare. Un mod de aborda acest aspect ar fi analiza
t'omparatir.S a rolului grupurilor de interese intr-un sistem
rle partide puternic qi in unul mai slab. in cazul celui din
rrlm5., grupurile de interese vor incerca sX facd lobby pe
lingi anumili reprezentanli nominali cu scopul de a-i
t'onvinge sau mitui (prin mijloace legale sau ilegale) s[
voteze intr-un anume fel. Sistemul de guvernare din Statele
t inite reflectX perfect aceasti situaqie. in cazul partidelor
lriirlamentare
slabe, cei care fac lobby ii au in vizor pe
Democratia, costurile de tranzaclie
Si
partidele politice
membrii nominali ai congresului, in sensul influen!5,rii
majorit[lii in favoarea unui anume proiect de lege. Intr-un
sistem puternic de partide, nu ar avea sens sd se faca iobby
pe lAng[ reprezentanlii nominali intrucAt aceqtia ar urma
i*t*J1i""iie de,rot i*pn*e de c[tre liderii lor d'e partid' in
acest caz, cet care fac lobby ar trebui s[-i aibf in vizor pe
liderii partidelor pentru a-i con'inge s5.
!a
pozitie intr-o
anumit[ chestiune. Liderii de partid sunt abordali de c[tre
un numfir destul de mare de persoane care fac lobbl'. Existd
o probabiiitate destul de mare ca dezideratele celor care fac
loLby sX nu fie convergente. Prin urmare, liderii de partid
trebuie sX aib[ in vedere un numir destul de mare de
dezid.erate contradictorii atunci cAnd adoptl o anumitd
pozifie. Acest lucru ii determinx sd-qi insuqeasc[ un numlr
mai'larg de interese decat un lobby-ist care
joac[ un ro]
cruciai
[entru
o cauzlparticularl, dar nu qi pentru a]tele.
prin
urmare, astfe1re.,q"." partidele puternice, la modul cel
mai general, si sporeascx eficienla in procesul de luare a
deciziilor.
in al patrulea rAnd, partidele ajut[ ]a reducrerea
amplitudinii sferei politice. DupS cum am discutat anterior,
cAnd. sfera politic[ are mai mult de o singura dimensiune,
teorema r.oiantului median nu mai este valabi15.. Nu mai
existl echilibru la Vot
Ei
inten.ine ciclicitatea in procesul de
luare a deciziiior. Acest lucru reprezinta unul dintre cele
mai evidente puncte slabe ale perspectivei ,,cetd!ean-
d.elegat". A,ga cum ardtam anterior, odatd cu introducerea
costirilor de tranzaclie problema ciclicitdlii procesului
decizional inceteaz[ s['maifie relevant[, pentru c[ intregul
ansamblu al procesului de vot urmeaz[ logica teoriei
privind stabilirea agendei, in cazul cdreia ciclicitatea dispare
^d"our"""
cel care stabileqte agenda are oricAnd posibilitatea
d.e a inainta propuneri legislative. Chiar qi atunci cand nicio
propunere legisiativ[ nu are succes, rezultatul va fi status
quo-ul fhr[ i apirea niciun fei de ciclicitate, deoarece
96
agenda nu este competitiv5. Este emblematic, totuqi, cd
intr-un parlament fragmentar caracterizat de dispersia
competenlei de stabilire a agendei, gradul de amplitudine al
politicii poate rimAne ridicat. Este oare acesta neap6rat un
aspect negatir'? Ar putea fi. Se presupunem un scenariu in
care fiecare reprezentant iqi asumd doar o dimensiune a
st'erei politice qi este complet indiferent fald de celelalte
climensiuni. Acesta este desigur un exemplu extrem, dar ne
ajut5 sd clarificdm argumentarea. in acesf caz, fiecare dintre
t:ei care particip[ la stabi]irea agendei qi-ar limita
preocup[rile la dimensiunea preferatX, avAnd toturqi
posibilitatea de a formula propuneri qi la nivelul celorialte
rlimensiuni, a ciror calitate ar putea fi imbunit[litX prin
t'omunicare qi deliberare cu ceilalli reprezentanli.multd
ineficienlX qi incertitudine O asemenea situatie ar provoca
rnult haos qi de asemenea ineficienld, ihri a contribui 1a la
sporirea predictabilit[tii procesului de ]uare a deciziilor.
Din contri, partideie ajuti la reducerea amplitudinii
sf'crei politice. Ele realizeazX acest hrcru prin luarea de
lrozitie
in anumite chestiuni politice qi plin lalierea la
;rceste pozifii. I\u exist[ o conexitine logici intle poziliile
lrlivind
redistribu{ia qi cele privind avortul, de exemplu. Cu
Ioate acestea, cAnd existi un numir mic de partide politice
;i
apare o noud problem[, fiecare partid incearci si-Ei
slabileascd pozilia r.izavi de respectiva chestiune. in acest
lcl, poziliile sunt corelate in mod sistematic. Corelarea
lcduce amplitudinea. Prin urmare, chiar dacd poziliile
rtlative la redistribulie qi avort sunt chestiuni complet
rliferite, o atitudine pozitivd in ceea ce priveqte redistrbulia
sc coreleazi cu o atitudine favorabil5 opliunilor alternative
lir.iceversa.
Atitudinile se coreleaz[ intrucAt intregul partid adoptd
o anumiti pozifie
,
pe care membrii de partid demonstreazd
cii o respectd prin comportamentul lor la vot. Partidul
tlebuie desigur sX fie capabil sX impund o anumitd
97
Democralia, costurile de tranzaclie qi partidele politice
discipiin[ de partid intrucAt este posibil ca anumili
reprezentanli sb nu fie de acord cu unele dintre poziliile
asumate de c[tre partid. AceastX diminuare in amplitudine
m[reqte predictabi]itatea procesului decizional democratic,
sporind astfel eficienla acestuia. Oare aceste avantaje ale
sistemelor de partide sugereaz[ de la sine cd ar trebui sX
putem observa sisteme puternice de partide in orice
legislatur[? Nu neap5rat. Existenla unor sisteme puternice
de partide va depinde in mare mdsurd de interesele
politicienilor qi de procedurile institulionale in cadrul
cdrora aceqtia iqi desfdqoari activitatea. Asemenea interese
sunt totuqi prezente pretutindeni.Printr-un compottament
coeziv neintrerupt, grupurile de politicieni care impXit[qesc
in iinii mari aceleaqi scopuri qi preferinle pot avea o
infltienll tnai puternic[ decAt facliunile dezorganizate sau
grupurile de interese..
2.2.2. Partidele
Ei
politica electorali
Aiegerile democratice de masi flinclioneazi mai bine
in prezenla partidelor din dou[ motive principale. In primul
rAnd, partidele oferd echivalentul pentru politicieni qi
electorata ceea ce
,,denumirea
de brand" este pentru firmele
mari
Ei
pentru consumatori
(cfm. Dotrns, 195i. FirX
par[ide, aleg[torilor le-ar fi greu si-i deosebeasci pe
candidalii competenli qi serioqi de cei mai pulin competenli
sau serioEi. Alegdtorii au aceeaqi problem[ in privinla
candidalilor ca qi in cazul produselor ap[rute pe piald
pentru prima datd. Recunoaqterea calit[1ii unui candidat
reprezintd o preocupare majorX pentru aiegXtori la felcum,
de altfei, qi recunoaqterea calitilii unei maqini, a unui
computer sau a unui aparat de fotografiat reprezint[ o
problemS. pentru consumator. Precum brand-urile care
servesc drept garanlie a calitdlii, partidele pot acliona ca o
garanlie a candidalilor in alegeri. Partidele iqi pun reputalia
9B
in joc
atunci cAnd atribuie unor candidafi insemnele
par[idului.
Mai mult decAt garantarea calit6gii qi onestit5fii unor
poiiticieni, insemnele de partid (,,party label") oferh imediat
llegdtorilor oportunitatea de a-qi face o pirere asupra
posibilelor pozilii politice adoptate de candidalii unui
;rnume partid. Partidele vor sprijini doar candidalii ale
t'irror pozilii ideologice se aliniaz[ la politica partidului.
lfrirX partide, alegXtorii ar trebui s[ afle, iar politicienii sX
o{'ere o cantitate mare de informalii referitoare la pozilia
licrchrui politician vizavi de o chestiune importantd aflat5. in
rlczbatere. in schimb, odati cu aparilii insemnelor de
partid, costurile de informare, atAt in ceea ce-i priveqte pe
rrlegdtori cAt
Ei
in ceea ce-i prir-eqte pe politicieni, sunt
cousiderabil reduse. Odatl ce s-a stabi]it brand-ul de partid,
r otanlii stint reticenli atunci cAnd vine vorba de schimbarea
lrrand-ului preferat cu un altr,rl care nu a fost nici incercat,
rrici testat. Astfel se explicX par{ial conceptul de
,,identificare
crr partidul"." (cfm. Campbell et al.. 196o). Astfel se explic[,
rlt' asemenea, de ce gradul de r.olatilitate electoralX este
tlcseori foarte ridicat in cadrul noilor democralii: alegitorii
iu.r la dispozilie foarte puline infolmalii referitoare la
comportamenh-rl qi preferinlele anterioare ale padidelor
lrlezente
la alegeri. Este unul din motivele pentru care
rrceqtia decid sd-qi modifice r.otril la urmXtoarele alegeri
oclat5. ce descoper[ semnificalia diferitelor etichete de
lrartid.
ln al doilea rAnd, partideie au un anumit avantaj fa!5 de
i:andidalii independenli intrucAt au capacitatea de a
rnobiliza electoratul. Este necesar ca alegdtoriisi fie
rnobilizali pentru a participa la rrot. Max Weber a fost unul
rlintre primii care au punctat rolul partideior in mobilizarea
clectoratului in contex[ul sufragiului universal.,uA.ceste
lirrme de organizare moderne sunt urmaqii democrafiei, ai
sr-rfragiului universal, ai necesitdlii de a cuceri masele qi de a
Democralia, costurile de tranzac{ie qi partidele politice
le organiza, de a dezvolta suprema unitate a conducerii qi o
disciplinX cAt mai strict[" (Weber, 1946ltgl9]: roz). Teoria
privind participarea la vot ne spune cd fiecare alegXtor are
doar o qans5. infim[ de a fi determinant pentru rezultatul
votului, ceea ce inseamn[ cd beneficii]e care ar putea
decurge in urma exercitirii dreptului de vot sunt foar[e
mici, chiar,gi atunci cAnd sunt implicate mize considerabile.
Astfel, alegdtorii nu sunt in general motivali si suporte
costurile exercitXrii dreptulr-ri de vot, oricAt ar fi acestea de
mici, avlnd in vedere faptLrl cd beneflciul aqteptat e unul
atAt de redus (Tullock, 196). De aceea, candidalii trebuie sd
cheltuiascX multe resurse pentru a atrage atenlia
aleg[torilor qi pentru a-i conringe s[ ia parte ]a vot.
Nu al'em, de fapt, o foarte bunX teorie a mobilizirii,
dar, dupd cAte se pare, in practicl, ea
joac[ un rol important
la alegeri. De exemplu, Aldrich (1995: g7*r21) explicX
faptul ci mobilizarea a drn la creqterea considerabilX a
particip[rii electoratului ia alegerile pentru preqedinlia
Statelor Unite din 1827. in r8z7, Martin Van Buren, un
politician din Nerv York, care mai tArziu a devenit al optulea
preqedinte al Statelor Unite (1837-r84r), a lansat proiectul
de creare a unui partid de masd, Partidul Democrat, pentru
a mobiliza suportul public pentru candidatura iui Andreu'
Jackson. El a pus bazele unei coalilii extinse, numiti Alianla
Nalional[, constmiti cu sprijinul relelelor locale de
politicieni qi care avea drept scop principai alegerea lui
Jackson. in mod explicit, nu a existat o platformd politicd,
asociatS. candidaturii lui Jackson, din cauza dificultd$i de a
subscrie unei asemenea platforme la nivelul diferitelor
relele care compuneau alianla. Acesta a fost prima dati in
alegerile din Statele Unite cAnd un aparat organizatoric atAt
de impresionant a fost concentrat pentm mobilizare.
Obiectilul a fost ca respectiva campanie s5. se infiltreze cAt
de mult posibil in rAndurile electoratului qi s[-l cAqtige de
partea lui Jackson. Rezultatele au fost spectaculoase.
100
$nqor
Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland
l)articiparea la vot la alegerile prezidenliale din r8z4 a fost
<le z4 de procente ,gi a crescut pAni la
56
de procente la
irlegerile prezidenfiale din 1828. Acest context a marcat
.aqterea partidelor moderne de mas[ in Statele unite, iar
rrcestea s-au r[spindit u]terior in toate democratiile.
Pe scurt, am identiflcat
$ase
motive pentru care
lrartidele
puternice sunt benefice pentrl-r democratie. in
plirnul. rAnd, partidele au o
,,etichetd de brand'; qi o
lcputatie pe care trebuie si o protejeze pentru a-gi putea
trrm[ri interese]e pe termen lung.
Acestea oferd votanlilor o mai bunx garan{ie a calititii
si competenlei candidalilor, precum qi o bund apreciere a
lrozitiei
politice a candidalilor in ceea ce priveqte
rrrajoritatea chestiunilor in dezbatere.
parlamentele
l..gmentare au mai puline garanlii pe care le pot oferi
votanlilor o mai redusi putere de ur.,*ur" a
; r rrgajamentelor.
In al doilea rand. partidele pot exploata economiiie cle
st'ari in mobilizarea votantilor.
parlamentele
fragmentare
,'rr paftide slabe sunt asociate cu o rati slabx de piiticipar:e
lrr r-ot qi cu un grad reclus de mobilizare a votantilor.
in al treilea rAnd, partidele reduc caracterul
'olatii
qi
sl)oresc predictabiiitatea in ceea ce priveqte infiptr_rirea
lrriliticilor
publice. Parlamentele fragmentare tind si
sporeasci caracteml r-olatil al procesului de luare a
r krciziilor, acesta putand der.eni destul de haotic in sensul c1e
;raralizare
a acestuia.
ln al patmlea rAnd, partidele permit parlamentelor si
lrrneficieze de pe urma specializirii, aceit lucru sporind
t':rlitatea pachetelor de politici publice dezbitute in
lrarlainent.
Parlamentele fragmentare tind sd reducd
.alitatea procesului de luarea a deciziilor din cauza
specializXrii reduse.
ln al cincilea rAnd, partidele mXresc eficienta
p.ocesului de infHptuire a politicilor publice.
partidele
iqi
101
Democratia, costurile de tranzac{ie qi partidele politice
insuqesc beneficiile qi costurile programelor publice
adresate grupurilor largi ale populaliei qi renunlX la acele
programe ineficiente de pe urma cdrora ar putea beneficia
gruiu.ile restrAnse in detrimentul celot iargi. in
parlamentele fragmentare, coaliliile sunt construite de la
caz la caz. Costurile de tranzaclie mai mari pentru
construirea coaiiliilor permit iobbiqtilor puternici care
reprezintS. interese concentrate s[ cAqtige de pe urma
intereselor publice difuze.
in al qaselea rAnd, partidele reduc amplitudinea
politicii prin crearea de corelalii intre diferitele dimensiuni
ale sferei politice. Pariamentele fragmentare vor tinde sX
prezinte o mai mare amplitudine, ceea ce va ingreuna
crearea de majoritili stabile qi exercitarea unei guverniri
efective.
Putem, astfel, concluziona c[, dacX s-ar lua in serios
costurile de tranzaclie implicate in procesul de
implementare al unei politici democratice, atunci nu ar
trebui pierdut din vedere faptul cX pentn-r ca o democralie
s5" funclioneaze eficient, este nevoie de partide politice
puternice. Modeltil de democralie idealizat, c1e tip
,,democratie
de tip cet[lean-de1egat", care ignori costurile
de tranzac{ie, ar duce la o democra$e disflinclionali.
2.3. Parlamentele f[r5. partide puternice:
o istorie a eqecului
Experienla istoricS. oferX nurneroase exemple in ceea ce
priveqte consecinlele negative pe care sistemele slabe de
partide le-au ar,rrt in diferite contexte istorice. Vom discuta
pe scurt douX dintre aceste doui exemple: Congresul
LO2
Statelor Unite la inceputul secolului al XIX-lea qi A Patra
l{epublicd Francezd de la mijlocul secolului al XXlea.
Aldrich (tggS)
descrie efectele formdrii pariidelor
ilsupra votului exercitat in Congresul al Statelor Unite. in
lrrimul
(tZ9g-tZgr) qi cel de-al doiiea Congres (r79r-t7gg),
t'irnd par[ide]e stabile nu erau rnc[ formate, procesul de
vr)tare era instabil qi haotic (Grant, 1g7il.Este uqor de
obsen at faptul c5. grupurile faclionale erau reunite in jurul
rrnei probieme supuse spre dezbatere fiind, de altfel, qi
pr:rioada in care incepuseri s5-qi fac[ aparilia doui.
lirlmaliuni: federaliqtii qi jeffersonienii.
Unele voturi au fost
;rcordate in funclie de afilierile partinice, altele urmlreau
criteriile geografice. Nu numai ci votul era extrem de
{r'ugmentat, dar multe dintre proiectele legislative au fost
l)r'opuse
de mai multe ori ar.And rezultate diferite c1e fiecare
rlatl, aqa cllm s-a intAmplat in cazu] asumirii de cltre
grn-ernul federal a datoriei statelor, . Fir[ partide coerente
r,;i ('oezir.e,
legislalia era greu de adoptat, ial reprtzentanlii
tlt:buiau s5. ia parte la negocieri prelungite
ilerntrlr
a
, rlsaniza tranzaclii cu r.oturi caie de cele mai mi,rlte ori nu se
rnaterializau din cauza asumirii unor angajameute liniitate.
\plicAnd o tehnologie scalarl tuttiror r-oturilor din
(bngresul
SUA (asemenea celei aplicate de noi in cazui
I'zu'lamenfului European in capitolul
9),
Poole qi Rosenthal
(.rt1971
au obsenat cX dimensiunea partinicX a politicii in
cndrul primului Congres a fost deitul de slabt, d.ar c[
aceasti dimensiune a devenit mult mai puternic[ in cadrul
r:elui de-al treilea Congres (Aldrich, rggs 86-gz). Detaliind
lrutin,
trebuie sd spunem faptul cd doar doud din zece r.oturi
in primul Congres reprezentau voturi partinice (voturi in
cazul cdrora majoritatea unui partid a votat impotriva
rnajoritdlii unui alt partid), in timp ce opt din zece voturi in
' 1N.a.) Statele americane acumulaserd datorii mari in istoria timpurie a
Statelor Unite. in acest sens, Alexander Hamilton a inaintat un plan de
itsunare a datoriei cu scopul de a consolida puterea guvernului central.
103
Democratia, costurile de tranzactie
Ei
partidele
cel de-al treilea Congres reprezentau voturi partinice. In
primul Congres, Alexinder Hamilton, Iiderul federaliqtilor
qi-a folosit puterea referitoare la stabilirea agend_ei pentr-u a
coordona cbmportamentul la r''ot al suslin6torilor sdi
Ei
a
oblinut succes legislativ pentru multe dintre proiectele de
lege pro-federaliste. Ca r5spuns, ThomasJeff'erson
qi Jâmes
Uldison au organizat o opozitie uniti, republicanii. In cel
de-al treilea congres, federaliqtii qi repr.rblicanii der,eniseri
partide legislative destul de bine structurate.
-
in sistemele parlamentare, partidele instabile au o
influen![ negativ[ asupra stabilit[iii guYernului. Acest lucrtr
af-ecteazi in mod negativ activitatea iegislatiYx deoarece
ggyernele sunt cele care aL1, de cele mai m11lte ori, priterea
c1e a stabili agenda. in momentul in
('are guyel'uele cad,
activitatea legislativi este de obicei te'rgiversatl pan[ la
constittiirea unui nou guvern. Introdr-r{rel'ea nnot' proiecte
de lege este intArziati pAnX la forrnarea lnei noi coalilii. Cea
c1e-a Patla Republici Franc:ezii ester un btin exernplu in
sprijintrl iclerii cor1form cflreia pafticlcle instii[i]e prodrrt'
gi.-..r" instabile. Cera de-a Piitr:r Re.pr.rlilir:ii Iir:rncez5. a
ilrrrat cle }a inceputr,rl anulut 1947 pirrir ltL incerprittll anului
1958.A avut 21 de gu\rerne, to:rte {iirlcl gLr'"el'ne de coaliiir'
Asitel, grn'ernele ar-i rezistat, in medie, 6 lnni. Clalitatea de:
membru intr-un padicl parlapental' tla, c1e asenene2,
foerrte instabil[. Cel pplin zo% dintt'e parlamentari att
schimbat partidele, ce1 pulin o clat[, in tin-rpul celei de-a
Patrra Republici Franceze
(cfm. MacRae, t967). In cazul
particleloi slabe, r'otul in Adunarea Nalional5. era bazat pc
mai multe dirnensiuni qi destul de fragrnentar
(Rosenthal qi
Voeten, 2oo4). Acest lucru era in opozilie clar[ cu a]te
sisteme parlamentare din Europa de Vest, in perioada de
clupX rizboi, unde partidele singulare sau
-
coaliliile
g,.o'".t u*entale erau relativ stabile, iar partidele erau
Iapabile s[ impun[ o disciplin5 de partid permilAnd astfe]
g,ivernelor s[ promulge reforme importante. Partidele
1r]4
slabe din Franla au ar.ut un impact negativ major asupra
procesului politic. De exemplu, inflalia a reprezentat o
probiemi mai grav5 pentru Franla anilor '5o
decAt pentm
rnarea majoritate a celorlalte
!5ri
din Europa de Vest. De
asemenea, guvernele fi'anceze succesive au fost incapabile
si facd fa!5, in mod eficient, procesului de decolonizare din
Vietnam qi Algeria.
2.4. Implicatii pentru Farlarnentul
European
Parlamentr,rl Enropean are toate c:aracteristicile pentru
;r fi cel mai fiagr-r-rentar parlament din lume. Are
rc;rrezentanli aleEi din z5 de tiri:r care volbesc mai mult de
:5 de limbi diferite. Existir rnai mult de r5o de partide
iurtionale reprezentate in Piirlamentul Enropean. Daci
cxisti r:n parlament c:rle intrrr.neqte toate condiliile pentru a
st apropia de perspectir':r .,r1c.mocra{ici cle tip cetileran-
rlclegat', acesta este Parlantenti-rl Fiuropeau. Ca urmiire,
lrlefelinla
personarlii llntrLr paitide puternice sllu)
r lirnpotrir.i, pentru nnele fi'agmentiite, \'a afecta masjr'
ir
rrlecilile asupra Parlanrentnlui Eulcpean. Din perspectiva
.rlemocratiei de tip cet5lean-delegat", formarea partidelor
tnlnsnalionale in Parlzrmenti,rl Er-rropean ar trebui asprli
crilicatX. Din perspectir-a democlaliei reprezentatir-e,
;rparilia unor asemenea organizalii ar trebui primitX cu
lrrrcurie, in special in ceea ce prir,eqie eterogenitatea
lrreferintelor
intr-un parlament atAt de numeros qi dir.ers.
Cercetdtorii au studiat evoiulia partideloi
llansnalionale in Parlamentul European incepAnd cu
, (N.r) Momentul de referinti este anui zoo4. incepAnd cu I ianuarie zoct7,
,'rlrrti cu integrarea RomAniei qi a Bulgariei, PE r-cunegte reprezentan!i din z7
,lr' state membre.
105
Democralia, costurile de tranzaclie qi partidele politice
momentul apari-tiei lor in cadrul a ceea ce se numea
Adunarea Comund a Comunitifii Europene a CXrbunelui qi
Otelului
(in special Van Oudenhove, rg6S). Cercethrile
privind organizarea qi comportamentul unor asemenea
organizalii s-au inmullit considerabil imediat inainte
Ei
dupd primele alegeri directe pentru Parlamentul European
dintgTg (ex Fitzmaurice, L7TS; Claeys qi Loeb-Mayet,lg7g;
Henig, tg7g; Pridham qi Pridham, 1981; Niedermeyer,
1983; Bourguignon-Wittl<e et al., tqBS). La \iremea
respectir,'X, atitudinea dominantX printre cercetXtori qi
comentatori a fost, in general, una optimist[ cu pririre la
dezvoltarea unor partide transnalionale autentice ca
rezultat ai alegerilor directe. De exemplu, Walter Hallsteiri,
fostul preqedinte al Comisiei Europene, a afirmat cI st'
aqtepta ca alegerile olganizate in Europa pentru Parlament
,,s[
ofere candidalilor ca]'e au ieqit rictorioEi din alegeri ur-r
mandat cu ader-irat ettropean din padea alegXtorilor; ceeit
ce ar incr-rraja :rparilia particierlnr politice europenc
autentice" (FIallsterin. t97z:74). Pe ltn filon similar, Davicl
Marquancl (tqZ8) a rlermonsirat c[ rezu]tatele alegeriior'
pentru Par'latnentul E,r-rropealr tllr dr,rs la apari\ia treptati a
unei Europe a partidelor ( o ..Fluropi a partidelol
transnalionale"), cerl'e va inlor:r-ri Europi. patriilor (,,Europlt
statelor-natiune").
intr-o perioadd scuftX de timp, a ar.ut loc o schimbare a
stirii de spirit tinziirdu-se sile o atitudine pesimisti.
A1egerile pentru Parlamentul European nu au dus la
formarea de partide transnalionale coerente, capabile sil
mobilizeze electoratul astfel incAt acesta s[ le sprijine in
campanii qi s[ le suslind platformele de poiitici comunitarc
european[. in schimb, conceplia general5 in Europa a fost
faptul c5. aceste alegeri reprezentau pulin mai mult decAt
,,disputele
nalionale de ordin secundar" axAndu-se mai
degrab[ pe probleme nalionale decAt europene, reliefAnc]
mai curAnd problema per{ormanfei partidelor nalionalc
ro6
rlecAt a par[idelor eluopene, aqa cum am arXtat in capitolul
lnterior (ex. Reif and Schmitt, 19Bo; van der Eijk qi
liranldin, Lg96). Principala problemd a partidelor
tlansnationale a fost faptul cX partidele nalionale jucau
deja
1n'incipaiele
doui roluri politice pe scena electoralX, aqa
('um
am menlionat anterior. Alegdtorii inleleseserd deja qi
sc identificaserl cu
,,etichetele
de brand" ale paftidelor
rrationale pe care se ardtau cam reticenli si le inlocuiasci cr.r
;rltele care s[ defineascd niqte partide europene de mari
rlirlensiuni, incd noi qi necunoscute. in plus, partidele
rrirtionale a\reau qi maqindrii sofisticate de campanie
,'r r pabile sX-qi m obilizeze suslinitorii.
Cu toate acestea, 1a inceputul anilor
'9o,
politologii au
rrrceput s[-qi indr:epte atenlia cdtre er.olr-rtia partidelor
1rolitice
in cadrr,rl Parlamentului European.
$i,
pentru prima
,l;rtl,
cercetzitorii alr inceprit s[ adune date cu pririre la
,rlsaniZ&rera qi compoftamentul acestor partide, utilizAnd
rrrctode sofistic':rte pentm a inlelege qi descoperi noi
,r:r1recte, relationAncl aceste descoperiri cu studiul genelal
1'rir-ind
partidele in legi-slaturi. De exemplu. Fuh'io Attini
1 1r;eo, 1992) a fost plinrr.tl care a colectat, in ntocl sistematic,
,l;rtc
prirind votul prin apel nominal la niverlul
l'rulamentului
F,uropearn
"si
a creat un indice pentm a
rrrisura coezitinea la vot a gri-rpurilor politice tlansnalionale
t, lrn. Zellentin, 1967;
Quanjel
qi Wolters, rgg3; Brzinski,
r,r,)5). Vom detalia acest lucru in capitoiul
S.
in rriod
,irrrilar,
ca pafte a nnui mare proiect international prirind
,,r,r,anizarea
partidelor politice intr-un cadru democratic,
| ,rrr:iano Bardi (tggz, rgg] a catalogat, sistematic,
trrrcturile organizatorice interne de luarea a deciziilor din
,.,,h'ul
grupuriior politice din Parlamentul Europena qi a
t:rbilit cd aceste grupuri sunt aproape identice cu partidele
1';
r rlamertare din alte parlamente democratice.
Mai recent, dou5 studii ample au aplicat cAteva dintre
r,l,'ile teoretice generale privind moti'v'ul pentru care
to7
l)umocratia, costurile de tranzaclie qi par{idele politice
partidele se formeazS. in legislaturile Parlamentului
European. S-a elaborat, astfei, un studiu privind
comportamentul politic qi organizarea din Parlamentul
European, ca parte a curentului principal de cercetare din
domeniul politicii cotnparate. Mai intAi, Tapio Raunio
(tggn a obser-vat comportamentul partidului
Si
pe cel al
membrilor din cadrui celei de-a treia legislaturi a PE (tg8g-
rgg4), analizAnd dir.iziunea intern5 a muncii in cadml
partidelor, coeziunea partidelor qi comportamentul
coaliiiilor in ceea ce priveqte votul prin apel nominal qi
interpel5rile scrise ale membrilor Parlamentului citrc
Comisia Er-rropeani. Rar-rnio a conciuzionat c[ partidele din
Parlamentul European reprezinti organizalii coerente carc
au scropuri politic.e bine definite
Ei
sunt capabile sX modelezt'
comportzrmentul m ernbrilor lor.
in al doilea rind, Amie Kreppel (zoozb) s-a concetrtrirl
aslrpra irnpactrtlui pe care puterea legislativi sporlt:i a
Parlatncnti-rlr-ri Eulopean il are asttpt'a grupr.rrilor poliiit'r'.
Ea a ar-ializat orgirnizarea interni a partideior, inflttt'ti\a
acestora asllpra li'gislaliei LIE, evolutia reglementirilol
parlament-aler dc' pt occdut'ir, in special modul in cat'e act'stert
se aplicii ir-r t'itzttl partidelor politir:e', precr-lm qi
comportamentrtl nrernbrilot' Parlamentulr.ri qi a coaliliilor'
partinice in cac'h'ul votlrlui prin apel nominal (r,rtilizind <r
metodi scalari sinrilari celei utilizate de noi in capitolul
q).La moCr-rl general, Ift'eppel a conchrzionat ci spoi'it'eil
competenlelor legislative ale Parlamentului a dus la
creqtereacentralizdrii in cadrul grupurilor politice qi la
extinderea compromisului ideologic, astfel incAt partidelc
au fost oarecllm fortate
,,sX
solulioneze lucr-urile".
Analiza noastrd se sprijin[ direct pe cercetXriie
anterioare referitoare la Parlamentul European care au
obsen'at qi explicat care a fost evolutia poiiticii qi a
partidelor in cadrul acestei institulii. Spre deosebire de
cercetltorii menlionali anterior, am fost destul de norocoqi
roB
sir putem colecta intreg ansamblul de date referitor la
voLurile prin apel nominal care au arrut loc in
parlamenful
l,,uropean de la primele alegeri directe din t979. Am arut,
;rstfel, posibilitatea de a studia in detaliu modalitatea in care
politica qi paitidele au evoluat la niveiul acestei adundri din
,'c in ce mai impoftante. Faptul ch am ar.ut acces la aceaste
st:rii de informafii face ca unele din descoperirile noastre si
{ie desftr] de diferite fald de cele anterioare. De exemphi, noi
;rrrl descoperit cX existX o accentuale mai curAnd a
t'oncurenlei decAt a cooper[rii intre partide.
2.5. Concluzii
Guvernanta democratici {hri partide politice ar fi
rrosibili numai in cazul in care aleger.ile;i pl.ocesul de luare
;r rleciziilor ar fi complet lipsite dc crosturi. ExistI, tottirsi,
,'rrfit'iente costuri de informerre
,si
dc, triirizai'tie iirplicate in
1,r
oceslrl electoral
''si
in infiptuire'a poiiticilor publice.
Lrperienta istorici ne dovederste faptril c.l p:l"lamentele firX
lrrrrtide
pnternice au suferit de pe rll'r_rra instabilitilii,
ir*'ficie'tei qi a paralizirii procesul*i i1c l'are :i deciziijor.
\slfel. ne situim in acord cr-r faimosril dictulr
,,democratia
('str
de neimaginat thr[ partide politice", lansat de
lk'hattschneider (r942:
r).
Politica la nivelr-rl Parlamenti-rlui Eulopean nu face
crcep{ie. Chiar qi firX un puternic stimi-rlent electoral extern
,';ire s[ rinX in sprijinr,rl formirii partidelcr transnalionale
(rlin
motiveie explicate de noi in capitolul r), partidele
lrolitice
sunt de dorit in cadrr-rl Parlamentului European
t lcoarece, daci ar acfiona pe cont propriu, membrii
l'arlamentului ar trebui sd faci fald unui mediu politic
Iraotic, nesigur qi costisitor.
109
3.
Politici ideologici, nu teritoriali
In capitolul anterior, suslineam ideea conform cdreia
cste bine ca sistemul de partide sx fie untri puternic atunci
cAnd procesui de infbptuire a politicilor publice implic[
nigte costuri de tranzaclie. Totuqi, disculia a fost sdraiX in
solulii atunci cAnd a venit vorba despre dimensiunile in
baza cdrora ar trebui si se formeze aceste partide. in
sistemele democratice, suntem obignuili sd ne gAndim la
lrartide
in baza djmensiunii stAnga-dreapta, cu tbate cd qi
irlte dimensiuni joacX,
uneori, un rol secundar. insd, nu am
tliscutat motivul pentru care partidele ar trebui neap[rat s[
.st: formeze in jurul
axei stinga-dreapta,
ParliCele ar putea, teoretic, si se {ormeze in jurui
.r'iciror chestiuni politice sati in jurul
cricdror interese
societale. Ele pot, de exemplu, si se constituie in jur-ul
unor
.r.iterii teritoriale qi nlr in
iuru] Lrnor criterii socio-
t'conomice. in cazul Parlamentului European, particlele
.onstituite in
jurul
fragmentdriior de tip national/ teritorial
t'xistente intre statele membre Uh, ar putea pirea mai
li'eEti decat cele bazate pe interese sau'alori ideologice
lransnationale.
Persoanele neinfbrmate din afara
pE
l)r'esupun,
de multe ori, ci procesul de vot din interiorul
l'itrlamentului
se desfEqoari in baza afilierii nafionaie, un
t'xemplu in acest sens fiind reprezentat de consen,atorii
ll'arncezi care iqi aliniazi
'otul
mai degrabd cu sociaiiqtii
l'trncezi decat cu conservatorii scandina'i. intr-adevdr,
lrerceplia
publicd dominanti este c[ sfera poiitici a UE se
lcrzumd la conflictele dintre
!dri:
de exemplu
,,Marea
liritanie" se opune votului prin majoritate calificatX in ceea
cr: priveqte aspectele legate de impozitare,
,,Fran!a', se
o[)une, mai departe, reducerilor privind cheltuielile din
I
tr
rl i l ir':r rr li'ol,,r,,ir';r, l ll l (,r.il ( )l;tl,l
agt'ic:rrltrrrir;;i
,,
1)lrrrt:nurrlll tlolr';tt'stlrrrrlirrtlr,rlr.
1rr.9[r:t:tit'lr
rnediultri nteri inaltc. Acoaslii pcrrccp[ic
"sc
lxrzt..rz.-r, in linii
mari, pe dezbaterile clin flonsiliul European la nirrelul cirnri:r
sunt reprezentali doar qefii de stat qi de guvern, ceea c(.
inseamnd c[ orice diferen!5 de pozilie r.a ]isa impresiar, irr
mod necesar, c5. apare mai curAnd intre statele membr.t,
decAt intre ideologii.
Dach sfera politici a UE este, in mod esential,
influenlat[ mai curanci de criterii nalional/teritoriale decrlt
de criterii ideologice, partidele din
parlamentul
Europearr
ar trebui sd reprezinte coalilii stabile de membii ai
Parlamentului din fiecare stat meml-iru (partidul
franccz,
Partidul englez etc.)
-sau
din blocr-rri de state (partichrr
scandinar-, Partidul meditelanean etc.).
Aqa cum am demonstr.at in capitolele anterioare, acr-sl
lucru nu se intampl[. sfera politicd clin
parlamerrtrrl
European se constituie, i,' p.incipal. pe criterii ce tin rniri
curand de axa stanga-clreapta clecat clc critelii teritorialr,
fiind, a-stfel, similar majtn'itatitii crelorlalte parlamentt,
democratice. o intrebarc di'la sine inteleasi esie: cle c,e ir,.
trebui ca partidele si se fornteze
l-.c
criterii icleologice qi nrr
pe criterii teritoriale?
Acea.sti intrebare este m,.r'lt mai generalX de.:it pat.t,.
Nu suntern obiqnuili si rcr prinern o asemcne:r intrcb;ri.,'
pentru cd in majoritatea der'ocratiilc.rr, preci-rm gi in cacL.t,
de organizor" politi.S ample qi dispci'sai" g"ogrnfic
1
ca
5i,
bundoarX SUA sau India), partidele se iormeazd qi
ri'aiizeazd intre ele, cu prec[dere, in baza criteriilcir.
ideologice, conflictele teritoriale jucind
doar un rol minor..
Odatd_ ce vom inlelege motir.r-rl pentru care se int6.mpli
acest lucru, vom putea, de asemenea, inlelege cle ce st,
observ[ acelaqi fenomen ]a nivelul
parlamentului
European,
in cazul c[r-uia ne-am putea gAndi a priori cX principalelt,
motive conflicfuale sunt cele teritoriale.
Principalul argument pe care il dezvoltdm in acest
.rrpitol
se referi la ideea conform cdreia conflictele politice
rrt.e regiuni sau intre entitxlile teritoriale pot fi de clle mai
rrrLrlte ori rezolvate prin transferul adecvai de competenle
r iitre entitdlile teritoriale. vom demonstra cd, deqi exisid
r;rliuni
suficiente pentru descentralizarea procesului
de
Irr.re
a deciziilor la ni'elulentitd!ilor
teriioriale, existx
rrroti'e
mai pr-rline atunci cAnd vine
'o.ba
clespre o
,lt:scentralizare
similari a a luxrii deciziei la ni'elul
irrtereselor
sectoriale qi profesionale.
in democraliile
;rrilnsate,
odati ce tirile au gxsit raportul acleo'at intre
t't'ntralizare
gi descentraiizare,
majorititea conflictelor care
,*' obsen'i la nivel centlal sunt conflicte dintre interesele:
r,t'.toriale qi cele prof'esionale.
Astf'el, partidele s-ar fbrma
iri
;r.'rd cu aceste constelalii de interese care coresp*ncrr, i'
1,r'incipal, dir.iziunii normale stAnga-dreapta.
In serctirrnr:a
3.1
\-om prezenta
concepte ne{rosal'.,
rrrtclegei'ii
acestei problerne : indirizibilitirlile,
exter.naiitiiile:
:;r .eclistriirutia.
in.secliunea
3.2,
\.om elabora [ecri:r
fr.,.an,]
'lr'
la r-rtiliza't'a ace.sto. concepte. i' stc.tiLrn",,
.;.1,
,-,rrr.,
('()rnliara
teod:r noastr'5" cn teoria tradilionali a clir-ajelol in
,:rznl formirii partidelor.
in sectiurrea
3.4,
\rom
'eclea
car.e
:;r rni inflLren{ele asrrpra FarJanrerrttil European.
g.r.
Conflict politic,
indivizibititdli,
externalitXti qi redistributie
conflictele politice implicx, de obicei, indiiizibilitxli,
,'xternalitx{i
qi redistribulie.
Acestea reprezinti trei
concepte
economice ca-re joaci
un roi important in
,'r:onomiile
pubiice qi in qtiinla politich.
Am introdus d-.".fl
i"
capitolul anterior conceptul
irrdivizibilit5lilor.
Indir.izibilitatea
in deciziile politice lste
lr.ezenti in momentul in care o anumiti decizie politicd se
113
Politic[ ideologici, nu teritoriali
aplicd tuturor sau cAnd este dificil s5. excludem anumi$
indivizi de la aplicarea respectivei decizii. Indivizibilitatea se
leagi de doi factori: (t) indivizibilitatea votului qi (z)
indivizibilitatea legat[ de aplicarea unei decizii.
Indivizibilitatea unui vot este uqor de inleles. Ea se referd la
faptul cd in momentul in care un proiect este supus spre
aprobare unei adun[ri legislative, acesta este fie adoptat, fie
respins. Decizia este una qi indivizibil[ chiar dac5. un
membru a votat pentru sau impotrivi. Indii'izibiiitatea
legat[ de decizie reprezint[ o chestiune diferiti. Nu toate
deciziile legislative implicX, in mod obligatoriu,
indir.izibilitate. Decizia privitoare la cheltLrielile bugetare
acordate unei anumite regiuni implicd un caracter
indivizibit restrAns. Pentru a da un exempltl extrem care
clarificiacest aspect, s[ ne imagindm cl parlamentul decide
construirea unui pod peste un rAu care trece prin mijlocul
unui anume oraq
Ei
hot.lrdqte ca numai cetitenii acelui oraq
sI trezrcir peste acel pod qi sX aibd beneficii de pe urma lui.
Mai depar[e, sX ne imaginS.m ci in timp ce trocuitorii
respectivului orars au beneficii de pe urma podultii, numai
aceqtia au de cAqtigat de pe urma construcliei podrilui, iar
beneficitrl economic al oraEului nll are impact aslrpra
econonriei din-afara olaqului. In cazul in care costurile
construcliei podului sr-rnt supottate numai de citre cetilenii
oraqului in disculie, decizia constmirii podului ii priveEte
numai pe cetilenii respectivului oraq qi nu ar trebui sd
reprezinti o preocupare pentru cei din-afara oraqului. Cu
toate acestea, dacd nu se percep taxe rutiere la trecerea
peste pod sau podui nu are bariere de niciun fel, este dificil
sd opieqti cet[1enii din alte orage sX treac[ peste pod. in
acest caz specific, decizia de a construi podul implici o
indivizibilitate in raport cu cetdlenii oraqului respectiv, dar
nu implici indivizibilitate in raport cu cet[fenii celorlalte
orase.
rL4
Indivizibilitatea se referS, cu precddere, la caracterul de
,,bun
public" al cheltuielik-rr. Un bun public este un bun sau
un serviciu caracterizat atAt de non-rivalitatea
consumuluicAt qi de imposibilitatea excluderii. Un bun este
caracterizat de afunci cAnd consumul sau utilizarea sa de
citre o anumitd persoan[ nu impiedicd consumul sau
utilizarea sa de cdtre aite persoane. Majoritatea bunurilor
.sunt rivale: alimentele, vehiculele etc. Cu toate acestea,
rnulte bunuri sunt lipsite de rir,alitate in consum. Acesta
cste cazul podului din exemplul menlionat mai sus. Este, de
irsemenea, cazul drumurilor publice, precum qi a multor
altor bunuri, precum bazinele de inot, parcurile, puritatea
luerului qi a apei, securitatea qi apdrarea. Acelaqi lncru este
valabil in cazul informaliilor care joaci
un rol din ce in ce
mai important in economiile post-industriale. VAnzarea
irifoimaliei de cltre o anumit[ persoanX
cltre o a]ta nu il
irnpiedicd pe vinzitor sd vAndi infor'malia din ritu.
Bunurile publice pure sunt acele blrnuri care snnt
('.1r'acrerizate
atAt de lipsa rivalitilii in ccnsurn cAt
;i
de
irriposibilita.tea excluderii. Oamenii nn pct fi inrpiedicali si
lespire un aer curat sau sX bentficieze de pe uuma
.sen'iciilor comune de apirare qi securitate, de exemplu. Ctr
loate acestea, oamenii pot fi impiedicali si traverseze un
pod daci reftizX sd pldteascX o tzrx[ rutier-i. Informaliile pot
li
linute
secrete qi pot fi exclusive in raport cu ceilalqi,
aceqtia neputAnd beneficia de pe urma lor dac5. nu plitesc o
anumit[ tax5. in general, bunuri]e pr-rblice pure
^nu
sunt
bine alocate de cXtre sistemul de pialX pentru cX a-cest
criteriu al imposibilitelii excluderii iiaeiermini pe oameni
s[ refuze si pldteascd de bun[ voie pentru ur ?rurrrit bun
creAndu-se, astfel, problema referitoare la cine pl[teqte
pentll aceste bunuri.
In timp ce indivizibilitatea tinde sd fie asociatd in mod
natural cu bunurile publice, ea poate fi creat[, in mod
artificial, de cXtre deciziile legislative. Astfel, de exemplu,
115
Poiitici ideologicS, nu teritoriali
decizia de a aloca o anumitd sumd drept subvenlie pentm
fermieri este indir,'izibil5 in sensul ci acest lucru ii priveqte
pe tofi fermierii. Cu toate acestea, nu exist[ nimic in mod
intrinsec indivizibil in ceea ce priveqte aceast[ decizie.
Nimic nu impiedic5 faptul ca respectiva decizie legislativX
s[ aloce o subvenlie
ûnui
singur fermier, cunoicut. ln
consecinll, indir.izibilitatea in decizii]e
'legislative
nu este
neapirat asociatX bunurilor publice. Ea poate fi asociat[ cu
ceea ce noi numim ,,bunuri
private furnizate public".
indivizibilitatea creeazi un potenlial conflict pentru cir
dec.iziile propuse se ap1ic5. unr-ri grup larg der aleg[torisar-r,
probabil, unei intregi populatii in timp ce costurile qi
beneficiile respectivei decizii nu sunt implrtite egal intrir
acegtia. in timp ce conceptul de bunuli pilblice este bint'
cunosc.ut in
Etiinla
politici., conceptul der inclivizibilitate a
deciziilor politice este mai pr.rttn cunoscut.
Arn discutat pe larg conceptLil cle indir-izibilitaie irr
deciziile publice. Astfei, ar mai fl de l:ilriprii dor-ri cgncepttr:
erxtelnalitXlile qi reclistribu!ia.
F,xternaljtilile pot fi r'izute ca o fornti a. indii"izibilititii.
E1e leprezinti efecte ale anr.ruritol decizii :rsllpf il celorlaltt'
decizii sar-r medii. Externalititile pot fi pozitive sau negative''
L.fn exemplu de
,.externalitate
negativti" ar fl poltlare'it
cauzatir de procesul industrial de prodriclie care reprezinti
o rlale problemd a societXlii noastre. Din contr-[, tltl
exemplu de
,,eKtetnalitate
pozitir-i" este reprezentat dt'
construclia de autostr[zi care sX fac[ legXtura rutierd intrt'
economii locaie invecinate.
Se poate vorbi despre redistribulie de fiecare dati cAnd
prin decizie politicd se recurge la resursele, venituriie sall
beneficiile anumitor grupuri pentru a le acorda altol
grupuri. Redistribulia este, in general, o surs5. posibil[ dtr
conflict, cu exceplia cazului in care este asociatX cu creqteri
mari ale eficienlei de pe urma clrora ar urma sX beneficiezcr
toatX lumea.
rr6
Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roiand
De ce concepte precum indivizibilitdlile, externalitXlile
qi redistribulia sunt relevante in disculia noastrd legati de
partidele politice
,si
democralie? DupX cum vom vedea,
arceste concepte implici faptul c[ paftidele ar trebui sX se
constituie qi si concureze in jurul
afilierilor ideologice qi nu
in jurul
celor teritoriale.
3.2.
Solutionarea conflictelor politice
Primul argument in aceastd direclie este faptul ci un
conflict poate fi minimizat prin diminuarea
inclir.izibiiitd{ilor sau, ci-l alte ctwinte, prin a dil.iza creea ce
lroate
f r dirizat.
in primul rAr-rd, ce \Tem si spunem plin
,,conflict
politic"? Ne r,om concentra cu precidere asllpra conflictelol
lrolitice
din parlamente. Un conflict apare de fiecale dati
cind dif'eritele coaiitii cle interese au mize opozabile in ceea
t'r prir,egte rezultatul unui vot legislatir': unii beneficiarz:i de
l)e
Lrrma votulr.ri
,,pentlu", in timp ce al1ii beneficjazir de pe
ru'ma celui
,,impotlir,i". Nu existi conflict atunci cAnil toiite
pirlile beneficiazir cle pe urnta unei decizii iuate. Vorn i.rtiliza
rrceasti formi restransi a conceptului (de conflict) qi irr ceea
cc urmeazX.
Transferurile redistribr-rtive sunt o fbrma de
indirizibilitate creati politic qi implic5, de obicei conflicte,
rlcoarece a\/em de-a face, pe de-o parte, cu beneficiari neli
i;rr, pe de-alta, cu contribr-rabili neli. Aceste conftricte nu al'
.xista {Eri trans{enrrile pubiice (care aloci resurseie in rr-iod
rlirect) sau thri regler.nentlri (care aloci resursele in ntod
irrdirect). Acest lucru nu ar trebui inleles ca un argut-nent
lrcntru
eliminarea cheltuielilor sau a reglementirilor
lrLrblice
existente, deoarece acest lucru ar crea. de
;rsemenea, un conflict (unii ar beneficia, iar allii ar pierde de
l)o
urma unei schimb[ri a status quo-r_rlui). De fhpt,
t77
Politicd ideologic[, nu teritoriali
argumentul nostru nu implicd nimic mai mult decAt
afirmalia pozitiv[ conform cdreia crearea unei noi politici
publice cu efecte redistributir,'e este susceptibilX de a genera
conflict politic.
Cu toate acestea, chiar qi atunci cAnd sunt implicate
indivizibilitSli reale, acestea pot fi minimalizate in multe
feluri. Se revenim la exemplul podului. Podul implicir
indir.izibilitate doar pentru populalia local[. Pot apirea
conflicte inutile in cazul in care construclia acelui pod face:
parte dintr-un proiect nalional sau european din cauza
implicaliilor redistributive : intreaga populalie este chemati
s[ contribuie ia un bun public de pe urma ciruia va
beneficia doar populalia unei singure localitili. O asen'ienea
redistribulie poate fi considerati dezirabil5 dac[ glndinr
din perspectiva redistribuliei, dar existi mari qanse ca ea sit
duci la izbucnirea unui conflict politic daci o rnajoritatc
din-afara localit5lii nu doreqte si plitearscl pentnt
constmirea acestui pod. Dacd de pe urma podului
beneficiazi numai respectiva localitate, se creeazi rul
conflict inutil prin faptr-rl cX decizia privind constluirea unr.ti
pod local se ia la un nir,el mai inalt de gur,ernare. Rezu'ltatr"rl
ar putea fi ineficient in sensul cl podul nu s-ar constrlti
niciodati. intr-adevir, localitatea ar fi principalul beneficiar'
net in tirnp ce restul societ[1ii ar reprezenta contribuabi]rrl
net. Proiectr,il ar fi, astfel, re-spins printr-un vot niajolitnt' ul
societ5lii in intregul ei.
In consecin!5, se poate minimaliza indirizibilitaterir
dacX se perrnite localitilii respective sd decid.l
Ei.
implicit,
si pliteasci constructia podr-rlui. Dac5. asemenea chestiuni
locale sunt decise la nir..el local este mult mai probabili
oblinerea unor rezultate eficiente. in plus, se va reduct'
probabilitatea apariliei conflictului politic prin minimizareit
indivizibilitllilor. Chiar qi aEa, este posibil s[ minirna]izlnr
qi mai mult indivizibilitatea prin instituirea unei taxe dt'
drum la traversarea podului. in acest fel, persoanele din
rrB
*
vor pliti mai muit pentru construclia lui. Dar oare acest
lucru inseamnd cX ar trebui si se renunle la deciziile pubiice
in prirrinla podului, in ansamblu, qi ar trebui sd se meargi
rtumai pe mAna unor firme private? Asemenea idei au fost
lirspAndite in anii 'Bo
in timpul guvernirilor lui Thatcher qi
l{eagan. Nu trebuie sd se intAmple chiar" aqa intrr_rcAt s-ar
instaura un monopol privat care ar incasa ta-xele de
lraversare a podului. in plus, acest monopol qi-ar putea
rrtiliza puterea economici pentru a se irnpotriri conducerii
,rlaqului gi a o face si adopte decizii in fhr.oarea firmei. Acest
Irrcru se numeqte
,,oblinere de foloase necuvenite".
Pentru a rezuma disculia noastr.i de pAni acurn,
rninimalizarea indivizibilitililor poate dirninua conflictele.
(
) implicalie fireasc[ a discutiei noa-stre este faptul c[
lrotenlia'lele
conflicte dintre entit[1ile regionale sunt cei mai
lrine rezolvate prin gisirea niveh_iiui adeo'at de
r lcscentralizale (cfm. Oates,
ry72;
Ale-sina qi Spoloare,
:roo3). Prin urmare, de ce sX transferirn cornpetenlele ce
lin de politicile publice c[tre niveh:l err.rropean in ace]e
t irzuri in care nu existd indirizibihtiti sau externalitxli
rraturale puternice la ni'n.elul statelor membre (Majone,
t996;Alesina et al., zoor)? Unui clin nrotive ar.fi dorinla de
;r beneficia de pe urma efectelor reclisiributive ale unei
irsemenea decizii luate la nir.erl etrroperirn. De ce si nu
r.clistribuim de ia bogali citre siraci? O rlaioritate a celor
,;iraci ar putea dori a-sta. Ar fi ai:eqtia caltabili si impuni un
;r,scmenea rezi-rltat prin I'ot majoritar?
Probabil cX nu. Motir.Lrl este dat cie fhptul ci, intr-o
,lt'mocralie,
opliunea de secesiune all- r-educe nivelul
rcclistribuliei intre entitXlile regionale (Bolton
Ei
Roland,
t997).Pentru
a inlelege de ce se intAmpli acest lucru, si ne
rrrragindm o situalie in cadrul unei organizalii politicein care
,'xistd o majoritate formati din regiuni shrace.
procesul
,lt:rnocratic
ar duce la un vot majoritar in favoarea unei
119
Politic[ ideologicS, nu teritorialir
redistribulii ample de la bogali citre siraci. Astfel, regiunile
bogate ar putea ameninla sX se separe (un exemplu ar fi
regiunea Lombardiei din Italia). Drept urmare, regiunile
sirace nu au nicio putere in ceea ce prir.'eqte impunerea
redistribuliei.
Cu toate acestea, secesiunea s-ar putea dovedi
ineficienti atAt pentm regiunile bogate cAt qi pentru cele
s[race. Astfel, ar putea exista mai puline in ceea ce priveqte
furnizarea de bunuri publice. Executarea unui contract ar
putea fi mai pulin eficienti pentru unele
![ri.
Reglement[ri]e ar putea fi utilizate pentru a crea forme de
proteclionism mascat etc. Aceste conflicte qi ineficienle ar
putea fi er,'itate printr-un proiect constitulional care si
limiteze puterea guvernului central qi si creeze o structurl
(f'ederali) descentralizat[ cu o alocare adecvati a
competenlelor intre niveiul supelior gi cel inferior, o
chestiune prioritarX in acest sens fiind pi'er,enirea oricirei
fbrme de proteclionism intre
lXri.
Acest aspect referitor la nivelul trdecvat de competentt'
este cu atit mai valid in context european. UE reprezint[ urt
sistem descentralizat de gtn'ernit'i. Cu toate ci piala la nivel
continental este reglementati la nivei comunitar,
impozitarea qi cheltuieli'le sunt menlinutc, intr'-o majoritatc
copleEitoare, la nir.el national. Bugetul LIL, este utilizat cu
lrrecidere
pentru a of'eri compensatii statelor membre calt'
au puline lucrui'i de cAEtigat de pe'Lrrlna integririi pe pia\a
unicd. Suveranitatea fiec[rui stat tnembru este, astf'el,
pS.stratd prin impunereii unei cerintt' confbrm cireia regultt
votului prin unanimitate este utihzati in Consiliul UE irr
domenii in care statele suspecte:rzi faptul cd votLrl prin
rnajoritate calificat[ ar putea duce la schimbXt'i
semnificative in ceea ce priveqte redistribulia nalional/
teritorial5.. Este cazul impozit[rii unde, dacd s-ar utiliza
reguia majoritilii calificate, Consiliul ar vota probabii irr
Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rarcl Roland
sensul impunerii unor cote de impozitare mai mari pentru
minoritatea de state care au cote de impozitare mai mici.
Aceasti constmclie institulional5 limiteazX in mod
drastic puterea UE qi limiteazX, de asemenea, posibilitatea
conflictelor teritoriale intre statele membre. Aceasta nu
inseamnX cX nu putem sesiza prezenla redistribu\iei intre
statele UE. inseamni doar cX, dacX se se-sizeazX
r-edistribr.rlie la acest nivel, ea este cu siguranli rezultatul
unui acord la care s-a ajuns prin unanimitate qi care
sen'eqte tuturor interese'lor. De exemplu, programele de
cheitr-rieli aje UE sunt rezultatul unor negocieri pe pachete
in cadrul c[rora progresele integririi economice e]-iropene
r1u fost asociate cu compensa{iiie comune acordate
lrosibililol
perdanti ai acesLei integrAli sub folma Politicii
Agricole Comune qi a Fotrdurilor Structurale (ex.
Moravcsil<, 199r, r99B; Pollach. 1995). Dincoio de aceste
platforme de negociere, nu a. erxistat nicio orientare citre
l)rograme
de ledistribr-rlie directi ]a nivel european. Br,rgetul
total UE reprezint:i aproximritir. un procent din PlB-uriie
combinate ale statelor membre.
in cazul in care conflictele dintre entitilile regionale
sunt rezolvate cel mai bine printr-o constructje
cronstitulionali o-asi-federali, atunci este pulin probabil ca
rucele conflicte dintre legiuni qi entitXlile teritoliale si
constituie principala sursi de conflict politic in cadrr.tl
legislaturilor democraliilor avansate la nivelul cirora, dupi
cAte se pare. s-a dezr,oltat in timp o simbioz5 adecvati intre
centralizare qi descentralizare. Acest lucru nu inseatnn[,
insX, c[ nll \:orn obsen'a aparilia unor conflicte intre
regiuni. Competentele care rdmAn centralizate pot genera
r:onflicte intre regiuni. Chiar qi in statele federale preclim
l',elgia, Canada, Spania, India sau Brazilia, inci mai exist[
conflicte in ceea ce priveEte competenlele de la nivel federal.
Argumentul nostru se referS, pur qi simplu, la faptul ci
oportunitatea transfemlui de competente deschide o alt[
PoliticX ideologici, nu teritorialii
oportunitate, aceea de reducere a nivelului de conflicte
pbliti"" dintre entitilile regionaie prin gXsirea unei
ii..rbior" adecvate intre centralizare qi descentralizare.
O implicalie a argumentului anterior este aceea c[, in
democraliile avansate care au ar'-ut timp s5' dezvolte forme
adecvate de federalism, este putin probabil[ formarea
partid.elor pe baza unor criterii geografice' Intr-ader'[r,
ior111ur"u partidelor irrplici coalilii stabile aflate in puncte
diferite ale sferelor de conflict din legislaturile democratice.
Astiel, ca reguli, nLl ar trebr.ri sX privim formarea partidelor'
in democralii din perspectiva afilierilor geografice.
Aceast[ prediclie este, in general, r'a]idatd dc
democraliile puter-nic industrializate in cazr-rl c.Irora, ilt
ciuda prezenlei unr-ri grup mic de pafiide regionaliste
5i
secesioniste, fbrmarea partidelor apare, in general, in
jtilrl
afilierilor ideologice. Spre deosebire de ceie men{ionatt'
anterior, aparilia pattidelor regionale se poate obsen'al cttt
precidele in
![ri]c
in cat'e descentralizarea nu a inregistr;rt
.,n p.,rg.". rizibil qi Lrncle interesele regionale su.nt destul tlt'
divergente
(ex. Chhibbcr.
Ei
Kollman, 2oo4; Brancati.
zooZj. Cr-r toate acesteit, existi un numir de
ldri
in cal'<'
sistemul de partide, dacf, existd unui, se bazeazi, in special,
pe afilie|i teritoriale sau etnice. Aceast[ situalie se regS"serstt'
in cazul multor
![ri
din Africa
(Corven qi Laakso, 2oo2).
Aceasta nu contrazic.er, totttqi, teoria noastr[. Cele mai multt'
dintre
lir.ile
acestea replezinti den'rocralii de dati recentl Si
putem argumentacl orgari izaliile teritoriale ale ac:estor .stat t t'
qi granifele ior geografice ntl iiu fost inc[ regiementate' Intr'-
ideYer, granilele mu'ltor st;rte africane reprezint[ moqterlriri
artificiale aie perioaclei coloniale (Herbst, 2ooo). Plirr
urmare, existd mari qanse ca situalia actual[ sd fie uttrr
instabili. S-ar putea ca nrulte
\[ri
africale sX nu iEi poertir
conser\/a instituliiie democratice. Este de asemenea posibil
ca acelea dintre
![rile
africane care iqi pot consellir
institutiile democratice s5 experimenteze miqcdri suU
].22
trrnsiuni secesioniste care pot duce la disolulia autorit[lii
r,,r rrrernului central.
Un alt exemplu ar fi Belgia, unde conflictele sociale qi
t'r:onomice crescAnde intre comunitXlile vorbitoare de
olzrndezX qi cele vorbitoare de francezl, in anii
'6o
qi
rrrceputul anilor '7o,
au. dus Ia formarea a douX partide mari
lnzate pe criterii teritoriale qi ideologice: Volksunie (VIJ) in
lrutea
rrorbitoare de olandez[ a
lirii
qi Front D6mocratique
,lcs Francophones (FDF) in pXrliie vorbitoare de francezX
,rlc
fXrii.
Aceste dou[ partide au cAgtigat imprer.rnX mai mult
rlt' 2o(% dintre voturi la alegerile parlamentare din Belgia
tlin t)7r qi t9Z+.Cu toate acestea, ca Llrmare a reorganizXrii
:;lutului belgian pe criterii federale gi a descentraliz5rii unei
rrrari marje a cheltuielilor publice cdtre nivelul regional,
r o[urile pentru aceste doud partide au scizut deoarece
,'lcctoratul
gi-a reindreptat suportul citre vechile partidele
r,lt,ologice. In cele din urmi, pAn[ ia alegerile din zoo3, \rU
ri FDF au dispXrut, membrii \rU al[turAndu-se fie
,,or:ialiqtilor flamanzi sau creqtin-democralilor, in timp ce
rrrcmbrii FDF s-au alXtr,irat iiberalilor
yorbitori
de francezi.
t'rr alte cuvinte, a luat naqtere un conflict teritorial care a
,rllctat vechea impXr{ire ideologici stAnga-dreapta dintre
1,r'ir-rcipalele
partide clin BelgL. insd," desceirtrajizarea
;r'ocesului
de infXptuire a politicilor publice a inlXturat, in
rrrod efectiv, necesitatea existenlei unor paftide politice
Ir;rzate exclusiv pe conflicte teritoriale.
PAni in acest moment, am demonstrat ci alocarea
rrrlecvat[ a autorit5lii in ceea ce priveqte procesul de
rrrfitptr-rire a politicilor publice, intre guvernul central qi cel
l, rt:al reprezinti cel mai bun mijloc de a limita conflictele
rrrtre entitilile teritoriale. in cazul in care se intAmpli asta qi
,l;rcd s-au dezvoltat forme adecvate de federalism,
, onflicteie regionale ar trebui sX aparX mai rar pe parcursul
,rlt:gerilor qi in parlamente la nivelul central al procesului de
1',(r\,,ernare. Astfel, existX puline motive pentr-u ca partidele
t2:l
l'olil it.;r ir lcolor,,ir.;r, nrr lt,r iloli;rl;r
sit se lblnrozc in bazai intcrcsclor. r.csi1;11111,r tlin caclr.rrl
parlamentului
central. chiar qi astlel
,
acerista nu i'seanrrrii
n!lr6.1at
cx partidele
ar trebui si se formeze in j.r.rrl
afilierilor
ideologice.
Nu este oare posibil sd invoca* ,,,,
argument
similar in legdturx cu confli"tele dintre grupurirt,
socio-economice?
o - I
Dacd descentralizarea
procesur'i p'bric de l*are rr
deciziilor
cxtre entit[lile regionale reprezinti o sarcini
uqoar5,
nu ia fel de u,goari este deJcentralizarea
un.r.
prerogative
decizionale
crtre gr'puri socio-economicc.
Argumentul
care poate fi invocal imediat in acest sens s(,
referi
la- faptul cl este mai uqor sX se i*p;"t
t
baza
localiei
decat pe baza statutLrlui socio-ecoiomic.'Totuqi,
acest lucru nu este utal
+
conving[tor pe cum pare la prinla
vedere.
Dac[ dreptur de a dec]de in probtim"
-f.'".*n''
sen'iciiie
de ed'calie sau de sinxtate poate fi
'acordar
locuitorilor
unei localitili, de ce ar fi mai ain.ia u"o.du..n
acestor
drepfuri unor profesii precum doctorii, profesorii
sau qoferii
de taxi?
_
Ur argument
mai bun pare a fi faptul ci alocareir
descentralizath
a competenleror
.ht.. gr'purilc
profesionale
qi categoriile- socio-economice
ar duce la
sufocarea
cornpletd
i .or.".,."ntei, deoarece unul dirrtr.
scopurile
principale
ale grupurilor profesionale
de interesc
este
asigurarea puterii de monopol
,si
inlxturarea
amenin{irii_reprezentati
de .orr..,..rrti.
C' alte cur.inte,
externalitdlile
la nivelul sectoareror qi piofesiilor
sr_rnt foarte
puternice,
iar alocarea alocarea capaciixlii de a lua decizii in
mod autonom cdtre sectoare qi profesii tinde, astfer, rx a.r.x
la un proces ineficient de infhptuire a poriti.iio, p.rbii"".
Se insemne
acest iucru cd descentraiirarea
de
competenle
c[tre unitilile teritoria]e nu produce
externalitdli?
Nu, lucmrile nu stau deroc astfei. Existd o
serie intreagd
de externalitdli intre unitxtile teritoriale,
""1"
124
rnai evidente fiind legate de administrarea mediului qi de
lroluarea
aerului qi a apei.
Probabil una dintre cele mai defectuoase externalitili
transteritoriale este faptul ci unitXlile teritoriale tind sX
lirvorizeze proteclionismul local, in condiliile in care este
important sX se impund comerful liber la nivelui entitdlilor
tcritoriale intr-un mod centralizat. Nu este o coinciden![
laptul ci succesul federalismului american s-a bazat, in
rnare parte, pe clai-rza de comer! interstatal prin care
guvernul federal are autoritatea de a garanta qi reglementa
r:omertpl dintre state. ln mod similar, in...s,-tiUEi-a bazat
pe abilitatea sa de a asigura comerlul liber pe piala unicd
curopeani gi de a depiqi o indelungatd perioadi de
protecfionism. Acesta este motivr-rl pentr-u care se urmXreqte
inrplicarea fundamentalX a Organizaliei N{ondiale a
(lomerfuiui
(OMC) in economia globalX qi motir.Lrl pentru
t'are
ldrile
puternice ca SUA ar trebui sX invele s5. se
t:onformeze autoritai{ii OMC-ului in chestiuni legate de
t,omerful international.
Proteclionismul promorrat de entitXliie teritoriale
lcprezinti o sursX sernnificativi de ineficienli intrucit tinde
si promoveze monopolurile locale qi sI duci astfel la
sciderea drastici a randamentului. Proteclionismul adoptat
rle anumite sectoare reprezint[, de asemenea, o sursX
irnportanti de ineficienli qi poate fi o problemi chiar mai
.serioas[ decAt protec;lionismul dintre anumite
!Xri.
intr-
rrcler'5.r, acest lucru ar putea determina crearea unei
inl[nluiri secventiale de monopoluri. Monopolurile
,sectoriale in lan! reprezintX o problernd mai gravi decAt un
rrronopol singular a$a cum susline conceptul
,,dublei
rnarginaliziri" la care face referire teoria organizdrii
industriale. Astfel, monopolurile in lan! tind s[ exacerbeze
rceasti problemX intr"ucAt Lln monopol in amonte nu ia in
considerare efectele acliunilor sale asupra monopolului in
rrval. Monopolurile in lan! duc la preluri mai mari qi la un
725
l'olitit:ii irkrologit:i, nu tcritoriali
randament redus spre deosebire de un monopol integrat
(Tirole, 1989). Este de relinut faptui cX sectoarele
,si
grupurile socio-profesionale au, in general, puteri de auto-
regiementare, dar acestea sunt mult mai pulin exhaustivt'
spre deosebire de cele acordate entitXlilor regionale.
$i
aceasta pe bunX dreptate, intrucAt acordarea de puteri miri
mari unor sectoare sau grupuri socio-profesionale ar duce l:r
ineficienle majore in ceea ce priveqte dtrbla marginalizare.
Acordarea puterii de legiferare unui anumit grup dc
interese de la nirreiul socio - economic ar putea fi chiar mri
gravX dac[ ne gAndim ]a faptul cI ar apdrea legi qi
reglemenXri inconsistente. SX ne imagin[m o situalie irr
care muncitorii qi asocialiiie oamenilor de afaceri ar legifelrr
separat pe marginea anumitor probleme cum ar fi condiliik'
de muncd. Din moment ce munca qi capitalul sunt necesiu'(,
in egali m[surX in procesul de produclie, este, in mod logit',
imposibil sd avem seturi diferite de reglementXri referitoart'
la condiliile de munci. O asemenea situalie ar prodlu'r'
haos. Aceste reglementXri tind si fie indivizibile qi nu pot {i
legiferate separat.
Argumentul anterior vine in sprijinul ideii confolrrr
cXreia existX o asimetrie, care nu trebuie neglijati, intlt'
descentralizarea puterilor politice c5.tre entitS.lile regionl k'
qi descentralizarea lor citre sectoare sau grupuri de intelcsr
de la nivelul socio-economic. Acesta este cazul specific irr
care s-ar putea erita ptoteclionismul intre entititik'
teritoriale in baza unor acorduri privind conerlul libcr'.
Este, prin urmare, desturi de clar cX descentralizan';r
puterilor legislative citre sectoare creeaz[ mai mrrllr
externalitdii decAt descentralizarea acestora citre regirrrri
Acest ralionament este detaliat uiterior in anexa aceslrri
capitol.
Implicaliile argumentului nostr-u se referi la faptul t';r
DatoritX ineficienlelor pe care le-ar implica, alocarea rl,'
competenle de legiferare cXtre diverse sectoare ar trclrrrr
r26
legislative privind interesele sectoriale qi profesionale ar
trebui centralizate. in misura in care aG-enea decizii
creeaz[ conflicte intre diferitele grupuri socio-economice,
ele ar crea o dimensiune conflicfuali majori in
parlamenteie centrale (sau federale). Alianlele electorale ar
trebui, astfel, s[ se formeze in jurul
unor asemenea
conflicte. Iatd de ce formarea partidelor ar trebui sX apar5
rnai degrabd in
jurul
dimensiunii legate de interesele socio-
economice.
Teoria dezvoltatfl aici recurge la argr:mente din teoria
t'conomicd de bazd prir.ind federalismul fiscal, dar ridici, de
:rsemenea, intrebarea plivind dimensiunea principali a
{brmhrii partidelor. in consecinli, plrnem lablalt5-teoria
privind formarea statelor (a granilelor statale) qi
lirderalismul fiscal cu teoria privind formarea partidelor.
g.B. Teoria clivajelor in politica
dernocratici
Pentru cea mai mare parle a trltimilor
{o
de ani, teoria
clivajelor a leprezentat explicalia principalX a conflictelor
;rpirute in sistemele de paftide, in special in mediul politic
('Lrropean.
La o primd impresie s-ar putea presnpune cit
rnodul in care inlelegem noi conflictele socio-economice qi
tcritoriaie este divergent cu aceastX abordare. Cr-r toate
;rcestea, lucrurile nu stau aqa. Teoria noastr[ ar putea fi
lrrir.itd
ca fiind complementarX cu teoria clivajelor. Aceast[
tcorie nu iqi pune intrebiri referitoare la lipsa clivajelor
(N.a.) Acest ra{iorrament reprezinti mai degrabd o simplificare deoarece,
,rsir cum am prezentat lucrurile in capitolul 2, ar putea exista qi persista
rrstitutii ineficiente. cu toate acestea, in acest caz, ineficientele ar.fi qi ele
, ,nsiderate dimensiuni intmcAt ar fi dificil si ne irnaginirn cum ar puiea fi
lrrrbil un asenlenea sistem, chiar
,si
pe termen scurt.
727
Politicd ideolosici, nu teritorialir
teritoriaie in cadrul sistemului de partide. Interpretarea pe
care noi o dim form[rii partidelor se situeazX, oarecum, 1a
un nivel mai abstract decAt permite teoria clivajelor. Pe de
altd parte, teoria clivajelor oferd Lln conlinut
,ulionJ-entului nostru legaf de conflictele funclionale. in
plus, expectanlele empirice ale celor dou[ abordXri sunt
destul de similare.
Seynour Martin Lipset qi Stein Rokkan
(1967) qi-au
lansat pentru prima datd teoria intr-un articol renumit in
anii
'60.
Ei demonstrau cX
,,clivajele"
politice dintre
grupurile sociale au fost rezultaful unot
,,conjuncturi
critice"
ap[rute de-a lungul evoluliei istorice a societXlii. MeritX
amintite trei asemenea conjuncturi: in primul rAnd,
experienla creS.rii statului-na$une a dus la conflicte:
teritoriale/ etnice intre grupurile ce se aliniau noilol'
institulii centrale qi grupurile aliniate institr-rtiilol
subnatjonale sau structuiiloi etnice. in al doilea rinc1,
perioada
,,revoluliei
democratice" qi liberalizarea impliciti a
societX\ii
Ei
a statelor, la sfArqitr-rl secolului al X\rtrIl-lea
',si
inceputul secolului al XIX-lea, au produs un conflict intrt'
r.oui clasX de mijloc, preponderent urbani, qi intereseltr
tradilionale religioas", ttotil" qi funciare. in ai treiiea rAncl,
revolulia industriall qi aparilia societdlii industriale, irr
ultima parte a secolului al XIX-iea, a creat un conflict intlt'
mlrnca industrial[ organizatd qi delin[torii de capital'
Lipset qi Rokkan au sulinut ci aceste conflicte au fost
,,inghetate"
in cadrul sistemelor de partide rezuitate in urmit
introducerii sr,rfragiului universai la inceputul secolului XX.
Partidele politice de masX au ap5'rut pentru prima datii
pentru a organiza campanii electorale sub o formi nouit.
Aceste paitide noi au cS.utat sd se mobilizeze in
jurr.rl
conflictelor de interese qi a ideologiile existente in societatc.
Ca rezuitat, diviziunile ,,latente"
din cadrul societ[1ii au fost
transpuse in conflicte
,,manifest"
in cadrul sistemului clt'
partide qi la nivelul noilor parlamente democ.ratice. Astfel,
rzB
Simon Hix, Abdul G. Noun', G6rard Roland
partidele conservatoare qi creqtin-democrate ap[rau
intereseie statului, ale aristocraliei funciare qi ale bisericii.
Partidele liberale promovau interesele claselor de mijloc qi
ale profesiilor iiberaie. Partidele socialiste promovau
interesele clasei muncitoare din industrie in timp ce diverse
paitide rurale, regionale qi etno-lingvistice apXrau interesele
rninoritifilor subnalionale care fuseserX marginalizate in
procesul de formare a statelor.
Nu aducem in discuSe acest aspect pentru a insinua
faptul ci nu s-a schimbat nimic in ultimril secol. in primul
rAnd, au apir-ut conflicte sociale noi de Ia prima
,,inghe!are", a sistemelor de partide. De exemplu, odatX cu
clezvoltarea societilii post-industriale, au ap[rut partidele
rrerzi pentru a articula noile valori
,,post-materialiste" ale
clasei de mijloc in continu[ creqtere ]a nivelul sectorului
ptiblic (Inglehart,
rg77,199o). De asemenea, odatX ce multe
tairi europene au devenit mai degrabX societXli imigrante
decAt emigrante qi odati ce partideie social-democrate s-au
indepXrlat de sprijinul tradilional acordat clasei muncitoare
pentru a se adresa votanlilor clasei de mijloc, au apirnt noi
partide de extremX-dreapta (Ignazi, 7gg2; Kitschelt, 1995).
OdatX cll dez','oltarea integririi europene qi cll
leorganizarea irnplicitX a statului pe baza unui nou nivei de
,qllvemare,
apare o nou[
,,conjunctu.rd critici" care oplrne
grupurile aliniate noilor institulii de la nivel european,
grupurilor aliniate vechilor institulii nalionale (Hix, 1999;
l3arlolini, zooS).
In al doilea rAnd, s-a inregistrat o erodare gradual[ a
tlivajelor sociale tradilionale intrucAt societatea a derrenit
tot mai complexX. Expansiunea sectorului public qi
inlocuirea economiilor manufacturiere cu economiile
lrazate pe sen.icii au produs o nouX clasd de mijioc in
(N.t.) De subliniat, aici, in.rportantar teoriei
,,inghetdrii" sistemelor de
|lrtide lansatd de Rokkan qi Lipset cale aboldeazi continuitatea intre
,,istemele
de padide, odatl forn'rate qi consolidate.
129
PoliticX ideologicX, nu teritoriali
continue crestere, in cadrul sectorului privat qi public,
precum qi o mobilitate sociald in den'oltare
(ex' Bell, 196o).
Aceasta a dus la accentuarea caracterului volatil al
procesului electoral, a frcut ca identificarea partidelor de
iXtre electoratsX inregistreze un declin. Clivajele clasice
reliefate de Lipset qi Rold<an nu mai explici
comportamentul 1a vot qi pozilia paitidelor, aqa cum o
fi.ceau odinioard
(ex. Dalton et a1., tg94; Franklin et al.,
rgg2; Karwonen qi Kuhnle, 2oo1).
Cu toate acestea, clasicele ,,familii
de partide"
identificate de Lipset qi Rokl<an incl mai domind
principalele sisteme de partide democratice de astizi,la mai
mult de 1oo de ani de la stabilirea sufragiului universal, in
majoritatea acestor sisteme. Acest lucru se datoreazl, in
parte, abilit[1ii partidelor, in calitatea lor de organizalii, de a
se adapta circumstanlelor politice in schimbare. Acest
aspect se datoreazd, totuqi, qi faptuh-ri ch multe dintre aceste
conflicte tradilionale incX exist5 in zilele noastre. De
exemplu, luptele privind cotele de impozitare, ratele
inflaliei, cheltuielile alocate in cazul qomajului, prevederile
privind asigur[rile socia]e qi sistemr.rl public de asiguriri de
s[n[tate, toate reprezint[ versiuni moderne ale clivajelor
dintre clasa mr.rncitoare qi delinitorii de capital
(cfm.
Dahrendotf, tg1g; Lipset, 1959). in mod similar, dezbaterile
referitoare la egalitatea de gen, avort, proteclia mediului,
rnulticulturalism, dreptr,rl homosexualilor la cisS.torie sau
cercetdrile privind celuleie stem, toate reprezintd. versiuni
moderne ale clivajelor dintre clasa urban[ de mijloc qi
interesele r-urale funciare care sunt mai tradilionaliste qi
mai religioase. Ca rezultat al acestor diviziuni continue,
echilibrul voturilor intre partidele de dreapta qi partidele de
stAnga a rXmas uimitor de stabil timp de mai mult de uu
secol (Bartolini qi Mair, 1990). De fapt, mare parte a
caracterului volatil al procesului electoral a ap[rut mai
curAnd in cadrul blocurilor de stAnga qi de dreapta
(ex. intrcr
130
socialiqti qi verzi sau intre iiberali qi conserwatori) decAt
intre aite blocuri.
Ca rezultat, dimensiunea
,,stAnga-dreapta" a r[mas
dimensiunea dominantX a conflictului in alegeri qi
parlamente in toati lumea democratd (ex. MacDonald et al.,
t99r; Budge et al., 2oou Benoit qi Laver, zoo5). Acest lucru
este, in mare parte, explicabil prin prisma rnaleabilit[tii
noliunii de axX stAnga-dreapta, care a fost capabil5 s[
absoarbX noile probleme. Cu toate acestea, conflictul
slAnga-dreapta are inci o insemnXtate deosebiti, fiind un
rnijloc eficient de comunicale a diferitelor pozilii politice
asociate in ochii ct-t noliunea de
,,stAnga",
respectir.
,,dreapta". Conflictul stAnga-dreapta, in r,alianta sa
contemporan5, surprinde douX seturi de dimensiuni
politice: economici (inten'entia
statului vs. piala liberX) qi
social[ (libertate vs. autoritate) (ex. Kitschelt, rgg+). in
plus, aceste doui conflicte sunt atdt sociale cAt
Ei
t:conomice, astfel incAt impart grupurile sociale de-a lungr:l
rrnor direclii mai degrabd funclionale decAt teritoriale.
r\stfel, partideie care au apirut ca rezultat al sufragiului
ruriversal de la inceputul secolului al XX-lea, concentrate in
irrrul
acestor dou[ clir.aje sunt astfel situate incAt, in mod
irleal, exprimX clar principa'lele pozilii pe axa stinga-
rlleapta (cfm.
Finer, rgBT; Bobbio, 1996
[rqqS]).
De
irsemenea, qi partidele de masXincipiente
,
sociale, iiberale
,srrtt consenratoare, puneall bazele unor olganizatii care si le
r;prijine in mobilizarear din diversele districte geografice (ex.
l3artolini, 20oo; Caramani, 2oo4). De fapt, aceste partide s-
:ru autodefinit mereu ca promovAnd mai degrabi interese
lrrnctionale decAt interese non-teritoriale. intre timp,
,'onflictele teritoriale qi partidele care reflectd aceste
conflicte nu au fost subsumate dimensiunii moderne
r;t inga-dreapta.
Politica democratici democrati, cel pulin cea
,lt'sfhqurat5 in cadr-ul entitdlilor politice cu granile
131
I'oli ticir iclcologicii, nu tcritoriald
reglementate qi cu o alocare stabil5 a autodtdliiintre nivelul
local qi central, r'ine in sprijinul reconcilierii diferenlelor dc
interese intre unitXlile teritoriale, aspect care nu are nimit'
de-a face cu un posibil conflict intre acestea din urmi.
Faptul ci. Uniunea EuropeanS. a fost creatX prin acorrl
voluntar unanim, incheiat intre statele-naliune ale Europei,
potenliaiele conflicte teritoriale au fost rezolvate prin insirSi
arhitectura constitulionald de baz[ a UE. Astfel, conflictelc
nat-ional-teritoriale sunt prezente in cadrul negocierilor'
constitulionale qi bugetare, dar lipsesc
,,in
cadnrl
activit[qilor legislative de zi cu zi a]e UE. Prin urmar(',
politica la nivel european, la nivelul Parlamentnhri
European, qi chiar din cadml procesului european clt'
infiptuire a poiiticilor" pubiice, este foarte posibil sX 1lt'
similar[ cu politica de la nir.ei nalional din Europa, untlt'
dimensiunea stAnga-dreapta surprinde interesele
;i
preferinlele socio-economice de bazd.
8.4.
Implicalii pentru Parlarnentul
European
Teoria noastri implici faptul ci dirnensiunea stAngir
dreapta ar trebui sX fie principala dimensiune de conflict irr
Parlamentul liuropean qi, de asemenea, principala axi tk'
formare a partidelor qi coaiiliilor. Teoria implic[ qi faptul t'rr
partidele ar trebr-ri si se formeze de-a lungui acestci
dimensiuni, iar concurenla qi formarea coaliliilor intrr'
partide ar trebui s[ urmeze mai degrabX dimensiunt'rr
stAnga-dreapta decit pe cea nalional-teritoriald (aqa cum s,'
intAmpli, mai mult sau mai pulin, in cazul integrririr
politice qi economice europene). Aqa cum am discutat
Ei
irr
capitolul anterior, cercet[rile recente prir-ind Par]amentrrl
European sugereazX faptul cX incepe sd prindX contur act'sl
model de comportament. Exist[, de asemenea, dovezi irr
732
sprijinul ideii conform cdreia conflictele stAnga-dreapta
.structureazX conduita la nivelul Consiliului UE (Maftiia qi
l,ane, 2oo1; Mattila, 2oo4).
Cu toate acestea, perspectiva conform cXreia sfera
lrolitic5
a UE ar trebui sX fie dominatX de axa stAnga-
tlreapta nu este singular5. Vom discuta mai in dehliu
t.oriile existente ref'eritoare la arnplitudinea sferei politice a
tlil in capitolui
9,
unde vom pune accentul pe misurarea
t limensiunilor procesului de vot din Parlamentul European.
l'r.incipalele aspecte urmXrite de aceastS. lucrare merit[ s[
f ic sintetizate aici pentru a evidenlia contrastele existente
rntre teza suslinutX de noi qi tezele anterioare. Gar1, Marl<s
rji i\4arco Steenbergen (zooz)
ar_r identificat mai rirulte
rnodele structurale de conflict in cadr:ul sferei politice a UE.
l'r'imul mode1, pe care Marl<s qi Steenbergen il nlrmesc
,.rnoclelui relaliilor internalionale", este cel care se opune, in
rrroclul cel mai direct, tezei noastre. Conform acestui modei,
r;l.ra politicr a uE este dominati de conflicte intre statele
rrrcrnbre UE. Aceste conflicte ar putea fi de naturX
, r,t'opoliticd, precltm luptele prir,ind suvelanitatea nationalX
r,i interesele nalionale (Hoffmann,
1966). in rnod similar,
rrt'este conflicte ar putea fi economice, precum luptele
lrrii'ind
contribuliile la bugetele nationaie seru ce state
rrrcrrbre cAqtigi sau pierd de pe urma pielei unice sau
Ir rpteleprir.ind uniunea economici qi monetari (Morar,csii<.
rt;98). In oricare dintre situatii, potrivit acestei perspective,
, onflicteie sunt in primul rAnd de natur[ teritoriald in timp
('('
conflictele socio-economice transteritoriale sunt
r,('crundare sau poate chiar inexistente.
Celelalte modele nu se opun tezei noastre intr-un mod
;rtit de direct, dar r.in cu cAterra diferenlieri. De exernplu,
l,icsbet Hooghe qi Gary Marks demonstreazd faptul ci
1'r'incipala
dimensiune a conflictului la nir.el european este
, r'it legati de
,,capitalismul reglementat" qi
,,neo-liberalism"
(llooghe
qi Marks, rggg). in mod similar, Fritz Scharpf
r33
I'r'1j11,.,, irlr.ololrr,.r, rrrr lr.r rlor r,rl,r
(t999)
"si
(it'olgt' 'l'st'lrt'lis
.1i
( jt,ollrr,r
(
J;rr.r.ctt (.,<loo)
llrevedeau tirltIrrl t:ir iutctsLc r:olrllir:Ir, \,()l.it\,(.it t:tr [(:lrri-l rrivclrrl
de relementn.cj
cle pe pi^ta ,nicir intr.r: ,,.t,.,, ii .,,..,'p,..,[,,,,
standarde elrropene inalte pe scard largd (precr*'grip,,,
it,,
de consumatori,
partidele
sociariste qi verzii ql .Jr,,r,,t,,
scandina'e)
Si
actorii.. .r.. p..f".i
siandard" Lr,:u1,,,,,,,
inalte la o sca'a redusd (precunr
..-,nr ."i'*,.";,,'in,,,,,it,,
interese de afaceri, partidere
riberale qi consenaioo."îi
,,r,,,
state precum
Marea Britanie).
Aceste modele sr-rnt simirrrr.,,
cu demonstralia
noastrx intrucat
ambele pe.rf".tir,,
presupun
ci luptele dominante
'or
fi intre interesJso,,i,,
economice qi seturi de valori.
Intr-o fbrmi intrucAtva
cliferiti, tot*qi,
,,rnodelul IIrx
!or,9"
rele-,.i faptul ci atAt climensiun"o
,iarrgu_dreapta
t,rrt
qi dimensiunea
pro/anti
integrarea
in uE &istx ri-r,i,.,,r
european (Hix
and Lord, 7gg7; Hix, 1999). in pius,
existl
aqteptiri confor-m cdrora aceste doux
'ai*""iiii"i
strrrr
ortogonale
deoarece rror exista co'flicte atat 1n a.rpa ,t,,
stanga cat qi in cea cle dreapta in ceea ce prir.eqte
nil'r'rrrr
u.d.:yt de integra_re
economici qi politicn ii .ni*t
fo'ri,,
al uE - asemdndtoare
combinatiei
c1e co.fricte io,,i,,
economice qi teritoriare
din cadrur unor sisteme politi.r,
precum Belgia, El'elia qi Canacla.
pe
de alti partJ, ac,,,,t
model se identifici
cu perspecti'a
noastri pr-in fapt.r r,;r
aceste conflicte socio-economi"e
qi teritoriale
sr-rnt, i, ,rr,,,t
ftrndamental,^diferite
qi nu pot fl r.,u..r,nui"
i;;;;i;r-q,,,,,,
dimensiuni.
in timp ce ne-am aqtepta ca clime'si.rt,;r
stanga-dreapta
sd fie dominanti,
se pre'ede
ci cere c,r'rrir
dimensiuni
sunt mai mult sau mai ptrlin
"gui"-ir.
"^r,,t
acestui model.
^
i_n final, o idee mai degrabi clif'eriti pr.ine in e'ide.(ir
faptui cx motir-*l existenlei politicii
,1" .iar,gu-Jr"upt,,
I,,
ni'elul uE ar fi mai curand
^structura
institulionutx'u
rrt,:
decAt structura inerentd
a intereselor
Ei
pr"f".,a.,l,,,
politicienilor
aleqi la ni'er european (cfm.
Bindseil arrrr
1:11
Simon Hix, Abdul G. Nonry, G6rard Roland
ll:rntke,
Lgg). Aceastd explicalie
incepe de la observalia
cd
|'r'agul majoritar
in consiiiu
este mai inalt decat acela din
l';rrlament,
fiind vorbl dg o majoritate
calificatd
sau de
rrnanimitate
in consiliu in comparalie
cu o maj;ritate
r;i'rpl5
in
parlament
(in
marea majoritat"
u
"ur'rritor).
"\.esta
este cazul clasic in sistemele
regislative
rri.u''?ur"
qi
rrrseamnd,
in mod,inrrariabil,
cX acea cimeri
"o."
u."
f.ugrt
rlr vot cel mai inart poate
domina camera
cu pragul
de vot
rrrai scdzut (Tsebelisqi
Money,_ 1gg.4.Aplicat
caa-rrt.ii
UB,
,,tlatd
ce:-a-ajuns
laun o.ord i"
"ua..,t
Co;f'-rf.ri,
"rt"
lrrrlin
probabil
ca
parramenftil
European
si mai poati
'rt'himba
ceva in cazur acestui
acordl
d ;;# o..rt"u,
I'lrlamentul
European_
ar.putea
modifica
situatia
de
rrrgociere
cu consiliur daci confrictur
";;irt"^
ii'"iii,r,
..,
r;rfiuni
care
lin
de o nou[ dirnensiune. (cfm.
Riker., rg86).
l)ir
moment ce gu'ernele
_nalionale
,.ir.', ,"ir")"rrri,"
i"
(
l'nsiliu,
este foafte probabir
ca acorciur
clin cadrul
t'''siliului
sd urmhreascii
climensinnea
nalionar-teritoriari
'r
conflictului.
c, toate acestea,
ar fi in interesur.i.î.gi.
^r
l'irrlamentului
E.ropean
sii .e' detaq;r;^f'",x
l?
orrtiil ar"
t.''rsiliu
pundnd
in discr_riie
o noui ai"*"ri"";o;;;
"""
,
''
-stArga-d.eapta,.ca'e
ar for;a Consiliul
.t";6;;i.'a._o
lrr'gul
acestei noi. dimensiuni
qi,
_foarte
p.t-uoirit-".a-qi
rrodifice
^
pozilia'izari
de o.o,.a.l
--o.Gi"ii"i"
"*."
se
; r jLrnsese
in legxtur[
cu o politici
sau a]ta in" con.iii,r.
-'^ '
cu toate acestea,
asa cum .'om demo;*t"'il;itorele
r r.mdtoare,
aceastd
explicalie
bazatx pe
"o.rJt.,,.tiu
irrstitulionali
nu aduce
ârgumente
suficient"
drt;;ii;
;rllernati'i
implicx
faptur .x, ir,
"."u ""
prir.eqte
cleciziile
rronJegislative,
precum
rezoiuliile
elabori,"
Ji" i"rt*,ira
1'r'oprie
(
de exempru.cele
iegate de cor'baterea
SIDA in
,\li'ica
9.at1_de
impotrivirea
tllX de rizboiul.,i
air. l.uB,
rrrembrii pE
nu ar trebui si'r.oteze
strategic,
aSa cum
r,teazd
in cazul probremelor
legislatir.e
atunci cdnd acestezt
rrrDt
negociate
cu Consiliul.
Dacd
,,ader.dratel"i-'to.
i
135
PoliticX ideologicd, nu teritoriald
preferinle pun in evidentX fapturl. c[ nalionalitatga
conteazl
'*ui
*.rlt decAt ideologia, atunci ar trebui s[ obserw5m cX
membrii Parlamentulu"i
voteazi in
jurul afilierii nationale
atunci cdnd vine vorba de rezoluliile non-legislative.
Insi,
;;;il
am reliefat, acest luc.r_nu se intampl5.. Statele
*"*bt", teritoriul sau nationalitatea
nu sunt factori
determinanli
puternici in ceea ce priveqte comportamentu)
la vot in cadril Parlamentului
European' Pe de alt[ parte'
exist[ d.ovezi nenum[rate care ne arat5 c5. preferinlele dc
stanga-dreapta
sunt factorii dominanli i1 ceea ce priveqtcr
."-i"rt"-entu1
membrilor Parlamentului
European
$i
a1
puJia"f"i r,,izavi de toate chestiunile abordate in cadrtrl
P arlamentului EuroPean.
g.5. Concluzii
in capitolul precedent, am explicat de ce partidele irr'
trebuisXseformezeinPar]amentulEuropeanchiardatllr
aiegerileeuropenenureler'iolegituriputerniclinlr't.
;;;;;^-""t"1
membrilor
Parlamentului ;i
;;;;;;;*entul
la
'ot
in caclrul acestor alegeri' Mai ap'i'
am ixplicat de ce aceste partide ar trebui organizate
'r.i
J"gruba in
jurul intereseloi socio - economice decAt in
jn.rrl
c"ior nalional-teritoriale
qi de ce acestea ar trebui slr
concureze, in principal, mai curAnd in
jurul dimensirrrrii
,ta"j" ar"apta decAial climensiunii
pro/ anti integrarea
itt
Ui;" a1 aitor dimensi'ni bazate pe interese naliona1e.
Irr
urrrrXtoa."le capitoie, vom verifica aceste idei comparAntlrr
le cu comportamentul
la rrot a] rnembrilor Parlamentttlttt
European din ultimii z5 de ani'
Dac[ ipotezele noistre teoretice se dovedesc valabik' :;r
dac[ ne.,..*eri* scopul cle a conr-inge cititorul ci aqa sl:rtt
lucrurile, atunci pot ipdrea efecte semnificative
in ceeit ,','
p.i*Et" pozilia darlamentului
European in cadrul UE
li
rrr
r36
ceea ce priveqte viitonrl democragiei la nivel european.
Perspectiva noastri, relativ optimistd, este in contrast atAt
cu optimismul nejustificat ce inconjoard aparilia alegerilor
europene, precum qi cu uneie perspective recente, ceva mai
sceptice, privind r-iitorul democratizirii UE (ex. Majone,
2oo2i Moravcsik, 2oo2). S-ar putea ca adev5ratele partide
rnari cu acoperire european[ si nu ia fiin!5 in cadrul
alegerilor europene pentru ceva timp de acum incolo. Cu
toate acestea, partidele competitive qi coezive qi-au fHcut
aparilia in cadrul Parlamentului European qi, dupi cAte se
l)are,
vor continua sX se consolideze. Acest lucru e-ste
benefic nu nnmai pentru buna funclionare a procesului de
infiptuire a politilor comunitare ci qi din pelspectiva
lirspunderii democratice a guvernanlei UE. Vom rer,eni la
;rcest aspect in ultimul capitol.
137
Politic[ ideologicd, nu teritoria]X Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland
optime, avem yAr(D) + yAz(D) > y"Al + y*A2, dar
(yAr(D)+ yAz(D)) - (y"Al +y"Az) < s, relalii similare
I'iind valabile pentru regiunea B. Cu alte cuvinte, prin
rlescentralizare, randamentul produs in diferitele
industrii este mai mare decAt acela produs in cazul in care
t'xternalit[lile ar fi internalizate. 1ns5, externa]itatea
impus[ asupra ce]eilalte regiuni este mai mare decAt
tliminuarea randamentului pAnd la cote optime.
llunXstarea in fiecare regiune, ca rezultat al
rlcscentralizdrii, mdsurabil5 prin prisma randamentului
rrct al externalitXlilor primite de la cealaltd regiune este,
;rstfel, mai redusd decAt cota social[ optimX:
]A(D)
vAl(D) + yAz(D)
-
s < Y"A=)'"At+yxAz. Acelaqi lucru
rste, desigur, valabil qi in cazul regiunii B.
Ne putem imagina o interpretare qi mai nepl[cutX a
rrccstui exemplu simplu, in care iegiuitorii din regiunea A
rrrcearcS. sd impun5 mdsuri proteclioniste impotriva
rcgitrnii B qi r-iceversa. In acest caz, s poate fi destul de
lirlicat. Cu toate acestea, exist[ suficiente motive pentru
r';rle acest lucru nlt se intAmpli. Existd mari qanse ca
1r'oteclionismul
in industria olelului sX fie respins de
t'irtle producdtorii din industria constructoare de maqini
ri de cdtre consumatori. Protectionismul din industria
r'onstructoare de maqini ar fi respins de c[tre
,',rnsumatori,
dar nu este sigur c[ ar fi respins de
rrrrlustria olelului. Protectionismui de ambele pi4i ar fi
('u
siguran![ suslinut de
-citre
ambe]e industrii, deqi
lonsurtzrtorii
s-ar opune. in orice caz, proteclionismul
,lirrtre
entit[liie teritoriale ar atrage dupd sine costuri
.t'onomic
majore.
Sd luim acum in considerarea scenariul alternativ, in
,';r r'o deciziile legislative sunt descentralizate cdtre
rrrrlustria olelului qi industria constructoare de maqini. in
,r('('.st caz, fiecare sector legifereazd in favoarea propriilor
rrrlr.rese. Numim S sistemul de descentralizare sectoriald,
Anexi: Guvernanla descentralizati
c[tre
sectoare
qi entitili teritoriale
Vom prezenta aici un exemplu simplu pentru a
ilustra.,nnl d.itttte punctele principale ale teoriei noastre.
Sb. ne imaginim o Jitualie cu dou[ entitdliteritoriale-A
qi
B qi dou[ sectoare r qi z. sx ne gandim la aceste doux
,""tour" ca fiind, de exemplu, industria olelului
5i
industria constructoare de maqini sau orice alte sectoare
care implica faptul ca unul din sectoare s[ cumpere de la
altul. in realitate, existi multe schimburi intre sectoare,
dar este mai bine s5. ne limit[m }a o analizd simpl[. sit
presupunem c[ regiuni]e sunt complet simetrice
Ei
cx au o
iotare sectorialS. egal[. S[ presupunem, de asemenea, cit
aceste dou[ regiuni sunt identice in toate privinlele_, ctt
exceplia amplisirii lor. SX lu[m in considerare doui"t
r"".ruiii, .,r..,1 itr care puterea legislatir'[sunt compltrt
descentralizate c5.tre entitdli1e teritoriaie qi unui in cat'c
ele sunt d.escentralizate
cxtre fiecare sector in parte. Sii
presupunem ci autoritalile legislative iau in considerartr
rr-r*ul intereseie corpurilor lor electorale'
Sd ne concentr[h mai intAi asupra primei situalii irl
care autoritatea legislatir'[ este descentralizata cxtIc
regiuni. Regiunea A are producxtori din sectoarele r qi z,
ln mod evident, are qi consumatori. Din moment cc
regiunea A ia in considerare doar propriile interesc,
neglijeaza externalitflile dintre regiuni. S[ presupuncrll
c["poluarea cauzatd de sectorul industrial din perimetrtrl
s5.u trece dincolo de granilele acestei regiuni. In acest citz,
atrage o externalitate
negativd s asupra regiunii Il'
Numim yAr(D)
Ei 1Az(D)
efectul produs ca urmare ll
deciziiloi desceniraiizate
D din ambele sectoare. Dat:it
utiliz[m not5.ri similare pentru B
9i
utilizdm
*
pentrtt
soluliile care fac parte din campul soluliilor sociala
$8
139
Politici ideo ,
nu teritorialX
avem yAr(S) + yBr(S) qi yAz(S) + yBz{S) ca fiintl
rand.amentul in cazul fiecflrui sector, rezultat in urmlt
acestui aranjament. sectorul r va legifera in favoarerit
acord[rii puferii de monopol, iar sectorul z va legifera tol
in favoar& monopolului, acordat de data aceasta acesttti
sector. Acest lucru va reduce randamentul qi va creqtt'
prelui in fiecare sector in comparalie cu cota
_socialii
bptimi, aqa dupd curn
Etirn
din teoria economicX de bazir'
i; plus,
-sectorul
t impune o externalitate
puternir:ii
ur.,ptu sectorului z prin creEterea costurilor de produclitr.
Raridamentul este de data aceasta qi mai sclzut decit
dacd ar fi sub un singur monopol integrat
(notat cu M) irr
timp ce industria constructoare de maqini qi industlirr
olelului sunt integrate pe I'erticali: Y>Y'{M)>(lAt(S)
I
yBr(S)) + (.vAz(S) + yBz(S)) = Y(S).
Este plar,rzibil cX
($r(S) +1'Br(S)) + (yAz(S)
+yBz(S)) . Ve(n). Cu alte cuvinte, ef'ectele legate tlt'
bunS.stare in cazui legislaliei descentralizate cirt.t'
sectoare sunt qi mai pulin Vizibile decAt in cazttl
descentraliz[rii c[tre regir-rni
PAnX acum, am comparat aceste douX scenarij t'tt
scenariul pe care l-am avea ca Llrmale a centralizi'ii
cOmplete i deciziilor legislati'e. Si presull.tnem c[ existrr
costirri de tranzaclie asociate conflictelor legislative dirr
cadrul parlamentului central, aqa cum am discr-rtat irr
capitolul anterior. F.lrX a intra in prea multe detalii, sri
p."r.,p.,n"m costul conflictuiui ca fiind K qi c[ deciziilr'
iuate iub centralizare au dus la un nir,el al randamentultri
Y* K. Dac[ K
descentralizlm deciziile legislatir.e c[tre nivcrlrrl
entit5lilor teritoriale, acest lr.rcru fiind eficient in sensttl
c[ ar fr a doua variantx dezirabili. Este, astfel, destu] <lt'
posibil sX avem Y"-s > Y"-K > Y(S)' In acest ctlz,
ionflictele geografice ar fi er.itate printr-o descentraliza|t'
eficient[ G
dorlu variantS. dezirabild impus[) citrt'
r40
Simon Hix, Abdul G. Nourv, G6rard Roland
t:ntitdlile teritoriale, in timp ce descentralizarea
ineficientX cdtre sectoare ar fi, astfel, preveniti. Numai
t:onflictele dintre sectoare ar fi, astfel, dezb5tute in
lcgislatura centralX.
Principalui argument relevat prin acest exemplueste
litptul cd descentralizarea procesului de infdptuire a
politiciior publice 1a nivelul entitXlilor teritoriale
leprezintX un mod nu foarte costisitor de a rezoh,a
t'onflictele teritoriale intrucAt descentraiizarea puterii
Iegislatir,e cdtre gruprilile de interese transregionale cum
;rr fi cXtre anumite sectoare ar fi mult mai costisitoare din
lrLrnctul
de vedere al pierderilor de eficienlX. Astfej, dacX
rrceste considerente prir.ind eficienla sunt luate in
,'onsiderare pentnr a decide cornbinatia perfectd dintre
t'cntralizare qi descenil'alizare, atunci conflictele dintre
r.r:c.toarele transregionale sau dintre interesele funclionale
lrLmAn in cadrul legisiaturilor, ceea ce inseamni ci
lrartidele
politice vor avea tendinta de a se baza mai
,lr:grabX pl afinitilile ce
lin
de interesele qi preferinlele
rimptirilor sectoriale sar-r functionale decAt pe afinitX{ile
lc tin de grupurile teritoriale. ln consecinli, ar trebui sX
,,bsenrdm faptul ci fblmarea partidelor nu are loc
r onform unor afliieli teritoriale, ci conform Lrnor afilieri
,rocrio-economice.
741
4.
Participarea
la vot
lir
O concepJie comunX eronatX se refer5 la faptul ci
,r.rrbrii Parlamentului
European
ar fi poritici-Jni
,,cu
lrrrrri"rtate de normd" care sunt pldtili foartell"",-Ju.
"u."
;rr)i* rareori la qedinlele plenare.
ta baza acestei'conceplii
.r'orilte
sti faptul ci sesiunile plenare
ale
parlamentului
l"rrrrrpean
dureazx doar o sxptxmanx p. l,,.re.--C.,
tout.
,r.r'stea, membrii
pariamentului
fac murf mai murt decat sx
r
"r'lrcasc5.
qi sd voteze in sesiunile prenare.
o il;t *"ai" u
rrrrrri membru al
parramentului
impli"i o rdptx"ra"x
a.
rrrl'rrniri
in comisiile parlamentire
ra
glruxelles,
o
",rrrtirmani
de intruniri de partid ra Bru.xelres,
o ,epix*a"a
1,lt..urd
la StrasboT,g
say Bnxelles,
unde de;bai;i;teaza
Ir,liislatia qi rezoluliiL,_ qi o sdptimAnd.
,,acas5,, p"rrtr., u ,"
rrrlilni cu corpurile erectorare qi a rezohra alte chestruni
;r'rlitice locale. Ficand naveta inire strasbourg, n..o"ii", qi
.rrsir, membrii
parlamenfului
sunt mereu cu bigajele la uqd.
i, plus, deplas[rile
constante a]e membrilor
pariam"rrt,t.,i
r,rrrrl
asociate cu miqcarea a tone de docum"rrt" ,r""Lrur"
lrrrrei funcliondri
a
parramentului
European. Din aceastd
1'r'r'spe.ctir'5, se pare cx membrii
parramenturui
igi ,chimbn
I'i'rurile
de doui ori pe lund. De aceea, nu este fbarte
''
r r r'prinzxtor
faptul cd majoritatea
membrilor
parla-".ri.rl,,i
rrrr rzimAn mai mult de un mandat de cinci ani.
.
Un alt aspect al acestei conceplii eronate porneqte de la
, ,bse.alie_ general
rxspanditi
ionform cx.eia ,r-i.i
"hiu,
,rlrr'ci
cAnd au loc sesiuni plenare,
nu toti membrii
I'rr.lamentului
iau parte la vot. ihiu. qi astfel,
""
t.r;
""i"itr lr,liticieni alegi, membrii
parlamentului
trebuie iqi
1ir'stioneze agenda, s1 jlce alegeri in ceea
""
"f.ir,"qt"
'rkrcarea
cea mai potriviti
a tim"pului de care ai.i"", a"
r43
exemplu,
s[ lucreze ia un raport al comisiei
parlamentatt
din care fac parte, si pregXteascd
.tt
discurs'
tX tl,
intAlneasc[
cu anumite
g1-rpuri de interese
qr colpt.il'l
electorale,
s[ puJi"lp" I^
ô
intrunire
de partid' si
il;;;;;t"de
anumite circetiri, sd participg 11 o intrunire
rt
comisiei
pa.lamentare,
sX participe la o dezbatere
plenalii
;;;;ti" iuvAntul in plen' iu atAt de multe presiuni'.care
s('
exclud
reciproc,
daci membrii
Parlamentului
sutrI
;;;il;""i-rul1io"uil,
vor cAnthri costurile
qi beneficiilt
p''
iur. t. implic[
participarea la vot,.precum
qi pierderile
pt'
*o-"nt, aut qi cAqiigurile
pe
-viitor
in comparalie
crr
pllr"""t"u
timpului'
r[sire911.ficAnd
a]tceva'
Memblii
Parlamenttrlui
nu t""t aif"ti1i, d'in acest punct de vedere' clt'
;ii;6;ntan!i
aleqi in ci"emocraliiie
din intreaga lume'
*-'-
i'u o extrem1,""1i"""ra
"or.,.i
ir. care L1n rrot at'putea
('i
d.ecisiv intr-o anumitl
probleml legislativir
cr:ucialzr
pentltt
oartid.ele nalionale
qi"Jt''op""" din care fac parte respectivii
il;;;;iî'p^-rfu-""tuiui
qi in care rezultatul
'otului
estt'
prea strAns
t)ent;r;"
"
pltt" s[ aib[ cAqtig cle cauz[' irr
aceastl situalie, existl iari qanse ca orice membnr
irl
purtu*""tului sX d.epun[ toate eforturile
pentru a lr-ra.partt'
i;r;i. l)e exemplu,'gtyo
dintre mernbrii
par:lamentului arr
iirat parte ]a votul din
a
iulie zoor, lege-rt de aprobarea
srltr
;;;il;"r=u
oir".ti""i
privind oi.rt"l"
ptrbtrice
rlt'
"ffie;u.",
sesi,,ne incheiatl fhr[ a se aju'rge la,n rez'ltitt
deoalece
273 devoturi au fost ,,pentrll" Ei
zT3
"impotrir-ir"'
;; d. itt ,ri"nlnd ,it ti""ti"'
La clalaltd extreml'
se situeazi
votul asupra unei chestiuni
prea putln relevante
intr-rtrr
domeniu
ir-t .ur" Parlamenttrl
nu are niciun fel de putere
5t
in cazul cdreia rezultatul
r'otului este predeterminat
J"our"""
existS. suslinere sau opozilie
netl in
,ceea
cl
;;it;qi;
t"spectiva
chestiune'
De exemplu'
doar 6z% dintx'
membrii
purtu,,'"rriJ.,l u.. participat li votul din zz aprilit'
;;;; privind un amend'iment
minor
la o rezoiulit'
neobligatorie
,eie.itoa'e
la relaliile
transatlantictr;
r44
rrmendament care a fost adoptat cu
Bo7
voturi
,,pentru"
qi
ZS
de voturi
,,impotrirrX
",qi
cu doar
7,,ab!ineri".
in acest gen
rle situalii, membrii Parlamentului ar putea foarte bine s[
rrib5 lucruri mai bune de fEcut decAt s[ ia parte ia vot. intr-o
rNemenea situalie, in orice democratie normal[,
rcprezentanlii aleqi se confrunt5 cu asemenea alegeri in
ceea ce priveqte folosirea eficient[ a timpulr.ri.
Un alt factor care influenleazir rata participXrii la vot in
l)arlamentul European, este total diferit de marea
rnajoritate a celor-lalte aduniri democratice -rnodalitatea in
t'are membrii Parlamentul-ri sunt plitili. ln primul rAnd, nu
toti membrii Parlamentr-rh-ri sunt plitili la fel, deoarece
salariul de bazi al fiecXrr-ri membru este acelaqi cu salariul
rnembrilor fiecXrui parlament nertional . in al doilea rAnd,
rnembrii Parlamentului iqi comp'leteazi venitul cu o diurni
zi'lnici pe care o primesc dacir iau pafte la dezbaterile din
l'arlament, la Bn-rxelles sau Strasbor-rrg.in tg94, s-a adus o
sc:himbare la sistemtil de ac.ordare a diurnelor ce a presupus
ircordarea de stimulente mai mari membrilor
l'arlamentului care participX la vot. in ir-rnie 2005, s-a ajuns
la un acord privind elabolarea unui sistem comun de plati a
nrembrilor Parlamentului prin carre toli membrii ar primi
rrn salariu de
7.ooo
(aproximatir,
B.goo$) pe h-rni
(ajustabil
odatX cu rata infla{iei). Clr toate acestea, salariul
rrnui membru al Parlamentului qi noul sistem de
lambursare a cheltuielilor nu vor intla in vigoare decAt in
iLilie^zoo9.
In acest capitol, vom demonstra ch participarea la
votr.irile prin apel nominal din cadrul Par'lamentuiui nu este
intAmpldtoare qi poate fi explicat[ prin cAteva asumptii
sirnple r.izavi de motivatiile mernbrilor Parlamentului. in
secliunea
4.1,
\rom discuta anumite teorii generale prir.ind
participarea 1a r.'ot precum qi felul in care aceste teorii se
aplici in cazul Parlamentului European. in secliunea
4.2,
vom prezenta modul in care ratele de participare la vot in
145
Participarea la vot
cadrul Parlamentului European al'l variat sistematic de-ir
lungul timpului, de la un grup politic la altul, de la un stat lir
altul. in secliunea
4.3,
vom elabora o analizX statisticS. prirr
care demonstr[m c5. varialiile participirii la vot pot fi
explicate, in mare, prin intermediul diferitelor competen\tr
de care a dispus Parlamentul de-a lungui timpului, prirr
chestiunile ce se reg[sesc pe agend[ cit qi prin modul irr
care membrii Parlamentuiui iqi percep grupul politic t'rr
fiind sau nefiind capabil de a schirnba rezultafur] votului. Crr
alte cuvinte, departe de a fi politicieni leneqi, membl'ii
Parlamentului sunt actori foafie activi qi motivati, aga cuttt
sunt, de-altfel, gi omologii lol din alte adun[ri parlamentat't'
ale statelordemocratice .
4.1.
Participarea la vot in cadrul
Parlarnentului European: ccsturile qi
beneficiile
participirrii la vot
Daci presuplrnem czi metnbrii Par'lamentului iatt
decizii strategice cu prir-ire la participarea lor la vot,
cornportamentul lor poate fi expiicat printr-o ecualic
renumitS. din domeniul qtiinlei politice (Dor'vns, 1957; Rikerr'
qi Ordeshool<, 1968; cfm. Ferejohn qi Fiorina, tg74):
R=PB-C+D
Unde, R reprezint[ recompense]e nete rezultate de pcr
urrra exprimdrii votului, in termeni de beneficii politictr
totale dobAndite prin participarea 1a vot. B reprezintir
beneficitrl specific al participirii la un anumit vot, in
termeni de utilitate oblinuti prin situarea in tab[ra
cAqtigitoare, iar P reprezinti probabilitatea de a fl
,,elementul
pivot", in termeni de schimbare a unui rezultat
nefavorabii intr-unul favorabil. C reprezint[ costul fix a]
vot[rii, precum costul de oportunitate a] r'otului, ales in
detrimentul desfrEur[rii unei a]te actir.itXli. Iar D reprezintl
t46
1,,'rreficiul fix al votdrii, precum
,,simtul
datoriei". Un
1,:n'lamentar
ralional va participa ia vot daci qi numai daci
ti
.o.
Acest model a fost conceput inilial pentru a explica rata
1,;rrticip5rii
la alegerile de mas5. Cu toate acestea, modelul
1rort
fi la fel de bine aplicat qi in cazul participirii la vot in
l,.rlleunente
aqa cum sunt Congresul Statelor Unite sau
l';rrlamentul European (Poole qi Rosenthal, t9g7: zto-26;
Norrry, 2oo4). In contexl parlamentar, beneficiile qi
, .sturile fixe ale votirrii sunt destul de diferite fali de
i,rrtextul alegerilor de masX. Costurile fixe ale votirii, in
rrrr.joritatea parlamentelor', sunt relatir, reduse deoarece, cle
,,lricei, actir.itatea specificl de l.otare se organizeazX in
, ;rtllul agendei plenarre, er.itindr-r-se organizarea cle alte
rt'Livitili in acelarsi timp (cum ar fi intllniri ale comisiei
lrrrlamentare
sau intruniri de partid). Pe de altl parte,
l,t'neficiile fixe ale votirii, in marea majoritate il
1,rir'lamentelor,
sunt, de obicei, riclicate, deoar-ece este
lrosibil
ca acei membri ai Pailamentului care se prezintX i:r
r rit s[ fie recompen-sali de citre conducerea partidu}-ri din
,'rrle fac pafie pentru
,,buni
purtare", recornpensele putAncl
li promo\rarea citre pozilii de influenlX in cadr:ul
I'arlamentului sau pattiduiui. Dac[ un partid este coezir,in
cornportamentul sXu la I'ot, atunci probabilitatea de a fr
;rctor pivot este, de asemenea,ridicatX
,
cu atAt mai mr-rlt
tlaci partidul este unul mare.
Costurile specifice qi fixe, precum qi beneficiile
irnplicate in participarea directX la vot in Parlarnentul
linropean, sunt dificil de mXsurat. Cu toate acestea, putem
(blosi
anumite aproximXri pentru aceste evaluXri. in prirnul
rAnd, cu cAt votul este mai strAns, cu atAt este mai probabil
ca fiecare membru al Parlamentului sX aib[ o influen!5
puternic5 in a inclina balanla intr-o parte sau alta. Astfel,
un vot strAns este un bun indiciu al probabilitetii ca un
anumit membru al Parlamentului sX fie actor pivot daci
r47
Participarea la vot
participd la vot. ExistX
$anse
ca rata participdrii sX fie marr
dac[ Parlamentul este imp[rlit in dou[ coalilii echilibr':rlr'
de dreapta qi de stAnga qi existd
$anse
ca aceasta sd fie nr;ri
redusi dac[ principalele gr-upuri politice voteaz[ impreuni.
in al doilea rAnd, impactul scontat ai unei decizii
parlamentare I'eprezintd o bunX aproximare a beneficiilor
care pot fi oblintrte prin situarea in tab[ra cAqtigitoare itt
momentul r,otului" De exemplu, dach votr-ri priveqte
( )
chestiune in care Parlamentr-rl European are pnterea dc it
ajusta legislalia, impactul pe care rezultatul votului il ar"t'
asupra politicii pr-iblice va fi unul semnificatir'. De ilceea, ill
trebui s[ ne aqteptlm ia o rat[ de participare mai mare dat'ri
Parlamentul are mai multe competenle legislatit'e clcr-;t
lungul timpr"riui qi intr-o anumitS. chestiune. Parliciparea l;r
vot in Parlament al trebui s[ creascX odat[ cu pr-rtet'ilt'
dobAndite de Par-lailent de-a lungtil diferite.lor re{brl't.re lrr
tratatele UE, din anii
'Bo
$i
'9o. in plus, rata patticipirii rrl
trebui sX fie mai mare in chestiunile iegiferate plirr
codecizie, aviz contorm qi prin procedurzr bugetari, cazuri iit
care Parlamenftrl are puteri legislative egale cu cele alt'
Consiliului, decAt in cadn-rl procedurii de consuitaLe, ttntlt'
Parlamentul are doar puterea de a amAna adoptarea utltti
act legisiatir'; rata participXrii in cadrul acestei tiltinrc
proceduri ar trebr,ri si fie mai mare decit in carlnrl
,,rezolutiiior
proprii" neobligatorii emise de Parlametll.
(Scully, 1gg7a).
in al treilea rAnd, cei mai clar cost fix al I'otr.lltli dirr
cadrul sesiunilor: plenare de la Strasbor-rrg este atins in aceit
zi a sS.ptImAnii in care are loc votul. Pentru ci mernbrii
Parlamenttilui trebuie sd cil[toreascd din sALl insplt'
Bruxelles qi Strasbourg sau din
lara
lor de origine cXtlt'
Strasbourg la inceputul sau finalui fiec5"rei siptXmAni dc
sesiuni plenare, aceqtia sunt ingrddili de leglturilc
trenurilor sau ale artoanelor de luni qi vineri iar
Strasbourg-ul nu este cel mai bine conectat oraq din Europa
r4B
,lirr acest punct de vedere. Conducerea Parlamentului
rrrl,clege situalia qi de aceea incearci sX organizeze toate
,,'siunile de vot importante la mijlocul siptXmAnii. Acest
Irrcrrl nu reprezintX un stimulent politic de a lua parte la
ri('(linte in zilele de iuni qi r.ineri qi creqte costurile de
, ,l)oitllnitate
implicate in decizia de a rimAne in Strasbourg
;ri'
clurata acestor zile in aceste zile. in consecin!5, existi
r ru u'i qanse ca participarea la vot si fie rnai ridicati in cazul
: r'siunilor de vot care au loc in zilele de marli, miercuri gi
1,ri, decAt in cazul sesiunilor de vot care au loc in zilele de
lrrni qi l'ineri (cu toate c[ Parlamentul a renunlat la sesiunile
lrlcnare linute
in zilele de vineri inci din anul zooo).
In al patrulea rAnd, principalele beneficii fixe ale
1,;rrticipfii
la vot clcpind cle grr-rpul politic, din care face
lrirte
fiecare membru al Perrlamentr,llr-ri. Existi qanse mai
rrrali ca actorii pivot in cadrul unei sesiuni de vot sI fie
lrlincipaleie
trei glupuri politice clin Parlament, nr-l
r rripuriie mai mici. Este foade probabii ca socialiqtii qi
:lruprd
popr-riar creq[in-democlart sir fie trctorii pir.ot
,lloarece reprezint[ grupr-rriie ce]e mai nutneroase, iar
lilie'rajii pot avea qi ej acest statut (cel pulin aga s-a
r rr LArnpleit in ultima rreme) deoarece ei reprezintl echilibrul
tkr putere intre cele doi.rir grupru'i marri. Drept urmare,
rceste trei grupuri politice detin
-stimulente
puternice
1rr:tttm
a-gi mobiliza membrii sri participe la vot,
r'r)colnpensAndu-i pentru "
bunir plulirre", de exemplu, prin
lirornoviri
in cadrul grupului sau acordarea unei pozilii mai
interesante
Ei
influente in cadrul comisiilor parlamentare.
l)e exemplu, aqa cum demonstrirn in aceasti carte, numai
cele trei grupuri politice principale plln in aplicare
instructiuni stricte
,,de
disciplinare" qi prezintS, in
consecinli, o coeziune de partid puternicd. Astfel, ar trebui
si ne aqteptXm ca membrii acestor grupuri sX participe la
vot mai rnult decAt membrii grupurilor politice mai mici.
749
Participarea la vot Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland
l)ctreacd
timpul mai curAnd in cadrul circumscripliei decAt
la Bmxelles sau Strasbourg (Borvler qi Farrell, 1993). in
rnod similar, cu cat un stat membru este mai departe de
Strasbourg, cu atAt mai mare este costul deplasXrii spre
Strasbourg
Si,
implicit, costul participirii la vot a
rc:spectir.rrlui europarlamentar. Totuqi, aceqti factori externi
variazd de la un stat membru la altul, trebuind astfel si ducl
rrrai degrabX ia variatii intre grupurile nalionale din cadrul
lrariamentului
decAt la rrarialii in timp, de ia un grup politic
lir altul sau de la un sector politic la altul.
Pe scurl, dacd membrii Parlamenftrlui European
irctioneazd strategic in ceea ce priveqte participarea la lrot,
cornportamentul lor ar trebui sX poati fi explicat prin
prisma apropierii in timp a rrotului salt a competenlelor pe
,'ru'e le deline Pariamentul la un rnoment dat, alifurri de
lnterile
pe cale acesta din urmi ]e are in cadrui unei anume
lrroceduri
de vot legislative salr non-legislative.
Oomportamentul lor poate, de asemenea, s5. depindi de
ziua in care se desliqoarX r.otul qi de aparlenenla ia unr.rl din
t'cle trei grupuri politice
,
principale sau la tabXra
ciqtigdtoare a sesiunii de vot. In cazul in care participarea la
vot in Parlament este fie aleatorie, fie, in primul rAnd
irrfluenlat[ de factori externi, cllm ar fi statul membru din
crre provine un membru PE, atunci amploarea acestor
cf'ccte strategice ar trebui sd fie minimd.
4.2.
Variatiile privind rata de participare
la vot de-a lungul tirnpului, la nivelul
grupului politic
Ei
la nivelul statelor
inainte de a investiga in detaliu efecteie asupra
particip5rii la vot a membrilor Parlamentului, \rom arunca
rnai intAi o pril.ire asupra unor modele cuprinzXtoare
1l'ivind
rata de participare la vot de-a lungul timpului la
151
Un alt beneficiu fix care funclioneazd la nivelul
grupului politic este reprezentat de probabilitatea ca tln
anumit grup politic sX se regdseasc5' in tabdra cAqtig[toarc
in timpul votului. A fi in tabira cAqtig[toare reprezint]l,
pentru actorii din afara Parlamentului
(precum gr-upurile dtr
interese qi guvernele din Consiliu qi Comisie), o dovadd a
faptului ce grupul politic este capabil sX oblin[ ceea ce iEi
doreqte in
parlament.
Daci un grup politic pierd,e in motl
repeiat, este foarte pulin probabil ca acesta sX fle luat in
,.iior la Bruxelles sau la nivelui procesului legislatir.'al ull,
Astfel, ar trebui sX ne aqteptxm ca membrii Parlamentului
s[ fie mai dornici s[ participe ]a rrot dacfi fac parte dintr-r.ttt
grup politic ce se reg[seqte in tab[ra cAqtig[toare intr'-tl
sesirine de vot, indiferent dac[ r'otul este caqtigat de tab[rir
care este in favoarea sau de cea care este impotrirtit
chestiunii supuse votului
Ei
indiferent de dimensiunilt'
gmpului politic.
" ^
Existh qi factori externi irnportanli care influenleaztr
rata de participare la vot a membriior Parlamentului, factori
ce nu
fin
de-aceste consideralii strategice. De exempltt,
anumili membri ai Parlamentulr.ri, in special din Fran{a
Ei
Italia, sunt membri ai parlamentelor nalionale sau delirr
alte functii locale sau iegionale pe lAng[ cea din cadntl
Parlamentului European qi, astfel, trebuie si iqi impartii
timpul intre aceste ,,mandate
duble". De asemenefl'
membrii Parlamentului sunt aleqi prin diferite sistemt'
electorale
Ei
fiecare sistem incurajeazf 1n pachet diferit dcr
stimulente pentru membrii Parlamentului in ceea cr('
priveqte mod"ui in care aceqtia iqi organizeazi timpul intro
-.,n"u
de partid (la Bruxelles) sau munca din cadltl
circumscripliilor electorale
(de acasi). De exemplu, e_xistir
mari qans"
"u,
tpt" deosebire de membrii PE aleqi de ptl
listele nalionale de partid, membrii Parlamentuiui aleqi in
circumsciiplii reprezentate de c6.te un singur membru, aEit
cum s-a intAmpiat in Marea Britanie pAni in 1999, sX-'si
150
Participarea lu tot-
nivelul grrpurilor politice qi
.
al statelor membre' Vom
misura ,,rata
total[ de participare" ca fiind num[i-ul dc
membri
"
ai Parlamentului
inregistrali
^
in flnclie der
preferinlele exprimate
(,,Pentru", ,'Impotrivd'
,satl
iAfri""t"")
in cadrul unui vot prin apel nominal, impdrlit la
num[rul total de membri ai PE in momentul respectir'.
nig.,ru 4.r
ilustreazi rata medie totalx de padicipare la rrot
irr""udr,.il
pE
din fiecare an de 1a inceputui prirnei legislatuli
alese d,irect. in iulie 7g7g, pinx la finalul celei de-a cinceit
l"girlut"rl, in iunie 2oo4 - intrucit fiecare mandat du.reazit
ai' t..-,tru iulie a primului an pAn5. in luna iunie a celui de-al
cincilea ur., o'oro analiza
'ati
medie a participifl la. r'ot irr
tri-u
qi uitima perioadi de qase luni a flec5'ei legislatr-r'i
pr"r"rriet c1, in plus, r'ata medic de participare pe fiecare atr
cuprins in aceast[
Perioadi.
'
Varialiile in .L"u ." pri'eqte participarea la^ r'ot cle-ir
lungul timpulr'ri iiustreazl anumite tipare clare' In prirnul
,Arri., exist^[ o tendi'ii pozitir-i de-a ]ungu1 tirnpului..i' al
a"if"^ rAnd, exist[ o dif'erenli semnificativxintre
tendinlelt'
Ji" p.i-"le trei legisiaturi
gi tendinlele din uitimele do.ii
legisiattiri. in priireie t'ei legislaturi, a existat. efect.l
p.Ldt,, cLe nor,rtate
Ei
anum.. *t" mari de participare lir
inceputul fiec[rei iegislaturi
$1
tin declin gradual c.it't'
sfAr$itul fiecirei legislaturi. F[cAnd.o comparalie, intre ccrr
de-a patra qi cea de-a cincea legislatur[,
participalea it
"r"*".it
gradual ir-r frecare an. Modificarea treptat[ il
grud.rl.,i
"c1e
participare la vot incepand de la rnijlocui anilor'
'go
se &plicd^ par{ial prl-n prisma
.
modificilii
,"gt"-"trtirilor
iegate de plata plata indemnizaliei
zilnitrt'
de" participur",
--odific[ri
care stipulau c[,
,
pentru a-5i
'.""rip"r"
cheliuielile,
europarlamentarii
trebuie s[ f1'
prezlngi nu numai 1a Strasbourg
pentru sesiunile plenare t'i
qi la sesiunile de vot.
Vom m[sura rata de participare pentru fiecare grttlr
politic in parte ca numdr.ul membrilor
gruptrlui care au luat
152
parte la vot, impXrlit la numdnil total al membrilor grupuiui
la momentul respectir'. Figura
4.2
ilustreazd modelele ratei
de participare, de-a lungul timpului, pentr-u cele trei grupuri
politice principale din Parlament qi rata medie de
participare pentru celelalte grupuri politice mai rnici. Aceste
rnodele demonstreazd,in primul rAnd, o ratX de participare
rnai ridicatX pentru dou[ dintre cele mai mari grupuri
politice. De asemenea, existi o breq[ in ceea ce priveqte
rnodeh-rl liberal de participare. in timpr-ri primelor trei
legislaturi, ei s-au compoftat ca qi ceielalte grupuri mici, iar,
rnai apoi, in cea de-a patra qi cea de-a cincea legislatur.i,
lata lor de participare a urmat modelul de partic\tare al
c:elor doui grupuri poiitice mari.
Acest lucru nu ne surprinde, avAnd in rredere faptul cX
liberalii au devenit partidul pirzot intre cele dou[ grupuri
politice mari in timpul celei de-a patra qi a celei de-a cincea
legislaturi, aspect pe care ii vom detalia in capitolele B qi
9.
lntre timp, grupurile mai mici au beneficiat de mai pr,rline
stimulente pentru a participa, fiind oarec.Llm marginaiizate
tbn tgTg incoace. Cu toate acestea, rata de participare a
grupuriior rnici a inregistrat o creqtere considerabili in
c:azul celei de-a cincea legislaturi, cAnd rolul voturilor
grupurilor mici a inceput sI cAntireascX substanlial ca
rrrrnare a echilibririi raportului de voturi intre stAnga
Ei
tlreapta (majoritatea medie in cea de-a cincea legislaturi a
fbst de
7z%o,
in comparalie cu
76%o
in cea de-a patra
legislaturd).
IJ.')
i:{ru;il
iil1ie 19?9 iulir 19s.1 iulie 19s9
i,rlie 1e9l
iulic i99$
iuli*100.1
Figura
4.1.
Rato medie onuold o participdrii Ia uot-tn
-
P arl amentul Eur o p e an, 1 g
7 9
- 2 o o
4,
cu de ui atii s t andar d.
",r
l
-
Juh l97rl lulr l!r81 Julr l9s9 J!h'19r'l-l Jull" lq'lrr lulr liJ04
Figura
4.2.
Roto medie o participdrii Ia uot a grupurilor
politice europene
'l'iibelul4.1.
Rata medie a participerii la vot a statelor membre
Stat membru Legislatura
't
Legislatura
2
Legislatura
t
Legislatura
4
Legislatura
q
.rrxemburg o.42 o.54 o.44 o.67 o.85
'inlanda
o.90 o.84
llanda o.5B o.57 o.57 o.77 o.84
icmrania o.54 o.59 o.50 o.73 o.Br
ilcctit o.46 o.46 o.41 o.5B o.81
iclgia o.44 o.4B o.55 o.74 o.B1
rredia o.49 o.Bo
ustria o.65 o.78
)anen-larca o.40 o.32 o.33 o.53 o.77
I)anla o.42 o.49 o.67 o.76
/lafea
ilitanie
o.58 o.53 o.55 o.70 o.75
ifanta
o.33 o.32 o.34 o.47 o.74
'ortugalia o.29 o.37 o.6o o-72
rlanda o.42 o.51 o.51 o.60 o.69
tdia o.34 o.3(] o.26 o.40 o.56
Tabelul
4.1
prezintd rata medie a participdrii la vot
l)entru
fiecare delegalie nationalS, in fiecare dintre cele
cinci legislaturi. Remarcim, din nou, o tendin!5
ascendentl pentru toate statele membre. Din tabelul
4.r
se poate observa cd exist[ o \rarialie considerabi]5. a ratei
cle participare intre diferitele grupuri nalionaie de
155
,
,., ,.r - f*-
,:,^-"r1.r *-i:-itp
"--"
*- Libcrrl
- -
'f1," S**f
'" IL_ =-
^-*ri
/1-+ ,
I
,,/ \
,' :: | .I?"-
,. r'
_*nl. t,
,+
,,u;l + {
-
;..
,\
..'/,/,
"
o'
i
-.,.
\\r.rr t,
.o'u*
-
..
,'
'+ i "+ t---
I
,,
lr."*" \ ,
*o'
\ + -k r
I
t..
\
't
\
'*-**-i\
t
:\l
\r rt
i
I
t- \--"-
\--\
,r-'
lrlil \
r54
l';u lit:ip;rr.t';r l;r voI
membri
ai PE' cu toate acestea, cracii Irriirrr irr r:o'sicrt,r.;rr.r,
coloanele
de ]a stAnga Ia drrapta, putcm
obscr.r,rr (,;r
aceastd variatie.-a
red.,, in timp re.e p."u
-u.iiiri,..,,,1,,
intre statel"
-"-b,=
h;i"""r"i
de-a cincea legisrirtrrr.r
Italia
.
reprezintd
singura
"*""p1i"
qi are o ral;i ;r
particip5rii
m,lt
-ui
micd decat
cerelarte
tirrr
reprezentate
in a cincea legisrat'rx.
Ac.est r;",ii;
t,.r',',',,
explica prin. fhptur ci ltari.-a este singnrui
stai ,*,r,r,,.,,
care a menlinut
un nurnir lnare cre ilembri.r
mun,r,,r,,
duale care activa'atAt
in
parlamentul
European,
cf,t qi irr
cel national.
4"8. Explicarea
raaodelelor.
de participar.c
Ia vot
Pentru
a exolica
rrariatiile
ratei cie pzrrticipare
la vol
de-a Iung.l tim.putrr,i
si
i; i";;;1i;;"
chcsliunile
supust, t;r
vot, nu este suficient^si
anaiiz,lm
cloar moderere
cumr-ir.tr,
in ansamblul
lor. in .,or.,.""i,r1i,,
\,o1, folosi
meto<lrr
regresiei
pentru
.
a anariza p.incipalii
factori
.-car.,,
influen{eazd
participarea
ra r-ot ii
parrament.
vom ut'izrr
o abordare
duali.. Mai intAi, r,om explica fhctorii
ca't.
influenleazd
participarea
pe t"r-.. rung pri; uruiiru.,,,,
acelora care influenleaz.i
iata mecli. a.
iurti.ip^r. i" ,.,,
a grupuriior
politice
europene.
Mai uioi, ,,o*:'orruflr,,
factorii
care influenleazi
p*t;"ipo."u
p" termen
scurt serrr
factorii
care influenieazi
apariiil unei-r.nai
,rru.i i."o..nq,,
a participxrii
axandu-ne,
in acest sens, pe caracteristicirt,
'oturilor
prin apel nominal
ca factori care influenteazli
participarea.
Vom caicula,
mai intAi, .";;;;r.rl"'ir,t""."
:: l.i::u_l:,
yijl:lp"'ea
I a r o r d i n Fa Lr a m ;";,;i'ru
rop"n,,
-4."-i lTgql
timpului pe baza mocrerurui
.eg'esiei
rinearc.
variab.ila
dependentx
a moderului
este participarea
mediir
a unui grup politic (in
funclie
de numdrul
membrilo'
ts6
,
",,
,o
'rrrpotri'a" ori s-au ablinut) in cadrul tuturor p.L""r"lo.
r lt' \'ot de-a lungul unei perioade
de 6 luni.
.
AT inclus patru seturi de variabile independente.
in
l,rirnul rAnd, \'om utiliza trei
'ariabile
ficti'e care
''rr.prind
sporirea puterilor
pariamentul'i
European in
l);rza celor trei Tratate de reformi, i'cepand
".,
i.flo..rr
,rrrilor'8o:
Actul Unic Er:ropean (AUE),
Jare ia'aloarea
o
t,('rltru fiecare perioadi pAnd in ianuarie_ir_rnie
r9g7 qi
r;rloarea
r, dupd acea perioadx;
Tratatul de ra Maaltricht
(Maastricht),
care
.ia
'aroarea
o pentru
fiecare perioacld
1,;ini in ianuarie-i.]T"
rggz qi
^r,aloarea
r, .lufi acea
1rt:r'ioadi; qi Tratatui de ra Arnsterdarn (Arnstlrdai'),
care
r,r
'.loarea
o pcnt.rr fiecare perioacli panh in ianLrarie-
irr.ie 1999 qi'aloarea
r, c|_rpX
^""r,
p".i'oac1i.
in oi Joit"o
rrrcl, am inclus doui r.a.iatile de iontrol care surprincl
,lt' cate ori un grup politic a fost in tabdra caqtigntoari" ,1"-
'r
lungul unei perioade
de qase r*ni (tabira
taitrgxiuu."l,
r)r'.crlm
qi mirimea
parlamentului
in intregtil fiu cle-a
lrLngul perioadei i' chestiune (mirimea pp)."in
or i.";r.,.,
'irnd,
am inclus o
-serie c1e'ariabile ficti'e p""ir-" fi."u."
rli'tre grupr-irile poiiticc.
Grupul sociarist sJ excl,de fiind
t'ategorie
de ref'erinta. in al patrulea .ancl, am inclus clor-ri
lipr-rr:i de e'al'iri c;,rre sii surprindi tendinlele inregist.ate
i, perioada
respectir-i: o'ariabilh a tendinlei (Ten'Jinta),
r:.re ia valoarea r in prirna perioadi, z in a doua perioadi
1i.
a,ga mai departe; qi r,iriabile fictive pentru fiecare
rlintre
cele cinci legislaturi (prima
legislaturd
," .".1.,d.
l'iind categorie de referinti).
Tabelul
4.2
ilustreazX rezultatele.
CAteva din
irspectele descoperite
meriti men{ionate. in primr,rl rand,
.eformele
Tratatelor cie la Maastricht
$i
A;Jterdanl'.iir.
t9?3
!i
rgg9, au dus la o participare
lh vot mai mare in
.adrul Parlamentului
European. ifect'l lor combinat este
prezentat
in modelul r, fhri efecte fixe pentru fiecare
area Ia vot Simon Hix, Abdul G. Noury, G6r.ard Roland
dintre legislaturi,
qi este de aproximativ 4o%'
Sprcr
cleosebirel AUE, care a intrat in vigoare in tg97, nu a dus
la creEterea ratei de participare la Vot in Parlament.
Acesta este, de ur"-en"a, aiociat cu o descreqtere
dtr
aproximativ 7%.
Practic, acest acest aspect concordi cu
opi.tiu conform c[reia Parlamentul incepe sX aiba, in mocl
cinsiderabil, mai multS' influen![ in procesul dc
inflptuire a politicilor comunitare, odat[ cu introducereil
procedurii de codecizie
(prin Tratatul de la Maastricht)
,si
dup[ modificarea
qi completarea ulterioarS. a acesteirt
(pii" Tratatul de ia Amsterdam), spre deosebire dt'
procedura cooper[rii
(din AUE), care se aplica, ]rr
inceput, unui numir limitat de domenii de politic:i
comûnitare. Relevanla Tratatului de la Maastriclit
d.ispare in cazul modelelor 2
$i 3
odatX c1 introducereir
variabile.tor fictive pentru fiecare legisiaturd in partc,
intrucAt intrarea in Vigoare a acestui Tratat a coincis ctt
inceputul celei de-a pulr^ legisiaturi, cind a fosJ adoptal
noti sistem de diurne care oferea stimulente financiai't'
mai mari pentru membrii PE care luau parte la I'ot'
Astfel, cota ridicatd de participare la Vot in cazlrl celej c1e-
a patia qi celei de-a cincea legislaturi este doar parlial
explicatl de faptul c[ acestea au coincis cu intrarea itt
vifoare a Tratatuiui de ia Maastricht.
ts
bo
()
li
CJ
U
c
C.
tr
o
L
A.
t+
bn
d
o
cO
d
c)
t:
6
A
c)
L
.J
2,
N
aJ
c-l
P^
tr
c)
AJ
L
d
li
o
P
oi
=
)(!
-;1 |
--
U
cg ;l
fa
f.
0
q
El
fl
t_.
D
I
t.
u
3 c
t-
t-
n fl
o
!
n
fl
q
n
N
f
I
G
il
r-
a
T
tr
.1
q
ri
al
s
q
+
L]
t!
.q
aJ
:)
Ll
o
c
al
,:)
tr
o
TJ o
i
Cl
cl
n
Lf
L]
Ll
L:,
!!
.i
n
a
r-
.:
!_
ql
C]
o
:tr
E
o
i
:
f:l
tat
1:
f'
U:
n
L:
L1l
,:)
:!
L:'
!
r:{
l--r
'-:
+
+
r:
rti
-:
{1
r-l
\J
t-
n
{
'
rll
rl!
=
iTl
t11
r
i{
_:
o I T
F
L_{
D]
fl
L\
f!
[:
\1
tq
L_i
r'
L1
:i
f
il
LI
ll
g
+l
r-.
L-':
L-i:
an
t'
L-.
!:
\r:
,l
f.
!:l
:r
E.
a
(
,l
!:
!:
1:
o
r:-1
L-il
r:l
a'i
,:l
cl
o
a)
.:
f
n
:-'
ar
i;l
C
(J
E
rl
L:)
c
{
n
n
D
t'
-:
tJ
u:
a
a
trl
E
o
E
'fl
.l I
-Jl
L]
;;l
il
;'i
rf
C
ar
al
n
:EI
=J
'l.J
r:al
L.
t-
n
f)
E
{)
=
,n
r-11
I
l'c.
=j
ll
q.
q{
n
.l
a
;
i
E
t-
E'
t-.
'.J
I1
!
;
tl
i
tr
cl
an
tl
fa
.l
d
q
al
r:l
t:_,
t-
r.1
Y
:!
'L:ri
ql
.1
-l
I
_t
il
t:i I
'Ji ,'l
i
I
_t
f;rl
qi
-l
I
t
l
rl
f,i,
.1
i
'l
::
!
tl
i
d'
'ii
*
,tj
l
-_l
f-
)-
a,
f:l
ul
-
C,
o
:l
d'
o
'l
+
-11
'l
i
i.:,
.!
l
!
ol
n
!:
Er
it:'
L:
a
I
'rl
{r
f.,)
Ln
,rl
In
E
m
E
F-
i1
tl
g
tirl
{s
,n
n
F
H
tl
n
E
1i
rl]
D*
1L
d
['
_n
J
3
c'
,l
L-
'1
c
{t
Lrj
nr
!
'l
t{
ql
fr
c
C,
h(
nl
rI
iT
(j
d
fi
fl
tr
id
U1
,_i
ii
:l
,il
il
tl
-l
fl,
']
i
t_!
rrj
7
rA
l4
qr
J
L-,:
,t
,1r
tLt
t'
J
l
:l
;l-
rtl
*i
n1
7
rTl
l:rl:
I
,n
L-r
iTl
trl
{
il
'a
F
lf,_1
a!
E
158 159
Participarea la vot
Notd: Variabila dependenti: rata medie de participare la vot a.untti 1',t
rt1'
politic in regim slmi-anual. Parametrii modelelor sunt estimati lrr
rri
iegresi" lineirx cu erori standard robuste. Statisticile-t intre patrtrrlri''
"S?mnificativ
de la 7ooA,
x+
Semnificativ de la
5% ,***
Semnificativ tL' l,t
t%".
in al doilea rAnd, analiza noastrX arati
('il
apartenenla la tab[ra cAqtig[toare influenleazX in trrorl
ptziti' participarea la \/ot exp.s[ de-a lungul tu.tttt,t
.specificaliilor
antedoare. Acest lucru poate ct't'irir
pirticiparea la I'ot cu 74 pa-"i la 76 procente' Atrr
d"s.oplrit, de asemenea, faptul c[ un nllmxr ctescnt tlr'
membri intr-o anumite legislaturl
(ca rezultat rrl
extinderii) redr.rce participalea - crL toate ci efelt:l t rl
fundamental al acestlri fapt este destul de redus
(nrirr
pulin cle o,lYo) qi este semnificativ doar in cazttl
modelului 3.
in al treilea rAnd, semnul qi r,aloarea coeficientil,r
pentrlt r-ariabiiele grr-rpului poiitic surprind modt:lrrl
Lbsen,at in Figura
4.i.
ttlai concret, rata de participartr 1r
Vot a socialiEtilor qi a PPE este mai mare dec6.t in caztrl
grupurilor mai mici. Singura exceplie constS. in cazttl
lrupului
considerabil mai mic al consen,atorilor
britanici ri
ut utiulltor acestora, aceqtia existAnd doar in primele dorrrr
legislaturi.
"
in final, valoarea ridicatX a lui R-la p[trat ajustat irr
cazul tuturor modelelor demonstreaz[
faptul ci datclt'
legate de grupurile politice procesate prin intermeclitrl
rJgresiilor
""pil"a
mare parte din rarialiile legate de ratrr
participirii ia vot de-a lungul timpului.
'
iLcontinuare, vom investiga factorii care influenleazir
schimbdrile in ceea ce priveqte ratele de participare in cazll
yoturilor prin apel nominai pentru I5.OOO de sesiuni de vol
organizad intre anii 1g7g qi 2oo4. in acest caz, vom 1i
interesali s[ r'edem care sunt factorii pe termen scutt sart
factorii cei mai des intAlnili care influenleaz[ rata dt'
r6o
;,;rlticipare
la vot punAnd, astfel, in evidenld rolul jucat
de
,;rracteristicile
voturilor prin apel nominal. Ca qi anterior,
,rrrr calcuiat rata participirii la fiecare sesiune de vot prin
lrodelul regresiei lineare. Variabila dependenti a modelului
lr;lc participarea unui grup politic la o sesiune de vot.
I olosim, mai apoi, dou[ tipuri de variabile independente. in
1'r'irnui
rAnd, r.om include un set de r,ariabile care surprinde
,';u'acterul politic qi institulional al I'otului: o variabiii
, ontinuX care sltrprinde cAt de strAns a fost rrotul, a cXrei
irrloare rta fi o daci vaioarea apropierii la vot este 1oo in
,;rzul in care toli membrii Parlamentr-rlr-ri ar vota ia fel in
,;rclr-ul unei sesiuni de I'ot (Apropiere ia vot)
;
o variabiid
lit:liv[ care surprinde majoritatea necesari pentru ca o
,lccizie sX fie adoptat5, care \-a avea r.aloarea 1in cazr-rl in
('irre
se impune o majoritate absoluti (MA) a tutnror
rrrembrilor PE, in locr.rl unei majoritirli simple; qi cinci
r rrriabile fictive pentru fiecare dintre cele
S
proceduri
Icgislatirre UE
-
procedura cocleciziei (COD), ar.izul conform
(AVC),
procedura cooper5rii (S1N), procedura consr,rltXrii
(tlNS)
qi procedura br-igetarX (BUD). Cu alte cuvinte, acest
nrodel este sirnilar celorlalte utilizate pentru a explica
tendinlele temporale, dar, in loc s[ se axeze pe efectul
sincronizXrii cu tratatele de reformd, aceastd anaiizX ne
permite si ne concentrlm asupra efectului fiecileia din
pr.ocedurile legislative qi non-legislative asupra ratei de
participare ia vot la un moment dat. Arn calculat modele
separate pentru flecare grup politic in par-te.
$i,
pentn_r cd
rezultatele sunt extrem de asem5n[toare de la un grup
politic la altul, am calculat, de asemenea, modelul median
pentm toate grupurile politice.
Tabelui
4.3
prezinti rezultatele medii qi rezultatele
inregistrate pentru cele trei grupuri politice principale. in
primul rAnd, aqa cum am prer,'5zut, rata participXrii la vot
este mai mare in cazui tuturor procedurilor legislative qi al
procedurii bugetare decAt in cazul celor non-legislative,
t6t
l'lrr'tir'i1 r;rrtlr l:r vol
indiferent cle_perrioacla
analizatir. l)c lrst,rrrcn(::r, copli)1.11
rezultatelor
din. tabelur
4.2,
rata participeirii
estc rri,
ridicatx in cazul procedurii
de codecizie decat in crrzt,r
procedurii
de cooperare. Valorile diferite ale coeficie'(ikrr
pentru principalele proceduri
legislatirre demonstreazii,
rr.
asemenea, ci rata participirii
este mai mare in c:itzrrl
codeciziei, avizului conform qi al proceclurii
bugetare cl,,,,,lt
in cazul procedurii
de consriliu.",i.,...,
pe care, de artf'er, r
am
$l
prevdzut.
In al doilea rAnd, nu iu mod surprinzdtor, impuncr.r,;r
,,majoritilii absolute" (prin
care un aci legislati , poite t,.,,,,,,
doar prin votul maioritir ar tutr-lror mem6rilor
pirlamenrrri
qi nu prin majoritatea sirnplx a membrilor
pE."
puiti"ipi, t,,
acea sesiune de'ot) duce la c.eqterea ratei de pe'ticipa.c r;r
vot in mod semnificatir'. Acest i.,"r., este rezultatul a dorrii
efecte. unui este de orclin teh'ic qi consti i" rufi.,t ,,i,
grupurile politice care ar fi interesate
ca o decizie sx l'i.
adoptatd ar trebui sx mobilizeze meri rnul1i *"rrruri ui.,n,.i
cand este ne'oie de majoritatea
absoluti. celxlali.fLJ"",,,
de ordin politic deoarece-se recllrge la aplicare",r"i"rrt;,tii
absolute, mai ales in cazul celei dela doua lectu.i ail .ua,,,t
procedurii
de codecizie. Drept Llrmare, utilizarea r,'uio.itrlii
absolute in cazul unui 1's1 siirprinde ql impofta"1u-l".i"nii
de'ot in ceea ce pri'eqte prolesur
a" i"npt.,i."'u potiti,,ri
comunitare respective.
In al treilea rAnd, a$a cum prevedea qi teoria,
apropierea la vot este qi ea importanti,
arrand ."*rr.,l pr.,r.
Acest lucm demonstreazi
faptul cd., cu cat este mai iro.,,
probabilitatea
ca un membrrial
pariamenfului
,u.r.,r, g..,1,
politic si fie actorul pi'ot, cu atat mai stimulat va fi a&sta
sd participe
la vot.
.In
al patrulea rAnd, tot conform aqteptdrilor,
rater
particip[rii
la vot este mai scxzutd in zilele i"i""i,-i,lneri
,si
sAmbdti qi mai ridicat[ in zile]e de marli, *i"r".,ri qi j;.
r6z
T
Figura
48
sintetizeazd o paite dintre rezultatele
csenliale. Figura ilustreazX doud seturi de rate de
lrarticipare
pentru cea de-a patra qi cea de-a cincea
Iceislaturd. Pentru fiecare din acestea, vom analiza efectul
lrlocedurii
legislative (consultare sau codecizie) qi raportul
rrumeric de forle in cadrul votului. In medie, a existat o
cleqtere a ratei de participare la vot cu aproximativ zo de
lrlocente
intre a patra qi a cincea legislaturi, fapt care
lcflecti o creqtere a influenlei generale a Parlamentului
lruropean in procesul de infiptuire a politicilor comunitare,
rrrtre anii
ry94
qi 2oo4. De asemenea, importanla
lrrocesului
de infipturire a politicilor comunitare a ar-ut un
cf'ect semnificativ in cadrul fiecirei iegislaturi, intrucAt rerta
r [e participare la vot a fost cu
5
procente mai mare in
;rmbele legislaturi in runde de vot in care Parlamentul a
rrrut puteri legislative egale cu a1e Consiliului (prin prisnra
1l'ocedurii
de codecizei), spre deosebire de r.oturile in car.e
l'arlamentul a arut doar drept de amAnare sau drept
t'onsultatir'(prin prisma procedurii de consultare). in plus.
rata participirii la vot a fost mai ridicati mai curAnd atunci
cind r.otnr-ile au fost impirlite in jurui
dimensiunii stinga-
rlreapta decAt in cazr-rriie in care cele donl partide mari au
lirrmat
,,o
mare coalilie". De fapt, raportul echilibrat de forle
la vot are o influenld mai puternici asupra ratelor de
1r:rfticipare
la vot decAt puterea legislatir,S a Parlamentuirii
1i
decAt procedura de r,ot. Aceasta se datoreazd faptului cI,
in cazul ambelor legislaturi, s-? inregistrat o ratX a
lrarticipXrii
la vot mai ridicat[ in cadr-u] voturilor strAns
tlisputate in baza pr:ocedurii de constrltare decAt in cazul
voturilor simptomatice pentru gradui de autoritate al
parlamenftrlui, precum cele desfiqurate prin procedura de
codecizie.
r63
Participarea la vot
Y
Notd: Variabila dependenti: rata participirii unui grup politic la
Irlru'e sesiune de vot. Parametrii modelelor sunt estimali prin regresie
lrrrt'rrlri cu erori standard robuste. Statistici-t intre paranteze.
:it'rrrnificatirr la to%o
-u"Semnificatir'
la
S%
***Semnificativ
la r%.
li{ zultatele pentrrr celelaltc gr-upuri pcilitice nu sunt inregistrate.
!
l
Fd
L
tu
rl)
a
C)
a
C)
li
tr
P
()
a
c)
P
o
Ai
li
o
lr
O.
l-1
bo
CJ
A.
p
!
d
O.
rcJ
N
6
c)
p-a
-L
U=
)
-o
,
!
I
PL
UY1
,:"\!
::d
'
Lri
-f
q'J r I
+<; tr
:
U : +
ar?x
IUU}
F.d
hniuhAre + coalilie ft3r
,r
C*deciris i csalili naE
i i
cenpqldare + divirirne rtAn'ga
ll.l
dreFta
Code{irie + diyiriun ntirgi-
CreaFla
1.
Parlamsnt
Figura
4.3.
FcLctori cheie care influen{eazd portlctparea lct uot
tn P arlctnrcntul Eur op eart
-\bfd: Folosind rezultatele modeh.rlui median al grr-rpului politic din
t:rbelul
4.3,
figura ilnstreazX ef'ectul absolut al procedurii legislative qi al
votr"rlui strins asupra ratei de participare la vot in cea de-a patra qi cea
de-ir cincea legislatur[, pistrind toate celelalte variabiie la vaioarea lor
medie.
.E
'!
U]
m
ffi
i
o il
J
c
ta
o
! o)
+
d
ff
ti
ct
1,i
(}
ff
fl
f.
fl
t.
at
ri
I
a
I'
oi
ct
.'
ol
q-i
o
d
c{)
at
+
ll
.:
'I
Fi
r-t
6t
:
t.
a
a
+
at
o
o
tt
ff
;
o
o
-1
itj
J
o
+
c
I
:l)
:!
.t
I".
o
j
it
D
i
o
,:l
a;
i
r.
:
)1.
:t
e
li
+
a
+
Ci
a
c
ct
rs
at
at
+
"a
+
fl
t-
;
'5
.a
d
-
,f)
+
ci
a_l
,ac
ci
t-
rl
il
'c
q
it
t.
I
"i
i.
g
1
C
tA
:
..?
+ cl al
5
l-
tn
f
1.i
-+
il
o
;
CI
it
"+
t:
at
u
'6
+
4a
:1.
c
'9
:!
+
o
l-J
ci
o
;
,;
rt
o
:
Y
o
;o
o
-
+
o.
d
fJ
d
ri
o
d
tl
ct
o
o:
{i
cl
a
-t
ct
o
fl
cl
o
c
a
ct
o
c
ta
o
-f
J
f
9
:
E
E
fi
(r,
ra
a
'j
'ar
t-
o
+
.i
,t)
I..
+
aa
}]
t': 5
la
6:
(t
+
o1
.i
'.)
f.
ci
ct
-t
c
t-
1l
c,
ci
CI
c
G,
t:
al
aa !_C
il
.a
ti
n:
A
!
c
E
c
-'t
c
o
,t
ci
,:.1
+
o
t
a
j
o,
J)
g
I
c
d
c
o
d
i
o
:,
o
,3
d
cl
c
:
CO
c
,:l
i
:t
t
si
ar:
C
',.
a.l
o
it
il
n_l
d
-t
+ C
E
E
'.d
V)
ct
+
+
9,
.l
a tf)
,.
':l
T
t'.
cl
-f
,:,
1i
o
I'
t:
]c!
I
ai
1.i.
tf)
o
ci
a.l
c
i.r'
cl
.;
'E
5
il
+
o
*J
ta
d
a/:)
-f
;
!1-
;
+
o
c
ci
I
o
)l
rl
-t
o
o:
e
l;
+
!
C
;
c
d
ta
:
it
-:
al
+
c
+
aa
I
a
o
&=
+Pr
4
c
o
U
(-l
z
T.
z
.j
H
7
at
t
!
-5
f
!
+
3
ta
E
ti
bl
3 z.
tt
E
o
?
'5
'd
6
(a
t.
(
-!1
O
fi
E
-?
4'a
164
165
Participarea la vot
4.4.
Concluzii: sfera politicului
influen{eaz6 participarea la vot
Ceea ce am descoperit este ci membrii PE surtt
politicieni serioqi care aclioneazi strategic. Participarea lir
voturile prin apei nominal in Parlamentul European it
clescut de-a lungul tirnpului qi, pAni la legislatr-rra dintt't'
anii r999- 2oo4, era comparabili cu nivelr-rl de participart'
in rlarea majoritate a parlamentelor democratictr
elrropene pe palierul votirii unor chestiuni legislativtr
importante. De asemenea, r-aria\ia ratei de participare la
vot in cazul grupurilor politice, atAt mari, cAt qi mici, qi in
cazul tuturor statelor membre, a sc[zut in mocl
semnificativ. PAn[ ia cea de-a cincea legislatur5, existalt
diferenle mici intre membrii Parlamentului in ceea cel
priveqte predileclia 1or la vot.
Am descoperit, de asemenea, ci anumite decizii
strategice ale membrilor PE, legitimate de puterea
Parlamentului sau de raportul de forle la vot, sunt
t66
;,r'irrcipalii
factori care influenleazd pariiciparea la vot,
.rtrit de-a lungul timpului, cAt qi in cadrui sesiunilor de vot
l,r rrn moment dat. La inceputurile adunXrii alese in mod
,lircc'.t,
cAnd Parlamentul avea puline puteri legisiative qi
lrrlclii grupurilor politice aveau posibiiitSli restrAnse de
rrrobilizare a europarlamentarilor fhr[ rang din cadrul
l,ropriului
partid ("backbenchers")
in scopui cAqtigirii
rrnci sesiuni de vot, costul de oportunitate al participdrii
l;r vot a fost relatir. mai mare in comparalie cu cel legat de
1,r'cluarea
unei alte activitili politice. In consec.inli, rata
,lt' participare la vot in aceasti perioad5 a fost mai
,,t'irzutX in cazul majoritilii membrilor PE'qi al tuturor
,'r upurilor politice.
Cu toate acestea, europarlamentarii ar.i fost tot mai
rrrotivati si participe lar vot pe m[suri ce a spolit putelea
l'irrlamentului in procesui de inflptuire a politicilor
t'ornunitare, in special datoritX Tratatulni de la
Nlzrastricht. Un alt factoi' cale a motir;at participarea
t'Lrroparlamentarilor la r-ot er fost concurenta din ce in ce
rnai acerbi intre cele dou.l gnrpuri politice care urrnirei-iu
rlirectionarea rezultatelor legate de o politici sau alta pe
linia doriti de fiecarr-e din a.cestezr. AtAt participarea cit
Ei
rreimplicarea la \.ot z1 membrilor PE din cele doui grupr-rri
politice mari sunt la fel de importante in sensul ch
af'ecteaz[ qansele de cAqtig ale grupului respectir'. in plus,
neimplicarea la vot va atrage dupi sine reactiile mai pr-rlin
prietenoase ale responsabililor cu disciplina qi ale
colegiior din cadrul grupului politic.
$i
grr:purile politice
rnai mici au inceput s[ fie din ce in ce mai motir.ate sX
participe la vot. Cu un Parlament care deline mai mr_rlt5.
putere ]a nivelul procesului de infiptuire a politicilor
comunitare qi cu voturi care se impait tot mai mult in
jurul
dimensiunii stAnga-dreapta, qansele de a fi actorul
pivot in determinarea taberei cAqtigXtoare a unei
r67
Y
Participarea la vot
importante betilii politice au crescut pentru toatet
grupurile politice din Parlament.
Prin urmare, in general, Parlamentul European estc:
ca orice altX adunare democraticS., in sensul c[ estimS.ri]c
care se fac in leg[turX cu consecinlele votului asupra
sferei politicului determinX ratele de participare la vot la
nivel individual qi ia nivelul grupului poiitic. Acest lucrtt
vine in completarea a ceea ce vom demonstra in
capitolele urmitoare referitor la faptul ci interesul politit'
modeleaz[, de asemenea, relaliile din cadrul qi dintrcr
grupurile politice parlamentare.
5.
Tendinle ln coeziunea de partid
DacX urmdrim ralionamentul capitolului 2, un sistem
cle partide puternic impune ca aceste partide sX fie coezirre.
Cu alte cur.inte, aceasta inseamn5 cX membrii aleqi ai
aceluiaqi partid voteazX intr-un mod disciplinat urrnAnd
Iinia trasatd de liderii ior de partid in parlament. Un partid
politic va atrage suslinerea prin asumarea de angajarnente
ta!.l de anumite scopuri sau politici care sunt diferite de
angajamentele asumate de celelalte partide. Daci partidul
poate conlucra ca echipl bine organizati, atunci r-a fi
capabil sd transforme angajamentele politice in politici
lrublice
concrete. in cazul in care partidul nu este capabil
si-qi
,,alinieze trupele", \ra avea puline qanse si se implice in
implementarea de politici, dezamigindu-qi astf'el
sustinitorii. De aceea, cercetXtorii in dornenir-rl UE sustin
taptLrl c5, pentru ca partidele transnalionale si poati crerste
gradul de rXspr-rndere democraticd al UE, ele trebuie sX
actioneze coeziv pentru a implementa platformele po'litice
anuntate (ex. Attind, 7992; Ander,r'eg, TggS; FIix qi Lord,
1997). Daci sesiunile de vot din cadrul Parlan-rentulr-ri
European se desfdrsoari mai degrabX in baza criteriilop
nationaie decAt in baza afilierilor partinice, atunci grupurile
politice transnalionale nu pot pretinde ci sr-rnt capabile sX
integreze in mod eficient perspectirrele ideologice clasice in
cadrul procesului de infrptuire a politicilor comunitare.
Testarea coeziunii de partid este primul pas firesc citre
inlelegerea eficacitilii partideior. Ca qi in capitolul anterior,
in care am analizat factorii care influenleazi participarea la
vot atAt pe termen lung cAt qi pe termen scurt, in acest
capitol vom analiza factorii care influenleazd pe termen
r6B
169
Tendinle in coeziunea de partid
lung coeziunea. in urm5toml capitol vom examina mai in
detaliu factorii care influenleazd coeziunea pe termen scurt.
Studiile precedente privind votul prin apel nominal din
Parlamentul European sugereazd faptui cd grupurilc
politice din PE sunt destul de coezive daci le comparim crt
partidele din Congresul SUA
(ex. Attind, 19go;
Quanjel .si
Wolters, 1gg3; Brzinski, rggs; Raunio, 199il. Cu toattr
acestea, trebuie s[ avem in vedere faptul cX cercet[riltr
anterioare s-au bazat pe eqantioane restrAnse de votut'i,
neputAndu-se determina, din acest motir', modul in cartr
coeziunea de partid a evoluat in cei z5 de ani care au trecttt
de la primeie alegeri pentru Parlamentul Er-rropean din
r97g. in plus, studiile precedente nu au analizat factorii cat't'
explic[ r'ariatiile gradtrlui de coeziune ]a vot al unui anumit
grup politic.
in acest capitol r'om utiliza baza noastri de date cr'
cuprinde voturile prin apel nominal pentru a analiza irt
detaliu schimb[rile produse in privinla coeziunii de partitl
in Parlamentul European qi factorii care explich aceslt'
schimb[ri. Capitolul este structurat dupi cum urmeazit:
secliunea
5.r
aduce in disculie anumite explicalii teoreticrt'
prir.ind coeziunea de partid, desprinse din ]iteratura clt,
specialitate specificX domeniului qtiiniei poiitice qi dirr
cercetdrile existente referitoare la Parlamentul European.
Secliunea
5.2
prezint[ modu] in care se misoari gradui cltr
coeziune la vot la nivelul Parlamentr.rlui Europeatt.
Secliunea
5.3
descrie principalele tendinle in coeziunea clt'
partid de-a lungul celor cinci legislaturi alese in mod direct.
In sectiun ea
5.4
vom examina cauzeie acestor tendinlc,
printr-o analiz[ statistic[.
Analiza noastr[ relevd faptul cX procesu] de vot itt
Parlamentul European se desfbqoari mai degrabX qi din
cein ce mai mult pe linia afilierilor partinice decAt urmlncl
directiile nalionale. Am descoperit, de asemenea, c[ ptr
!70
rn;isur5 ce competenlele Parlamentului European au
lrt:SCUt, partideie politice din Parlament au devenit mai
('(xrzive,
in ciuda diversitigii ideologice qi nalionale tot mai
;,rr
rfirnde intre membrii lor. Cu toate acestea, fragmentarea
rr:rtionali a grupurilor politice are un efect negativ asupra
,',rcziunii. Acest lucr-u sugereazi ci aceastd coeziune este
rrr:ri curAnd afectat5. de dificultatea in a depXqi problema
,rr'tir-rnii colective decAt de diversitatea ideolo gtcd, per se. in
,,,,'neral, aceste rezultate reprezintX Lrn mesaj optimist
l)('ntru
politica democratici a UE intrucAt mai multX putere
l)('ntru
Parlament ar duce la sporirea puterii partidelor
p,oI itice transnalionale.
S.1.
Teorii privind coeziunea de partid
Literatura de specialitate din domeniul qtiinlei poiitice
rlt'spre instituliiie legislatir-e
Ei
despre cromportamentul in
,'rrtlrul procesului legislativ sugereazi faptr.rl c5. existX douX
tilmri de structuri care influenleazi coeziunea partidelor
lrrllamentare:
(r) structurile externe, mai precis structura
rt'laliilor dintre parlarnent qi executir.; qi (z) structurile
irrlerne, mai precis strtictura stimulentelor din cadrul
;rirrlamentului.
Din perspectiva structr.rrilor externe, partidele care
lormeazd legistatir.ul sunt mai coezive in sistemele
;rirrlamentare
decAt in cele prezidenliale (ex. Huber,
9g6a; Shugart qi Caqel', tgg2; Bor,r'ler et a1., rggg;
'l'sebelis,
2oo2, cap.
3).
In sistemele parlamentate, in care
cxecutivul este asociat unei majoritili parlamentare,
rrtrpraviefuirea acestuia depinde, in mod constant, de
srrportul majoritar, intrucAt o majoritate parlamentard
lroate
duce in orice moment ia cdderea guvernului prin
rrcacordarea votului de incredere. Acest lucru motiveazX
lrLrternic
partidele aflate la guvernare s[ incerce sX fie
'fendinle
in coeziunea de partid
coezive intrucAt acestea nu-Si doresc sX piardX prelioasclr
avantaje oferite de pozilia ocupati (Huber, tgcldt,
Diermeier qi Feddersen, 1998; Persson et al., 2ooo).
Guvernele iqi pot recompensa membrii loiali care nu ;rn
nici influenld qi nici rang in partid, oferindu-le funt.(ii
ministeriale qi ii pot pedepsi, in schimb, pe cei mai prrIirr
loiali impiedicAndu-i si ocupe func{ii politice in riitor.s;rrr
s5. fie realeqi.
$ansele
parlamentarilor din partidele aflrtl
la guvernare de a fi realeEi sunt strAns legate qi rlt,
actir.itatea liderilor acestor partide in cadrr.rl gurrernulrrr
(Cox, rgBZ).
Dimpotrirtd, in sistemelc bazate pe
,,separar'('jr
puterilor", in cadrul cirora executir-ul nu poate fi demis rl,,
c[tre o majoritate parlamentari, partideie aflate l;r
glr\rernare sunt mai pr-rlin capabile si irnpunX o disciplirr;r
de partid in rindul sustinitori'lor lor din parlamcnl
(Rohde, r99t; Krehbiel, r99B; Cameron, zooo). Chiar cLrt.;r
partidul care controleazi executivr-rl cle{ine majoritateai rlirr
legislatir', loialitatea falX de liderii cle partid din execrrtir
este mai pulin importanti din montent ce lipsa disciplint,i
nu ameninli suprarietuire;r executir-ului. De asemenc;t,
din cauza faptului cd alegerile pentru executiv
Ei
legislatir
se desfhqoari separat qi, de obicei, la date diferite,
'legdtulrr
dintre actjvitatea unui parlici aflat la guvernare qi
Eansclt'
realegerii reprezentanlilor sii legislatir.i este mult nt;rr
pulin directi decAt in cadrul sistemelor pariamentalt'
(Alesina qi Rosenth a7, tg95; Shugart qi Carey, rgg2).
Dupi cum ardtam in capitolul r, din punct de vedert'
institulional, UE are caracteristicile unui sistem bazat
1tt,
separarea puterilor, in cadrul c.lruia executir.ul (Comisiir)
nu are nevoie, odati ce a fost ales, de suslinerea unt,i
majoritXli in Parlarnentul European pentru a guvernil.
Comisia nu poate inainta o moliune printr-un vot clt'
incredere in sprijinul Parlamentului European qi nici nrr
poate sd-l dizolve pentru a dtice la noi alegcri
172
Sirnon Hix, Abdul G. Nourry, G6rard Roland
1,;rr"lamentare. Comisia poate fi cenzuratd doar de o
rrn.joritate dubl[", qi anume o majoritate de doud treimi
, , u c trebuie sd constituie o
,,majoritate
absolutd" a tuturor
rrrlnrbrilor PE. Acest prag inalt inseamnX, de fapt c5, in
1,rrctic5.,
procedura de cenzur5 din Parlamentul European
',,'
aseamini mai curAnd cu puterea delinutX de un
1':rliament
- intr-un sistem bazat pe separarea puterilor -
'
lr'
,,a
pLrn sub acuzare" preqedintele decAt cu puterea unei
,rr;r.joritili de a demite guvernul intr-un sistem
1,;rllarnentar.
Chiar qi astfel . in sistemele bazate pe separarea
1
rrrlerilor, structura stimutrentelor din cadrul legislativului
1rorrt
duce la consolidat'ea unor organizalii de partid
l,rrlernice
la nivelul acestuia. Aqa cum ar5tam in capitolul
'. rnembrii legisiativr-rlui de la care se aqteapti si aibl
1r'r'f'erin{e
similare in ceea ce prir,eqte o politici sau alta,
lrot
reduce costilrile cle tranzac{ie implicate in formare:r
, ,ralitiilor prin infiinlarea unei organizatii de paltici
il(iewiet qi Mc.Cr.rbbins, r99r; Cox qi McCubbins, 1993: 83-
r';6). Aceasti organiziitie de particl reprezintX, de fapt, un
contract de cliriziur"re er mLrncii in baza ciruia parlarnentarii
lrir'5 influenfi
Ei
{hrir rang in partid presteazi mnnci
,'l'ectir'5 qi contribuie cu capital (de exemplu, colecteazi
irrfbrmalii
Ei
contribuie cu expertizi in domenir-rl politicilor
lrLrblice),
in timp ce liderii distribuie funcliile in cadrul
comisiilor parlamentare qi fr-rncliile de paitid, cornunic[
;roziliile
adoptate de partid qi pun in aplicare termenii
statutului organizaliei de partid. Datoriti unei specializiri
rnai bune qi a unor agende cr-rprinzXtoare, partidul se va
lrr-rcura de un grad redus al volatilitdlii votului
',si
de o
predictabiiitate sporitX, de o incredere mai mare din
parrtea votantilor qi de o eficienlh sporitX in procesul de
luar"e a deciziilor.
Beneficiile asociate afilierii la o organizalie de partid
implicX qi anumite costuri. Uneori partidul adoptd o
173
'l't:n<link:
irr cocrzitrttca de partid
pozitie care ar putea fi nepopular[ in rAndu] electoralrrltti
unui anumit mbmbru al legislatir,ului. in aceast[ situirIir',
persoana in cauz[ ar putea vota impotriva partiilrrlrrt
pentru a semnala sr.rslindtorilor faptul cd pozilia particlrrlrrr
nu este suficient de radicald. In acest mod ins[, mertrlrt'ttl
partidului respectiv ar putea contribui la infrAng,t'r,''r
poziliei adoptate de citre partid f[cind astferl
(';r
majoritatea s[ rertinX inamicilor politici. Teoriile re(:t'trlr'
reconfirmi {hptul ci existi doud motive pentru a tol;t
comunicarea qi decizia
(Pikettl', 2ooo; Castanheira, 2ott;il
in prirnul caz, r'otui este folosit pentru a comttttit,r
anumite pret.erinle legate de politiciie publice, ial rn
ultimul, r,otul este utilizat pentru a ajuta la fot'tlarea tllr{'r
majoritili
Ei,
astfel, la detinerea ptiterii de decizie. Itr;;t
putem presLlplrne liri a greEi c[ atunci cAtrd utr t,I
implic[ punerea in
joc a mai multor mize, motir.r-rl legltl r l,'
delinerera puterii de decizie este mai puternic decAt c't'l rtl
comunicirii.
I)in n"roment ce UE nu este un sistem parlament:li' I'r,
o majoritate la guvelttatre qi o opozi{ie, partidele tratiott;rlr
qi europene care c:onstituie Cornisiar qi Consiliul trebuit'r';'
formeze coalitii in cadn-rl Pzrrlamentului Europeatt rn
funclie cle conjuncturi, de la caz fa caz. Astfel, ne ptttt'ttt
aqtepta ca partidele din Parlamentul European s[ fie rrrrrll
mai pufin coezive decrAt crele clin sistemele parlamentall(' ,:,,r
s5. aibi nivele de coeziune similare cu partidele rlirr
sistemele bazate pe sepzrrarea puterilor. Totuqi, pentt'rt t';r
Parlamentul European are mai pulinX pr.rtere decAt nrttll,'
dintre camerele legislative din sistemele bazate
l)('
separarea pr"rterilor (precum Congresul Statelor Unitt'),
este de aqteptat ca raliunea de comunicare s5 fie cel prr\irr
la fel de importantS. ca qi cea de decizie qi astfel srr
submineze coeziunea la nivelul Parlamentului Europeritrr
ins[, puterile sporite ale Par]amentului ar trebui s[ ducii l;r
o coeziune mai mare a grupurilor de partide intrut'irl
L74
, ris[enla unor rntze mai mari ar trebui s[ genereze
'rrlrlasarea
ratiunii de comunicare de cdtre cea de decizie.
InsX, se poate intAmpla qi inr.ers. Odatd ce partideie
rr,rtionale se bucurX de mai muite puteri, acestea au la
nrlt:mAn5. mai multe stimulente prin care sX influenleze
lrorlLrl in c.are voteazi membrii
,,lor"
din Parlamentul
l.rrr'opean, in cazul in care preferin{ele lor' legate de
1',,liticile
publice sunt divergente fali de cele ale grr-rpuiui
r ulr)pRn de care aparfin. Spre exemplu, studiile de caz
l.r',:rte de voturi cu mize mari arati faptul c[, in momentul
r r care sunt in jo"
interese nalionale impoftante,
,,t'ziunea de partid poate fi subminati, lucru pe care il
\ (
)nr demonstra in capitolele ro qi ti (ex. IJix qi Lord. 1996;
rirrbel
Ei
Hix zooza). in plus. mernbrii PE care fac parte
,lirrtr'-un partid la guvernal'e pe screna politicX nationali
I'ot
resimli o anumit[ presiune, deoarece aceste partide
,rrrrt reprezentate qi in cealaitir rarnur.i :r lergislatir-r-ilui UE
t( lonsiliul) qi, astfel, este foarte plobabil sI aibir nrize
rrn portante in joc in momentul in cale vote:tzir in
| ';rllitntent.
Aceste argumente teoretice acorcli prioritate
r,trLrcturilor institutionale ca fhctori ce influenleazl
r'ornportamentul adoptat in proccsr,rl legislatir'. Am putea
,,ustine c[ aceasti perspectivd subestinieazii rolul
jtrcat
de
lrlef'erintele
legate de politici pr"rblice or-i cle
,,ideologie"
in
r lcterminarea comportamentului de vot al membrilor
I'ariamentuluit.
Dach ideologia este cea care dicteazi votul legislativ,
rrtunci un grad inalt de omogenitate in ceea ce priveqte
lrleferinlele
in cadrul unui partid pentru o politici seru alta
:rl trebui si duci la un nivel ridicat al coeziunii de partid.
l'roblema este cX, de multe ori, ideologia qi interesul duc la
(N.a.) in contextul SUA, lucrarea hii Poole
6i
Roscnthal (1997)
lrclspectivi
mai ideologici asupra votului din Congres.
oferi o
775
'li.rrr
I itrl r. irr r.or.zirr rrr.;r rlr.
;
r:rr,l ir I
p.cclic:tii
cclrivalcrrtt'
rlin
l).n(:t
tlt' \,(,(l(,r.(, (,nrr)iri{,
(Kr-ehbicl,
tgL)s:237).
spre exernplu, clzrci'r urr nlurrijr. rn;n.r,
de membri ai legislatir,.urui
apartina'd
a".,r.,i,,fi
1r;r,rrrr
voteazd la fel in cadrul uniri vot, se prersrrprrr'rr,,,fl
organizalig
d9
nartid
este cea care a gene,.at
irt.r,r*;lrl
coezrune' Insi, in cazui in care aceqti regiuitor-i .r.r,.r;r rir
fel datoriti faptul*i ci impxrtiqeic
aileaqi p.r,1i,r.irr1r,,
rolul orga'iza{iilor
de partidir
""Lo
ce pri'e,ste coczirrr,,,,r,
indife.rent de preferinlele
legiuitorilor,
,r.,' o,. p,,t,,,,
li
stabilit.
-
Pe sclrrt, teoria qtiintei politice
sugereazi ci cxir;rii
eiemente care ii motiveazi pe membr:ii
parlanrcrrtrrrrrr
European si formeze partide qi si aclioneze in mocl r:rt,zr\.
cu toate acestea, este pulin probabir
ca liderii po'Li,r,,r,,,
din Parlamentul
European
^si
fie capabili ,,i i,i,1,,,,,,,
disciplina de partid ia fel de eficient curn o iac licle:r.ii rh,
par-tide
de la nivel nalional. in plus, in .,"*o
""
f,.^;,,rrr,,
explicarea r.ariafiilor legate de co^cziunea cle pnriial't.,.,,,,,
s.gereazi ci trebuie sx luim in calc'l
'r.ariairilt,
(.ir
apropierea ideologicd,
eficienla mocrurui c1e o.ganiza'r, ;rr
plun*ulqi
politic, precum qi evolulia pririncl competcrrqt,l,,
PE. Parlamentul
European reprezinti
nn te.en creosebir ,r,,
util pent*r analiza coeziunii in procesul
c1e r-ot int.rrr,rrr
st^rctr,rrile care ii gur,'erneazi
firnctionarea
au srrft,r.ir
modificdri pe parcursul
celor z5 c1e ani c1e lu p.in,,,t,,
alegeri directe.
5.2.
Misurarea
coeziunii la
nivelul
parlamentului
European
Pentrrr a rndsura coeziunea de paitid rrom folosi rrrr
,,indice de consens" dupi cum urmeazi:
J,1
-
rlrrx{l'i I,, ;li}l
'1i
I
unde Yi se referi la num.lrul cle rroturi
,,pentru,,
{'\l)rimate
de citre un g*lp i in cacl.rl *nui'ot anume; Ni
,!'r-eferi
la numXrul c1e lotr.rri,,impotrit.[',,
iar Ai
i,'l rlczinti
numirui cle ..abiineri,,.
In consecinlir, indicele de consens este egal cu I
,rlrrnci cAnd toli memb.r'ii u'rui pariid r.oteazx imp-reunx qi
':rt.
egfll cLr o atunci cind r'e'rbrii un'i pairid s'nt
rrrrlriir{rli,
ir-r mod egal, int.er toare aceste trei optir-rni ck:
rrrt.- ne exemplu, dacii Lrri
1;ar-Lici
expiirni
3o
c1c r-otn.i
rsi
trr(i. membrii paltidului r.G1on7i
,.penint,,, este r. ir-roi.,
,l;r.ir
oplirinile acestur nrer j,lrr
i strni clirizate in ro r-otr.rr.i
pclltrlt", 1o voturi
,.iri-ri-,i,ti'ir-ii"
Ei
ro
,.alrtineri,,, indiceje
rl(' ('oeziune
este O.
Acest indice de cor:..i.ils e.iie sin'rilar". ciar nil iclentir,
i r irlte er':rh-riri ale coc.ziriri: la riir erul parlermerrteior.
De
(
\('rrpl.r,
.,ind'icele de slrilit,.irl.inc a r-oiulu.i" al lui R.ice
r r'plezinti
difeienta rL'l.i:r,1lr.Ltl ciinile nrrmii.i-rl de votr_rri
1r.lltiLl"
qi numilirl cic i'ctii.r'i
,.impotrir-i" exprimate de
,;rh'e
rrlembrii unui par'Lid impiltiti ia suma votnr.ilor.
lrcntrli" ,si ,,itnpotrir-F."
(Rii:e.
tgzB)r. Cu toate acestea,
1,r',blerna indicelui ltri iiir,e e-ste cr'L nu poate fi foiosit
,rlrr'ci
canti parlame.iarii:rlr
do.r't'ei oplir,r'i cle rot, aqa
.r.r
se intampli in cazui
pailanrentr-rlniÊuropean
(uncle
(N.a.)
Petltltl a tttdsLtt-n cliiclenta intrc nrodr"rl in cale nrenrbr-ii cornisiilor qi
'
.
il.l1i. nrembri de partid. r'oteiLza iii Cougres'r Statcror- unite, Cox
,ri
\lt[]ubbins (1993)
a, elaborat c
'ar.iartir
a inclicel.i r"i ii..' p.irina
.;rst'rni'area'oturilor'"
pe ca.e l-au nunrit indicele cle,,difer.euti'rnedie
'rl'srlutii" (MAD- ntean rLbsohLte cri.fference) i'cazr,rr cirreia se face rnedia
,lrl.r'ertei
absolnte cli'tre proce'tul co'iinger.rtelor .o,.,.,iriil*
-iu,t"
o
'r' t'luiagi parlid care a. r'otit
,,pe.t'u"
Ei
reitur partidului care'a
.,,otat
'1ri'irtLu" i'cadnrl unei serii de se.siuni de vot. c. irlte cuvinte, acesta este
I.t nrili irdicele Rice aplicat niai curlnci clifelen!ei clintre contipge'tel"
,,rnisiilor qi parlide decAt doar intre peutidc. 176
177
'l'cndinte
parlamentarii pot inregiqtra doar voturi
,,pentrtl",
,,impotriva"
qi
,,ab1ineri").
In consecinli, Attini (r99o) a
dezvoltat un sistem de mflsurare a coeziunii specifit'
pentru Parlamentr-rl European, in cazni clruia opliuncit
cle vot cel mai des exprimat5, minus surta dintre cea de-rt
doua qi cea de-a treia optir.rne, se imparte la suma tu.turot'
celor trei opliuni. insii, indicele Attina poate genet'a r-alori
negatir"e in cazul r.oti.irilor indii'idr-rale deoarece, dacX tttt
partid este impirrtit in mod egal intre toate ceie tlt'i
oplir-rni de vot, inclicele Attina produce o valoare ir
coeziunii de -o.333.
Inciicele nostnr cle consetis reprezinth o alternativii ltr
indicii lui Rice qi Attini\ care misoari coezinneat de paltirl
in cadlul Pat'lanre'ntr-ilui Etit'opean (sar,r in oricrat't'
parlament cal'e erre tlei cp{iuni cle vot) deoarece perntilt'
lr.rarea in consiclerlir-c a tuturoi' celor trei opliuni de vnt :'i
inregistreaz5 r-alorile ciirc i'eflecti coezittnea pe o scalzi tlr'
la o la r. in p1us. ai'esie valoi'j date c1e citre indict'lt'
nostrn pot fi compiiiate cti ac'ele':t produse cle ceilalti <loi
inclici. Rezr-rltatele l-it-riistt'c sunt crorelate perf'et't
('tt
vzilorile oblinute de r\ttini, intlr,rcit indicele nostlrt
reprezintl, pnr. qi simplu. o schimbare a scalei tlt'
misurare de la o ia t. lJe asemenea, rezultatele strrrt
corelate cu nivelr-rl o.9B erl r'alolii obtinute de Rice itt crtrt'rt
ce priveqte acele:rqi ciate referitoare la Parlamenttrl
European. Totuqi, rezitltatele nlr au nicio t'aloit t'r'
deoarece indicele nostt.tt qi indicele Rice sunt desttrl tlt'
diferite in cazul partidelor c.:rre tind si se ablinX in mitsrr
de la vot. De exemplu, dac5 un partid este imp[rlit intlt'
1o rtoturi,,Pentru", 1o voturi,,Itnpotrit'X",si 1oo tlr'
,,Ab!ineri",
indicele Rice ar misura partidul ca fiirrrl
complet scindat (o, ooo) in tirnp ce indicele nostrtt rtt'
inregistra partidul ca fiind unul destr-rl de coeziv (o,75o).
Dac5. varialia in ceea ce priveqte dimensiunile globalt'
ale unei majoritdli intr-un parlament nu diferi foarlr'
rz8
Simon Hix, Abdul G. Nonry, G6rard Roland
rnult de la o perioadX la alta, se poate face cu uqurintd o
t'omparalie intre coeziunea unui partid intr-o anumitX
lrerioadd
gi coeziunea unui partid intr-o altd perioadi. Cu
loate acestea, dac.[ dimensiunea globalX a majoritalii
variaz5 in nrod considelabil, misurarea nir.elului absolut
tic' coezilrne al unui partid poate fi der:utantX, intrucAt
t'sic logic fapiul ci par-iiclele r,or fi in mocl ineitrnt mai
("{)ezi\-e
clzrci toate vot' r'ota in acelaqi fel (inti'-r-in vot
..lsinietric") dercAt cjaci votr-il va fi divizat in nicrtl egal.
liigura g.i ilustrea.z:i faptr.tl cai dimensiunea ntajoritiiii
l'rti'lanrerr-riuiui Eriropcan in ansamblul siiu ii lariat
,'rri'isicleriibij inire t9;,9
Si
:oo4. Coezirine:L iirti.egr-riui
l';ir'larrient a ct'escllT intre r979 qi t987 insir,:i si'.izLLt nrai
;ipr.ri. L\-i erlte r,i-ri'inte..gi'upulile poiitice au aj'.ri.is s.l fie in
rrrod inaleirt m;ri soiiclare ir-r cadrul celci cle-a trei:r
li'sislatr-ir:i r'ipr'i-t in caclru'l primei sau c.elei dt.,;r cjncr:a
Il ii.rlai111'1"
Iri'in titi'niLi'e,
ltcnlnt
a
1-rr-tiea
compara i".:-li.,irlr,, i:are
r t'i1ec'ti gi'.rii,.i1 cit' tor-:ziune pe par.cui'sri1 ij;iir iicior
1,t'i'io;;.i-ie
cit,' e.xisir.irti illc P:irliirnelinlui l,r_u'ope:iin"
tit'btrir'. dc:isr"rrreirc:-r, s;i caiculirrn nn inciir:e cie,,r',;cziurie
rtlaiir-ii". \,'cnr lacc iic.est li-tct'n prin irnpirrtir ea ini-jicelui
'lt'
cctits:ns Deitii'Li fiecare gi'r"rp p<;litic (sar-r gli_rp t'rational
'ri
menrl.,r-iktr. PF.) clintr'-o anuniiti perioadl ia inr]icele dc
('on.sens
din aceeasi perioadi pentnr Par-i:rnrent in
,rnszrmblul siru. Voni iinpilti apoi valoarea rezultiiti la z
rrslf'el incAt valolile indicelr.ri de,.coeziune relativi" sir fie
1,r'c.dominaint
intre o gi r, fiind, astfel, comparabile cu
r;rlorile oblinute in c:rzul
,,coeziunii absolute". Acest rnoci
,lc a misura coeziunea este mai adecvat dec'arece explici
Icgirtr-rra dintre coeziunea grupurilor de partide
Ei
,'oezinnea Parlamentului in ansarnblul sdu.
T
17g
'li'ntlirr(t'
irr t.or.zirrrrt,;r
rlr, prrr.t irl
irlit 1r,r !
rl , i
Simon Hix, Abdul G. Nourr', G6rard Roland
Tabelul
5.r
qi figura
S.2
ilustreaz5 trei tendinle clare. in
l)r'imul
rAnd, in general, partidele politice sunt mai coezi\re
rlccAt grupurile nalionale de membri ai PE.
Tabelul
5.r.
Coeziunea relativX medie a celor qase grupuri
1,olitice
principale
t979-t984 1984-1989 1989-r994 1()94-tggg 1999'
20O4
/'\
/'
r' '_--.--l \
i
\
rrjrE 199|1 ,:lj! I
qi(l
liocialirsti
I'PE
l.ilrclali
t irrLrii"sti
:llinga ladicali
Ir'r'zr
o.751
o.888
o.Sti3
o.7.93
o.8i7
o.78r
o.85o
o.751)
o.763
o.Bo4
o.75u
o.77tt
a.7()4
O.7
)l-l
tr.77E
o.'/l;1,
t).75i'
o.iJ31 0.931
0.833 o.897
0.791 0.919
o
7:14 0.787
0156 0.831
o.86o o.g7r
Figu,a
5.t. Nitt.lul de cr:eziune ar
parranrcrftttr*[
]iurrpe,rt
itt
cuTsenlblul
sdtl
. .,\i,'rd:
At'est glafir: ilu-str-eazir
,,inclicerle der con.st:ns.. rnccliu rr. rrr
nirclLrl I'arlar'ertrihriÊurrirea.
in rursambrul sliLr
1x, 1,rir.u,.rri t,,t,,,,,,
scsi*'ikri de
'ot
de#aqurate
_cie-a
l.ng.r unei peir,,liclL
.t.
fno,:
i,,,,i,
cak'ulat r.ii o nreclie mc.,bilii cle rlouir p.r.iJ,,a".
5."3.
Frirrcipalele
tendinte:
ascensiunea
r,*tului
in
junul
afilierii partinice,
cleclinul ,,otrii*; irrl.*"rf
afiIierii na(ionale
-Tabeh-rl
s.1
ilustreazd
indicele de coeziune rerati'i
medie a fieciruia dintre cele qase grr.rpuri politice pri'cipar.
in caz*l tnturor sesiunilor dei.ot i..fiq.,.ut"
i;t";r]Jiut,,i
prin apei nominal qi a fiecdreia dintre cele cinci teglsiatlr,,i
din \g7g incoace. Figrra
s.2
face o comparatie
intr'
coeziunea relativx medie a grupuriior
politici-ai"
n".u,.,
legislaturd qi coeziunea
reiatl'e
m"die u n;;;i'"g..,1,
national de membri ai
pE
din fiecare legislatu.a. r-i-rriit,,
punctate
reprezintx devialiile
standard de liaceste medii.
rBo
i
ti-,i t'eJ':rE
'J...
Itigura
5.2.
Coeziunea relativl medie a gmpurilor politice qi a statelor
membre
Valoarea coeziunii reiative medii inregistrate de cele
.!ase grupuri politice principale din Parlamentul
rBr
Tendinte in coeziunea de particl
Enropean pe parcursul perioadei cuprinse intre 1979 qi
2oo4 a fost de o.8o9. Spre deosebire de aceasti t'aloare,
coeziunea relatir'[ medie inregistratX de fiecare dintrt'
grupurile nalionaie din PIi in parte, din toate cele r5 statt'
membre, pe toati aceasti pcrioadi, a fbst de o.6o3, adici
o r,aloare semnificatir. mai mici.
in al ck:ilea lAnd, in timp ce coeziuuea de partici ir
crescut, coeziunea la vot a gmpulilor natioi-iale din PE, it
scizut. Coeziunea relatir.i medie a celor qase grupttri
poiitice principale clin Pallarttc'nt a crescut c1e la o.8r4, irr
prima legislatnri, la o.889. in i't'a c1e-a cincea legislaturi"r.
Irrin contrast. coeziuneai relatirit rnedie a fiecrinri gntlr
n:rlional din PE in parte a scitzttt de lir o.667, in pt'itrtir
legislaturi, la o.589, in cea de'-a cirrc'en legisiiittrri.
in al tleilea rind, tabelul
5.t
iinstreazi cir cele dorri
gr"uptu'i politice mai mari, socialiEtii qi PFE, au fost. irr
general, rr-mlt mai coezir-e dec'it particiele nrici. Vzrloat't'tt
coeziur-iii relatir,e rneclii a r:elr.,r" do',ri particlr: mari a fr;sl
clc o.8zl, in prirna legislatura.
Ei
ii r:t'e,sci-rt la o.9r4, in {rt'rt
cle-a cincea legisl:rturi. Llti tc-rate: acestea, in n-iotl
interesant, in crea de-zr patr it
Ei
in cca ctre-a cincrt'lt
legislatur[, r'erzii s-alt dor-etlit a ti inttlt mai coezivi decitt
oric.at'e dintre cele clor-ri gi'r-rpriri niari.
in genet'al, c.oeziunea de pat'tid a crescnt, iitt'
coeziunea na{ionalh a scizttt. In tirnp ce pat'ticlele ntati
snnt mai coezi\-e, parlidele tnici stit'it mai pr-rtin coezivt'.
Totuqi, ntt pt-ttem spune in baza acestui set de date dat'it
aceste tenclinle reprezinti rezultatul scl-iimbirilor'
sun'enite la nivelul competenlelor Parlamentr-rlrri
European sau al schinibirii aspectului intern irl
grupurilor politice ori dacir se datoreaz[ ambelor I'ariantl
combinate.
Simon Hix, Abdul G. Notiry, G6rard Roland
5.4.
Factorii care influenleazi coeziunea
de partid in cadnul Farlarnentului
European
Fentru studierea factolilcr care influenleaz5 moclelele:
schimbdrii coeziunii in cadnrl fiecirr"ri partid politic, r,crn
recurge la o analizi stiitistici. \'om prezenta, mai intAi,
variabilele trtilizate in aceasti analizi qi, n-rai apoi, r'om
arita care snnt rezr-ritartele olrtinute.
5.4"r
Variatrile
Var:iabili clependent:i consi5 in incliceie coezinnii
relative meclii al fier:iiluiil clintle ceie
=sase
grupuri politicc
principalc, in fiecale dintle perioadele de cAte
56
cle h-ini
cuprinse intre iulie tq7g qi itinie 2oa1. Cinci d'intre
grupurile poiitice ziu ir;st pr-ezcnte in toate cele cinci
legislaturi, in timlr cre riiiir'l cliirtre gn-rpurile poiitict,
(r'erzii) a fbst prezr:nt doai' in
iratrtr
dintre acestea. Acest
lncrn ne dir ui-r total de zgo cie eEantioane (5 partide in
5o
cle perioade, pius r partid in
4o
de perioaicie).
Vom utiliza trei tipurl clc' r,ariabiie explicative: (t)
caracteristicile votului prin apel nominal; (z)
caracteristicile grupurilor politice:
Ei
(S) o evaluare a
puterii Parlamentului Er-rropean.
Pentru primul tip cle variabile, r'om utiliza numlru]
cle voturi prin apel nominal intr-o perioadi datX (Nr.
VAN)3. Includerea acestei variabile ne permite si
investigim dach mai multe voturi prin apel nominal ar
reduce sau ar'creqte coeziunea de partid. O frecven![ mai
, (N.a.) Aceasti variabild se inrparle la rooo; in
"stimati
suttt fo:rrle rrici.
caz contrar:, coeficienlii
r8z 183
'l't:r
rr I i rr It: i n t:or:ziturcir clc
ltar.ticl
mare a votllrilor pdn apel nominal ar putea indicir
schirnbXri in ceea ce pri'eqte gradul de importantd irl
chestiunii dezbitute deoarece, dac5 o
-propuner.(,
legislatir.d creeaz5. polemici, ne putem aqtepta sX fit,
propuse mai rlulte amendamente qi, astfel, sX aibi kr<.
mai multe runde de r-ot.
Studierea ca.acte'isticilor gr'pului politic presuLlrrr(,
obse^'ar-eer unni nu'rir c1e r-ariabiie care miioa'ir
irnpactui rniirirnii gmpului
Ei
al diversitilii intel't,,
nalionale qi ideologice, asupra coezirinii de particl. irr
prim,l rAnd, \-om incl.de mirimea gmpr,rlui ca lrr
procentai ai tuturol n'ienibriioi' Pallamentului (Mririnrcrr
gmpuiui poiitic:)" Fierticlelr lnriri au toate qansele si st,
legiisea-sc.l rnai clrs in lindr_il nra3orit.ilii, pur qi siilPlrr
clatoriti ir-ririrriii lor'. iiaci se intilmplx astfel, raiirnrild irr
far,oa.ea creEterii c,.eziulrii s-ai- putea sir fie ,rri
puternicer, rleroaLece lln perii,id care se regdsegte mai cles irr
i'inchil rnajoritliitii;ri'e nrai rllrlte mize care ii
lioalr,
cleternriria rnerll;l ii .sli st,: l'onrr;oltc in mocl coezir'. lii.llrti;r
dintre nririmea lin:-:i
iriiiiicl Ei
nir.eh-il coezmnii nrr ersr.
neapiliit o leiatie rronoioni intlucit este posil-.ii cr,
;,,r
particle n'iici c1e cent-i'Li sir fie:icior-i pir'otanti mai rres. irr
oricare clin aceste ciizuli. mirinrea poate avea un elirt'l
pozitiv asr4lra coeziunii.
In al doilea land, pcntru a m.lsura gracir_rl rlc
dir.ersitate nalionarli din cadrul u'ui gt.,p politic, \,.rrr
utiliza nivelul de fragmentare
,," aI gr.upului intr.t,
partidele nalionale cal'e il fbrmeazi ( Fragmentarr,ir
nalionali). Vom folosj metoda de cajcul Rae
Gg6Zl
pentru a ntdsura unci forle politice, r,rnde grupului politir
se calculeazi dupd cLrrn urmeazS.:
nt
Fructionareu nutionalitl
= r
-
I.';,
j=r
,Tdg S;i reprezintd participarea unui partid nalionalT
rrr cadrul unui grup politic i cu ni partide nalionaie. Aqi
('urn
se obsen'5. in figura
5.3,
fragmentarea nalionald a
r'r'oscut in cadrul celor doud grupuri politice principale.
,,\cest lucru este, parlial, rezultatul extinderii succesive a
t lli,
incluzAnd state mai mici decAt media
gg,+,
dar qi
rt'zultattil expansiunii acestor grupuri, pentru a includeie
rruri multe partide nalionale care anterior fxcuseri parte
,lin cadrul unor grupuri mai mici. Fragmentarea poate fi
1r'ivit5.
ca o nrodalitate de solu{ionare a problemei actiunii
colective discutate in capitolul z. intr-ader-ir. in cazul
lragmentirii reduse, de exemplu, a unui partid cu o
rlclegalie ampli dintr-un stat membru
Ei
cu delegalii mai
rrrici din celelalte state membre, se va ajunge mai r_rrsor la
rrri acold intmcat deiegalia nalionald rnai numeroasl r'a fi
rrrai pulin tentatX sX profite de pozilia sa fa![ de celele]ate
,lt'legatii mai mici. Oricnm, o astfel de delegatie s-al afla
rrrtr-o pozilie de hegemonie c.larl qi ar avea
ilrteri
nrai
;rnrple cle st;ibilire a agendei. Pe de alti parte, in caz;nl
rrnei fragmentiri accentuate, cum se intAnrplii in cazr,rl
lrartidelor
fbrmate din multe delegalii nalionaler miiri din
toate statele membre, tendinla r.a fi aceea ca fiecare
tlclegalie si
linX
cu dinlii de pozilia sa fhcAnd, astfel, ca
negocierile pentru stabilirea unei pozilii comrine s[ fie
rnult mai dure.
t (N.a.) Acesta este pur qi
grup politic de o m[rirne
rndsurat.
simplu un efect mecanic deoarece adiugarea unui
mai micd decAt media creqte gradul de frac{ionare
184
r85
Tendin[e in coeziunea de partid
Diversitatc ideologici (linii groase)
iulie 1979
ianuarie 1982
iulie 1984
ianLrarie 1987
iLrlie 1989
iarnraric 1992
iulic 1994
ianLrarie 1997
iulie 19t)c)
ianuarie 2002
Irrac:tionalca nationali (Iiniile purrctatcI
Figura 5.3. Frac{ionarea na{ional[ qi diversitatea ideologicd in
cadrul celor doud grupuri principale (sociatigtii qi PPE)
ln d treilea rAnd, pentru a mesura profilul ideologic al
unui grup politic, vom folosi niqte date exogene consacrate
(:are
reflectX poziliile adoptate de partidele nalionale in
prirtn{a anumitor politici publice: baza de date a Grl-rpului
tle Cercetare a Programelor Manifest (Manifestos Research
(h'oup
dataset) (Buclge et al., 2oo1). Pentru inceput, vom
lnaliza situarea pe axa stAnga-dreapta a fiecirui particl
nationai din cadml unrii grup politic, in fiecare dintre
lrerioadele
de gase luni cuprinse intre 1g7g
Ei
2oo1s. in baza
lrozilionirii
partidelor na\ionale pe zr.xa stAnga-dreapta, s-a
t'alculat pozilionarea medie pe axa stAnga-dreapta a fiecXrui
glup politic prin rnriltiplicarea pozitionilii fiec[rui partid
rrational din cacL'ul grupului crr procentajul
t'LLroparlamentarilor acelr.ri particl national in cadrul
gllrpului. Arn calcr-rlat. ilai apoi, douir variabile: (r) distanla
<lintre pozilionarea medie pe axa stAngir-dreapta a grupului
lrolitic
qi pozifionarear nedie pe axa stAnga-dreapta a
l'ar'lanientului Eriropearr in intregLil siu (Ideologia
grtrpr-rlui politic) qi (zj tliw'sitatea icleoiogicd interni a
glLrpr,rlui politic (Diveisitatea iclerclogici). Aceasta din urtni
l fb-st calculatX dupi ctril rtrmeazS.:
ni
Diuersitctte ideoltx.l ic,i, = I
I
NP,
-
MIiDIA,
I
S;i
j-- r
unde NPj este pozilionarea pe axa stAnga-dreapta a
partidului nalional
j, MEDIAi este pozilionarea medie
ponderatX a grupului politic i, qi Sji reprezint[ participarea
partidului nalionai
j in gr-r-rpul politic i. Dup[ cum se
obsen.d in figrra
5.3,
a existat o i'arialie substanlialX in ceea
s (N.a.) Folosim unitatea de mS.suri "integrati" bazatl pe axa stinga-dreapta
furnizatd de Budge et al. (zoor) care include declaraliile manifest ale
partidelor in ceea ce priveqte chestiuni de ordine socio- economicd qi de
ordine socio- politicd.
LB7
)
I
r86
'li:nrlirrtr:
irr t:or.zirr rrt,:r rlr'
1
r;rll itl
ce priveste diversitatea icleologicir rlirr t:;rrlrul c(!lor' (l()uij
grupuri politice principale qi in ceea ce priveqte divcr.sit;rlr,;r
ideologici crescAndX a grupului PpE incepAnd cu lgti'/,
varialiile diversitdlii ideologice stint rezultatul schinrlr;ir.rr
apartenenlei rnembrilor la grup qi a schimb[rii pozitiilor.
ideologice, aqa cllm se specificX in programele manifest ;rh,
acestor partide, in momentul ir-r care au loc ale.g,,rr
nafionale. in mocl special, sporirea dii'er-sit5lii ideologict, ;r
grupului PPE poate fi explicat[ de extinclerea UE care a rlrr,
la creqterea caracterului etelogen al membrilor in carl'rr
grupului politic
$i
la expansiunea grupulr_ri
ppE
lrrirr
incorporalea mai mriltor gnrpuli rnici. De exemplu, t.;r
rezultat al fi-rzir-rnii mai multora dintre grr-rpur.il,,
consenatoare mici in cadml PPII, grupul
ppE
este acunr t,ir
o
,,biserici cu mai
'-nilte
conf-esiriri" care include crerstirr
democrali de centru, consen-ator.i apartinAncl aripii rh,
dreapta qi partide nationaliste.
In al patrr-rlea rAnd, r-iltitna. i'ariabili care refk,t.l;r
carercteristicile interne aler grLrpiLlLri politic este reprezen La r ; r
de procentnl europa.lamentiirilo. rlintr-rin grup politic crrr.t,
fac parte din partideie nationaie aflate la gr,riernare (,,,,
PNG). Aici r-om utiliza datele pr.ir-ind
-stnrctur.a
partinicir ;r
guvernelor clin Europa, descrisi c1e Miiller qi strorn (zooo),
pe care am actualizat-o in 2oa4, aclir,rgAnd propria noastr.;i
cercetare. Aceast[ r,ariabild analizeazi probabilitatea .rr
membrii Parlarnentului din cadrul partidelor aflate Lr
gu\rernare s[ voteze alituri de grupul lor politic. Nu estt.
insd foarte ciar a priori care ar trebr-ri sd fie efectul acest.i
variabiie. Una dintre posibilitdli ar fi ca un numdr mai mart
de membri ai PE care fac parte din par-tidele nalionale aflatt,
la gut'ernare sX o diminuare a coeziunii, ca urmare ir
faptului cd aceqtia ar fi fo4a1i sX r,oteze mai curAnd aldtur.i
de
lara
lor decAt ai5turi de grupul politic european. Cu toatc
acestea, putem susline cd odatX ce se ajunge la un acord irr
cadr"ul Consiliului, acesta va beneficia de o sustinerc
rBB
lrrrternicX
in rAndul tuturor partidelor aflate la guvernare,
irrl acestea din urml ar putea face presiuni asupra
rrrembrilor Parlamentului pentru ca aceqtia sd suslinX, la
rjndul ior, respectirul acord in Parlamentr-rl European.
,,\t:est lucm este mai mult clecAt posibil si se intAmple in
t rrzlrl in care un grlip politic european este puternic
rlprezentat in Consiliu (cfrn. Hoyland, 20oS).
in cel de-al treilea tip de variabile explicative, inclndem
lurtru
r.ariabile care mXsoar5 puterea Parlamentului
l',rLropean. in prirnr-rl rAnd, includem trei r-ariabile fictive
rt'prezentAnd creqterile puterii Parlamentului ca Llrmare a
, t'lor trei tratate cle reformi, incepAnd cu mijloctil anilor
,'io: Actril LTnic Er-rropean (AIJE),
c.are ia valoarea o penti'i-r
liccare perioadi pini in ianuade-ir,rnie t9B7 qi vaioare r,
,lrrpi aceea; Tlittatul de la N{aastricht (Maastricht),
care ia
r rrloarea o pentrr-r flecarc perioadi pAnd in iauuar.ie-inrrie
r993
-si
valoaLc r, dup.l aceea,
Ei
Tratatul de la Amsterdarii
(,\r'nsteti'clarn),
cale iit r.aloarea o pentru fiecare per"icacli
lrirni
in izrnualir'-ii-rnie rg99
Ei
valoare r, dupl ac,eca. in al
,loilea rirLcl, \-oirl inclr-rde o erlti r-ariabil,l (Tendinta)
rt'prezentiiid tendinla oiisc-n'abili in timp, intre 1979
Ei
:roo4, carer i:r r-aloarea 1 pentnr prima perioadi de
,sase
iuni
(irrlie
- clecenrbrie 1g7g), qi r.aloarea z pentr-u cea de-a dotizr
1rerioad.l,
qi aqa rnai departe.
Pe lAng[ constanta teoretic5. sunt incluse qi c,inci
i'ariabile fictive care reflecti grupurile politice (ppE,
l.iberali, Gaulliqti, StAnga, Verzi). Aceste variabile fictir.e
sr-rrprind efectele prodnse de factorii de par-tid specifici care
rru variazi in tirnp. Valorile asociate cu aceste variabile
lictive reprezinti diferenlele dintre nivelul de coeziune al
lcestor grupuri politice qi socialiqti, grupul nostru de
referin!5. Regresiile care includ aceste variabile fictive nu se
r:oncentreazi asupra varialiilor dintre grupurile politice, ci,
nrai degrab5, asupra tiparelor de variafie din interiorul
('iecdruia
dintre aceste grupuri politice. Acest lucru este
189
'l'cndin{c
important de relinut cAnd interpretim rezultatele analizt,i
econometrice.
in final, vom include variabile fictive pentru cele tn,i
ex[inderi ale UE care au ar.ut loc in aceastd perioadi: prirrrir
extindere, cu integrarea Greciei in rg8r (care ia valoarea o
pentru fiecare perioadi dinainte de ianuarie 1981 qi valoart,
r dupi aceea); a doua extindere, cu integrarea Spaniei
Ei
rr
Portugaliei in 1986; qi a treia extindere, cu integlalt,rr
Austriei, Suediei qi Finlandei in t9956.
5.4.2.
R.ezultate
Tabelul
5.2
ilr.rstreazd rezultateie calculelor ieg;tr <lc
niveiul coeziunii rerlative din Parlamentui European, intl.
anii 1979
,si
zoo,1, cu ef-ecte fixe pentru padide (r.elatirt,
pentru socialiqti). Obsen-im, mai intAi, fhptul ci varizrhjlt'lt,
,,Fragmentarea national:i"
rsi,,Mirinteii
gnlpului pl,litir'''
sunt clestrrl cle stritrs legate intre ele, la fel cnni surit
;,;i
variabileie cer indicir plrterea Parlame.ntului Europeiln
[ALii
.
Maastricht" Antsterdam) qi variabila
,.Tendinte
".
1,,
consecin!51 \'ont I'erifica acuratelea rezr-rltatelor noastr.{: rrr
ceea ce plir-eqte arceastii problemX prin neincluderea Lurt'iir
dintre cele doui variabile corelate in modele separater.
6
(N.a.) Datcle cle reterintii nrerg pinr in zoo4, cleci nu inclucl extrncrt-rr';r
Parlamentului European la un nurnir de repr.ezentanli din z5 cle tirri.
z (N.a.) Am'erificat, de asernenea, alte posibile problenie. in print.l r.irrl,
instabilitatea
'ariabilelor
dependente poate fi un motiv de ingr-ijorar.r'
deoarece averri in discutie
5o
de perioade ternporale. I'otugi, cleniiaiea dr,
teste pe sursele unit:ililor din listd duce la respingerea ipotezei nule rr
instabiliteiii. in al doiiea rAncl, pentru a verifica heteroscedasticit:rtea arrr
utilizat efecte fixe qi erori standard corectate pe paneluri. Astfel, arn verificat
atat heterosceclasticitatea, cat qi corelalia la nivelul grupurilor politice. in al
treilea rAnd, pentru a verifica auto-corelalia seriald (daci tennenul de eroar.e
pentru un grup politic este corelat pe parcursul diferitelor perioad.
temporale) am specificat modele care corecteazd autocorela{iile de ordirr
prim qi secund. Acest lucm nu a schimbat direc{ia sau semnifica{ia
rezultateior rapoft ate.
190
De pe urma acestor rezultate se pot trage mai mllite
,'oncluzii. in primul rAnd, o cre$tere a mdrirnii grupului
politic va duce la un nivel mai ridicat al coeziunii. De fapt, o
t rcqtere cu
S
procente a punctajului de distribulie a
Iocr-rrilor in Parlament citre un grup politic corespunde cu o
r'r'cqtere de o.19 procente a coeziunii grupului respectiv,
rrrirsnrati confonn indiceluis. Acest lucru confirtni ideea
t'onform c[reia o creqtere a mS.rimii grupului politic poate
ir riluenla rezultatul legat de o politici sau alta ficAncl, :rstfel,
('ir
rnizele votului s[ fie mult mai importar-rte. Acesi efect are
, irnportan![ majorh in a exp]icra cre$terei. nivelului
,,rczinnii intrucit principalele gmpuri politice (socialiqtii,
qlripul PPE, libelalii qi verzii) au ai\-ut tendinte de exiiudere
lr('
parcrusr-rl ultimilor ani, qi cti atAt nrai vizibil cir,rpi: anul
l(,)89, in tirnp ce grupurile politicr: mici au delenit mai
Irrrt'ticrrare qi nrai pLrtin coezi\ e.
Tabelul
S.2.
Factorii cale infhieiitcirzi c'lezittuea de
l,lirtid
N{odei r N{odel
"
N{oCel'3 \{odel
4
r rn st:t ntii ().833*
o.674 o.826 o.B;38**
(zz.16) (zl.tl) (z q6) (z
Nr'. de roturi prin
rrpel norrrinal
-o.1o5* -o.l o2" -o.o7t) -o.o:15
(z r6) (z os) (r.+8) (o.69)
N{iirinrea grupuiui
nolitic
o.033* o.o3B" o.o27 o.051*
(s.is) (s
sr)
(2.s6) (+.rs)
Irlziciionarea nationall -o.zo7"'" -o.192* -o.202
(s.82) (s.+s) (s.zz)
8
(N.a.) Elasticit[1ile substanliale sunt calcuiate pentru mediile variabilelor
clependente qi independente, utilizAnd rezultatele obtinute in modelul
3.
191
Tendinle in coeziunea de partid
-A/otd: Variabila dependentX: coeziunea relativi a grupului politic
<:stimali prin efecte fixe cu erori standard ajustate pe paneluri qi
corectarea heteroscedasticitriiii
Ei
zr corelaliilor dintre partide.
Statisticile-t fixe, intre paranteze:
'"sernnificativ
la to%o;
"*
semnificatir, la
5
%o
;
***semnifi
catir. la r?6.
in al doilea rAnd, cre$terea fragn-rent[rii interne a unui
grup politic in jtirul
afilierilol' nalionale scade coeziunea
partidelor. O creqtele de ro prc,oente a nationale a unui
grup politic duc.e la o scidere cli 1.9 pl'ocente a coezir.rnii
grupului. Acest lucrn confirmi ipotcza legati de problenra
acliunii colecti',-e interne dintre partidele nalicnale in cadrLrl
Parlamentului.
in al treiiea rAncl, r-arial-iilerle ideologice nlr ali un efect
semnificativ asr-rpra coeziunii de pafiici. CAnd un grrlp
politic se ir-rdepirteazir sau se apropie de media
Parlamentului European in intregul silr, coeziunea grr-rprilui
nu este afectati. De asr:nrener',. cind nn grllp politic devile
rlai eterogen clin pr-rni:t
'-le
r-erderre icierologic (cAnd creqte
cliversitatea ideologici) cocziur;e:r grlrpului nu descrerste. Cli
alte cur.inte, efectul dir-cr'sitaiii n:rliorrale interne este nlai
pregnant qi mai semnificatir- decAt efectul diversithtii
ideologice interne.
Aceste dou[ rezu]tate duc la o interpretare specifici a
eficacit5lii discipiinei de paftid in Parlamentul European.
Faptul ci varialia diversitilii ideologice nu are niciun efect
asupra coeziunii demonstreazd cd r.'arialiile coeziunii de
partid nu pot fi explicate doar de preferinlele poiitice ale
membrilor Parlamentului
Ei
de cele ale partidelor nalionale.
Preferinlele pentru o politici publicd sau alta conteazd, in
mod sigur, in formarea partidelor qi a coaliliilor, aga dupi
cum vom observa in capitolul B. Totuqi, acestea nu explicd
coeziunea din cadrul gmpurilor politice. Cu alte cuvinte,
faptul ci membrii Parlamentului sunt mai mult sau mai
pulin coezivi nu se datoreaz[ faptului cX aceqtia au
Ideologia grupului
politic
o.ooo -o.oo1 o.ooo o.ooo
(o.6q) (t.sz) (o.og) (o.gs)
Diversitatea ideologicd o.ooo o.oo1 o.oo1 o.ooo
(o.gs) (r.6o) (o.go) (o.zr)
% partidelor nalionaie
in guven-r
o.o44* o.o4B* o.o42* o.o52"
(s.sr) (s.62) (:.t.o8) (s 6o)
ATJIi -o.o6s** -o.o66'n* -o.o:17
(z.ss) (z.BB) ( r,91.)
N{aastricht o.or"4 o.o12 o.04i
(o.6+) (o
s+)
(: 19.)
Amsterrlanr o.o54^ o o53* o.o35
(z.ss) (2.+s) (+
s:)
]i.''r,f *ar]
-
o.oo4* o.o03- o.o04
(2.+q) (z.rs) (+ os)
PPE
----
o.o33 o.oll:l 0.fl'it o.o:14
(s.gr) (s os) {t.
r7) (s
so)
Libr:r'aU o.o47 o.o5:l O.(r:l.q o.o7i
(:t. tt )
(:r.:ro) (:
;S;
(+ tz)
Stinga -o.oo:l o.o6r -O.OCJ:7 o.oz6
(o.r6) (2.9r) (o
33)
(r.oo)
Gaulligti -o.041 o.()3o -n.r-r4[:i -o.o07
(t
tz)
(t.zg) (z o7) (o.z+)
Verzi o.06z* o.o86* o.ob5 o.o8r
(s.os) (s.Bs) (s.zz) (.;.ss)
Prima extindere o.o12 o.o12 o.031 -o.o02
(o.68) (o.66) (t.zs) (o.rz)
A doua extindele -o.029 -o.o25 -o.oo7 -o.o84*
(t.zr) (t.++) (o.sB)
Q.st)
A treia extindere o.o04 -o.o12 o.o22 o.o11
(o.zz) (o.6s) (r.rB) (o.ss)
Egantioane 290 290 290 290
R-la pdtrat o.495 o.455 o.473 o.4o1
192
193
Tendin{e in coeziunea de
preferinle mai apropiate sau mai indep[rtate. DacX s-:tr'
intampla sd fie aqa, atunci analiza factorilor econotnetrici itt'
fi cletectat acest efect. in schimb, ceea ce descoperim este cli
varialiile dir.ersititii ideologice sunt amoftizate cll suctr('s
prin prisma disciplinei impuse de c[tre organizaliik'
transnhlionale de partid. insi, abilitatea pafticlelor'
europene de a-Si disciplina nlernbrii este iimitati rlt'
fractjonarea na!ional5.. Cu alte cr-trinte, partideie nalionalt'
sunt capabile si dephqeascii, par{ial, problemele acliri.ii
colective prin consimlimAntul de a t'ota itnpreuni
1lt'
marginea majoritilii chestiunilor'. l'otriqi' abilitatea lor dc :r
aiunge la un consens este limitatii de gradul de fragmentztt't'.
tj" u.eeu, gradul de r'.arialie al c,ezitttlii iqi are explicalia irr
diversele dificultili intAmpinate in tnomentul stirbilirii unr ri
acord, incliferent care este chcstitrnea in pririnla c5.rcirt
trebuie si se czrdl ric acord.
Toate acestea sunt aspe'cte ilrtt,r'esante pentru donrenirrl
qtiinlei poiiticc. Ille rre clentonsrt|ciLzi farptul ci, itt cir.zLrl l'l'1,
se respinge ideea r-rnei teot'ii i1
(:o{rziunii care si sc baz'ett'
doar pe prefel'infele pentt'ti o
;,olitir:il
publicX satt ait:r' Pe tlt'
alte parte, sublitriazir faptul c:1 f|agnientareauntii partitl
reprezintd un impediment in clepiEirea problemei ac':!ir.rnii
coiective interne.
in al patrulea rAnd- procentajul membrilttr'
Parlamentului care fac parle din partide aflate la gtwernart
are un efect seurnificatir'. insh, numXrLrl mai ridicat clt'
membri ai PE din cadrul partidelor aflate la guvernare it
dus, de fapt, mai curAnd la o coeziune de partid sporitX, ttrr
redusd. Piesiunea exercitati de partidele reprezentate irr
guvernele nalionale duce la un niYel mai ridicat al coeziunii,
nu la unul mai mic. Trebuie relinut faptui c5' Parlamentrrl
European, in general, nu are capacitate de iniliativri
legisiativx. Comisia este cea care deline inifiativa legislativir,
ei este cea mai preocupatd de perspectiva unui vetot in
Consiliu. in cazul in care Consiliul adopt[, mai apoi,
194
l)r'opunerea
legislativi, ne putem aqtepta ca partidele din
rirrvernele nalionale s[ exercite presiuni asupra
t'rrroparlamentarilor lor pentr-u a se asigura cX legislalia
tr'(:ce pragul PE. Prin urmare, acest lucru reprezinti o
,lcscoperire noul qi interesanti.
in al cincilea rAnd, rezultatele noastre confl'mX faptul
,'i grupurile politice au devenit mai coezive in timp. in ceea
t'r' priveqte tratatele de reformi, Tratatul de la Arnsterclam a
;rvttt ttn efec[ clar in ceea ce prir,eqte cleqterea roeziunii de
I'rrtid,
in tintp ce ir-r cazul Tratatulr,ri de la N{:rastlicht
lrrc'mrile nu itll st;..t ia fel. Nivelul coeziunii de pariid a
)r('irzut odatir cli intlirrea in
-'igoare
a AUE. Grr-ipui'ile politice
;rrr fost cu ii procente rnai coezive dupi introducereer
'l'r'atattrlui
cle ia Arnster-dam clecAt inainte c1e intxrducrreil
;rt'e'stuia. Ar-:est hrclu ilustreazX probabil intportanlat
'l'r'atatu-lui
de la Anisterdam in ceea ce priveqtc refrirma qi
r.lrorirea conrpeten{elor legislative ale Itaila-nrentuhri
l,tu'ope:r:1, ri,;rii
"a,t'tt
Ciscutatl in capitolul 1.
r.^cesit
lr-tcnt
irrrlir:I, dc'ascinerlea. terptul c5- autoritatea spix'itl a
l'iillaincirtrilui Eurui)e:rn a dus mai culind la. c'reqierea
, [r'c.1t la di'sclegteri::r coeziunji de partid. M:ri sr-ri;linierl
,si
lrrptul cii extinderile succesir,er ale UE nu an avnt un efect
scmniflcativ aisupr:r coeziunii de partid, cu toate ci ne-am fi
llrtut
arstepta la un efect negatir'
-
efectele extinderii sunt
srrrpinse de evaluarea anterioar[ asupra fragmentdrii
rr:r!ionale.
in al qaselea rAnd, daci analizdm coeficienlii pentm
flecare dintre grupurile politice
,
obsen'5m c[ grupul PPE,
liberalii qi r.erzii au avut tendinla de a fi mai coezivi decAt
socialiqtii, restul grupurilor fiind egale.
195
I
Tendinte in coeziunea de partid
Competen{ele Parlamentului European
Tandinlc in.d.:iuilea Faltid.!or
r@
! "' :'-"""""^"'-'-""
Fitltu'rL
5.21.
["ctt:torii r:hcie ctu'e influer\tattL tLtttziunecL dt:
ptrtid
-\'otd: Plcci.ncl cle la lezultatele modeii,ilui r clin tabejul
5.2,
figtrt'rt
ilustreazit efectul schinritirrii unei clevia{ii stanclard
(fie nrai
-*us,
fie tllti
jos
clc la merciie') in ceea ce priveqte gradr-rl cle ti'actic-rliarc naliontllil irl
ceeil cc pliveqte nivelul de coeziutre relativi a rtnrti grup politic in caclrrrl
prirnei
Ei
in cadrul celei de-a cincea legislaturi, menlinincl toate celelaltt'
r,ariabile la valoarea lor medie.
Figura
5.4
iiustreazi efectele relatile a doi dintre factorii
cheie care influenleazX gradul coeziunii de paftid in
Parlamentul European:
(r) nivelul diversitilii nalionalc
interne, exprimate prin fragmentareagrupurilor politice
$i
(z) puterea institulionalX. Se observ5 o cre$tere ir
fragmentirii nafionale
,
de exemplu, atunci cAnd un gnql
politic se exrinde pentru a integra noi partide membre, acest
lucru ducAnd la o descre$tere a gradului de coeziune al
grupului politic. De asemenea, creqterea puterii
796
l)arlamenhrlui European prin tratatele de reformd, din anii
'8o
qi 'go,
a dus la constituirea unor partide transna{ionale
rnai bine organizate qi mai coezive. in plus, amploarea
cf.ectului puterilor sporite ale Parlamentului este mai mare
rlecAt efectul diversitdlii naSonale. Un partid care a arttt un
grad scizut de fractjonare nalionalX in prima legisiatr-rrd, dar
;r cimi fraclionare internfl a cresc.ut pAnX ia cea de-a cincea
It'gislaturi (de exemplu, ca rezultat al acceptXrii de noi
rrrembri) a fost, in ciuda acestor lncruri, mai coeziv in cadrul
t'crlei de-a cincea legislaturi decdt in prima. Acest lucru a fost
n'zultatul faptului cX procesul der infrptuire a politicilor
('onlunitare
a pus in joc
mtrlte nrizer impunAnd, astfel, o
rr'liune mai coezivi. Este, practic, dovackr clarX a faptulr-ri ci
l)r.itcrea
de a influenla politicile p-,:lrlicr' este i-rn factoi. cheie al
t r ieziunii in parlamente. Cr-r cAt un parlament are md multi
l\lrtere,
r:u atAt r-or fi partidelc nric:i mai motivate si se
rrncasc5. gi sI fbrmsze un bloc ctrezir-c:1rc si concureze clr
t ,'lclalte blocuri politice pentlu ar.qi arsigura scopurile
colc:c'tive legate de o politic[ pr-rblicri sar-r alta.
5.5.
Concluzii: o putere sporitX in ceea ce priveqte
procesul de inf[ptuire a politicilor publice duce la o
coeziune de partid r:idicati
Rezultatele noastre indici taptul ci partidele politice din
I'arlamentul European au devenit din ce in ce mai bine
olganizate. Coeziunea gmpurilor politice a crescut in timp
<lcoarece grupurile principale s-au extins
Ei
deoarece
l'}arlamentul a inceput si delini tot mai mult5 putere.
Aceast[ creqtere a coeziunii a apirut in ciuda creqterii
f'r'agmentiriinalionale interne a partidelor despre care am
tlemonstrat c[ are un efect negativ semnificativ asupra
<xreziunii. Acest lucm indici faptul c5. partideie
transnafionale europene au un efect de disciplinare asupra
197
, l, !: :::l
Pisr-*l
i-i:ii . r.,:,i i
t{e;:rl
q{d
l f..:.;-x.';
iis.--
.u: :::: i
Tendinte in coeziunea de partid
partidelor lor nalionale membre. De asemenea, in timp crtr
loeziunea partidelor a crescut, coeziunea Parlamentului ill
intregul s[u a sc[zut continuu, incepAnd cu anii
'Bo, dill
cauza declinului numimli-ri de r,oturi, care sunt accentuitl
consensuale.
Aceste rezultate sunt rernarcabiie datoriti stmcturlii
instihtlionale specifice a llE. Comisia nu se bazeazl pe tr
coalilie de partide care si aibi ar.itoritate asupra ut.rtri
majoritdli in Parlamentul ELuopean. in
gsn.rgcinli,
liderii clt'
partid diir Parlamentul Eurc)pean nr-r pot r.rti'liza ameninlirilt'
ir-adilionale, cum ar fi dersiiftdrera gu'crttriltri, pentru it
itnpttnc clisciplina de paiticl in i'incltrrile lol'.
-
i' co'secin![, aspecteit: des'-:cperite de noi explit:ii
oltrectlm organizarea qi cr-inrpi-rttiimentul
irclrtic
in cadnrl
Parlartrenhrlr.ri Etiropeatr.
g1',.sle1c
clestril cle I'idicate qi irr
ascensiune ale coeziunii de pr]l-Lld. pe de-c pr.rtc, qi nivelelt'
de coeziune nationali aflatt' in
-'n:iclere, 1,e
cle-altd par-tt',
sr.rgerr:azi ferptul ci. la nivelul r :i ;tti t"nlrLlui i ri:; ti lLr{ i r.lnal intr. l'l r
Ei
exteilL al Farlamentului iir-ri-c-,pc,irn existri diti ce in ce nrlri
n[rlte stimulente considci'abi]c pent|it stabililea unol'
contracte cle diviziune a tnuiicii angajzrrrte
(olgaruizaliile tlt'
partid) intre membrii Parlaintntuiui in bazlr unor prcferin[t'
politice paftinice, nu nation:rle. Acest luclu duce Lr
brganizalii de partid bazate pe fanrilii de partitl'
transnalionale qi la o coeziune r.idicatd la niYelul acestora, itt
ciuda ascensiunii diversitilii ideologice nalionale qi internt'
dintre aceste partide.
Aceste concluzii sugereaz[ faptui ci, pe m[surd ct'
puterile Parlamentr-rlui European au crescut, putertrit
organizatorici. a partidelor transnalionale a crescut qi ea' Dt'
us"*"t"u, o putere mai mare a Parlamentului European lt
insemnat, pe termen lung, rnai mult[ coeziune la nive]ul
gr-upurilor politice europene.
198
6. Stabilirea agendei qi coeziunea
In capitolul anterior, am ciiscutat despre tendinteie
pe termen lung in ceea ce priveEte coeziunea de partid qi
am descoperit fhptul ci sporirea puterilor Parlamentului
l,luropean a dus la creEterea coeziunii partideior. in acest
capitol, \/om pune accentul pe factorii care influenteazh
coeziunea pe termen
-scurt si r.om analiza caracteristicile
runor voturi individrrale incercAnd si rispundem la
intrebir:i precum cit sunt acestea de importante, cirie
stabiieqte agenda;i in ce scop qi aEa mai departe.
De asemenea. anr discutat in capitolul anterior
rlespre faptul ci existi mai mr-llte explica{ii, deseori
contradictorii, in cer,A ('e prir-e-5te motivul pentru cai'e
partidele parlanrent:rre snnt coezive. Dacd membrii
partidelor impirtiEcsc acelea-si pref-erinte legate de o
lroliticl
pr.rblici sau ;rlta. atunr:i. in majoritatea cazurilor',
irceti membri vor lr)ta, in mod firesc, in aceeaqi linie.
tirr.l a fi nevoie de alte presiuni sau stimuiente aditionale
:rplicate de liclerii de partid. Am descoperit ci, in ciucl:r
dir,ersititii ideologice crescAnde (ca rezultat al
cxpansiunii rnarrii niajolitili a grupuriior politice qi a
inglob[rii de noi particle din cndrul statelor membre deja
cxistente sau din cadlul noilor state membre), coeziunea
la vot a crescut in loc s[ scadd, ceea ce sugereazi ci
coeziunea nu poate fi explicati doar prin preferin{e. Am
rudus argumente care sllgereazd faptul c[ nu este valabiii
cxplicarea coeziunii din perspectiva ideii cd membrii
trnui grup politic din Parlamentul European au
preferinle omogene a priori. Am demonstrat, de
cxemplu, cX diversitatea ideologicd internX, aflatX in
199
Stabilirea agendei
,si
coeziunea
continuX creqtere, in cadrul grupurilor politice, nu al'('
efect negativ asupra coeziunii acestora.
Figura 6.r ilustreazS. diferenla dintre preferintelt'
pentru o politic5 publicX sau alta ale membrilor
Parlarnentului qi comportamerttul lor la vot. Intt'-rttt
studiu realizat de Grupul de Cercetare irI
Parlamentulr.ri European cu referire la membrii cclt'i
de-a cincea lergislatr-u'i
(1999-2oo4), aceEtia din ul'tlrii
erau rugali, printre aitele, si se plaseze pe o scali dc l:r
r la 1o pe axa stAnga-drerapta, unde l reprezelrt;t
punctul de stinga cel mai indeplrtat qi ro reprezentrt
punctul de clre iipta cel mai inclepiltat'.
Figura 6.1:r. iitistreazi distribnlia celor 6t tlt'
socialigti gi a r:elc.r
72
de me'mbri ai Parlamentrrlrri
aparlinind gi'r-r1-lr'lui PPtr care alt rispuns acestui sotlcliri
Prin compareilie". tigul'a 6.lb ilustleaz[ r'rnde anlll]le s-illi
plasat c.ei 1:i3 c1e niembri ai PE in cazul prirrrt'i
dirnensir-rni ol.,!inlr+;e prin lrplicarea metodei scirlrrtr'
nominale
(Porrlc
Ei
l{osenth:r}, r997) in cazul sesittnil,t
de vot organizilte in baza
',,-oturilol' plin apel nonlinal itr
caclrul .".1.i .1" t r:incea legislatriri'. in ceea ce prilt'lllt'
pref'erinlele icleoli.,gice de bazi aie niembrilor PE, figrrlir
6.ta prezinti stlprapunerea c.onsiderabili clilltrt'
socialiqti qi nrembrii grrpului PPE. caz in care antttrtitt
membri ai socialiqtilor
(cum ar fi cAliva membri ai l'l',
care fac parte din rAndurile laburiEtilor britanici) st'
'
(N a.) A se vedea: wnnr'.lse.ac.uk/collections/EPRG/survey htm
'
(N.a.) Metoda NOX{INALA reprezinta o metodi scalari bitle-ctitrost'ttl;r
folositd in qtiinla politici pentru a ilustra compoltamentul la vot rrl
legiuitorilor uominali intr-r,rn spaliu multidimensional. Vom discr-rtil trr
.upitol.rl 9
despre aplicaliile r]retodei NOMINALE in Pariamentul Eut'opt'rrtt
inirucAt aceasta repreziDtl un instrurnent puternic de identifica|r' rr
numirului mare de dimensiuni independente deteetabile in t'rtzttl
comportamentului la vot qi de revelare a direcliilor principale ale conflitlrrlrri
intr-un parlament.
200
plaseazi la mijlocul spectruiui ideologic, iar unii
rnembrii ai grupului PPE (cum ar fi creqtin-democralii
belgieni qi italieni) se plaseazX semnificativ in aripa
stAngd. Cu toate acestea, figura 6.rb reflecti faptul cX in
ceea ce priveqte comportamentul lor la r.ot, socialiEtii de
t:entru au votat mai mult cu colegii Ior sociaiiqti
pozilionali la stAnga lor decAt cu membrii PE din PPE de
oare ar fi fost mai apropiali din punct de vedere
ideologic. Pe de-altX parte, membrii PE de centru-stAuga
ari votat mai mult cu colegii lor din PPE pozilionali la
rlreapta lor decAt cu membrii PE socialirsti de care ar ti
(ost
mai apropiali din punct de r.edere ideologic.
li,i1
Au t o p las atca mc nrtrri lor l arlacr i:rt:ul tri p c : t ala d r.. aL: t a -: t
jl[q
a
(a) Autopozilionarea pe axa stAnga-dreapta
(b)
Pozilionarea NOMINAIA
T
\
\
\
Stabilirea agendei qi coeziunea
;\
'""/1
ii
ir
i\
{l
Dimensiunea NOMINALA a primei pozilion5.ri
Figura 6.r. Autoplasarea membrilor Parlamentului
Ei
plasarilt:
nominale in cea de-a cincea legislaturh
Totuqi, in ciuda etelogenitXlii ideologice internc,
grupurile politice din Parlamentr,rl European srtnt capabilc
s[ aclioneze ca organizalii politice independente gi coezil'e.
Acest model de comportament ar putea fi t'ezuitatrtl
acliunii membrilor de partid c.are incearci
^sd
tbrleze alfi
mernbri si le urmeze instrucliunile la r,ot. in majoritatca
parlamentelor, liderii de partid pot impune disciplina dc
partid printr-un sistem variat de pedepse
Ei
recotlpens(t
care ar consta in promisiuni legate de protnovarea in
func{ii politice cheie din cadrul parlamentuiui sau in
ameninlarea cu expulzarea din partid.
in mod aiternativ, liderii de partid se pot folosi cle
puterea lor de control asupra agendei pentru a asigut'it
coeziunea de partid, in ciuda preferinlelor diferite in c.eea c(t
priveqte o politici public[ sau a]ta in rAndul membrilor lot'
(cfm. Cox qi McCubbins, zoo5). Ideea este c[ existl costuri
de tranzaclie ridicate care sunt asociate cu utilizarea acesttti
2cJ2
Simon Hix, Alrdul G. Noury, G6rard Roland
sistem de pedepse qi recompense menit si impund
rlisciplina in rAndul reprezentanlilor aleqi. O metodl mai
icftini ar consta in exercitarea controlului asupra agendei
lcgislative pentrl,r a se renunla la acele propuneri qi proiecte
cure ameninlX si scindeze partidul qi pentru a se promova
rloar acele propuneri gi proiecte care sunt suficient de mult
strs{inute de membrii de rAnd ai parlamenhriui. Acest lucm
l)r'esupune
ca iiderii de partid si controleze agenda
lcgislativi astfel incAt sd poati asigura punerea in disculie
rloar a chestiunilor in privinla cdrora menrbrii de partid au
1r'eferinle
simiiare, ceea ce ar face ca aceqtia sd voteze in
lrloc in favoarea acestora.
in cazui in care coeziunea nu poate fi explicat[ doar
lrrin
prisma preferintelor pentru o anumitd politicd publici
snu alta, rdrnAne de vdzut dacd aceast[ coeziune este
lt:zultahrl presiunilor de parlid sau rezultaful controiului
cxercitat asupra agendei de cdtre liderii de partid. Urmeazi
()irre
membrii PE instrucliunile de vot din caLrza
stimulentelor
Ei
a amenin!5.rilor la care recurg liderii lor?
Voteazd oare membrii PE impreunX pentru cd liderii lor de
lrirrtid
permit organizarea votului numai in prirrinla
clrestiunilor asupra cdrora sunt siguri c[ aceqtia ii vor
srrstine? Pentru a risptinde la aceste intreb.lri. trebuie si
;rrralizim procesul de stabilire a agendei in Parlamentul
l,,rrropean. Aspectele descoperite de noi sunt importante
rrrtrucAt Par'lamentul European se dovedeqte a fi o institulie
Ioarte interesantl in momentul in care il analiz[m din
lrurspectiva
actorilor care delin puterea stabilirii agendei.
( lornisia are dreptul exclusiv de iniliativi legislatii,i, ceea ce
irrseamnd c[ muite din voturile exprimate in Parlamentul
l,,trropean trebuie si se adapteze la preferinlele Comisiei
('iu'e
nu se regisesc intotdeauna pe agenda controlatl de
rrrajoritatea liderilor de partid. In plus, puterea prir,ind
stabilirea agendei este mult mai dispersatX decAt in orice alt
lt'gim parlamentar normal qi, in mod discutabil, mai
2.J3
1
t_
I
It
ii
'A q
a
l
j
I
1l
V
Strrbililt:;r
:l,lilr.!q.slJ991i!lg:r
t
dispersatX clecAt in majoritatea sistemelor prezidentialc
I
existente. Putem, astf'el, fhce diferenla intre voturile in cazrrl
?
c[rora se aplici controlul asllpra agendei
Ei
rroturile in cazrrl
cXrora acest lucru nu este aplicabil.
Restr.rl capitolului este organizat dupX crim urrneazi: irr
urmitoarea secliune, vom discuta despre teoria generalii
privind stabilirea agendei qi modul in care ea se transpun.
in cadrul Parlanrentului liuropean. ElaborXm, in acest sens,
anumite supozitii legate de ceea ce ne-am putea aqtepta sii
obsen'im in ceea ce priveqte proc.esul de .'oi clin
Parlamentul European in cazul in care presitrnea liclerikrr.
ctre partid sau explica{iile pril'incl control.,l u..,pru agendt:i
sunt corecte" In secliunea 6"2, \'om prezenta anumite dolczi
descriptive prir.ind controlul asupra agendei, fapt c(,
inseamni ci in fiecare legislatr.rrd a
parlamentuhri
European au existat diferite
,,carteluri cle stabilire ir
agendei" (n.tr. c.Ll sensnl de coaiilii rnonopoliste), clal
acestea se doveclesc a fi relativ slabe. ln sectirinea 6.3, rror-rr
verifica aceste teolii in mod direct cri ajutorul unei airalizr,
statistice ref'eritoare la factorii care infltrenteazi coeziu.r.i,rr
de partid in cazul fiecirui r.r-rt prin apel nominal, incepAnrl
cLr 7979.
Aritim ci niciun particl (sau coalitie de partide) rrrr
poate restrictiona agenda suficient de mult pentru a sc
asigura ca sesiunile de r-ot si aibi loc doar in pririnta uncir.
chestiuni asupra cirora mernbrii partidului (sau iri
partidelor) au prefelinle onrogene. Acest lucru se intAmpli
din cauza {hptului ci agencla cle politici publice ir
Parlarnentului European este stabiliti atat din exterior, clt'
cdtre Comisia Europeani, cAt qi in interior-ul
pE,
de citr.r,
grupuriie politice. De asenlenea, firnc;fiile legate clt,
stabilirea agendei in cadrul Pariamentului sunt alocarte, irr
iinii n-rari, grupr-irilor politice, in acord cn mXrimea lor. irr
consecint[, aceste bariere institulionale in calea controlr-r]tri
asupra agendei fhc ca accentuarea coeziunii de partid irr
2,J4
Simon Hix, Abclul G. Noury, G6rard Roland
I'arlamentul European si nu poati fi explicati prin prisma
rrr.rntrolului strategic exercitat de citre particiele politice
irsupra agendei.
6.r" Stabilirea agendei qi partidele politice
6.r.r. Teoria cartelurilor de partide
implicate in staf,'rilirea agendei
Chestiunile abordate de citre fiecare parlament nu sunt
rrlese ia intAmplare. Se iar-r decizii preliminare iegate de
nromentul oportun pentru ciezbaterea unei chestiuni,
[)el'soana
care \/a face propunerea, inc]usiv daci propunerea
i'a fl antendati sau nu. Aqa cum am subliniat in capitolul z,
rlzrci un parlament actioneazi in berza unei proceduri
,,rlt,:schise" qi compe[itir'e in ceea r:e priveEte stabilirea
rrgendei ir-r cadrul caireia oi'icer membn-r ai canrerei poate fhce
o propLrnere, atunci este posibii ca
l-'oliticile
publice si se
rrlinieze preferinlelor membnrlui rnedian al camerei. Acest
lLtci'u se ciatole;rzii fhptului c:"r otirc pl.opunel'e sau
conti:apxrpuneie ficutir de c[tle un mernbru median a]
canteiei r,a fi suslinr.rt5 cle o rnajoritate fie cle stAnga, fie de
rllerapta a acesteia.
(}-r
toate acestea, darci un actor'- clrnr este carzul
partidr-rlr.ri majoritar
-
de{ine suvcranitatea in ceea ce
lrriveqte
stabilirea agendei, atunci rezultzrtele in materie de
politici publice propr$e pot fi destLrl de dif'erite (cfrn. Romer
;i
Rosenth a), t97B; Tsebelis, 2ao2). in plirnul rAnd, cel care
^stirbileqte
agenda poate alege chestiunea de politicir publici
[){:r
c]ilrr: o consideri cea mai apropiat[ cie ideai]ul siiu politic
rlintre toate chestiunile pe care Parlarnentul le-ar putea
pr"ef'era in mod colectir. in locul status quo-uhri. Prin
unTurre? cl:rci pruterile in ceea cc pri-,'eEte stzrbilir"ea agendei
2c)5
SL;rlrilirt':r ;rg,'tt,lt'i qi cot'ziunca
sunt concentrate in mAinile unui singur actor, nu numai ci
acesta nu \/a adopta o pozilie mai proasti decAt situalia
existentd vizar.i de politica publicd respectivi ci va fi, de
asemenea, capabil s[ direclioneze propunerile cAt mai
aproape de perspectiva ideald pe care acesta o are vizavi dc
politica publicd respectivX. in al doilea rAnd, dacd puterilc
legate de stabilirea agendei sunt astfel restrictionate incAt sir
fie posibil ca Parlamentul si amendeze o propunere in aqir
fel ca actorul care stabileqte agenda si pref'ere status quo-ul
in iocul noii politici publice, acesta din urmd nlr va face din
start nicio propllnere in acest sens. Prin Llrmare, controlul
asupra agendei are impact asupra alegerii politicilor public:r'
care \ror fi propuse
Ei
adoptate.
Gary Cox qi Matheu., McCubbins (zoo5) propun o
teorie a partidelor politice car-e se contrireaz[ pe baza
acestor idei legate de stabilirea agendei. La f'el ca qi altt'
teorii referitoare la parlidele legislative (ex. Cox
Ei
McCubbins, 1993), autorii citali suslin cI exist[ stimu]entt'
colective care sX-i motir.eze pe merrbrii unei legislaturi calt'
au preferinle simiiare r.izar.i de anumite politici publice sir
formeze un partid politic, ceea ce presupune o dir.iziune ir
muncii intre lideri (cei care au stabiiit poziliile generale alt'
partidului vizar.i de o politici satr alta) qi sus{initc,ri (cci
care colecteazi intbrmaliile pentru aceqti lideri qi cei can'
pun in aplicare aceste politici). Autorii vin cu complet[ri irr
acest sens, lansAnd o noui teorie conform cireia
,,plrtern
cheie pe care ... partidele o deleagi
fiiderilor
lor], estt'
puterea de a stabili agenda legislatir'[" (Cox
Ei
McCubbins,
2oo5: 24). Rezultatul ar fi ceea ce Cox qi McCubbin.s
numesc
,,caitelul
implicat in stabilirea agendei" in cadr"trl
ciruia membrii unui partid concureazX in sensrrl
monopoliz[rii agendei legislative.
Potrivit lui Cox qi McCubbins, dacl partidele s('
constituie in cartele implicate in stabiiirea agendei, acest
Iucru are efecte serioase asupra rezultatelor legate clt'
'ro6
politicile publice. Acestea vor fi diferite in cazul in care
stabilirea agendei este controlati de un singur partid (sau
coalilie de partide) decAt dach este stabiliti in mod libei: de
cdtre membrii individuali ai unei legislatr-rri. Daci agenda
este controlat[ de un partid anume, conduceiea ace]rii
partid nu va permite aducerea in disculie a unor proiecte
legislative care ar indepirta rezultatele politicilor publice
mai departe de propriile preferinle decAt de status quo-ul
legat de politica publicd respectivd. Astfel, in contextul unui
rnodel bazat pe cartelul implicat in stabilirea aeendei,
rezultatele politicii publice ar trebui si fie direclionate doar
cXtre preferinlele partidului (sau ale partidelor) care
controleazd agenda vizavi de politica publici respectivd.
Cu toatX ci explicarea coeziunii de partid nu reprezint[
scopul principal al acestei teorii, abordarea lui Cox
Ei
McCubbins presupune cd partidele iqi pot folosi puterea de
stabilire a agendei pentru a impune disciplina de partid,
lucru aflat mai la indemAni decAt sistemul clasic de
recompense gi sancliuni. Daci existd
$anse
ca un partid sX
fie scindat in ceea ce priveqte o anumitX chestiune, liderii de
partid vor
line
chestiunea respectivd departe de agend[ .
DupX cum explici Cox qi McCubbins:
"Dacd tot ceea ce thce parlidul r.ine in sensul blocirii
schimbdriior aduse politicilor publice originare (status qlio
policies) pe care mernbrii partidului respectiv fie sunt de acord si
le menlind, fie nu se pot hotirri cunl sd le rnodifice, atunci nu prea
rnai este nevoie ca partidul respectiv si duc[ munci de
convingere szru si vini cu linguqeii sau argumeutiri rafionale pe
r-rltima sutd de metri a votirii in plen. Partidul majorit:rr
line
chestiunile neplXcute departe de agendd cel mai adesea prin
inac{iunea celor care delin firnclii in cadrul partidului".
(ibid.: zt4).t
t (N.a,) Accentul pus in original
.strrl ril i lcrr :lg(,ndei
5i
coeziunea
Mai muit decAt atat, atunci cAnd partidul decide cer
chestiuni va propune, existd o adevdrat[ tranzaclionarc
intre dreptul de a face propuneri (cine din interiorul
partidului poate sugera o chestiune pentru a fi adusX in
disculie in fala Parlamentului) qi dreptul de veto (cine din
interiorul partidului parlamentar poate bioca o chestitinc
pentru ca aceasta si nu fie discutati). Dac[ drepturile de a
face propuneri cresc - de exemplu, daci numdrul membrilor.
de partid necesari pentru a propune un proiect de lege estc
redus - atunci partidul va putea se fhcd mai multc
propuneri, insX, in acest caz, coeziunea la vot a partidului va
descreqte. Pe de alti parte, dac[ drepturile de veto cresc
-
de exemplu, daci numirul membrilor de partid necesar.i
pentru a bloca un proiect de lege este redus
-
partidul vir
putea s[ facd mai puline propuneri, ins5, in acest caz,
coeziunea de partid \ra creEte. in consecinlX, Cox qi
McCubbins afirmi urmdtoarele :
,,Clu
cit prcf'erinlelc din cadrul unei coalilii anumc
[dir,
cadrul unui partid] sunt mai eterogene, cu atAt mai mult
paftenerii acelei coalitii vor dori sd lirniteze drepturile altol
parteneri de a f'ace propuneri, lucru care atrage dupi sinc, in motl
necesar, consolidarea artAt a propriilor drepturilor de veto cit
;i
;r
drcpturilor de veto aie celorlalti. Cu cit preterinlele din cadr.rrl
unei co:rlilii anurrle sunt mai omogene, cu atAt mai mrrll
parlenerii acelei cozrlilii vor fi de acord si-qi acorde unul celuillll
drepturi de a f-ace propuneri,lucru carc atrage dupl sine, in niotl
sigur, dirrinuarea atit a drepturilor proprii de veto cAt qi rr
drepturilor de r.eto ale celorlalgi".
(ibid.:z)
Aceasti teorie se aplicX atAt in cadrul sistemelor bazatt,
pe separarea puterilor, cAt
Ei
in cadrul sistemel rr.
parlamentare. in Adunarea Reprezentanlilor din Statck,
Unite, de exemplu, partidele delin puline puteri menite rr i
forla pe membrii lor sX urmeze instrucliunile la vot.
('rr
toate acestea, partidul majoritar din Adunare detint,
zo8
Simon Hix. Abdul G. NJorrq'. Gelard Roland
monopolul asupra stabilirii agendei, controlAnd toate
funcliile cheie din comisii qi monopoiizAnd agenda din plen,
caz in care orice majoritate numeric[ a acestui partid are
drept de veto in ceea ce priveqte aducerea in disculie a unei
chestiuni in plenul camerei. Drept urmare, partidul
rnajoritar poate selecta chestiunile aduse in disculie, qi,
astfel, rareori, se intAmplX ca acesta si piard[ sesiunile de
vot, fiind capabil sd menfind un grad inalt de disciplin[ in
par[id, in ciuda preferinlelor foafte eterogene ale membrilcr
partidului (Cox gi McCubbins, 2oo2).
in sistemele parlamentare, partidul sau coalilia de
pariide care formeazd cabinetul monopolizeazd in bloc
stabilirea agendei. Dac[ fiecare partici membru al unui
guvern de coalilie are drept de veto in cazul unei prcpuneri
legislative pe care o face cabinetul, atunci partidul respectiv
va putea impiedica inaintarea oricdrei propuneri, lucru care
fie va indepirta rezultatele de preferinlele partidului r.izavi
de o politic[ publicd sau alta, fie ii r.,a diminua coeziunea
icgislatir'[. in consecinli, acest lucrtr oferi o explicatie cu
privire la motir,rrl pentru care partidele aflate la guvernare
in cadml sisteinelor parlamentare nu sunt aproape
niciodatX inrinse in parlament (cu pririre la ,Iaponia, a se
vedea Cox et al., zooo; cu prir.ire la Germania. a se r cdea
Chandler et a1., 2oo5).
Aceasti teorie se aplici qi sistemelor
,,mixte" de
guvernare in cazul cirora puterile legate de siabilirea
agendei sunt controlate atAt din exteriorul cAt qi din
interiorul unui parlament. De exemplu, in Brazilia, unde
sistemul este unul bazat pe sepaiarea puterilor, dar
preEedintele are puteri considerabile in ceea ce priveqte
statrilirea agendei, lucru care face ca partidele parlatnentare
care il suslin pe preqedinte si fie rareori infrAnte (Amorim
Neto et al., zoo3).
2()9
Stabilirea agendei
Ei
coeziunea
6.t.2. Stabilirea agendei in cazul Parlarnentulur
European:
,,carteluri"
externe qi interne
Dup[ cum am discutat in capitoiul r, relalia particulari
dintre Parlamentul European qi executivr-ri U.E.
(Comisia)
fhce din U.E. un sistem politic
,,rnixt".
Pe de o parte, similar'
unui sistem parlamentar, Comisia detine monopolul in
privinla iniliativei legislative qi este iriilial
,,aleas["
de catrt:
o maioritate din Parlamentul European putAnd fi, prir-r
urmare, selectivh in momentui in care face propuneri cltrtr
Parlament qi aqteptAndu-se, astfel, ca o majoritate ir
Parlamentului s[-i impXrt[qeascX preferinlele in ceea ctt
priveqte politicile publice comunitare de bazi. Pe de altir
parte, pt"".,- intr-un sistem bazat pe separarea puterilor'.
bomisia de{ine puline puteri prin care s[ forleze partidelc
din Parlament si-i suslin[ propunerile sau si le irnpiedict:
s[ aduc[ iimendamente semnificative la proptinerile fhcutt..
intr-adevir, din moment ce Comisia poate fl destituitd doar'
printr-o n-rajoritate fbrmati din doui treimi dintrt'
parlamentari, se simte lipsa instrumentului tradilional al
votului de incredere din cadnrl gnrrernelor ortrlamentare,
care poate fi folosit pentnr a foita majoritatea membri'lor'
coalitiei si voteze in mod coezir'.
De asemenea, avAnd in vedere alocarea actuali a
puterilor in cadr-r.rl UE, existenla
Ei
componenla Consiliului
pt"t.,p.,rt cd exist[ pu{ine qanse ca preocuparea primari it
bomiiiel sX fie elaborarea unor propuneri care si rispundii
d.orinlelor principalelor partide politice din Parlamenttrl
European. Consiliul este actorul principal pentru aproapc
jumiiate din iegislalia UE care se adgntl in baza procedrn'ii
de consultare. in cazul acestei legislalii, Comisia va fi miti
preocupatl mai curAnd de inaintarea ltnor proprttreri ciu't'
ii treaci de Consiliu CecAt de elaborarea unor propuneli
21o
care sd rispundi dorinlelor unei anumite coalilii din
Parlamentul European. De asemenea, chiar qi pentru
legislalia adoptati in baza procedurii de codecizie care
trebuie sd treaci de o majoritate supradimensionatX (o
rnajoritate calificati) in Consiliu, precum qi de o majoritate
simpl[ in Parlamentul European, Comisia va incerca sX
contrabalanseze interesele guvernelor din Consiliu qi cele
ale partideior din Parlament. De asemenea, este posibil ca
intre coaliliile de la nir,elul celor dou[ institulii (Consiliu qi
Parlamentr-rl European) si existe diferenle intmcAt sunt
\sanse
ca acele coalilii dintre guvernele care suslin legisla{ia
in Consiliu s[ se intersecteze cu principaleie grupuri politice
clin Parlamentul European
-
din care fac parte membri din
partidele nalionale aflate la guvernare (fiind,
astfel,
leprezentate in Consiliu)
Ei
din partide nalionale care se atli
in opozilie.
In ciuda acestor factori, partidele din
parlamentul
trluropean exerciti anumite puteri independente in ceea ce
prir.erslg stabilirea agendei. in primul rind, Parlamentul
F,uropean este liber sX adopte
,.rezolutii" sau
,,rapoarte din
proprie iniliatir'5". Primele reprezinti declara{ii ale
Parlamentului European r.izavi de chestiuni pe care se simte
obligr.t si le abordeze, iar ultimele renrezinti solicitiri
specifice citre Comisie prin care se cere iniliativi legislativi
din partea acesteia intr-un anumit domeniu. Cu toate c[
aceste declaralii nu sunt angajar-rte din punct de vedere
legal, ele reprezintd semnale importante ahtnci cAnd vine
vorba de poziliile adoptate de partide in privinla legislaliei
viitoare dintr-un anumit domeniu. in al doilea rAnd.
Parlarnentul European este liber sI propuni orice
arnendamente la legislalia UE ini{iati de citre Comisie.
Prin procednra consultirii, Parlamentul European este
stimulat sX faci propuneri de amendamente care sd fie
acceptabile pentru Comisie intrucAt cresc, astfel, qansele ca,
rnai apoi, acestea si fie sprijinite de tlomisie qi sustinute de
Stabilirea agendei
Ei
coezrunea
Consiliu. Prin procedura codeciziei, legisla$a nu poate trece
{bri sustinerea pozitiv[ a Parlamentului. Astfei, odatd ce
Comisia a frcut propunerea in baza procedurii codeciziei,
Parlamentul European este complet liber si aduci
amendamente legislaliei dupi cum crede de cuviin![ (prin
majoritate simpld la
,,prima
lecfurd" qi prin majoritatea
absolutX a tuturor membrilor PE la
,,a
doua lecturX"). in
acest sens,inbaza principalei proceduri legislative a UE qi
odatX ce legislalia a fost propusi, Parlamentul European
deline un grad semnificativ de independen![ in ceea co
priveqte stabilirea agendei.
Procesul de stabilire a agendei in cadrul Parlamentului
European in ceea ce prirreEte chestiunile legislative scr
deruleazi dup5 cum urmeaz[: dupi ce Comisia a propus un
proiect normativ (sub forma unui proiect de Directiv[ sarr
de Regulament) acesta este inaintat in acelaqi timlr
Consiliului qi Parlamentului European. Conferinlir
PreEedinlilor parlamentului, formati din Preqedintelc
Parlamentului qi liderii grupurilor politice parlamentare vit
decide cdrei comisii ii rer.ine analizarea propunerii. De fapt,
tematica propunerii Comisiei determind, in mod clar, canr
dintre comisiile permanente din Parlament va examinir
propunerea legi.slativi. De exemplu, legislalia
irrir.inrl
standardele de proteclie a mediului pe piala unici va 1l
direclionat[ cdtre Comisia parlamentari pentru Medirr,
Sinhtate Public[ qi Sigr-rranli Alimentard.
Odatd ce o propunere a fost direclionatd citre o
comisie, aceasta numeEte nn
,,raporlor"
ales dintre membrii
Parlamentului aflali in comisie. Acest raportor estc
responsabil cu preg[tirea rXspunsului dat de Parlamerrt
vizavi de proiectul normatir,. R[spunsul va lua forma unrri
,,raport"
ce \ra conline trei elemente: un set dt'
amendamente aduse propunerii; o,,rezolulie legisiativii"
prir.ind pozilia Parlamentului r.izavi de legislalia irr
chestiune; qi o
,,declara{ie
explicativd" privin<l
Simon Hix, Abdul G. Nour ,
G6rard Roland
;rrnendamentele qi rezolutia. Statutul de raporlor este alocat
lrlintr-un
sistem de licitalie prin care fiecare grup politic
primeqte o cot[ de puncte proporliona][ cu numS'rul sdu de
rrrembri din Parlament. Fiecare proiect legislati'*r este
rliscutat de c[tre,,coordonatorii comisiei" gr-upuriior
lrolitice
(aqa-numilii uhips care sunt responsabilii cu
,tisciplina in cadrul grupurilor poiitice reprezentate 1a
rrivelul comisiiior) care decid asupra numS.rului de puncte
l)(:
care il meritX fiecare propunere, ofertAnd in numele
erupuiui. Grupuriie pot ridica oferta pAnd la nivelul maxim
(5 puncte) dacd raportul este unul controversat. De multe
,rli, grupuriie politice ridicd oferta pentr-u a-i determina pe
,'ontiacindidafi si
,,ridice
valoarea dS licitalie" la un punctaj
rnai mare pentru aceste propuneri. In general, acest sistem
rrrclicX faptui cd rolul de raportor se aloc[ celor mai mari
r-ilupuri politice, in majoritatea proiecteior legislative cheie.
(
)ciat5 ce Lln gr-r-rp politic a cAEtigat rolul de raportor intr-o
;rnumiti chestiune, majoritatea celorialte grupuri vor numi
rur
,,rapottor
din umbr5." care va monitoriza munca
nportorului qi va preg[ti pozilia grupului sIu politic vizar''i
rlc propunerea aflatd in disculie. Odat[ ce un rapoitor este
rnrmit, el sau ea are dreptul de a r[mAne raportor pentru
l)r'opunerea
respectirri in cadh'ul tuturor lectrrlilor care se
vor fhce in Parlament.
in aceeaqi linie cu logica diviziunii muncii in interiorul
lrartidelor,
aqa cum a fost ea abordatd in capitolul z, qi care
sti la baza abordirii lui Cox qi McCubbins, raportorul din
l'arlamentul European dispune de o autonomie reiativi in
.eea ce priveqte formularea pozitiei paitidului s[u rizari de
l)ropunerea
respectir'5,. Un rapcrlor va intra, desigur, in
icgilturd cu figirile marcante ale partidului care fac parte
rlin comisiu sa,
"u*
ar fi preEedintele sau Vice-preqedintele
comisiei precum
Ei
coordonatorul de partid din cadrul
Comisiei clesemnate pentru analizarea propunerii in cauz5.
(lu
toate acestea, cdatd ce un raportor (sau chiar raportorul
ndei qi coeziunea
Sirnon Hix, Abdul G. Nourv, G6rard Roland
Procesul de adoptare a rezoluliilor non-legislative qi a
lapoarteior din proprie iniliatirzi este foarte similar. Fiecare
t:omisie parlamentard este liberd sX propunX o rezolulie
non-legislativd sau s[ inilieze un raport din proprie
iniliativX referitor la o anumiti chestiune pe care dorerste si
o aduc[ spre dezbatere. in aceste cazuri, raportorii sunt
rrrrmili exact in acelaqi fel in care sunt nurnili in cazul
propunerilor iegislative. De asemenea, comisia voteaz[
lceste rapoarte non-legislative qi plenul le discutX qi
lmendeazi aproape in acelaqi fel in care se procedeazd in
t razr.rl rapoartelor iegislative.
Aqa cum am explicat in capitolui l, nu toate deciziile
tlin plen sunt ]uate prin intermediul votului prin apel
rrominal. Un grup politic salr aproximativ
S%
dintre
rrrenrbrii PE (gz din cei 626 de membri ai celei de-a cincea
lcgislaturi qi
37
din cei
732
de membri ai ceiei de-a qasea
legislaturi) pot soiicita ca o chestiune de pe agenda plenului
si tie votatd prin apel nominal. Aceste solicitiri trebuie
{licute in seara dinaintea votului. In practicX, aproximativ o
treime dintre voturi se desfhqoard prin apel nominal,
celelalte doui treimi ale voturilor avAnd loc fle prin
lidicarea mAinii, fie prin votul electronic
(neinregistrate).
(lu
alte cur,'inte, un partid pttlitic din Parlamentului
liuropean poate decide care chestiuni ar dori si fie votate
plin apel nominal. insi, un partid nu poate impiedica alte
partide s[ solicite votul prin apel nominal in pril'inla unor
chestiuni pentru care par-tidul respectiv ar prefera sX fie
{olosit votul secret din car-rza faptului ci, de exemplu,
nrembrii si.i sunt divizali in prir.inla respectivei chestiuni.
RezumAnd, putem spune cX niciun partid sau coalilie
tle partide nu poate domina stabilirea agendei in cadrul
l'arlamentului European. Pe de-o patte, coalilia din
tlomisie se constituie intr-nn clasi-cattel al agendei, extern
l)arlamentultii, in sensul in care Comisia deline monopolul
in privinla iniliativei legislative. in motnentul in care
215
din umbr[) a alocat timp pentru studierea deta]iilor leg.rt,
de proiecful legislativ, .I1-ea va avea, de obicei, mai m,rt.
informalii de specialitate in privinla respectivei propune'i,
fiind,- a-stfel, cel/ cea mai in mhsurd sa erabo.eze pozitirr
partidului
siu vizar.i de respectiva chestiune. i' schin.,lr,
acest europarlamentar'a
primi de la colegii sdi informa{ii
care sd reflecte pozilia partidului
in legitur[ cu chestiuni irr
care el nu este specialist. Astfer, ci rezurtat ar acestt,i
specializ[ri, nu greqim dacl presupunem
cX raportoml q;i
partidul sdu impdrtiqesc
aceeiqi poiiqi" asupra regislaliei irr
chestiune.
OdatX ce un raportor a pregdtit rapoftul, comisia il
'oteazi
qi amendeazi. Raportorul este cel car:e stabileqt.
agenda in cadrul-comisiei,
in sensul ci acesta cie{iirr,
monopolul asupra dreptul*i de propunere.
cu toate acest.ir,
orice alt membru al comisGi bste liber si r.ini (:*
amendamente
la propllnerea
rapoftorului,
acestea fiinrl,
mai apoi, acceptate sau respin." d" citre o majoritafl
simpl[ a comisiei parlamentare
respective.
oclati ce .,
rapoft a trecut in comisie, acesta este supus discu{iei ?rr
plenul Parlarnent.lui_
European qi ,,u upi."u pe agentl:r
urmdtoarei sesiuni plenare.
in aieasti fhri,
pa.lanientrrr
European aclioneazi in baza
,,norm'i deschise" confolrrr
cireia orice grup politic poate propune
amenclamente lir
raportul elaborat de comisie.
plenr-rl
voteazr, mai intii,
amendamentele
ad*se de comisie (ce constau in modificirr.i
aduse
,,amendamentelor" propllse cle cdtre
parlamentr;l
Eurooean_in iegituri-c, proiectul legislatir,) qi apoi, r.otenzi
referitor la proiectul legisrati'
d tomiri"i
p.,.opene
irr
ansamblu (aga cum se prezinti
el, in aceasldfazd,ociati
ce ir
fost amendat de citre
pariament).
pozilia pariamentuhri
European este, mai apoi, comunicati
cornisiei qi consili,ltri
sub fbrma unei dxri de seami in care ." p.."ir"azi
dacii
Parlamentul
European a acceptat, respini sau amencizrt
proiectul legislativ.
'274
Stabilirea agendei
$i
coeziunea
Comisia vine cu o iniliativd legislativd, aceasta trebuie sii
aibd in vedere modul_in care propunerile sale rror fi primitt,
de Consiliu qi de Parlamentul European. intrucAt Comisiir
Europeand este formatd din politicieni numifi de cdtx,
guvernele nalionale
Ei
deoarece acestea, la rAndul lor, sunt
formate din partide aparfinAnd unei varietXli de familii
politice, majoritatea Comisiilor nu sunt dominate de o
singurd famiiie politicX, iar membrul median al Comisiei s.
situeazX, de obicei, relativ de centru. Astfel, este foartt,
probabii ca principalul actor institulional ex[ern car,(,
stabileqte agenda si fhci in mod spontan o propunet.(,
legislativi care sd fie relativ apropiatX d" pozilirr
europarlamentarului median.
Pe de altX parte, funcliile legate de stabilirea agendei irr
cadrul Parlamentului European (funcliile
de raportor) surrt
aiocate, in linii mari, direct proporlional cu mdrimr:ir
gr-r-rpului politic. Astfel, principalele partide politice dirr
Parlamentul European delin mai multi putere in ceea cc
priveqte stabilirea agendei decat grupurile mici. Acestea clirr
urmd vor controla anumite agende qi vor putea sd propurrr
amendamente la agendele stabilite de partidele rnai mat.i.
l)e asemenea, pentru cX votul prin apel nominal nu estr,
adoptat pentru toate chestiunile iflat" in dezbatelr,,
partidele
delin un anumit grad de control in prir.intir
chestiunilor asupra cdrora se va decide,,in mod deschis". Crr
toate acestea, aga cum am mentionat deja, un partid care ill.
dori des{bqllrarea unui vot
,,in
spatele uqiloi inchise" rrrr
poate impiedica un alt partid si solicite votul prin apt,l
nominal in prirrinla chestiunii respectir.e.
Simon Hix, Abdul G. Nou ,
G6rard Roland
6.r.8. Citeva rernarci legate de stabilirea agendei
qi dL coeziunea de partid in cazul Parlarnentului
European
Teoria generald privind controlul asupra agendei,
t:laborat[ dJ Cox qi McCubbins, recunoaqte ci ]iderii de
partid recurg ia folosirea tranzaclion[rii intre disciplina in
irlen Ei
contiolui asupra agendei, recurgAnd ia acesta din
irrmd'in mod eficient qi reducAnd nevoia impunerii
tlisciplinei. Acest lucru, impreun[ cu disculia noastri
r.erf'eritoare la stabilirea agendei in cadrui Pariamentului
l,)uropean, atrage dupd sine faptul cd partidele ar trebui s5
tie mai pulin coezive in chestiuni in privinla clrora nu.delin
t:ontrolul asupra agendei qi ar trebui sd fie mai coezive in
r:hestiuni in pririnla cirora delin controlui.
in primiil rAnd, exemplul care ilustreazi cel mai clar
situalia in care un partid nu deline controlul asupra
r:hestiunii aflate in clisCulie este dat de situalia in care un alt
lrartid
aduce un ,,amendament
ostil" la un proiect legislatiy
lrentru
care europarlamentarul
partidului in chestiune este
i'a1-.,ortor. intrtrcai partidul din care fhce parte raporton-rl
,,sie principalul u"to. care stabileEte agend-a
Oi
avAnd in
,'edeie ci un raport ajunge in plen doar dupX ce- a fost
rliscutat
Ei
aprobat de c[tre cornisia parlamentari_aferentd,
Irtunci mare-parte din amendamentele Supuse dezbaterii in
plen nu Vor fi suslinute de c[tre partidul din care face parte
i.aportorul. Cu toate acestea, este posibil ca
gn
partid sl
.*tirrd arnendamentele
aduse la propunerea sa. legisiativi
l)e
care acesta nu a reuqit si le treacd de comisia
parlamentard. Prin urmare, amendamenteie cu adevXrat
,.'stile"
pentru un partid sunt acele amendamente in cazul
t:5,rora majoritatea
partidului din r"Andurile ciruia face
parte
rirportorui r,oteazl ,,impotrivd".
insi, existi
:sanse
sh se
zt6
!tu]l]!fgo
agendei qi coeziunea
aducd amendamente ostile doar dacd acestea existir
(
r
posibilitate reali de a fi aprobate. Europarlamentarii tlirr
partid se pot uni impotriva unora din aceste amendame.rr,
ostile. De asemenea, exist[ posibilitatea ca parte clirr
membrii partidului si fie "pentru"
adoptarea unora rlirr
amendamentele ostile in timp ce alfii si fie
,,impotrivir"
acestora (daci toli mernbrii partiduiui sunt pent r.rr
adoptarea amendamentelor ostile, atunci, prin definitit,,
amendamentul nu este unul ostil). ,{stfel, confbrm teorit,i
controlul asupra agendei, este posibil ca un partid sd fie rrriri
pulin coeziv atunci cand r.ine vorba de amendamente ostir.
decAt atunci cAnd vine vorba fie de cele
,,acceptabilt,"
(amendamente
suslinute de cXtre partid) ne rk,
amendamentele aduse proiectelor legislative pentru c:irr.r,
europarlamentarii din alte partide sunt raportori.
In al doilea rAnd, cAnd agenda este stabiliti irr
exteriorul PE (de chtre comisie), gradul de control exercitirt
de citre partidele din Parlanrent este mai redus. in cazrrr
rezoluliilor non-legislatir-e qi al rapoartelor din initiatirrr
proprie, partidele din Parlament (prin intenneclirrl
membrilor lor din PFI care se afli qi in comisiile c.r.
redacteazh rapoaftele pentm aceste proceduri) sunt rib.r't,
si decidd ce trhestiuni trebuie sllpuse clezbaterii. cancj si
cum ar trebui si fie aduse aceste chestiuni in fala plenurrri.
in acest caz, paftidele sunt cele care delin controlul asu[)r.ir
agendei. Spre deosebire de acest lucru, odati ce Comisiir ;r
fhcut o prop*nere legislativi, partidele din
parlamc,rrl
trebuie sa rdspundd dacd o \/or sus{ine sau nu qi dacd srrrrt
dir.izate rou t ., in prir.inla respectivei chestirini. Astli,r,
potrivit teoriei privind controlul asupra agendei, este posilril
ca partidele si fie mai pr.rlin coezive in privinla ioturrri
pentru propuneri legislative (sau
bugetare) decAt in cazrrl
votului legat de chestiuni non-legislative.
In al treilea rAnd, in ceea ce prir-eqte stabilirea agenrk,i
in exteriorul PE, este posibil ca acel cartel care stabileEtt,
zL8
Simon Hix, Abdul G. Nourl', G6rard Roland
irgenda la nivel de Comisie sar-r Consiliu sS. aib5. un impact
rnai mare asupra anumitor paftide din Parlamentul
l,)uropean decAt in privinla altora. Aproape toate partidele
nationale principale care sunt la guvernare fac parte din
grupul socialist, PPE sau liberal. Cu toate acestea, nu toate
lrartidele
nalionale care fac parte din grupurile socialist,
l)PE sau liberal, se afli la guvernare sau au reprezentanli in
Llomisie. Astfel, agenda stabiliti de Comisie qi suslinutl de
(lonsiliu
nu va fi, in mod necesar, o agendX a partidelor
na{ionale care fac parte din grupul socialist, PPE sau liberal
oare se afl[ in opozifie. in consecinli, potrivit teoriei privind
stabilirea agendei, este fbarte probabil ca cele trei partide de
centnt din Parlament si fie mai pulin coezive in privinla
t' hestiuniior legislative decAt gr-r-rpurile politice mici.
in al patruiea rAnd, este fbarte probabil ca partidele si
tre mai coezive la vot in cazul in care au cerut aplical'ea
votului prin apel nominai decAt in cazul in care alte partide
rru fost cele care au soiicitat acest lucru. Pe de-o patte, acest
irspect este in acord cu logica teoriei prirind controlul
irsr-rpra agendei. In condiliile in care conducerea untti pzrrtid
t:ste incapabilX sh impund disciplina de partid, este pu\in
lrrobabil
ca partidul s[ solicite fblosirea votului prin apel
nominal in cazul acelor chestiuni asllpra cilora melnbrii
partidului au preferinle relativ eterogene intrucAt acest
lucru ar putea duce Ia divizarea partidului in procesr-rl de
r.'otare subminAnd, astfel, mesajul pe care partidul spera si
rl lransmila. Prin unrare, un padid ar [rebrti sii solit'iLe
folosirea votului prin apel nominal doar in chestitLniie
iNupra clrora membrii particlului ali preferinle r:elativ
omogene trebuind, astf'el, s[ fie mai coezive in cazui acestor
sesiuni de vot decAt in cazul aitora. Pe de alt[ parte, acest
lucru este in acord cu logica explicaliei privind disciplina de
partid. Frobabil, un partid este mai interesat sd impunX
tlisciplina in cazul unor chestiuni care sunt mai inrpott:rnte
pentr-u particl qi suslinitorii acestuia. insi, conducerea ttnui
21c)
S rlbilirea agegq
S,19g411!q*-
partid poate monitoriza comportamentul
membrilor in ceeir
ce pri'eqte
aceste sesiuni de vot doar daci se apeleazx l.
votul prin apel nominal. in consecinld, este foarte probabir
ca partidele
si solicite votul prin apel nominal in acele
chestiuni in cazttl cirora sunt inleresate si impunir
disciplina de partid. cu alte cur,-inte, daci particl"t" ,ii"t *oi
coezive in cazul voturilor prin apel nominar pe care le-arr
solicitat decat in cazul cel,orlalte proceduri de
'ot,
atunci
prin aceasta se demonstreazi fie ci partidele pot aleg.
chestiunile- in privinla cirora membrii au deja'o pozilie
omogend, fie cd partidele pot impune disciplina"de partid in
pri'infa
chestiunilor in care u, r' inteies puternic sarr
arnbele r.ariantele.
in final, referitor la tranzac{ionarea
dintrt,
eterogenitatea
preferinlelor
rnembrilor: partidului
nsi
controlul asupra agendei exercitat cle citre partid, este mai
pulin probabil ca partidele ai ciror membriau preferintert,
cele mai eterogene si fie capabile si fbroseasci in mo<r
slrategic p'terea
.,1.
o stabili agenda in scopur atingerii
coeziunii de partid la vot. Daci linivelul r.rnui partid existii
un nivel ridicat
_
de eterogenitate in ceea ce prirreqtt,
preferinlele
membrilor, atunci este foafte probabil si st,
inregistreze
un prrrg
inalt pentru propunerea
cle pozilii
adoptate de partid
Ei
un pragmai
scizut pentm respingerea
acestora. cu alte cuvinte, pentru a nrentine
'unf,ate;r
partidtrlui,
partidul r.a dori si limiteze dreptr-rrile de a fhc.
propuneri qi sd extindi drepturile de'eto ale memb.ilor siii.
in aceastd situalie, este pulin probabil
ca paftidur si fi.
capabil si- aclioneze in bloc p"ri* a asig.ra numirea unui
raportor din randurile sale qi pentru u f*.,',u aliante cu alt.
partide in privinla
unor chestiuni cle mare importanlii.
,Si
inr,'ers, in cazul in care conducerea unui partid poatc
impune disciplina de particl indiferent cle ni'el,,l
eterogenitilii preferintelor
intre membrii sii, este fbart.
probabil
ca partidul
sh fie capabil sd asigure un n'lnar mari,
Sirnon Hix, Abdul G. Notrry', G6r'ard Rolrnd
rle rapottori qi si fie capabil si formeze aliante cu alte
partide pentru a se asigura cd rapoaftele sunt adopate de
<nrnisia parlamentar[ qi de intregul plen.
in mod specific, vom iua in considerare diversitatea
irleologici la nirrelul celor
Sase
grupuri parlamentare
lrrincipaie,
aEa cum este ea ilustratX in figura 6.z.lntimp ce
socialiEtii, radicalii de stAnga qi gauliigtii au fost mai
,rrnogeni din punct de vedere ideologic in cea-de-a cincea
IogislaturS., spre deosebire de prima (relatir' la m[rimea
grupului lor parlamentar), grupui PPE, liberalii qi verzii au
I.sL mai eteiogeni din punct de vedere ideologic. Astfel,
socialiEtii ar trebui s5. fie mai capabili sd se foloseasci de
stabiliiea strategicl a agendei pe parcursul ultimelor
legislaturi decat p" pur".,tsul primelor legislaturi. In cazul
ur".rpului PPE,lucrurile ar sta chiar invers.
'
'i;
11 '
"
. .....--.'--\**,_ '.rte{zl
r,-rciiii::11
,R;li:'aii de ltinga
i
,
I- JJ
l
i
'
[,i]..ruli
I)rirna r\ doua
lrllrl:rlllr.i l!:'liiitlrll,l
I
t-i.-r[ir"r1
'
,\ trr iJ .\
I'rllit .\ crrrer:r
lcglslaturat lcgislatura l(rglslatLllal
I.-igura 6.2. Diversitatea ideologici medie a grupurilor politice
in tjecare legislaturd
!g!4g9gq"_td"!qry_u_q:'ulg
Itrotd: Pentm fiecare calcul privind diversitatea ideologicir it
glupului politie, a sc vedea capitolul
5.
6.2. Dovezi descriptive privind stabilirea
agerxdei
Ei
influenta asupra politicilor
publice
Pentru a verifica teoria prir.ind controlul asupr.it
agendei, vom analiza cAteva dovezi descriptive referitoare lir
rela{ia dintre stabilirea agendei qi influenla la in ce priveEtt'
poiiticile publice comunitare in
parlamentul
European.
F'igura 6.3 prezinti num5nd sesiunilor de vot in cazrrl
cdrora majoritatea membrilor PE din fiecare partid s-arr
regdsit in tabira cAqtigitoar"e pe parcursul fiecdreia dirr
primele cinci legisiaturi aiese direct. Grupurile politice sunt
ordonate, in fiecare legislaturi, de la stdnga la dreaptit,
confcrrm poziliondrii lor pe prima dimensiune iiustrati pr.irr
metoda I'{ON{INAL{, aqa crum \/a fi ea prezentati in
capitolul g.
Urmirind logica teoriei votantului median, dacX nu st'
exercit[ niciun controi asupra agendei, partidul median dirr
Parlament ar tr"ebui sa se regiseasc[, de ce]e mai n-rulte or.i.
in tabira cAqtigitoare, iar partidele de extrema dreaptd
;i
stingd ar trebui si se regiseasci de cele mai putine ori in
tabira cAqtigdtoiire, in timp ce partidele dintre zonil
rnediani qi extreme ar trebui si cAqtige mai pulin decirt
partidul median, dar mai muit decAt partideie de extrentir.
'.liotuqi,
dach se exerciti controlul asupra agendei, partidek'
care delin puterea de stabilire a agendei ar trebui si st,
regiseasci mai der-s in tablra cAEtigitoar.e dec.At ar indica
pozitionarea lor ideologici. Cu scopnl de a verifica aceste
afirrnalii, figura ilustreazi pozilionarea in
parlament
a
partidului rnedian (prezentat
cu gri inchis) qi a{ilierea
pciitici a principalului actor extern in stabilirea agendei
-
rinrpul politic din care face par[e rrrembrul median al
t't.misiei
(indicat prin linii &agonaie descendente). In
1r|ima,
a doua
Ei
a patra iegislaturi, pozilionarea acestui
;r<rtor politic a fost aceeaqi: in grupul liberal. Cu-toate
,rcestei, in a treia legislatur[, in timp ce membrul median al
(
tomisiei se poziliona tot in gtupui iiberai, membrul median
;rl Parlam"tttol.,i era pozilionat in aripa stlngl
(grupul
:;Ocialist). S-a intArnpiat in"'ers in caztil celei de-a cincea
It'gislaturi c.And membnri median ai Parlamentului s-a
lXrzilionat
in grupul liberal qi membnrl median al comisiei
s-ii poziiionat in grupul socialist.
Aceste rezultate sugereazi cd partideie extremiste au
tcr-rclinla de a inregistra rezuitate mai slabe decAt partidele
rlc centru, ceea ce ar susline mai mult teoria votantului
nred"ian decit teoria privind controlul asupra agendei. Acest
Irrcru se poate obsen'a cel mai bine in cea de-a doua
It,gislaturd. De asemenea, partidul de centru
(liberalii) in
rnajoritatea legislaturilor are rezultate tnai br.rne decAt ar
,,,g.ru-o clistiibuirca numeric[ a locuriior sale in
l,atlament. insi, este imposibil s[ spl'lnem dacd acest ]ucru
se intAmpld datoriti faptuiui cd actorul median atiat ]a
tlerzbateri in Parlantent poate aduce amentlamente astfel
incit propunerea legisiativd si se apr.opie de.preferinlele
icleale ale acestr-ria sal datorit[ taptului cd membrul median
tle la nivelul actorului institutional care statrilerste agenda
rlin exterior este deja puternic poziiionat la centru'
Totuqi, r,enincl in sprijinul teoriei privind cont-rolul
asupra agendei, mdrimea grupului politic pare a fl un
indicator.-mai bun decAt pozilionarea ideologicd a grupului
in ceea ce priveqte numlrui situaliilor in care un gmp politic
se regiseqte in tabira caqtigx.toare. Acest lucru reflecti
laptr_rl ch pgterea de stabiiire a agendei
(precum preEedinlia
c,omisiiloi parlamentare sau funciiile de raportor) se alocx
c{irect proporlional cu m5.rimea grupului. De
_asemenea,
grupuriie care'tincl s[ inregistreze rezultate mai bune decAt
22:)
Sl;rl,il ilr,;r,u',r.tt( lr.r :..t r.or./.i lt I rr.,r
ar sugclra
mirintea
lor. nrrrncrr.it:ii,
pirr.ir r.t,f lct:tlt
foryle
a coaliliilol..
urr sirlriect
asrrDr.ir t.inriir
rnsa, ln caprtolele
B
Ei
q.
nto<lclt'lt, r lr.
trolll I't'trr,rri
I)olitice.
in cazul celei de-a cincea legislaturi, toate grupurile
s-au reg[sit in randul taberei caqtigatoare mai pulin decat
in legislaturile anterioare, ceea ce relevi nir.elul mai crescut
ill cJnflictului existent in acea perioadi intre aripa stAngd qi
aripa dreapt[. in plus, acest conflict din perioada.celei de-a
.,iJcea legislaturi ieflectx b[tdlia dintre actorii principali in
ceea ce pliyeqte stabilirea agendei pe plan interni_respectiv
cxtern: in timp ce grupui PPE (deseori suslinut de.liberali) a
fbst principalui ictor in stabilirea agendei
-
in cadml
treu{ainentului, socialiqtii
(care nu mai erau cel mai mare
partid) au dominat Comisia reu$ind astfel s[ controleze
agenda la nivei extern.
Aceste ralionamente sunt suslinute de aspectele
ilustrate in figura 6.4, care reflecti relalia dintre controlul
rrsupra func1iilor de .aportor qi succesul inregistrat. Cu cAt
este mai mare proporlia de r-aportori din cadrul unui singur
paftid, intr-o legislaturi anume, cu atAt este mai maLe
irumirul situaliil,or in care acesta s-a regdsit in tabira
ci.qtigitoare, in conrparalie cu celelaitc partide. Totuqi, este
difici] sX identific[m aceasti relatie frr[ sd ludm in
considerare mirimea partidului intrucit aceasta se leag[ in
mod clar atAt de numirul de raporlori cAt qi de numirul
situaliilor in care partidrrl s-a regisit ln tab[ra cAqtigitoare
-
urif"l ci cloud dintre gi:uo.rile politice mai mari atr
clelinut controlul asupra majoritilii funcliilor de rapor'tor
Ei
s-au regisit, de asem"r,"u, n-rai des in tabira cAqtigfltoare, i1
timp ce glupurile politice mai mici au de{inut mai puline
tunilii dJ raportor qi s-au reglsit in tabdra cAqtig[toare de
mult mai pu\ine ori.
Cu toate acestea, indiferent de mirimea partidului,
controlul delinut asupra agendei reprezinti un indicator
rnai bun in ceea ce pii'eqte succesul unui g'r.ip politic, in
comparatie cu altul. Liberalii, indeosebi, au inregistrat
."r-,ritut"'bune prin faptul cd in fiecare legislaturi s-au
reg5.sit in tabdra caqtigitoare de mai multe ori decat ar t'i
t25
Stabilirea
agendei
Ei
coeziunea
:
il
"It
:,1
'tili
.; :: ll
: . 1: l
,. t i
,lll1
rli.til
lili
!,!+
li=.d i I
i['ir
',
l
t,
ll
ti
lr
I
I
"i
,l
ili
ilji
ril
i
't
,l
l-li:l
Figura 6'3. Numirulsitua{iilor
in care f-iecare partid
s-a
regisit in tabdra
cAgtigdtoar"
'
rvorci: in cazrLl
-
fiecii.ei
legisraturi,
g.rpurire
p'litice
srr.r
ordonate
de lr slringr la drcrptr-ii
i,,,)""p"ri,ioni'ii
loi ,n".ti"n,.
1,,, prima
dimcnsirrne
i metrcrei rvoulNllg.
Gr.rrprrr poritit,
ciin t.;rr.r,
face parte
rnembrur
mecrian d
p;;il;;tultri
e.ste i,,rrir.it."c.,,1,,,r
politic
din cerre face parte
membrur
-".iio'ar
comisiei
este i'cli.rrr
prin linii diagonale descenclentc
in. prima^legisratr-rrd,,.cand
grupr-ir
ppE
qi liberarii
arr
'otat
deseori in aceeaqi
direcliejaii
a.',rt mai murt succes
11:1-.1"t^liqtii
cu toate cX acegtia dl., ,r.X reprezentau
ccl
mar mare paftid
ra rremea
respectivi.
Mai apo'i, i.,
".u-i"-,,
doua, cea de-a treia qi
::i
dJ;utru'f"gi.tuturi,
a dominar
,,marea coalilie"
a socialiqtilor
qi a gnlrului ppE,l;;
.,,
ni'ele inalte de consens
-in
randur principareror
g.rpur.i
Stabihrea a Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland
indicat numdrul lor de raportori. La cealarti extremx, ver.zii
s-aureplisit in tabdra caqtigxtoare de mai pu$ne ori clecat irr.
fi indicat-o numlrul de raportori.
-
Rezumand, aceste rezultate descriptive cumul.lr,
iiustreaz,x faptul cd existd o oarecare relaqie intre resursck,
legate de stabilirea agendei la ni'eiui unui partid
,1i
rezultatele inregistrate de
pE
in ceea ce priveqte o politi<:i
sa* alta. Mai precis, gr*puriie politice .nui
-uii,
crlr.(,
controleazd majoritatea functiilor interne ce prirresr.
stabilirea agendei, obqin rezultatele pe care le doresc irr
materie de politici indiferent de pozilionarea lor in rap.r't
cu membrul median din Parlament. De asemenea, partidrrl
care s-a plasat cel mai aproape de membrul median clirr
comisie
-
actorul institulional principar extern in stabitrilt,ir
agendei
-
a ar,ut tendinla de a inregistra rezultate mai bunc
9.".aj l.
{i sugerat-o m[rimea iu uau pozitionarea
sir
ideologicX.
lcgislaturir
(aEa cum se prezint[ lucmrile in figura 6'z)'- valoarea
i,r?r,.-er"te
i*figuri reprezint[ diferenla dintre num5..l situa[iiicr in care
rrn oaflid
politic s-a rcglsit iu tabila ciStigitoale in Parlamenl 5i
;,,,"ix^,i-r[.;*t;
i" ;fu grupul politic cu-c,el mai scrXz.t nivej el
,.'..""r"i"i dintre cele
Eur""
g*pori politice s-a regisit in tal"iira
;;;,t#;;t"-i" *a*r aceleiaii legrs]aturi
.
De exemplu' in cea de-a
,,il;; legislaturi,
gmp.l ..,
""i*ui..izut
nivel al succesul'ri dintre ceie
i"r"
g.ui.tti poliiic"e titt ."t al radicalilor de stinga care s-alr regisit in
i;;;r:;;;qtigitou."
intr-un procent de
4o,B%o
din timp, iar grupul politic
,;|! ;hi"C"trat cel mai mare s.cces a fbst cel al socialigtilor car-e s-a.
';;il];
iu-lx.u caEtigirtoare intr-un procent de 63'8% din timp' fapt cc
lc df, celor doul grupiu'i un scol'relitit- de o, respectit'23'o'
in cadmi
t't'Iei de-a cincea legislutrrri'
ChiarEiastfel,aceast5'd.or'adiaexistenleiuneirelalii
intre stabilirea agenclei qi rezultatele legate de o politici. sau
nitu-r.,p*r[
dezb-aterii nu implic[ in mod necesar faptui cir
partideie sunt capabile s[_ iecurg[ la controlul stiategic
:,;;p; agendei
"u
lu o modaiitated'e a asigura disciplina cie
puiia in"cad"rul sesiunilo. de vot. Pentru a analiza aceste
Itp""t", trebr-rie si stucliem in detaliu reialia dintre
stabilirea agendei
Ei
coeziunea
grupurilor poiitice'
6.3. Analiza statistici
Pentru a Verifica practic importanla stabilirii agendei in
Parlamentul
European, lle Vom concentra asupra factorilor
care influenleazd
coeziunea de partid in czrzul fiec5.rui t'ot llt
;^rt".
Scopul nostru este acela de a studia tranzaclicnarea
ca.re se face intre controlul asupra agendei qi disciplina
in
;1;"
prer,[zuti. d.e teorie. Vom prezenta,
-mai
intAi'
variabiiele utilizate in analizd, iai', mai apoi, rezuitatele'
Proporlia de raportori intr-o legislaturi
Figura 6.4. Rela{ia dintre controlr_il asu}rra agendei gi
succesul poiitic
Arof'i: socr reprezinti g.rpul soci.lis'. cli' prima legislatr.rrir, soc:
reprezinti grupul sociaiist din cea de-a d.ua legislatu-r'i, qi aqa mai
dep,rte. Pentru a controla
'aria{iile
nir.erului tle-consens dir-, fi".ur.,
'r:t (t
Sl ;rl rililt';r :rqt.rrrlt'i qi t,oeziunea
6.3.r. Variabile
Definim variabila
dependenti
ca fiind coeziunt,ir
relatir,'d.a_unui-g.rup
politic in cadrul .r.rui ,rot p.i" up,,l
nominal. vom folosi acelaqi mod de carcurare a coeziunii
relative la care am recurs qi in capitolul
5,
*ui
lrec,i,
coeziunea
absoluth a grupurui politic
"i-pxrtifu
rrr
coeziunea Parlamentului
in ansamblul siu. Si amintirn r,rr
acest
:{g"l
surprinde efectul
'arialiei
mirimii globale ir
majoritxtii in cazul fiecdrui vot, presupunand
cd'Lste nriri
uqor si fii coeziv atunci cand toli membrii
parlamentuhri
voteazd in aceeaqi direclie decdt atunci cand votul estt,
puternic
contestat.. Vorn analiza, mai apoi, cele gasi(,
grupuri politice principale,
a.ga clrm am fdcut_o
Ei
irr
capitolul
5:
socialiqtii, g.upti
ppE,
liberalii, gauliiqtii.
radicalii^de-
stanga qi r erzii. De data aceasta, r'om anarizir
mai curAnd comportamentul
ia
'ot
al acestor g.r,fu.i i,,
cazul fiecirei sesiuni de vot in parte, incepAnj
",J
,g79.
decAt comportamentul
median ai acestor grupriri
[)(.
parcursui
unei perioade
de qase luni. in anarizi coeziunii.
vom lua in considerare
fiecare grup politic, in morl
separat.
Vom prezenta
ac,nn principalele
trei setuii tic
variabile care ne
'or
ajuti si i'erificirn
afirmatiirt,
teoretice. in primul rand, i om incrucre doud ,'u.r^bit" .hi,,
l'erifici
utilizarrea strategicd
a amendamentelrr.:
amendamentul
ostil, care .'a i'ea
'aloarea
r daci
'otul
.,,
f3ce in
legituri cu un amendament
adus la un raf<,, t
(legislati'
sar non-legislatir')
in care partid,l cietln,.
controiul. asupra funcliei de raporto.,
'iu.
-u;o.itoi,,,,
partidului'oteazi
impotri'a
amendamentului;
ro.ioiit,,
\ra avea Valoarea o in caz contrar. cea de-a doua Variabiii
constd in
-
Raportul General, care
'a
a\rea valoarea r dac,a
votul se derulearzi in iegdturi cu raportul in ansambr,r
sdu, indif'erent de cine este raportortii, qi o in ca, .o"t.n,.
zzu
lrxisti patru categorii posibile de sesiuni de vot bazate pe
interese: (r) o sesiune de rtot pentru aducerea unui
;rmendament care se destS.qoarh in perioada in care
lrartidul
deline controlul asupra funcliei de raportor (un
;rmendament ostil);
(z) o sesiune de vot pentru aducerea
rrnui amendament care se defhqoar[ in perioada in care
partidul nu deline controlul asupra funcliei de de
rerportor (alte amendamente);
(3) o sesiune de vot legath
<lc raportul general care se desfdqoar5 in perioada in care
lrartidul
deline controlui asupra func{iei de i-aportor;
Ei
(4) o sesiune de vot legati de raportui general care se
rlesf[qoar[ in perioada in care partidui nLr detine
controlul asupra funcliei Ce raportor. Dac[ apliclrn teoria
lrrivind
controlui asllpra agendei, un paltid este
lrledispus
si fie mai pulin coeziv in cazul
rrr.nendamentelor in legS.tur[ cu care se voteaz[ in timpui
lrerioadei
in care deline controlul asupra funcliei de
rurportor (amendamente ostile) decAt in cazul altor
;rnrendamente sau al proiectelor legislative. Astf'ei. ceeil ce
rre intereseazX este compara\ia directi intre coeziunezr in
t:azul arnendamentelor ostile qi coeziunea in cazul tuturor
celorlalte amendamente. Prin Llrmare, includem variabila
li:riroarte Generale
(care controleazi cele dotli categorii
<[e vot care nlt ne intereseazi. in acest moment), astl'el
incAt categoria de referin(d este pur
9i
simplu alte
rrmendamente.
in al doilea rAnd, pentru a surprinde efecttil actorului
cxtern care stabileqte agenda, includem patrtt variabile,
rrna pentru fiecare dintre proceduriie legislative
principale din UE: procedura codeciziei, procedtrra
cooperirii, procedura consultirii qi procedura br-rgetarl
(atAt pentru procedurile de adoptare a bugetului, cAt qi in
ceea ce prir,eEte procedurile de descXrcare a bugetului)'
liiecare dintre aceste variabile va avea r-aloarea I daci
votul se desflqoar[ in privinla unui proiect legislativ saLI a
Stabilirel agcndei qi t'ocziunea
unlri arnendament in baza procedurii reler.ante,
Ei
o irr
celelaite caztiri. O serie de voturi se incadreazi la altt,
proceduri in cazul c[rora Parlamentul European al.(,
putere institulionalS, precum avizul conform qi motiunclr
de cenzurd impotrir.a Comisiei qi votul de incredelr.t,
acordat acesteia. Insi, pentru cE aceste alte voturi
constituie un numir foarte mic, principalul elemerrl
cornparativ pentru cele patru r,ariabile prii.ind procednrir
legislatir;d va fi comportamentul la vot al partidelor irr
prir.inla rezoluliilor non-legislative sau a rapoartelor clin
ini{iativd proprie, pentru care agenda este fixatd la nivcl
intern, in Parlament.
in al treilea rAnd, includem o variabili care testeazi
utilizarea strategicX a rroturilor prin apel nominal.
Variabila VAN-solicitat de partid (vot prin apel nominal
solicitat de partid), care va avea valoarea I daci partidrrl
in chestiune a solicitat ca sesiunea de vot si se desf1qoar(,
in baza votului prin apel nominal, qi o in celelalte situatii
Dacd partidele solicit5, in mod strategic, r'otrLl prin apcl
nominal, atunci este posibil si fie mult mai coezive la vot
in aceasti situalie dec.At in cazul sesir.rnilor de vot in car.t,
au tbst alte particle cele care l-au solicitat.
^
Includen-1, de asemenea. cAteva variabile de control.
In primul rAnd, Participarea, care reprezinti proportia
tuttrror membrilor PE care au luat parte la vot. Vonr
include aceasti variabild ca qi indicator al importanlei
votului plecAnd ctre la presuplrnerea cX la r-ot vor lua partc
mai mulli membri ai PE dacX tema abordatd este deosebit
de importanti+. in al cloilea rAnd, includem gapte
variabile care indicX subiectul tematic al votului:
-t (N.it.) A se obser-r'a cir niveiul participirii rnenrbr.ilor
nu este conrplet diftrit de nivclul coeziunii relative
acest{.:r, in acest contexl, r,om fblosi aceasti variabilir
contlol.
,:l o
Par-lanrentului la vot
de partid. Cu toatc
doar ca pe una de
Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Rola!4
\rrr|iabiia Economicx
(cum ar fi reglementarea
pielei qi
l,rliticile
cornunitare
privind concurenta), Variabila
itt.cliu (cum ar fi ambalarea
produselor), Variabila
liociala (precum drepturiie muncitorilor qi egalitatea de
ricn), Variabiia Extern[
(incluzAnd aici comerlul,
rrr[rajutorarea, politica externx qi apdrarea), Variabila
,,.leritoare la A.griculturd
(Politica Agricol[ Comun5.),
\rirriabila Institu{onali
(precum reforma uE) qi variabila
rcf.eritoare la Organizaiea
intern5 a PE
(cum ar fi
:;rabilirea ordinii de zi a Par-lanrentului). Aceste variabile
\,or avea valoarea I daci votuj se desf[Eoar[ in iegdturi cu
clrestiuni relevante, qi o in celelaite situalii. Fiecare vot
tl()elte fi clasificat in funclie de pani ia trei dintre aceste
r;rriabile. in al treiiea rAnd, includem dou[ tipuri de
r rrriabiie pentru sincronizarea la vot: dou|. r'ariabile
lictive p"tttr., fiecare legislaturi
(prima legislatur[ se
,'xclude fiind pnnct de rei-elinli pentru acest
I,irlionament);
qi cinci rrariabile fictirre pentru, zilia
sipt5'mAnii
(sAmbita se exclude fiind
Lrunct
de referinll
1
rentru acest ralionament)-
68.2. Rezultate
Tabelul 6.r prezintd rezultatele modelelor de coeziune
ilustrate separat pentru fiecare din cele
Ease
gmpuripolitice
ltrincipale
in cadrul tuturor sesir.rnilor de vot organizate De
parcuisul primelor cinci legislatui:i ale Parlamentului
l,.trop"un. Frincipalele aspecte descoperite
lqnt
dupd cum
,rrmeaz5., in primul rAnd, in generai, partidele uu sunt in
rnod semniflcativ mai pulin coezive in cazul
amendamentelcr
ostile decAt in cazul celorlalte
amenclarnente. Reamintim c[ urr amendanert este osti]
pentr-r-r un partid atunci cAnd acesta din tirmd nu este de
,",-rrd. cu amendamentul
cale se aduce unlti raport realizat
cie insuEi partidul in chestiune. Faptul ci partidele sunt la
237
Simon Hix, Abdul G. Nourv-, G6rard Roland
@_
fel de coezive in cazul votului pentru amendamentele ostilt,
ca qi in cazul
'otului
pentru amendamentele acceptabirr,,
sugereazx faptul cx partidele din
parlamentul
European prl
impune disciplina de partid in plen, indiferent dL cin. ir
adus in disc*lie o anumiti chestiune pe agendi. sing'r'rrr
partid pentru care nll se aplici acest lucm sunt verzii.
Aceqtia sunt, in mod semnificatir', mai pulin coezivi irr
privinla amendamentelor ostile decat in prir.inla cerrr
acceptabile. Acest lucru demonstreaz[ faptul cd in
momentul in care un membru al
parlamentuldi
din gruprrl
verzilo_r este raportor, atunci celelalte partide pot proptrrr,,
amendamente care sunt suslinute de cdtre o pi.t" .ri"
europarlamentarii din grupul verzilor.
Este, de asemenea, important de mentionat faptul t,ri
partidele sunt mai pulin coezive in cazul'oturilor regate rk'
rapoaftele generale decAt in cazul voturilor legite <k,
amendamente
-
indiferent dacd acestea sunt oriil" ,,,.'
acceptabile. Totuqi, aceasti variabili este inclusi ca
;i
'ariabild
de control pentru a desprrincle clin exemplu .
comparalie directh intre efectele unui amendament ostil
;;i
cele ale unuia acceptabil. Nr.r dispunem de nicio prognozi
specificx in legdturi cu relalia teoretici dintre votui le[at rk,
tur raport general qi votr-rl legat de t.n amendament. insri,
descoperirea faptului ci un particl este, in general, m:ri
pulin coezi'atunci cAnd r,'ine
'orba
de proiectele d" lege i.
ansamblul lor decAt atunci cAnd este vorba cL,
amendamente se explicS, probabil, prin faptr-rl cd, in timp crt,
rapoartele qi amendamentele orginale sunt, de obicei, mai
aproape de idealul partidului, rnuite proiecte de lege, odati
ce au fost modificate, se indep[rleazd tot mai mu]t dt,
preferinlele Lrnor membri ai partidului decat de status qr.ur.
Cu aite cur.inte, Lln compromis in plen r.,a duce la creqte.cir
nivelului general de suslinere al unui proiect de lege, dar.
este_ foafte probabil sd reduci din gradul de suslinere in
rAndul grupurilor de partide
c,)a
Tabelul
('omune
6.t. Verificarea stabilirii agendei: rezultate
Socialiqti PPE, Liberali Gaulliqti Verzi Radicali
de stAnga
(
ilstanti
o r-F"
*
z.o5i. 2.O4o+"* t.96t'* 2.493*
(6.oi) (6.83)
(t.tE\ (6.+o) (s.qs) (s.zr)
Arnenda-
r rrcnt inac
o.o20 -o.o11 o.o7T o.o46
o.371"*
o.133
(o.zs) (o.+s) (r.62) (o.sz) (+.8s) (r.ss)
Itirport
gtneral
-o.r72^
^ -o.197 -o.135"'" -o.t76""
o.2oo**
-o.109
(B.sz) (s.zs) (6.cr3) (8.s6) (8.6o) 0.6s)
(
odecizie - o.o86*" - o.o74*" - o.o63'.** o.07u"- o.o43 o.o53*'
(s.6r) (z.sz) (z.tz) (z qB) (r 6+)
(z.or)
(bope n'r: -o.ooo - o.064* - o.o43 o.o11 o.o98 o.o66"
(o.oo) (r.Bs) (r zs)
(o.ss) (z.Bz) (r.82)
'.'ncr rlt - o.o8o"o
-o.1o2** - o.o48** o.oB:t"''" -o.O,1i l.obq
Q
(c.or) (z.srl (:.86) r.gz)
(:.oz)
Prucedun
bueetari
-o.141" -o.159" -o.r55
^ - o.o42
o.12b''
-o:3r-
(4.t tt (s
ss)
(s
se)
(r
s6) G.+B)
(+.zo)
VAN-soli-
citat de
o.zoB""' o.16o** o.123o' -o.1o3- o.o9o" o.138
G.tz)
(B.zs) (s.8s) (s.sB) (s.ss) (+
+B)
P:utici
o. L44n
*
o.oq1 o.osB -o.lz6" -o.11
(o.ez) (z.sg) (o.Bz) (o gr) (r.Bo) (r.Bo)
V.Ilcono-
rnicii
o.o55** o.o39 o.o33 o.o52* o.039 o.o29
t.qt)
(r.:q) r.z6)
(r.Bo) r.gr) o.gt3)
V.Medrr-r
-o.o14 o.o11 o.or8 o.o(-)4 o.oo2 o.o05
(o.cBl (o.as) (o.n) (o rz)
(o.o6) (o.rg1
V. Socizdi -o.o6r*
().o()5 -o.()21 o.o14 -o.oo8 o.oo6
(r.qs) o.16)
(o.62
(o.ao) (o.zz) o.r8
-.).)
Sl ;rl ri I i r r.;r ;rgt.r rt lt.i
rsi
t.ut,zilrrrea
V. [,]xtcnr:'i -|).1oO"*." -o-l1l
-o.o6r* -o.o24 -o.05o -o.oo8
(s.::) (r.6o) (z.oz) (o.zs) (r.+6) )
VAgt't-
culturfi
-o.o04 -o.010
-o.o14 o.020 -o.oz6 -o.oog
(o.r6) (o.:a) (o.sr) (o.6s) (o.Bz) (
V.hrtitu-
donali
o.o25 -o.ooo
o.o04 o.o42 o.o34 o.ooll
(o.Bz) (o.oo) (o.rs) (r.tt) (r.oct) t.n na
Orgarrizare
internirPE
-o.o6z -o.o7z" -o.o86"" -o.o13
o.oBB""
-o.oy
1.57) 1.87) I c
,v>\
(o.qc)
1.97) 1
Llsiurtioane L4bXl L46q') 14623 taa29
866z
RJapltnt
aiustat
o.()4 o.o3 o.()3 o.o1 O.O.,1 o.()2
l/ofd:Variabila
dependen
l,,
I::.,|:Ll
inciuse, dar nr.r rapoftate'ariabitele
-
fi;iil
;;i;.i;;;,,,.,,
legislaturi
Ei
pentru fiecare zi'a siptimintip;il;i#;l:i;
l;ll,',
Simon Hix, Abdut G. Nourl', G6r'arcl Rolanri
t)r'incipale
care, in general, nu au membri care se pro\rini de
tir nivelul par[idelor aflate la conducere in Consiliu sau care
:rrr comisari, sunt mai coezive in cazul voturilor care se
tlesfrqoarS. in baza a cel pulin uneia din procduriie
Ir:gislative decAt in cazul voturilor privind chestiunile non-
lcgislative.
-
in ai treilea rAnd, un partid. este, in general, mai coeziv
la r.ot atunci cAnd a solicitat adoptarea votului prin apel
pominal
decAt atunci cAnd aceast5. proceduri' de
yot
a fost
solicitat[ de cdtre un alt paftid sau a fost impus[ de norme]e
l'arlamentului. Aceastd obsen'atie este' in general,
('onforme atat cu teoria }egati de controlul asupra agendei
r:it
Ei
cll teoria legati de disciplina de paftid. Cu toate
acestea, un pafiid, mai precis gaulliqtii, se colnpolt[ mai
t)utin
coeziv decAt celelalte partide in cazr,ri r-otririior: prin
apel nominal solicitate chiar de ei. Faptul c5' gaulliqtii au
acces egai la stabilirea agendei ca qi celelalte partide
(conform proporliei rnhrirnii sale), ci sunt mai putin coezivi
in cazul propriilor voturilor prin apel nominal decAt in
crazul altor votud, sugereaze ci gaulliqtii sunt mai putrn
capabili decit alte paitide sX impun[ disc.iplina de paftid,
lucru pe care l-am descoperit in capitolul
5.
in al patrulea rAnd, coeficienlii privind tematica
\roturilor relevi niqte modele interesante. In general,
tematica centrald a \rotulLii nl-l pare si afecteze nir.elul de
coeziune al partidelor. Cu toate acestea, partidele sunt, in
general, mai pulin coezive in aspecte legate de relaliiie
externe
(precum comertul, intrajutorarea, poiiticile de
securitate
Ei
ap[rare) qi in chestiunile parlameatai'e intel.ne
(precum organizarea ordinii de zi a Parlamentr-rir-ri). Acest
lircru n,,, t're surprinde. E posibil ca anumite chestiuni
prir.ind relaliile externe si ajungX s[ dirizeze mernbrii
i'arlamentuh-ri atAt in
jur-ul afilierii na{ionale' cit qi in
jurul
atllierii partinice. De asemenea, este foarte pi.iiin probabil
ca partidele s5. emiti instrucliuni de vot irr ceea c'e priveqte
2:35
estim.li,prin- regresie ii'e.ri. statisticile-t
sunt d^te in
fri.ant,,z,i
statisticile-t cii. pa.anteze
*semnificatir,ra
ro%,
*""
semnificaiir-la
5iri,
'
"' semtrificalir- lr tno.
Al doilea rezultat important legat de teoriile noastr.er s.
referi la faptul ci,principalele
iartide
sunt *ui-p..,qi,,
coezi'e in voturile legislative qi
-bugetare
decat in cazrrl
rezolu{iilor
non-legislati'e
qi
-rapoirtelo.
din initiatir.;i
proprie.
spre deosebire de descoperirea
noastr[ ."t'".ii,,n,,.,,
la amcndamentele
ostilc, conform cireia partideie p,,r
impylg disciplina de partid,
acest rezultat
'suger"urX
,.,,
paftidele
sunt mai pulin capabile sx impuni di!"ipii,-ra i,,
momentul
in care agenda e-ste stabilitd clin
""t.ri,,,',,t Parlamentului (de
_citre
comisie); partidele pot irnftur,,
disciplina_de partid mai uqor in momentul in iu." ojin,t,,
este stabiliti intern, in
parlament.
cu toate acestea,"cl'1,r,
c.-rm am pre'dzut,
acest rezurtat se aplicd, de cele mai mrrrt.
ori, in cazul celor trei grupuri poritice'(sociarrqiii,'g.u1,,,t
PPE qi liberalii) care sunt scinclate intern aiunci'ci,,,r
agenda este stabilitx de comisie
rsi
at.rnci cand
parlamenrrrr
trebuie si negocieze cu partidele
ra conducere in consirirr.
Cele trei grupuri de la dreapta qi stAnga u".rlo. g;lr,,,i
c) A
Simon Hix, AbdulG. Notrry. Gelartl Roland
nrulte chestiuni legate de organizarea internX, ceea c('
permite europarlamentarilor sA adopte
,,votul
ck'
con$tiint5"s.
In al cincilea rAnd, dac[ comparXm rezu]tatele fiecilrri
partid, putem obsen'a ci unele partide, spre deosebire ck,
altele, inregistreaz5 rezultate mai bune atunci cAnd viLrc
vorba de folosirea puterii de stabilire a agendei qi tk'
impunere a disciplinei la I'ot. Pe de-o paite, socialiqtii .ii
grupul PPE sunt mai coezivi cAnd agenda este stabiliti l;r
nivel intern in Parlament (cu alte cur.inte, cAnd ei domina
stabilirea agendei) qi iEi pot controla europarlamentarii irr
cazul amendamentelor ostile precllm
Ei
in cazul propriikrr'
voturi prin apel nominal. Pe de alt[ parte, r.erzii nu surrl
capabili sd-qi controleze membrii in cazul amendamentelor'
ostile, iar gaulliqtii nu pot impune disciplina de particl in
cazul propriilor rroturi prin apel nominal. De asemencir,
gaulliqtii, r'erzii qi radicalii de stAnga sunt la fel de coezivi
atAt in privinla chestiunilor legislative cAt qi a celor nc.ur-
legislative, sugerAnd faptul c5. acegtia sunt marginalizati.
indiferent daci agenda este stabilitd in exteriorul sau in
interiorul Parlamentului European. Este greu de compalirl
efectul eterogenitdlii preferintelor in ceea ce priveqtt'
controlul asripra agendei la nivel de gmpuri de mirirri
dif'erite deoarece partidele mai mari, spre deosebire de celt'
mai mici, au o putere semnificativ mai crescutl atunci cArrtl
vine vorba de stabilirea agendei. Cu toate acestea, dintrt,
grupurile mici, radicaiii de stAnga sunt mai omogeni de<:it
verzii qi gaulliqtii. in acest sens, existd date conform cXrolrr
grupul radicalilor de stAnga aclioneaz[ mai coeziv decit
celelalte doud grupuri in momentul in care deline controhrl
asupra agendei.
s (N.t.)
,,Votul de conqtiintS" consti intr-un vot exprimat liber, un vot can, rrrr
e influenlat, nici dictat de instructir-rnile prin.rite de la partiri, caz in care votrrl
ar-fi un ,,r.ot irnperatit"'.
236
Tabelul 6.2 prezint[ aceleaqi modele ca qi tabelul 6'r,
insd calculate pentru fiecare legislaturS" in parte. Aceste
rezultate confirmfl aspecteie descoperite in urma analizei
comune. in primul rand, amendamentele ostile subr,rineaz;.
doar coeziunea grupului PPE in prima legislaturi
Si
a
verzilor qi grupului PPE in cea de-a patra iegislaturi. In al
cloilea tdttd, odat[ ce Par'lamentu] a ajuns sX aibi puteri
legislative semnificative
-
in cea de-a putlu qi cea de-a
ciicea legislatur[
-
principaleie trei partide au fost
^mai
pulin
"o"lir'"
ia
'ot
in cazul proced'rii codeciziei decAt la
votul prir,.ind rezoluliile nonlegislatiye qi rapoartelor din
iniliativ[ proprie
(variabilele pentru ce]elalte proceduri
i"gitiutl". i.,ni ir..l.,se in moclele, dar nu sunt tapottate)' in
al treilea rAnd, majoritatea partide'lor au fost mult mai
coezive, in majoritatea legislaturilor, in cazul propriilor
voturilor prin apel nominal. tn cea de-a patra legislaturf,, s-
a intAmpiat pentru singura dat[ ca un par[id, qi anume
gaulliEtii si fie mai pulin coezi' in ceea ce prir,'eqte propriile
i;oturiprin apel nominai decAt in cazul celorlalte voturi.
Tabelul 6.2. verific.area stabilirii agendei pentru fiecare
legislaturX
SocialiEti PPE LiberiLli Gaulliqtr Verzi Radicali
cle
stiuqa
I,I Amendament
inacceptabil
o.2(]9 -o.231 "* o.23O o.o83 o.o77
(r.23) (z.tt) 0.zq)
(o.6r) (o 19)
Codecizie
VAN-solicitat de
peuticl
o.350* o.067 o,o97 o.284 o.r6o
Q.s6)
(o.se) (ct.tg) (v+n) (r.+z)
Esantioale 88s B8s Bz6 B6B 86t
R-la pzitlat
aiustat
o.o6 o.11 o.1c) o.09 o.05
Lz Arnendameut
inacceptabil
-o.o9:l o.05o o.o39 o
939'
-o.251 -o.lz"
a )-
's
!rt!i!'.,:1,,
gglIlq! qr9o eziun ea
Itrotri: var.iabila dependenti: coeziunea relativi a gmpului politic la
r''ot. F'ieczrre model este specificat ca qi in tabelul 6'r, dar coefi-cienlii
.,;,ir''n..j ai celorlalte variatile nu sunt raporlati. Parametrii modelelor
sunt estimatj prin regresie lineara. Statisticile-t sunt date in parantezX.
statisticile-t din paranteze
*semnificativla
ro%,
**
semnificatir'la 5%o,
*"
semnificativla tY".
6.+. Concluzii: d'isciplina de partid
nu poate fi explicatfl doar prin exercitarea
iontrolului
asupra statrilirii agendei
Dac[ un partid poate controla care sunt chestiuni]e
ce ajung s[ fie dezbitute in Parlament qi moda]itatea in
crare acestea sunt propuse, atunci nu ar trebui s[ fie
neYoie ca acesta ra tu"e presiuni asupra membrilor sli
pentru ca acegtia din urmi sh-i urmeze instrucliunile
la
vot intr.ucat partidul ar trebui sx poate restrange
problemel" t.tp.tt" la vot 1a aspectele in legituri cu- care
tnembrii s[i au preferinle similare. Faptul c5. agenda nu
este controlatX d,e un singur partid sau de o singurd
coalilie de partide reprezint'i o probleml
-pentru
fartidele
din
parlamentul
European. in primul_ rAnd,
ng"r..lo priYind chestir.rniie iegislative este elaborath
"it".n
cle cltre Comisie, iar, negocierea
politici din
cadrul Parlamentului
legatd de acestea este influenlatx de
ccalilia care prinde contur ia niveiul celeilalte camere a
procesul*i legislati' UE: Consiliui. in al doilea rAnd, chiar
ii
atunci clnd insuqi Parlamentul de\ine, in mod
independent,
puterea de stabilire a agendei
-
de exemplu'
in cazul rezoluliilor non-legisiative sau cAnd propune
amendamente
iegislaliei iniliate de catre Comisie
funcliile ce implii5 stabilirea agendei
(raportorii) sunt
alocate propo4ional intre grJpurile politice. Astf'el,
239
(r.6q) (o.6s) (o.:z) (r+.or)
r.zB) (
Codccizie
VAN-.solicitat de
partid
o.311***- o.()aro o.336"* o.215*"" o.1c}1 o.574nn
(s.sg) (r.:z) (z.zo) (z.ss) (r.as) t'q Rnl
Lsaitjuane 2134
2t27 27t)2 zo67
RJa pitrat
ajustat
o.o6 o.o4 o.02 o.04 o.05 o.05
l6 Ameudarnent
inacceptabil
o.(]3() {),1210' -o.o8B o.311 -o.586 o.861"
* *
(o.6t
{2.26) r.oo) r.za) (z.ss)
z.6t
Codecizie (J.()76
-o.oz8 -o'o48 o.z6q" o.232* o.o1o
(r:.n) (o.z+) (o.c6
r.zo) 1.72) lo.or)
VAN-solicitat dc
particl
o.oBt" o.t6T' o.346"- -r't.o67 o.ooo o.24t3n'
(z.rz) (b.bBl (a.Bc) (o.s8) (o.oo) : crt)
Esautioaue 2412 11).)
27''o 2634
RJa pnh at
aju-stat
o.()r) o.04 o.03 o.o? o.o"
I
o o:t
I4 Aneuclanient
inacccptabil
-o.oo2 o.()12 -o.o24 n9T
o.ooo o.7zB'
(o.os) (o.25)
I
(o.ro) (r.62) (o.oo) (2.+a)
Clodecizie - I -o.o8r"
...t
o.lofl I
-o.o38
I
o.o79- o.061 o.o1lJ
(:.68) (z.or.1 (o.sz)
I
(r.Bs) (r..cq)
o.
VAN-solicitat de
partid
o.275*" n t7tr+i
o.o74 -o.236 o.22o" -o.056
_&is)
(2.o8) (r.z:,t)
0.66) (:.zl) (r.r
Liantioaue
3i.J-Ll :17:1.) :17:17 :1728 ?7()Q
R-la patrat
ajustat
o.03 o.04 o.o2 o.03 o.o2 o.o2
lr5 Anrenrlanrent
inacceptabil
o.oBg*' o.()3o o.roB -o.1.3 o.ooo {r.o25
(r.6s) (o 68) r.6q) (r.zt)
o.oo)
(o
rcl
Codecrzie -o"10(] -o. ro-1* -0.ogo O.O4) -o.oo7 o.o56
(:r.oo) (2.q6)
:.Br) r.zo )
(o.
ro) r.cz)
VAN-.solicitat de
partid
o.149-- (l.1r6'=*-
o.021 o.o29 o.o63* o.161"
(s.rs) (s.zo) (tt.4=) (o.so) (r.go) (s.sB)
Fiantioane sr.63
51b3 516:'i 5ro6 cr63 cr6r
R-la patuat
ajustat
o.()2 o.o2 o.or o,o1 o.o1 o.02
,l,l a
forlele de conducere ale partidelor din
parlamentrrl
European au o qanse limitati de a recurge la puterea der rr
stabili agenda pentru a controla comportamentul la vot al
membrilor de rAnd ai partidului ("backbenchers").
Cu toate acestea, avem ia dispozilie date care ne aralij
cd atunci cAnd liderii de partid controleazd agenclir,
aceqtia pot recurge la aceasth putere pentru a impunr,
disciplina de partid. in special, principalele grupur.i
politice sunt mai coezive in prir.inta chestiunilor norr-
legislative, cazin care agenda este stabiliti intern de citr.r,
membrii Parlamentului din cadrul acestor partide, dec:it
in privin{a chestiunilor legislatirre, situalie in care acestt,
partide sunt forlate si r[spundd initiativelor venite cle lrr
Comisie. Gdsim, astfel, un element care vine in sprijinrrl
ipotezei noastre legatd de controlul asupra agendci.
TotuEi, in general, impunerea disciplinei de partid pr-irr
controlul asupra agendei afecteazi doar limitat nivelulrri
de coeziune al partidului.
Contrar tezei privind controlul asupra agendei, anr
descoperit ci partideie pot impune disciplina de partid irr
circumstante dintre cele mai extreme
-
in situatiile irr
care partidul este forlat si rroteze in cazui untri
amendament adus unuia dintre proiec.tele sa'le legislativc
de cdtre un alt partid
Ei
cu care partidul in cauz5 nu estc
de acord. Aspectul ci partideie sr-rnt la fel de coezir.e in
cazul ,acestor ,,amendamente ostile" ca qi in cazrrl
celorlalte amendamente sugereazd faptul cX fortele clt,
conducere ale partidului iunt .uputil. si-Ei forlezt,
membrii si le urmeze instrucliunile la r,ot chiar qi atunc:i
cAnd aceqtia din urmd ar pref'era amendandamentrrl
textului inilial. De asemenea, pe mlsuri ce putercir
legislatir-'d a Parlamentului a crescut, partidele dirr
Pariament au fost din ce in ce mai forlate si rXspuncli
agendelor stabilite din exterioml
parlamentr,rlui.
Astfel,
faptul cX obsen'dm o coeziune de partid sporitd, in ciudir
240
Simon Hix, Abdul G. Nourl', G6rard Roland
rLnei puteri legislatirre sporite, susline, rnai departe, iCeea
confonn cileia liderii de partid din Parlatnent sunt
t,apabili s[ recurgd qi la alte mecanisme decAt controlu]
,,ri,p.u agendei pentru a impune disciplina de partid'
în
concluzie, deqi am descoperit aspecte c.are vin in
sprijinul ipotezei suslinute de teoria referitoare 1a
cbnirolul uirpla agendei, am descoperit, de asemenea, gi
rlor.'ezi care ne aratl ci existZi sitlralii in care impr.rnerea
tlisciplinei de partid nu are nimic de-a lace clt controlttl
irsupra agendei.
u^1
7.
De cine sunt controla{i membrii
Farlarnentului Europ ean?
Am exclus pAnX acum doud posibile explicatii in ceea ce
prir.eqte coeziunea crescAndi a partidelor la nir-elr_il
Parlamentului European. in primui rAnd, am r-izut in
capitolul
5
faptul ci nu s-a ajuns la o mai mare coeziune qi
la o mai mare competitiritate la nir-elul partidelor datoritd
unei omogenitXli ideologice interne crescAnde. in al cloilea.
lAnd, am vXzut in capitolui 6 faptul c[ sporirea coeziunii de
parlid nu poate fi explicati doar prin exercitarea unui
control strategic asupra agendei legislative in cadrul
Parlamentului European. Este I'orba despre aplicarea rinei
veritabile discipline de partid.
ExistX, totuEi, cel putin alte douX posibile explicatii
pentru motivr,rl apariliei unei poiitici a discipiinei de partid
le-r nivelul Parlamentului European. Pe de o parte, grtipurile
politice europene iqi pot forla proprii membri ai
ptr
sri
rroteze in aceeaqi direclie indiferent de preferinlele
personale ale acestora din urmi sau de pref'erintele
partidelor nationale din care aceqtia pror.in. Pe de alti
parle, partidele politice nationale care formeazd partidele
europene aleg in mod strategic sd rroteze in bloc qi si
impun[ disciplina in rAndul propriilor membri ai PE chiar
qi atunci cAnd preferinlele lor sunt ciivergente. in aparenti,
aceste explica{ii pot plrea asemindtoare intrucAt, in ambele
cazuri, delegaliile nationale de europarlamentari par sd
voteze impotriva preferinlelor lor exprimate sub presiunea
grupurilor politice europene. Cu toate acestea, cele doui
explicalii sunt, de fapt, dif'erite. Prima din ele presupune ci
particlele politice nalionale aclioneazX involuntar, in timp ce
I
il
tl
t1
1[
l
l
il
th
ii
24:l
T
l)t: r'inc sunt t.g1]lgt_{rgg*lq?arlarnentului
European?
I
cea. de-a do.r-u presup,ne
ci partidele politice nalionirlr,
I
erctioneazd voluntar in baza unui scop strategic
"r,ir
n,. li
mai curand atingerea unui obiecti' politiJ colectiv
rx,
termen lung decat atingerea unui rezultit imecliat la care .s-
ar_ajungr in urma unui
'ot
anume.
prima
expricatie irr.
leflecta
un proces de sus in jos,
iar cea c1e-a cloua un pro(,(,,.1
de jo;
in sus.
In cadr'l acestui capitol, r'om incerca si descifrdm cc:k,
9n"u-
explicalii axandu-ne pe gisirea rispr,rnsurui rir
intrebarea: cine ii controleazd pe membrii
pE?
bacd aceqtiir
sunt controlali de grupurile politice europene, atnnr,i
t-enomenul partizan crescAncl cle ia ni'elul
pirlarnentultri
Iiuropean este rezr-rltatul existentei Lrnor organizatii rk,
partid tran.sna{iorr:rle puternicre
care pot fi, urtt"i .,r-farat,,
cu partidele parlamentare
existente la ni'el national irr
statele membre ale uE.
pe
cle-alti parte, dac.i
'rembr.ii Parlamentuirri
sunt controlali de paitidele nartionale clirr
care pro'in, tenomenul
trrartizzrn
cr.escaincl dt, la ni'rrlrrl
Parrlanientului
L,u.rpean este rezultatui unei conclurrr.
stlategice a perrtideior politicre nafionale.
Ii.estr-il capitolului este or'SJanizat clupl cunr tLr.rrlr:azij:
subcapit.lul
7.t. .borcleazh s'p.urereil mernb'ikrr.
Prr'larnent'lui
la doi_,.manclanti":
partidele enrrpenr: qi
pa'ticlele n^tionaie; s.bcapitolul7.2.
ichileazi, mai apoi, iir
r-re nrisuri nremblii Parlameritului
ar-r votat
,,pentrn" sarr
,,inrpotrirtl" acesto.
'randa'\i
pe parcu'srii
ceic-rr ciir.i
iegislat.ri alese in rnocl dir.ect; in cazui subcapitol.ltri
7.i3,
s-
a recurs la o ar-ralizir statisticd pentru a ve.ciea c:arc iurrt
fuctorii cafe explica
'arialiile
in ceea ce pi'ir-erst.
i-rredispozitia melnbrilo.
parlame"t"t,u--'rp."
I"'rlut,,
irnpotrir-zr grupurilo. p'iitice europene din carle fhc par-te qr
a partideior nationale in carzui cerei cie-a cincea legisiatru.i
(t999-zao4:
s'bcapitolul
7.4. analizeerzi imliortant.
rclatir'5 a partidelo. europene qi a particlelo' naliinale irr
{'eeir ce pi'iveEte influentarea coinportilmenhrlui
la vot al
214
Simon Hix, Abdul G. Nourl', G6rard Rolzrnd
rnembriior Parlamentului
in cazul tuturor celor clncl
legislaturi.
o
principalul
aspect descoperit este acela c5. membrii
pE
sunt, in ceie din urm6, mai degrabl controlali de partidele
r*liorrol" decAt de grupurile politice europene din- care fac
'arte.
Dacd un
',r""-d..,
al
pB
este prins la mijioc intre
particlul nalional qi partidut european in ceea ce priveqte un
i,o[ anr.rme,'existilmari
qanse ca icesta si voteze in direc[ia
irdoptatd de partidul naiional qi impotrir.'a, celei adoptate in
ltazi afiiierii partinice europene. TotuEi, acea.sta nll
inseamni cd partidele europene sunt slabe in mod itlerent'
Este surprinzdtor faptr.ri ci aceste conflicte intre parti<lele
".,.op"n"
Ei
nalionale apar fbarte rar' Prin Ltrnlare, aceasta
..,g"rear['ci in majoritatea cazr-rriior de posibil conflict
intie r.rn particl
'aiional
,si
grupul lui politic elu'opeanr
partidul national r.a decide in mod r.oluntarr si nu Voteze
i mpot riva partidul ui ettropean.
7.
1. Merxrbrii Parlarnentului
European:
rnand.atari cu doi raeandan{i
un instrument cle anaiizd comlln firlosit de gtiinlelc
sociale este cel al anaiizei ,,mandant-manclatar"
(de
exenrplu, Jensen qi Mecltling,1976;
Bolton qi I)er'r'atripont'
,ooS) {:are este, de asemetrea, folosit qi de qtiin{a poiilir:ii
(de lxemplu, McCubbins
Ei
Schr'r'artz'
rc184; hlpstein
;i
b'ffuiln.un, 1g9g). Probleina central[ analiz:rt[ in cirzttl
teor:iei mandant-mzrndatar
este aceea conlbrm cit'r:ia url
actor
(mzrndantul) r,a delega sarcini q;i r-esttrse r-:itre un irlt
actor
(manclatar.,i;
"u."
r''a actiona in numele mandanflrlui'
dar care are interese qi obiective
proplii' ?entrlt c[
mandantr-rl nu poate vedea care sunt acliunile intreprinse
cle mandatar ci doal rezgltatele acestot'a,
se ajtttrge l:r o
I)t' t:irrt: sullI contl.olati rncmbrii Parlamentului
European ?
G6rard Roland
problernx
serioase legati de interese, ce trebuie sorufionat[
pentru
a minimiza
ceea ce se numeqte "pericor"r
-orur;.-i,i
sistemul
unui gu\/ern .ep.erentati.,,,,
cetXte;il
sunt
ma'danlii
care deleagd puterea luirii de d;"irii cdtr.rr
'eprezentan{ii
alersi, mandatarii, pentru ca aceqtia si facii
legi in numele ior. Avand i' vedere conflictul de interest,
intre alegilorl
si
p.oliticieni,
un poiiticiu"
ui". .-u.-p.ri"u
.,i-
',si
doreascd
la ni'el personar
o creqtere a chertuieriror.
pubiicer.
pe cand alegdto*rr
din circtimscr.ipfia
acestuia sd-.si
cloreasci
o reducere
a taxeror. Arunci
"at
a'upu.u un-astfr,l
cle conflict, regulile qi procedurile
ce ,eglement"ure
..tu1iu
clintre cei doi actori'oistabili
in ce mds.rd mandatarul
este
controlat de mandant. Aceste forme de contror ," ."i".a ra
c:At de uqor ii este rnandantur'i
sd-r iniocuro."x p" *uJAo,,,,.
sau la modul in ca'e aclitrnile acestuia clin r-rrmi ii s.'t
comun icate mandantului.
_
Dacd aplicim perspecti'a
mandant-mandatar
in cazrrl
Parlainentrilui
F)*ropean,
\'om'edea
ci fiecare *"*bi-., nr
ParlamerLtului
estc, ctre firpt, un manciata. cu ,l'i m^nclanti,
paitid'i
neitional din care provine qi grupul politic;ur;ea.
din..:ur,.
face parte (cfm.
uix, eJozbl.
'p.
a._o
fi.,t,,,
particlele
nationale^
s*nt mai importante
decat pu,tid"l,,
europen{"
atrrnci c.and rinr: r'orba de infl,rrnta pe ca.r,
acestea o au Lrsupra deciziei de a acorda un nou
^manclat
actrralilor
memb.i ai
pE
ra urmitoarere
arege.r.
po,tla"t,,
nalionale
controieazi
selec{ia candicialiloi
iu u1"g".il,,
ellropene.
Acesta este un instrument p'ternic
toros-it in
disciplinarea
-
poiiticienijor.
De asernenea,
aiegeriic
europene
tind s[ duci marea bitalie mai degrab? pc,
chestiuni legate c1e probreme
nalionale clecaf
"L.o1r"n*,
:-nspect pe care l-am explicat, de fapt, in capitolul t. Aceasta
inseamnd
ci acfiu'ea.gruptuilo.
potiti""
".,.op"rr" ".t".*ui
pu{in importa'ti
decat popr,rraritatea
generai'i
a particlero.
tationale
atunci cand rine i orba despre care membri ai
plr
l.or fi realeqi.
':.)46
Partidele nalionale controleazd, de asemenea,
qi accesul
rnembriior Parlamentului
European ia func{ii Yiitoare qi la
obiective de politica publica la nivel nalional. S-ar putea ca
rnembrii
pariament*lui
European s[ urmdreasci sd cAqtige
irlegeriie pentru parlamentele nalionale, sd caute influenla
in
"politica
nagionalS sau s[ fie promovati intr-o funclie
g.nlttru*entail ia nivel nalional. De exemp]u, cercetlri
,interioare au ar[tat faptul ci deqi un numlr tot mai mare
tle membri ai Parlamentuiui
European aleg s5 r[man[ in
,,r,ar.rt PE sau sX oblind un loc de muncd la nirrelui unei alte
institulii europene iau in cadml comunitl1ii politice de ia
Sruxelies, r"r,,t1i dintre aceqtia re'n'in sau intenlioneazl
si
|evin5. la cariera politic[ pe care o a\reau la nirre] nalional
(Scarror.t,
ryqi.-
in acest sens' conducerea
partidului
nalional are cea rnai mare influen!5. in a determiua care
rnembri ai partid.ului sunt aleqi pentru parlament sau
gllvern la ni',,el nalional. Partidele naqionale dipqln.dg toate
instrur.,.entele
politicii parlamentare pentru a-i disciplila pe
rnembrii Parlamentul.ri
E.,rop"an care pro\'in clin lindrd
lor.
in schimb, grupurile politice europene au o mal mare
influenld dec1t
[utiia"t"
nalionale atunci c6nd rine vorba
de a influenla abilitatea membrilor PE' de a obline
indeplinirea obiectiveior
lor politice sau ierarhice in cadrul
Parlamentului European. Acest fapt este rezultatrrl
controlului exercitat cle c[tre condr-rceri]e de la nivelul
partid.elor europene in ceea ce priveqte alocarea funcliilor in
cadrul comisiilbr
parlamentare
qi a functiilor de rapofior
(rapoarte privind pacheteie legislative) pe comisii, in.ceea ce
prl""Et" ag".rda parlamentara, accesul ia funcliile de
lo'd.r""r"]n cadrul grupului politic qi 1a alte firnclii in
Parlament, precum qi itt
"""u
ce priveqte timpui alocat
luirilor de cuvAnt din cad.rul sesiunilor in plen. Grupurile
politice europene au infiinlat, in acest sens, doud funclii
menite s[ exercite contro]ul asupra membrilor
grupurilor'
)Aa
De cine sunt controlati memblii Parlamcntului Fl 'arlamcntnlui Fluropean ?
T
Simon Hix, Abdul G. Nou , G6rard Roland
In primul rand, este
'orl-ra
despre gruplll responsabililor r.r r
disciplina (,,whips")
care monitoiizeizi comportamentrrr
membrilor gmpului. Aceqti responsabili c'disciplina pun lir
dispozilie instrucliunile
de vot fiechrui membiu irl
Parlamentuiui European la inceputul fiecirei sesiuni de'rt,
monitorizeazx mod'[ in care fiecare membru irl
Parlamentului European a votat in cazul voturiior prin aprrl
nominal qi infbrmeazi conducerea partidului cu privire lir
cele mai grave incxlciri ale instrurciiunilor
de r,ot piimite ,1,,
la partid. in al doilea .and,
,,coorclonatorii c1e g..,i" sunt r:r.i
mai longe'ir.i membri ai g.upr,rlui la ni'elul fieciiei comisii
parlarnentare.
coordonatorii sunt purlitorii cle cuvant ai
grr-rpurilor la nivelul comisiilor, monitorizeazi muncir
raportorilor grupuriior qi a altor membri clin cadnrl
comisiilor qi comunici pozitiile adoptate cle conduceril.
grupurilor cdtre memblii con-risiilor.
cr toate acestea, p'terea grtrpui'iloi' politice europen(,
cle a-qi controla direct niembrii e.ste reclusi claci facJrr-, ,,
comuerratie cri majoritatea parlidelor pariamentlir.e
cle lir
irivelul sistemelol democlatice. .Acest h-rcr:u se intampli, in
parte, din cauza fapt.h-ri ci partidele
etuopene nti cle1i'
prtterea de a decide dacri un membru ar
pariamentului
European poatt' sa. r'llr sir canrlicleze clin rou la alegerik,
pentm PE qi nu pot nici recl*ge ia armenintiri de tipul ci sc
submineazi
Eansele
ele,c.tc.,rale ale particluiui la alegerik,
uiterioale in c.azui in cale ]r-r se irrmeazi instluctiunilc,
partidr-rlui.
Grl-rpurile poiitice europene slrnt relatir. siabe qi
din,catrza {aptului cd p.oces.i de cle.semnare a functiilo.
Ei
poziliilor in cadrul Parlanientuhii
este coor.donat atat dc
conduceriie pariidelor europene cAt qi de deiegaliile
partidelor nationale de la ni'eitil fieci^ri gnip. De exeinp'lu,
odati
"e
.ln grup politic europear cAqiigi o fiinctie la niielul
unei
.comisii
parlamentare anllme, cum ar fi preqedinlia
acelei comisii, conducerea gr-upului acordi aceastd'flinclier
delegatiei unui anumit partid nalionar care. la rancltil lui, r,a
z,+8
tlecide care d.intre membrii sdi va ocupa aceastx pozilie.
Odati ce delegalia unui paitid nalional a fbst desemnati
pentm o u,t.,*itX funcgie, in mod normal, se va acliona in
sensul menlinerii acesteia. DacX partidul european este
nemultumit de preEedinlia sau raportorul unei comisii
irnume, partidul national va incerca sd-qi menlind pozilia
Ei
uu .,.-iri, in consecin![, s5- numeasc[ pentru aceasti
pozi$e un alt membru din randurile sale sau va cere s[-i fie
compensat[ pierderea acestei funclii prin acordarea alteia.
Cu toate acestea, grupuriie politice erlropene pot
recurge la sanclionarea maximh qi anume aceea de a
exciude un membru al Parlamentuiui European sau a
clelegaliei partidului naiional din cadmi grupului. Partidele
naliJnale
"^r"
.r., sunt membre ale niciunui gr-up politic,
,,membrii
neafiiiali", sunt marginalizate in cadrul lucr[ri]or
interne ale PE, au acces mai redus la agendi qi delin mai
putine resllrse. se intamplh destul de rar ca un partid si fie
exclus din rAndurile gr-r-rpurilor politice intrticAt este ner-oie
cle o majo|itate de europarlamentari din cadrul grupului
care si suslini acest demers. Excluderea unui partid dintr-
un grup poiiti" este posibild doar in misura in care aceastit
acli"une nu slibeqte situalia gmpului politic. re_spectiv fati de
opozaniii sli in PE. De sysn].plu, in cazul celei de-a cincea
legislaturi, s-a clezbitut mult posibilitatea excluderii
cJrsen atorilor britanici din PPE intrucAt mulli din aceEtia
rrotaserx impotriYa majorit[lii PPE in aproximatiY o treinle
din totalul voturilor prin apel nominal. Totuqi, majoritatea
membrilor PPE, a decis si fie impotriva acestei excluderi
intrucAt excluclerear unei delegalii nalionale atAt de
numeroase ar fi slibit PPE in mod considerabil fa![ de
grupul socialist. Printre consecinle s-ar fi num[rat,, de
"*"rrrplt,
ca PPE, si asigure pregedinlia unor
.comisii
parlamentare mai pulin importante in cadml urmdtorului
iu. de desemnlri in cadrul comisiilor
(aceste desemnS.r-i se
fac la
jumltatea mandatului de cinci ani al Parlamentului).
241)
De cine sunt controlati membrii
parlamentului
European?
insx, in iunie zoo5, grupul
ppE
l-a exclus pe conservatorul
britanic Roger Helmer, membru al
parlamentului
European
deoarece nu a urmat instrucfiunile
ppE
de a vota impotriva
unei mofiuni de cenzuri a Comisiei propusX de un grup clcr
membri ai Parlamentului Europein inti-europ"i;Eil qi
deoarece l-a criticat in mod deschis pe liderul g^rpului'ppi,
Hans-Gert Poettering, pentru cX i-a
-
presat pe
europarlamentarii
din grtipul
ppE
sx sprijin-e comisia.
Totuqi, se obserui destul de rar cazuri de excluclere din
grupul politic intrucat, in cazul in care conducerea acestui:r
din urmd este sprijinitx in mod co'arqitor de membrii sii,
de cele mai multe ori, va fi suficient ca acesta si recurgi lii
ameninlarea excluderii pentru a se asigura ci .,n u.r.,-,,
membru al Parlamentului European salr Lln anume particl
na{ional respecti dorinlele majoritxlii grupului in ceea cc
priveEte chestiunile cheie.
RezumAnd, membrii
parlamentului
European s(,
aseamind cu parlamentarii
aleqi la nir.elul altoi sisteme
politice democratice intrucat au doi mandanli concurenli (ir
se vedea, de exemplu, dezbaterile in jurul
acestui aspect in
Figueiredo
Ei
Limongi, zooo). Cu toate astea, am putea
spune cx existx o oarecare unicitate in ceea ce priveEtc
mecanismele qi resursele specifice pe car-e cei doi minclarti
partinici de la nivelr-rl PE le au la indernani pentru a modelzr
conduita membrilor Parlamentului Er-rropeir-,
"are
fac partc
din rAndul lor. in timp ce particlele na{ionale iqi por
exercita controlul in ceea ce priveqte procesul reaiegelii
unui candidat qi procesul alegerilor europene pentru a
influenla dacd un candidat este ales ru., .r., intr^-o primir
faz[, partidele europene iqi pot exercita controlul a^supra
resurselor precum qi puterea pe care o exercitx in interionrl
Parlamentului pentru a influenta qansele unui membru al
Parlamentului European
de a-si asigr:ra atingereir
obiectivelor politice sau cele legate de propria carieri Jdut:,
ce este ales. Prin urmare, o intrebare cheie, in acest sens,
Simon Hix. Abdul G. Nou ,
G6rard Roland
este: ce se int6.mp15 atr.rnci cand cei doi mandanti ai unui
europarlamentar
sunt in conflict, de exemplu, in ceea ce
pal""qt" acordarea unui vot anume in PE?
.nu'opa.lamentaru]vafidepafteapartidtrluieuropeansall
^
p^rtia"rui national? Dac[iste de partea primului dintre
."i doi, atunci concurenla Ei
coeziunea intre partidele
i*ntt ulionale a e'oluat ca un rezultat direct al puterii
organizaliilor de partid europene' DacS' este de partea
pu?iaaoi nalionile, atunci,. totr-rqi, politica
-
partidelor
hemocratice d1n
pE
este mai curAnd produsul corduitei
.tr"ilgi"" a partidelor nalionale d.e la nivelul PE decAt ai
puterii partidelor eLrropene.
otr1
7.2.V
ottul
rrpentrrl', sarr,,impotriva,'
partidelor
europene qi na{ionale
Pentru a vedea dacr membrii
parramenturui
European
sunt controlafi de partidele
europene sau de partide],,
nafionale, trebuie sd descoperim,
mai intdi, care s'nt
modelele de vot ale membrilor
parlarnentului
European di.
perspectir,a
celor doi mandanli mentionali. Tabeiul
T.r
aratii
procentajul
situaliilor in care membiii
parlamentului
European au votat- in linia sau impotriva liniei partidelor
nalionale qi a partidelor
europene irrcadrul sesiuniior de'ot
desfiqurate in baza votuiui prin aper nominal in cazul celeri
de-a cincea iegislaturi.
pentiu
a calcula aceste p.o."rrt", un.,
exclus toli acei europarlamentari
care nu erall membri ai
niciunui grup politic (membrii
neafiliali) qi i-am exclus, ck,
asemenea, qi pe aceia ale ciror partide nafionale a'eau mai
pulin de trei europarlamentari. pentru
restril membrilor.
Pariamentului
European, am determinat, pentru fiecare v't
in parte' daci europarlarnentarul
a
'otat
in linia satr
impotriva liniei majoritilii gr.pului politic european ori a
partidului
na{ional'.
'
Anr incllrs toate vot'r'ile la "abti.eri". pri'
LLr'are, in cazul in car-r,
Ir.joritatea parlidului natio'al (e ur-opean) dir care p.or.ine un nrernbru al
PE a'otat "pentru",
iar europarlan'r.r-rtur,.,l respectiv a'otat,,abtinere,,,
a'r
procesat
acel
'ot
ca un vot.impotri'a parlidurLii nationar
1..,.op"onj.-cnin,
Ei-aqa,
'umirul
de "ab1i'eii"
a foit atit cle
'ric
i'cit i'cluderea sa'
excluclerea lor nu schinrbi rezultatele gener.ale.
-ltrofd: Tabelul ilustreazx fiecare Vot realizat cle citre fieczrre
curoparlamentar in pade in cadml celei de-a cincea legislaturi a PE
(excluzAndu-i pe aceia care nu erau afilia{i Ia niciun partid politic sau pe
aceia ale cxroi partide nationale numiran mai puiin de trei membri ai
pE).
,,Dccizia
la vot" a fieciirr.ri i:uroparlamentar a fost catalogati ca fiind
lie
ir) ,,pentm,'
sau ,,impotr.iva"
majoritilii delegaliei partidului nationzii
clin caie proveneau meml,'ii PE
Si
(z)
,,pentr."
sa. ,,impotri'a"
rnajoritiitii grupuh.ri politic european din care {hceiut parte
europnrlamentarii.
Studiul include r.rn num5.r aproximativ de 6oo de
membri ai PE
Ei SS6Z
de sesiuni de vot, iar tabelul rezumi
rezultatele care au fbst oblinute in urma analizirii a peste
3
milioane de decizii la Vot ale membrilor PE. Primul rezultat
care merit[ semnalat se referd la nivelul inalt de consens
intre grupurile politice europene qi partidele naJionale' in
uptouf"
-9o
la sut[ din cazuriie de decizii ]a vot ale
mernbrilor PE, in cadrul ceiei de-a cincea legislatuli,
europarlamentarii nu s-au r'lzut prinqi la mijioc intre
poziiiile paftidelor 1or europene
Ei
nalionale fi-rnd, a,stfel,
iiU"ri si voteze in linia adoptat[ de majoriteiile ambe]or
fbrmaliuni. Cu toate acestea, cel de-al doilea aspect care
lE:r"glgq!!9!q9]gji
membrii
parlamentnlui
European? Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland
Tabelul
7.r.
Votul pentru/impotriva partidelor
europene qi nalionale in cadrul celei de-a cincea
legisiaturi
Pqr*idrrl n:rtional
% de voturi
ir-r linia uartidului
% de voturi impotriva
liniei oartidului
'I'otal
% de voturi in linia
partidului
8B.gz r.78
90.70
Partidrrl elrroDean
% de votuti impotriva
liniei oartidului
o.50 2.74 9.30
'l'otal
95.48 4.52
roo
!gg,Igj!4 cll]Ig]eq qembrii Parlamentulni European?
meritd pus in eviden!5 este legat de faptul cd rezultatele ner
arati cd europarlarnentarii sunt mai ataqali de partidele lor
nalionale decAt de cele europene. Aceqtia au votat impotriva
liniei adoptate de partidele lor nalionale intr-un procent de
5
la suti din situafii, in timp ce impotriva partidelor lol
europene, intr-un procent de
9
Ia sutX din situalii. in al
treilea rAnd, diferenla dintre partidele nalionale qi cele
europene devine cu atAt rnai clari atunci cAnd intre cei doi
mandanti exista o stare conflichral5, situalie in care
europar-lamentarii au votat in linia partidului nalional qi
impotriva liniei adoptate de partidul european intr-un
procent de 6 la sut[ din cazuri, in timp ce procentul
voturilor impotrira liniei partidului national
Ei
in linia
partidului european a fbst mai mic de z ia suti.
Tabelul
7.2
ilr.rstreazi aceeaqi analizX frcut[ in cazul
voturilor prin apel nominai din cadrul fiec[rei legislaturi in
parte. Este surprinzitor nivelul remarcabii al stabilitilii
cifrelor. Intr-o majoritate copleqitoare de voturi in cazul
tuturor celor cinci legislaturi, partidele nalionale qi partidelc:
europene au votat la fel. insd, atunci cAnd cei doi mandan{i
erau in conflict, europarlamentarii votau mai curAnd in linia
adoptati de partidele lor nationale decAt in linia partidelor'
europene.
Tabelul
7.2.
Ratele de dezertare de la instructiuniler
la vot in cadrul flecirei legislaturi
% dectzli la vot ale tarilor
Itrofrj: PN = parrtid national, GPE = Grup politic european, Lr""'L5-
prima legislatur5.....a cincea legislaturi.
Faptul c[ obser-vdm un model stabil de dezertare al
".1ropuilur11entarilor
de la suslinerea celor doi mandanli
poate sugera cX nivelul general al conflictului intre partidele
nalionale qi partidele europene s-a menlinut stabil. Totuqi,
acest confiidt intre partidele eulopene qi cele nalionale in
ceea ce priveqte voturiie prin apel nominal nu poate fi
obsenat^direct. Dacd majoritatea unui partid nalional
voteazS. impotriva majorit[lii unui partid european in
cadrul 1,n"i unr.me sesiuni de vot, atunci conflictul este
evident. Cu toate acestea, un partid nalional ar putea
adopta o pozilie diferitl fala de pozilia adoptatd de partidul
".,r6p"urr-
d,in care face parte in cazul unei sesiuni de I'ot
anume
Ei,
cu toate acestea, si decid[ s[ nu-Ei oblige
membrii PE s[ I'oteze impotriva acestuia din urm5.. Acesta
:rr putea fi rezultatul faplului cd partid'l nalional aqteaptfl
s5. fie recompensat de partidul european pentru bunl
purtare prin alocarea, de exemplu, a unei comisii
patlu-"t iare. Ar putea fi, de asemeileA' o consecin!5 a
iaptului c[ partidu] are un scop pe termen lung in cea ce
priveqte politicile comunitare care poate fi men{inut doar in
inistua ir', .u." se menline
Ei
coeziunea de partid. In aceast[
-situafie,
procesul de riot nu ar scoate la lumini posibilul
conflict prer.izut intre partidui nalional
Ei
partidr.rl
european cauzat de adoptarea de pozilii diferite rizayi de
oolitica respectivi.
'
in plus,
Etim
din aspectele sr-rbliniate in capitolele
anterioaie c5,
-
este posibil sd fi crescut probabilitatea
existenlei apriorice a.,no. conflicte intre parlidele nalionale
Ei
cele
".,rop"n".
in primul rAnd, Parlamentul a de'enit din
ce in ce
-ii
.o-petitir', cti majoritXti mai reduse qi cu o
concurenll
(dreapta-stdnga) din ce in ce mai puternici
intre pafticiele *top"t". in al doilea rAnd, conform
eLlr ulJat'lal IleIl
Parlanreutul
European
In linia
PN
& GPE
hr linia PN &
iuipotrir.'a
GPE
Inrpotriva PN
& in linia GI']E
L-upotriva
PN
& GPE
Total
1,r (t979-tg94) 85.66 8r4 r.13
4.77
1()0.oo
Lz (rq8a-rqBq) go.oq
4.8a 1 a^
r.Bo 10().oo
Lct olJq-1q04 RR rR c(r t.87 2.6't 1c)0.oc
t( oo/-104
BB.z6 .o\ z-t6 '2 A'7 100.oo
Ls (rqqcl-zooa)
B8.qz 6.c6 r.z8 ) 1/
1()o.oo
254
De cine sunt controlati membrii Parlamentlrlui European?
programelor-manifest
ale partidelor nalionale, divergenler I t,
in ceea ce priveqte preferin{ele pentru o politicX siu alLir
intre partidele nalionale au crescut la nivelul principalel.r.
gr-upuri politice ca urmare a extinderii UE qi ca urmare rr
expansiunii grupurilor politice. Mai qtim, de asemenea, c:ii
partidele europene nu pot menline in afhra agenctri
anumite aspecte in legXfuri cu care se aqteaptd ca membt.ii
lor de partid sd aibd pdreri divergente.
puse
cap la cap, toalr,
acestea fac sd existe o probabilitate mai mare ca un partirl
nalional sd aibh o pozilie diferiti fald de partidul siirr
european in cazul unei sesiuni de vot la nivelul unci
legislaturi mai tarzii decat la ni'elul unei legislatriri miri
timpurii.
Prin urmare, aceste cifre par s[ confirme faptrrl r:ii
partidele nationale pot s[-qi controleze proprii membri rniri
bine decat partidele europene. cu toate acestea, stabilitatcrr
unui proces de r.ot convergent intre partidele nalionale
;;i
cele europene, in ciuda conflictului crescAnd intre gi irr
interiorul partidelor, sugereazi ci partidele nationale qi-irrr
angajat din ce in ce mai mult riziunile in sensul sustiner.ii
gr-upurilor lor politice europene.
78.
Analiza dezertirii la vot a
europarlamentarilor
in cadrul celei de-a
cincea legislaturi
Pentru a rredea care sunt factorii care determinX dac:ii
un membru al PE va I'ota in linia sau impotr.iva linici
adoptate de partidului s[u national sat e.,io1)ean, \'onl
recurge la cAteva modele de
"dezertare
de la vot" ir
europarlamentarilor pe care le vom verifica in legituri crr
compor[amentui
ja
vot al membri]or
pE
in cadrul celei de-;r
cincea legislaturi. inainte de a ne axa pe rezultate, r.om fac:t,,
rnai intAi, o scurti prezentare a variabilelor.
256
Simon Hix, Abdul G. Nou , G6rard Roland
7.3.r.
Variabile
Ne vom concentra ateniia asupra a doul variabile
dependente:
(r) procentul situaliilor in care un membru
ut
pn
a votat impotriva grupului politic european din
care e1/ea face pirte
Ei
(z) procentul siiuatiilor
jn
care
un membru al PE a votat impotriva partidului siu
nalionai. I-am exclus pe cei ZO de europarlamentari
care
qi-au schimbat afiiierea la un alt partid nalional sau la
un alt grup politic european in cadrui celei de-a cincea
legislaturi
Variabilele explicative
principale pe care le folosrm
ilustreazI distan\ele previzibile 1a nivelul Viziunii asupra
politicilor pe care le prezintd fiecare dintre trei actori
importanli in context: membrul PE, grup'i politic
",_,iop"urr'al
europarlamentarului
qi partidul nalional din
rAndurile ciruia acesta provine. Pentru a misura aceste
clistanle am rec1-trs ia unititi de m5,sur[ exogene care ne
arati pozilionarea europarlamentarilor Ei
a partidelor
nalionale riizavi de o politicS. anume in baza celor doui
dimensiuni
principile in cadrul Parlamentului
lluropean: dimensiunea dreapta-stinga
qi dimensiunea
pro/anti integrarea in uE. Pentru a calcula pozilionarea
europarlamentarilor
in cazui celor doul dimensiuni, am
fbloslt rezultatele unui sondaj realizat in rAndul
membrilor celei de-a cincea legislaturi de c[tre Grupul
de Cercetare al PE
(cfm' Hix, 2oo4)2' In cadrul
sondajului, europarlamentarii
erau rugali inter aiia s[ se
auto-fozilioneze
pe o scarl de ia unu la zece: pe de-o
parte, in ceea ce prirreqte dimensiunea dreapta-stAnga,
pe de-alt[ parte, in ceea priveEte dimensiunea
pro/anti
integrarea fn UE. Sondajul a fost realizat pe un eEantion
,
(N.a.) A se veclea r'wvr'r'.lse.ac.uk/col lections/EPRG/sun"ev'htm
at-
De cine sunt controla i membrii Parlamentului European?
de r95 de europarlamentari
[3r
la sutd din cei 626 clt,
membri la acea dati) in cadrul celei de-a cinccir
legislaturi, reprezentAnd un eqantion reprezentatir., clirr
totalul membrilor PE din punctul de vedere al grupuhri
politic, al nalionalitdtii, al genuiui sau al nurn[iului rlt,
ani ca europarlamentar (a se vedea Hix, 2oo2b).
pentt.rr
calcularea poziliilor adoptate de. partidele nalionale qi <k,
partidele europene in legituri clr aceste doui
dimensiuni, am recurs la baza de date elaboratd rlt,
Marks qi Steenbergen (zoo4)
care cuprinde date ck,
specialitate referitoare la pozitionarea partidelor.
nalionale. Pozilionarea fiecdrui grup politic european irr
ceea ce prirreqte cele doui dimensiuni s-a calculat r:ir
fiind suma pozilionirii fieclrui partid national membr.rr
m5suratd in baza procentului de europarlamentar.i
delinut de partidul nalional in cadrul grupului.
Am calculat, mai apoi, posibilul conflict intre cei trci
actori dupd cum urmeazd: mai inlai, am stanclar.dizirt
toate dimensiunile de la o la r. Am recllrs, mai apoi, lir
calcularea a doui modalit[1i a]ternative de misuiare ir
conflictului dintre cei doi mandanli principali ai fiecinri
europarlamentar: distantele dintre pozilionXrilt,
grupului politic european din care face partr.
europarlamentarul qi pozi{ionirile partidului siu politit,
nalional pe axa dreapta-stAnga (pN-GpE qi distanta
dreapta-stAnga)
Ei
pe axa pro/anti integrarea in UE (pN-
GPE qi distanla de integrare in UE). Am calculat, ck,
asemenea, alte doui variabile de mrsurare a conflictr-rlui
dintre fiecare membru al PE qi grupul lui politic
european: distanlele dintre auto-pozilionarea
europarlamentarului qi pozilionarea grupului lui politir,
european pe axa dreapta-stAnga (MpE-GpE
qi distanla
dreapta-stAnga) qi pe axa pro/anti integraiea in UI,l
(MPE-GPE
qi distanla de integrare in UE). Am calculat,
in cele din uimd, doud r.ariabile pentru a misura
z5B
conflictul dintre fiecare membru al PE qi partidul sdu
nalional: distanlele dintre auto-pozilionarea
rnembnrlui
PE qi pozilionarea experlilor din cadrul partiduiui
nalionaf al membrului PE pe axa dreapta-stAnga
(MPE-
PN qi distanta dreapta-stAnga)
qi pe- axa pro/anti
integiarea in uE
(MPE'-PN qi distanfa
'le
integrare in
UE).
Dac[ membrii PE sunt, in principal, controlali de
partidele lor nalionale qi sunt pe deplin disciplinali
de
"etr"
acestea din urm[, atunci distanla dintre partidr.rl
nalional qi grupul politic european creqte. Predispozilia
europarlamentirului
de a vota impotriva grupului politic
".rroi"un
ar trebui, de asemenea sd creasc[, flri a
afecti, ins[, predispozilia europarlamentarului
de a Vota
impotriva pirtidului national. Invers, dac[ membrii PF],
,,-,r.t, in piincipal, controlali de grupurile lor politice
europene-qi sunt pe deplin discipiinali de cxtre acestea
clin i.rm[, atunci p. *ir.,r[ ce distanla dintre particlul
nalional qi grupul politic elrropean crerqte, predispozilia
eur<_,parlamentirului
de a I'ota impotriva partidului
nalionai ar trebui s[ creasc[ qi ea. Acest lucru nu ar
trebui, insi, si afecteze predispozilia acestuia de a r'ota
impotriva grupului politic erlropean. Cu toate acestea.
dace europarlamentarii
sunt mandatari liberi
Ei
sunt
conduEi mii curAnd de preferinle personale in cêea ce
priveEie politicile comunitare decAt de loialitatea tali de
partidele lor, distanla dintre cei doi manclailli ai
membrilor PE nl-l ar trebui si fie una semnificatir,d.
Totuqi, pe m[sur[ ce distanla dintre un europarlameutar
qi puriid,-,I s[u nalional
(sau european) creqie,
pr"dirporilia ceiui dintAi de a
'ota
impotri'a celui riin
urmX ar trebui si creasci qi ea.
La aceste Variabile explicative, ad[ugim trei serii oe
variabile de control. Prima serie include Varriabileie
fictir,e care controleaz[ existenfa unol interese
D" rl"" .""t
"o"t.oluti
brii Parlamentului European?
institu{ionale particulare ale partidelor nalionale: (r) i'
cazul in care partidul nalional al europarlamentarului ir
fost la guvernare in statul membru p" par"ursul celei crt'-
a cincea legislaturi (la guvernare), situalie ilustratd prirr
calificatir,-ul I dac5 partidul national se afla la gu'erna'.
qi cu o in caz contrar, (z) in cazul in care un compatriot
membru al partidului nalional al europarlamentarului rr
fost liderul grupr-rlui politic europ"an din car.(,
europarlamentarul fdcea parte (pN
cu lider al GpE),
situalie ilustratd prin calificatir.r-rl r daci partidur
nalional avea liderul grupului politic qi cu o in caz
contrar. In ceea ce prirzeqte prima variabilX, dac:j
partidul nalional al unui europarlamentar este lir
guvernare, partidul este reprezentat la nivelul celorlaltt'
institulii legislati'e principale ale UE (Consili'),
a'An<I,
astfel, rnai multe mize in joc
in cadrul proceselor de vot
din PE. De exemplu, in capitolul
5,
&m vizut cd numinrl
delegatiilor de partide nationale in cadrul unui gnrlr
politic er-rropeitn era in mod pozitiv legat de coeziun"i d,,
Brup,
ceea ce sugereazi cX existi mai mari
Eanse
c:ir
europarlamentarii pror.enind din partidele aflate la
guvernare sh rroteze in Iinia adoptat[ de grupurilc
politice europene. in ceea ce priveqte cea cle-a-dolrir
variabil5, existd
Sanse
mai mari ca un partid nalional
care deline preqedintia unui grup politic european sit
aibi o inftruenld semnificativx in conturarea optiunilor'
politice ale grupului, existAnd, de as"-eneu, u
posibilitate mai redus[ ca europarlamentarii din ac.est.
partide sa fie forlali si aleagi intre politicile comunitarer
promovate de partidul nalionai qi cele promovate de,
partidul ellropean.
In ceea ce prirreqte cea de-a doua serie de variabile
de control, \'om include doui variahile care ilustreaz.i
spectrul dimensional al celor doi mandanti ai
europarlamentarilor: (t) numdrul membrilor din cadrul
26o
grupului politic al europarlamentarului
(spectrul
.li*"t.io.tut Cpg); qi (z) numS.rul membrilor din cadrul
clelegatiei partidului nalional de la care provine
,,urolparlamentarul
(spectrul dimensional PN)' Am vizut
Lot in capitolui 5
cd in cadrul celei de-a cincea legislaturi,
cu cAt eiau mai rnari grupurile politice europene, cu atAt
rnai coezive erau grupurile mai mici. De asemenea) cu
cat era mai mare clelegalia partidului national, cu atAt
rnai mari erau qansele ca aceasta s[ aibi o influen![ mai
puternici in ceea ce priveqte conturarea. opliuniior de
politici comunitare li ni'elui propriului grup politic
"r.op"u.t
reducAndu-se,
astfel, qansele ca
europarlamentarii
grupului si. r'oteze impotriva
acestuia.
Ce1 de-al treilea grup de variabile de control
cuprinde dou[ r.,ariabi]e ce ilustreazI caracteristicile
peisonale ale europarlamentarilor,
c'are le-ar ptltea
influenla comportamentul
indiferent de pre1erin!ele
personale sau de politicile comunitare
promovate de
partidele lor: (r) i'Arsta fiec[rui europarlamentar
la
inceputul celei de-a cincea legislaturi
(rrirsta MPE'); qi
(z) num[rultota1 de ani pe care fiecare membru al PE' l-
zrr fi pettecut in Parlament in cazul in c'are
europariamentarul
ar fi r[mas pAni Ia
-finalul
rnandatului parlamentar in iulie zoo4
(ani ca MPE)' Am
oblinut u""rt" date din registrele referitoare la fiecare
membru a] PE arhir-ate de secretariatui General al PE.
Aparent, cu cAt ull europariamentar
era mai in vArsti qi
cu cAt timpul petrecut de acesta in PE' era mai lung, cu
:rtAt mai mari erau qansele ca acesta s[ ocupe o func{ie
principal[ in cadrul delegaliei partidului national
Ei
in
"ad..,i
grtpului politic european fiind, astfel, mai liber
s[-qi determitte propriul comportament
]a vot'
De cine sunt controla{i membrii Parlamentului European?
Tabelul
7.3.
Factori care influenleazX der.ierea de la vot a
membrilor PE
l/ofd: Variabila dependentd: Procentul situaliilor in care fiecart:
MPE a votat diferit tatii de majoritatea grupului politic eriropetrn din
care face paite (modelul r) qi pirrtidui na{ionail (modelul z) in cazul
z6z
voturilor prin apel nominal in cadml celei de-a cincea legislaturi a PE.
parametrii
modelelor sunt calcuiali prin regresie lineari cu erori
standard ajustate pe paneluri. Statistici-t intre paranteze.
-*Semnificativ
llr to%o;
"*semnificativ
la
5%; "**semnificativ
la r%'
7.3.2.
Rezultate
Tabelul
7.3
reflectd rezultateie modelelor de regresie
lineari pentru cele doui Variabile dependente. PlecAnd de la
predispbzilia membrilor PE spre a vota impotriva
gmpuiilor' lor politice europene
(in modelul 1), am
f,escoperit urm5tbarele: in primul rAnd, in general, distanla
a pri&i in ceea ce pri'eqte o politice comunitard sau alta
dintre un europarlamentar
qi cei doi mandanli ai acestuia,
precLrm qi distanla dintre aceqtia doi din urme, sunt indicii
iemnificative care pot pre\redea cAt de des \''a vota un
europarlamentar impotriva grupului s[u politic european.
Cu cht este mai mara distania in ceea ce pri'eqte o politici
comunitarfi sau alta intre partidul national qi grupul politic
european, cll atat mai mari sunt
Eanseie
ca
europarlamentarii din partidul nalional respectirr s5, r'oteze
impdtriva grupului lor politic european. Aceasta se aplic[ in
."^1 distanlelol
pentru dimensiunea dreapta-sLAnga
precum qi in cazul distantelor referitoare la dimensiunea de
integrare in UE chiar daci distanlele dintre partidele
nati6nale qi grupurile lor politice europene in- cazul
ciimensiunii ariapta-stAnga explici mai mult de
3o
la sut5.
clin totalul
yarialiei in ceea ce priveqte derierea la rrot a
membrilor PE fa{ir de grupurile lor politice europene'
Preferintele
.personale
ale membrilor PE sunt, de
asemenea, importante. Mai exact, cu cAt este mai mare
distanla dintrl poziiionarea ideologicd personal[
,a
unui
europarlamentar
pe axa dreapta-stanga
qi pozilionarea
medie pe aceasti dimensiune a grupului politic europe_an al
".,.op*lu*entarului,
cu atAt mai mari sunt
Eansele
rca
(r)
Votul impotriva
gmpului politic
european
(z)
Votul impotriva
partidului
na{ional
Coef. Stat.-t Coef. Stat.-t
Constanti o.034 (r.26) o.o4o* (r.BB)
PN-GPE qi distanla
cireapta-stAr-rsa
(z.zq) -o.o34 (o.s+)
PN-GPE qi distanta
intesrarea in IIE
o.o13o"
Q ct)
-o.o03 (o.sz)
MPE-GPE qi distanla
clreanta-stfurea
o.749"'' (2.42) -o.o41 (o.gz)
MPE-GPE gi distanla
integrarea in UE,
o.o47 (r.6s) -o.oC)4 (o.r9)
MPE-PN qi distanla
clreaota-stAnsa
-o.o69 (r z:;-) o.o(J9 (o.zz')
MPE-PN s
integrarea
distanta
nUE
-o.o98* (s.26) -o.or1 (o.9+)
L:t guvernar-e -o.o1g'n (r.6s) -o.oo1 (o.rg)
PN cu iider al GPE -o.o6o* e.zs)
o.oo9 (o.t+)
Spectr.ul climensional
GPE
-o.ooo (o.+r) ().ooo (r.r9)
Spectml dimensional PN o.ool (r.sB) -o.o01 (r
ss)
Virsta MPE o.ooo (o.27) -o.0t)o (o.26)
Ani ca MPE o.oo1 (r.26) o.oo2* (:.sr)
Eqantioane rB,+ 174
I{-la pirtrat ajustat o.40 o.03
De cine sunt controlati membrii Parlamentului Eu
G6rard Roland
acesta din urmi sd voteze impotriva grupului sXu politit,
european, indiferent de pozitionarea partidului sijrr
na$onal. Totuqi, e interesant de urmXrit faptul cX, cu r:it
este mai mare distanla dintre un europarlamentar
;ii
partidul siu nalional in cazul dimensiunii referitoare l:r
integrarea in UE, cu atAt sunt mai reduse qansele ca un
europarlamentar si se indepirteze de preferinlele grupuhri
sdu politic european. Aceasta sugereazi cb., cu cAt suni nriri
mul1i europarlamentari pro-europeni Ia nivelul unci
delegafii nationale de partid, cu atAt mai mari sunt gansclr,
ca aceEtia sd suslin5 politicile comunitare promovate rlt,
grupûl lor politic european.
_
In ceea ce priveqte variabilele de control, descoperim <ri
daci partidul national al unui europarlamentai d.e!int,
conducerea unui grup politic european, atunci existd irr
mod semnificativ mai puline qanse ca europarlamentaru'lsa
voteze impotriva grupului politic european respectir.. l)t,
asemenea, existi
Sanse
reduse ca europarlamentarii dirr
cadrul partidelor nalionale aflate la gur-ernare s[ \rotez;r,
impotriva grupuriior lor parlamentare europene, ceea (:(,
practic este in consonanti cu cele ilustrate in capitoiul5.
Revenind la predispozitia membrilor
pE
spre a votir
impotriva partidelor lor nationale (modelul z), descoperinr
ci foarte puline variabile sunt semnificative. Acest lucru nrr
este
-surprinz5tor
ar,And in vedere faptul ch, aqa cum aratii
rezultatele din Tabelele
7.1
qi
7.2,
,ar se intAmpld cer
membrii PE si voteze impotriva partidelor lor nalionile. Crr
toate acestea, distanla in ceea ce priveqte o anumitd politicir
sau alta dintre partidul nalional qi partidul
"*.op"u.tll
unui
europarlamentar sau distanla dintre preferinlele personalt,
ale unui europarlamentar qi preferinlele celor doi mandanti
ai acestuia nu au un efect semnificati'asupra predispozilici
membrilor PE spre a vota impotriva partidelcr lor.
nalionale. Singura r.ariabili .., o oui""are iniemnxtate estc
datd de numdrul anilor in care un ellroparlamentar a ficut
264
parte din PE. Aceasta sugereaz[ ci, cu cAt un membru ai PE
;?;i parte din Parlament pentru mai mulli ani' cu atAt
*ui irra"pendent
va fi fa![ de partidui nalional. Totuqi,
rezultatell din modeiul I sugereazd cd membrii PE care au
ie."i p"tt" din Parlament pentru mai mu\i ani nu sunt nici
mai mult, nici mai pulin- predispuqi s[ voteze impotriva
erupului lor
politic european.
"^
-'in
g""erial, aceste rezultate consolideazi
concluziile
din
s"cliunEa anterioard. Exist[ qanse mai mari ca membrii PE
s5.
'voteze
mai curAnd impotrir'a
grupurilor politice
."ropl"" decAt impotriva
partidelor lor nalionale. In pius,
pti".ip"f"i motiv pentru
-
cSre membrii PE voteaz[
i"-p"tii"^
grupuriloi lor politice europene
.este
faptul cl
""irte
.,r,
"Io.rfli"t
in ceea ie priveqte politicile comunitare
intre partidul lor nalionai qi grupul lor politic uropean'
etunci cAnd apare aceastl situat'ie, este posibi]. ca un
europarlamentar
s[ r,oteze in linia adoptat[ de partidul sxu
national
qi impotriva gr-upului sdu politic european'
z5s
De cine sunt controlali membrii
parlamentului
European?
Tabeh.rl 2.4' lnfluenla
med'ie a partidelor nalionale
qi
europene asupra votului membrilor
PE
7.4.
Irnportanta
relativi a partidelor
na[ionale
qi europene pe parcursul primelor
cinci legislaturi ale
pE
O modalitate alternativd de a elalua ciacX un
europarlamentar rispunde la instrucliunile date <lt,
partidele europene sau la cele date de partidele nationak'
este aceea de a
'edea
daci comportamentul la i'ot rrl
membrilor PE este influentat mai curand de afilierea lir
grupul politic european decat de afilierea la partichrl
nalional. in cazul acestei analize, variabila dependentx estt'
decizia luat[ de un europarlamentar la
'ot
t"pentru" s^rr
"impotrir'5"),
iar cele doui'ariabile independente sunt, irr
primui rand, pozitionarea Ia'ot a grupului politic europea.
din care face parte europarlamentarul (misurati
ca hin,l
procentul din grupul politic care a votat la fel cril
europarlamentarul) qi, in al doilea rAnd, pozilionarea la,,,oI
a partidului nationai de la care prol'ine europarramentanrl
(mdsuratd
ca fii'd procentul din partidul nilionar care ir
votat la fel ca europarlamentarul) (cfm. Noury qi Rolancl,
zooz). Numdrul scdzut de
"ablineri"
a fost
Eters,
iar.
europarlamentarii neafiliali qi cei care pror,in de la particic
nafionale cu mai putin de trei europarlamentari nu iu fost
incluqi in aceasti analizi.
Gmpul politic euroPean
Pafiidul nalional
I'arlantentul
llrtropean
Coef Stat.-t Coef. Stat.-t Eqanti
oane.
R-la
p[trat
,1
oRa)
o.32'^'
(2.86) o.68""
(ro.4o) 191 o.7tB
Lz
(r984-r989)
o.3d.**
(:.661 o.64"
^" (ro.z3)
,14 o.725
I,g
(rgBg-rgg+)
o.42*"
(6.o6) o.58*'*
(ro.o4) 2(]5 o'697
lq
(rqg+-tggg)
o.43"-o
(B.s+) o.5B**
(rz g5) :141
o.735
L5
(r999-zoo4)
n Dt'-x
0.zs)
o.69""
(tc'.o7) 405
o.779
Nofd: Vadabila dependentX:
clecizia la vot a MPE
1"p"rltr.,;f
;'irr"rpot.i.'o")
in cazul i'inei sesiuni de vot' Cocficientii constau
in ef'cctele meclii in .o,t,-t,it'artti anurne legislaturi
(l-i""f'S)' Parametrii
;rJ;1"1". se calculeazl
prin r.egrcsie lineirri cu cro'i st.nd^rd ajustate
;-;il*.
Statistici-i
i'tr-c paranteze.
'*Semnificati'
la ro%o;
lt'semnificativ
la
5%;
***semnificittiv
la r%'
Modelu]s-acalcr.rlatpentrtrtjecarer,otinpartefblosind
un mod.el de probabilitate
iinearl cu constanta scizut['
a""o..uu5..."-iinterpretareacoeficierrlilorlegaiidece]e
doui .,uiiubil"
ind,ependente.
in esen!il,
-
r'aloarea
coeficienlilor
poate h i,,i"tpt"tat[
ca fiind parte- djn totalul
r,ariatiei in ceea cte priveEte compottamentul
la vot al
europarlamentarului
Care este explicat
independent
de
partioele
".,rop"n"
Ei
q" cele^nalionalc
(pentru o analizd
similari a proc"s.liui de vot in Senatul SUA' a se vedea
Levitt, 1996).
S-a estimat un singur model pentru fiecare I'ot pnn
up"l ,to-lnai intre iun[ 1979 qi iiilie 2ao4' Tabelul 7'4'
267
266
De cine sunt controlati membrii
parlamentnlui
European?
G6rarcl Roland
ilustreazx rezultatele medii in cazul acestor modele pentr.rr
voturile prin apel nominal in cadrul fiecirei legislaturi al..sr,
in mod direct. De exempru, numxrul eqaniioanelor dirr
cadru] fiecxrei legislaturi este dat de numdrul mediu irl
membrilor PE (care
n, erau neafiliali sau care nu erau clirr
acele partide nalionale cu mai pulin de tn,i
europarlamentari)
care- au rrotat,,pentru,,
ria,,,irr.potrir,i,,
i r r
cazr'il voturilor prin apel nominal ia nir.elul aceiei fegislatur.i.
Rezultatele sugereazd cd partidere nationarJ au, irr
medie, o influenld cam de doud ori *ui mare decir
grupurile politice europene atunci cand r.ine vorba de ir
determina in ce direclie vor r,ota membrii
pE.
De asemenerir,
influenla proporlionald
a celor doux fbrmaliu'i a fost m.i
.m{t
sau mai pulin stabild pe parcursul primelor cint,i
legislatr.rri.
cu alte currinte, ac6ste rezr.rltate tL consolideazi
pe cele ilustrate in Tabelul
7.2.
- unde descoperirn cx existi
sanse
cam de doux ori mai multe ca membrii
pE
si votez.
mai cr-uand impotriva grupului lor poritic european decir
impotrir.'a partidului
lor national.
7.F.
Concluzii: partidele
europene,qi
acfiunile partidului
national
Analiza noastri sugereazd faptui ci partidelc
n_afionale sunt principalii actori agregali la niiel,l
pli.
Nu este nimic surprinzitor in
-asta
dacd ludm irr
considerare
faptul c[, prin exercitarrea controrul'i
asupra selecliei candidalilor gi asupra procesului
dt,
realegere a acestora, cele ,nai multe dintre partidelc
nalionale pot decide care din mernbrii ror din
pE
," ,.o,.
intoarce la ni'elul acestei instituiii. De asemeneil,
cond.uceriie partidelor
nationale exerciti o influenli
dominantd
asupra r.iitorurr"ri
carierei membriro'
Parlamentului
European atat in cadrur cat qi in-afara
268
Ircestuia. Partidele nalionale decid pe care din membrii
lor de la nivelul PE ii r.or sustine pentru oclrparea unor
pozilii cheie in cadrul comisiilor parlamentare qi a unor
i,,tr"fli cheie in cadrul Parlamentului. Acestea mai decid
<tacd membrii PE vor fi aieqi candidali pentru legislativul
nalional sau pentru funclii exectitive. Drept urmare,
odatX ce au ?ost aleqi, membrii PE
lin
aproape de
partideie lor naiionale pentru a fi realeqi qi pentru a
ireneficia d"e oportunit5li r.'iitoare legate de carierS'
Prin comparalie,
grupurile politice europene au o
influen![ directa mai redusX asupra membrilor PE'
Partidele europene emit instrucliuni de vot pentru
membrii lor, se folosesc de responsabilii cu disciplina qi
cle coordonatorii
de partid pentru a comunica pozilia
adoptati de partid
Ei
pentru a monitoriza
com'portamentul
membriior lor qi pot recurge 1a
"-"irir.1orea
ultimd de expulzare a unui membru din
grup. Cu toate acestea, daci un membru al PE se simte
1,.i".
]a mijloc int|e pozilia partidului nalional
Ei
pozilia
grupului pbtiti. european, vom descoperi cX, d-e obicei,
:rcesta va urma pozilia partidului sxu nalional. ceea_ce e
;ocant,
totuEi, eite faptul ci extrem de rar se intAmpl5 sd
fie scoase la iveali Conflictele existente intre partidele
lationale qi particlele enropene in cazul r,oturilor prin
apel nominal.
Dac[ acl[ug.lm aceste rezuitate ]a cele descoperite in
capitolr_il
5
care ne aratx c[ grupurile politice_ europene
au de.renii ain ce in ce mai coezir,-e in ciuda di'ersit[tii
ideologice crescinde intre partideie nalionale membre
:rle acestora, vom ajunge la o explicalie particr-rlar5 in
ceea ce priveqte dezYoltarea politicii democratice la
niveiul PE. Conflictul
Ei
coeziunea crescAnd[ de la
nivelul partidelor transnalionale sunt produsul rinei
conduite strategice a partidelor politice nalionale- Existi
sanse
din ce in ce mai mari ca partidele nalionale sx se
269
Simon Hix, Abdul G. ,
G6rard Roland
l)e cine sunt controlati membrii Parlamentului European?
afle in conflict cu maioritatea grupului politic elrropean
din care fac parte. Cu toate acestea, este clar faptul cii
acestea emit instrucliuni pentru membrii lor din cadrtrl
PE de a vota impotriva poziliei adoptate de gruprrl
politic european doar dacd chestiunea supus5 votului
este extrem de importantd qi dacX aceasta nu afecteazii
in mod semnificativ r.iitoarea rela{ie dintre partidul
nalional qi partidul european.
Aceastd idee este perfect ilustratX de un caz recent.
in mai 2oo5, Pn a deibitut qi a votat in legXtur[ cu o
directir'5 in fazd de proiect referitoare la organizareir
timpuh.ri de lucru. O prevedere cheie a acestui proiect dc
lege a fost abrogarea clauzei de
,,opt-out" existenti in
legislalia UE actuald, care permitea angajalilor sir
stabileascd in mod rroluntar impreunX cu angajatorii lol
s[ munceascd mai mult de maximu] previzut de
48
dt.
ore pe siptimAnX. Marea Britanie qi cAteva alte statc
rnembre s-au opus abroglrii acestei clauze de
,,opt-out",
iar guvernul britanic laburist a ficut presiuni asupnr
celor noudsprezece membri labr.rriqti ai
pE
si votezt'
impotriva directivei. Aceqtia din urmi au fbst de acorcl
cu pozilia adoptati de liderii lor de partid de la Lonclra.
Cu toate aeestea, la votul final, aceqtia au r.otat impreunir
cu ceilalli membri ai Partidului Socialiqtilor Europeni
(PSE) in far.oarea directivei qi impotriva poziliei
guvernului britanic exprimatd in cadrul Consiliuiui UE.
Delegalia laburistd britanicX nu s-a indepdrtat de la
pozilia adoptatd de PSE din douX motir.e.
pe
de-o parte,
in Parlament exista o rnajoritate ampl[ care sustinea
directir,'a (r'otul a trecut cu
378
Ia z6z), deci votul celol
nouXsprezece membri laburiqti ai
pE
impotriva
proiectului legislativ nu ar fi dus la rezultatul urmirit de
guvernul blitanic qi ar fi fost, prin Ltrmare, o acliune pur
simbolici. ln al doilea rAnd, un vot impotriva
pSE
in
cazul unui act legislativ atAt de important pentru
partidul european ar fi ameninlat
pe viitor influenla
inembrilor laburiqti britanici ai PE in cadrul PSE qi la
nivelul PE, intrucAt conducerea
PSE ar fi putut fi mai
reticentx pe viitor in ceea ce privegte alocalea de funclii
cheie de raportori laburiqtilor britanici
$i
il ceea ce
priveqte promo,rarea acestora din urmX in cadrul
io*iriifoi parlamentare
qi pe pozitii de conducere in
cadrul PSE sau in Parlament.
cu alte cuvinte, partidele nalionale ii controleaz6pe
europarlamentari
qi un puterea- de a-i disciplina
pe
deplin. Cu toate acestea, partidele nationaie tind sd
ajungd la acorduri colectiv"ltt c""u ce priveEte politiciie
ctminitare adoptate de grupul politic
-european'
partidele
nalionaie au delegit puteri semnificative
de
orga.tizare
qi conducere c[tie partidul european
qi iqi
foi-osesc propria putere in sensrii disciplinhrii membrilor
lor de la ni.telul PE pentru ca aceqtia dil urm5 sX
aclioneze in baza afilierii partinice europene. Intr-un f-el,
taptul c[ vorbim despre d.oi mandanti poate fi derutant'
in' ,ealitate, exist[ b congruenii so]idi intre grupui
politic european
qi partidele naiionale intrucat acestea
din urme conlucreaia in aqa fel incAt partidul european
si aciione ze coeziy la nivelul Parlamentulr-ri
European.
27\
8. Concurenfa Ei
formarea
de coalilii
Concurenla
intre partidele politice este adesea
consideratd a fi un element central al democratiei moderne
i;"
;"*plu, Schumpeter,
ug1.;)'Aceasta
pune la dispozit'ia
cetlleniloi mecanis^mul
necesar acestora din urmfl in
p.".Lr"t de alegere a liderilor
qi a politicilor publice
iestinate lor, pi".,r* qi in procesul de pedepsire a
Jemnitariior
'aleqi
"ur.
1-rn
Ei-iu
respectat promisiunile
electorale sau care s-au llsat corupli' Concurenta
pune la
dispoziiia elitelor stimulentele
necesare penti'ti dezvoltarea
;;.id"l a" politici pubiice ri'ale qi pentr-u propunerea de
.u"aiau1i rivali pfntru aceeaqi func1ie. Dezbaterile
d.emocratice
pot avJa, de asemenea, un efect formator' AtAt
itr e-"ti"u
"At
Ei
in
![rile
europene,
punerea in funcliune a
unor sisteme de partide concurente a
jucat-un rol central in
pro""."l de iiocuire a identit[lilor locale d9
.gltre
identit[1iie nalionale
(de exemplu, K"y, t'96t; Rokkan'
199q.
-"'Totoqi,
partidele politice nu sunt concurente in mod
inerent. De exemplu,ln anii
'5o,
.Schattschneider
(196o)'
;;;i;"
al1ii, a adis numeroase
critici la adresa
partideior
amerlcane spunand c[ acestea ,,[u
sunt receptive"
la
p.eocup[.ite iotanlilor qi cd nu au
l9yqit rfû :"
mobilizeze"
ir,
;,rr.,i
unor agende de politici publice diferite. In aceeaqi
misu.A, Katz
!i
Mair
(rggS) sunt recunosculi
pentru
^n.."^dif"
.orrfor- cXrora in cazul multor democralii'
puitla"f" principale, in ioc si fie concurente)
pun rnai nou
bazele unui ,,cattel"
pentru a-qi asigura funcliile in-guvern
qi
;;;il
a se asigura c[ u"tiotta1il"
1or beneficiaz[
de
finanlare de la stat.
Concurenta i formarea de coalitii
T
.
in acelaqi mod, o viziune foarte rxspanditx in ceea t,r,
priveqte Parlamentul
European este aceea conform cirerirr
principalele
doud partide politice, socialiqtii gi
ppE,
tincl sii
se aiieze in loc sd concureze pentm detinerea influenlei
Ei
pentru atingerea rinor rezultate in ceea ce pri'eqte politicik,
comunitare (cf.
Kreppel, 2ooo, zoozb; Ui*
"f
al., zoog).
Aceste doud formqliuni impart aceleaqi preferinle pentlrr
mare plte dgn politicile comunitare aflate pe agenda Ul,i,
cum ar fi modelul de pialx sociald a capitalismuluf
europe.r,
reglementat.qi integrarea europeani viitoare (de exemph,,
Marks qi wilson, zooo). De asemenea, principalere
dbtrii
grupuri politice sunt oarecum fortate s[ coalizeze datorit;i
procedurilor
legislative ale uE conform cirora este nevclir,
de o
,,majoritate absolnti" a membrilor
pE
pentru a acl.c:t.
amendamente iegislatiei
-
cllln se intamplx, de exemplu, irr
cea de-a doua lecturi in cadrul proceilurii
de cociecizit,
(Corbeti
et al., zoo5). Socialiqtii qi
ppE
se aliazd, clt,
asemenea, pentru a-qi promova propria putere in fhtir
grupurilor
mai mici in cadr-ul lucririlor interne ale
pE,
ci.
exemplu, prin preqedinlia rotati'i a
parlamentului
int*'
cele doui grupuri mai ample
Ei
prin sistemul de alocare :r
preqedinliei
comisiilor parlamentare (de exemphr,
Westlake, 7gg4: tB7-B;'
cercetirile existente, care pleacx de la rnostre de rrotu.i,
sugereazd cd gmpurile politice ar putea concura mult mai
mult decat presupune inlelepciunea
conr.enlionalx (dt,
exemplu, Bardi, 1gg4; Hix qi Lord,
ryg7;
Raunio, 7gg7;
Kreppel qi Tsebelis, lggg; Hix, 2oo1; Kreppel, zoozt;;
Noury, zooz). PlecAnd de la aceste cercetiri,.,,b* i'cerca irr
acest capitol sx folosim qi baza noastrx de date referitoare lir
'oturile
prin apel nominal din cadml
parramentului
pent^r
'
Preqedintia qi r.ice-prersedin{ia coniisiilol se alocir
d'Hondt al reprezentlrii proportionale
care, dergi
fhvorizcazd parlidele nrrri rrrar.i.
a investiga cum qi de ce concurenia intre partide
Ei
formarea
i"
"outlti"i
au evoluat pe parcursul ultimilor doudzeci
Si
cinci
J" ani. Vom incepe in sectiunea B'r' prin a discuta despre
"at"i.
din aspecteie surprinse de literatura de speciaiitate
in
ceea ce privJEte
"o*pJttu*entul
referitor la concuren![
qi
lu for*ur"a d.e coaligii. Secliunea B'z' identific[ parte din
pri""tp"f"le tendinie' in ceea ce priveqte comporlamentul
i"gut d" formarea de coalilii inci din 1g7g, iar secfiu'ea 8.3
ui.,." in prim-plan o analizd statisticS. pentm a
'edea
care
sunt factbrii care explicl modeleie pe care 1e supunem
studiului.
vom Vedea c5. formarea de coalilii
Ei
concurenla
intre
partide la nivelul Parlamentului
European apar, in
juml
ilasicei dimensiuni dreapta-stAnga
qi c[ cele doui grupuri
pnllti"" principale votdaz[ impreun[ mai puiin decAt
iUiq""lu" s[ o fac5. Vom descoperi, de asemenea'
cl
p.i""ipafii factori care influenleaz[ compottamentul
iegat
h" foirrrurea de coaiilii la ni'elul PE sunt mai curAnd
plf"-t,"t"fe partidelc-,r pentru o politic[ sau a]ta decAt
dorinla lor de a fi detjn[tori ai puterii'
8.r. Teorii privind concurenta
intre
partide gi formarea de coalilii
i., literatura de specialitate din domeniul
qtiinlei
politice, existl doud explica{ii principale in ceea.ce.priveqte
ioncurenla
intre partide
qi fo'narea de coalilii. P.ima
abordare face refeiire 1a faptu'l ci ceea ce duce ia formarea
de coaiilii intre partide Lste dorinla acestora
^de
a fi
puternice. Cea de-a doua abot:dare sugereaz1' ci formarea
["
"oofiUi
are la bazi preferinlele pentru anumite opliuni
politice.
r -
in cazul primei abordlri, orice actor poate coaliza cu
oricare alt *tor, indiferent de distanla intre poziliiie
a1E
in baza sisten'rulrr i
nrult plopor-!ionirl,
('orrt:ult:nta
qi formarea de coalitii
adoptate. de aceqtia
1tza11
de o politicd sau alta. Mai pulirri
pafteneri
de coalilie implic[ maipuline interese de coicili.t
in momentul
distribuiiii benefi"iilo..
i" u""J.".r.r
-nik",
Ggg") suslinea cd existd posibilitatea
ca aceste coalitii sd flt,
coalilii
,,minimal cAqtigdtoare,, _
aceasta insemnara
"A
,,,
ar trebui sx existe mai murli membri intr-o .outi1i" a"cat cc,i
necesari pentru a asigura existenla unei majoritdti. Daci n.
axdm pe contextul.particular
al procesurui
de.,oi r"girroti,,
in cazul cdruia coaliliile se fbrmeazd de la .u, lu-.ffiu.u,,
qi Ferejohn (rq8g)
incadreazi
negocierea legisratii'd irr
acelaqi context teoretic, subliniind cf actorul caft stabilerstt,
agenda ar trebui s5-qi aleagd ca parteneri de coalitie p.
aceia care sunt mai.ief[in_de
-umpdrat.
o prediclie
"*pr.riii pentru "coalilia
minimar caqtigxtoare" qi penti., ul"g".",,
parlenerului
de coalilie car-e ar fi "cei
^
mai ieltii clt,
cumpirat" se referi la fhptul c[ partidele
mai mici ar trebrri
s_ir se regdseascx
mai des in coariiii decat partidele
-u.i,
u.t,,
dlca p'irinr din perspecrira
fapt.lui d
P,j;.'"j;'runt
,r,,i
iefin
.de
c*rnpdrat clecat ultimere. cu arte c'r.inte, p(,
misurd._ce amploarea
unui partid cregte, ceteris
f"ri'bu",
probabilitatea
ca acesta si ie reglseasci in rAndul un.i
coalilii se reduce.
_
Tot legat de aceste idei, in caztil in care Lln particl en.r,
suficient noroc si joace
un ror decisi'in a face ca o coaritit.
perdantd
s[ devind coaliiie cAqtigitoare,
acesta
;;;i;,
impune un pre! mai mare pentru Jdfu.u..u sa la
"oaliti,, respecti'd.
Prin urmare, cu cat existi mai multe qanse cir
rolul un'i partid sd fie decisiv, cu atat este mai mau.(,
probabilitatea
ca a_c9$a si aibx o putere de negociere r,ai
mare in cadrul coaliliei, indiferenf de preferintEre
acestui.
pentru o politicd sau arta. Aceasti ialiune stx Ia baz.
'ariatelor
metode ale "indicelui
de putere" {blosite l.
mizurarea puterii actorilor are cxror
'oiuri
sunt diferite ca
grad.deîmportanli
(cle exemplu,
Shapley qi Shubif., iqS+,
Banzhaf, i965).
276
-r".-tr"*l
t ffi
abordare a concurenlei qi a form[rii de coalilii ilustreazi
taptul cd factorul care influen\eazb. formarea de coalilii este
,rrai c.,.a.rd amploarea relativx a grupurilor politice
$i
nu
'referintel"
u""Jtoru pentru o politici sau alta. Intr-adev[r,
ntunci cAnd indicii de putere se aplic[ in caztil grupurilor
politice clin Pariamentul European, cercet[torii au
.l"rcoperit ci existd mari qanse ca rolu] decisiv
jucat de un
grup politic sX fie strAns legat de num[rul de locuri pe care
i" a"ti"" in comparatie cu i1t" gr.,p.,ri politice (de exemplu,
Lane et a1., tggs; Hosli, LggT; Nurmi, lggD' In aceeaqi
m[surd, unul dintre principalele motive pentru_care exish
conr.ingerea ci PPE, qi socialiqtii formeazi o alianli este
pentr-u c[ asta le peimite si
-domine
agen-da politic'ilor
iomunitare qi lucrlrile interne ale Par]amentului'
Opusl acestei viziuni, cea de-a doua abordare
p."r.,1r.,n" ci preferinlele pentru o politicX sau alta stau la
iruru fbr*[rii ie coaiilii. in acest sens, existl mari
Eanse
ca
un partid si coalizeze sau ca un legiuitor si Voteze in aceeaqi
linie cu cineva care are preferinle mai apropiate decAt cu
cineva ale c[rei preferinle sunt mult mai diferite. Pentru a
contrazice perspectiva lui Riker care nu are in vedere
preferintel."^p"ri.,
o politicl sa' alta, Axelrod susline c[
existi mai mari qur.r"
"u
acele
"coali1ii minimal conectate"
s.l se formeze intie partide care se piaseazi cAt mai aproape
unul de altul in .""u
""
prir,eEte dimensiunea
principali
legat[ de concurenla politicd. Cu toate acestea, o coalitie ce
se]bazeaz[
pe o politi"e ru., alta nu e ner..oie s[ fie minimal
cAqtigitoar". D"-"*"mplu, dacx se poate alege intre status
q"t-i,t existent al unei anumite politici care este mai mult
ciecAt cle ned.orit qi o propunere alternativd moderatX
referitoare la acea politici, atunci poate apirrea o coalilie
"supradimensionatl" ca Llrmare a interesului comun al
majoritalii de a schimba acel status quo a1 politicii nedorite
(Giosclose qi Snydsl, t9g6; Krehbiel, 1998)'
('{
)n('lt t.(.ltl ;t rii l(,t.ln;t I.r.;t I lt, r.o;tltl t t
Aq. .um exprica'
in
-.a'ilrrrrr
;;,
r'irr,r.irc
qi irtt..rs.r.
socio-economice^
tincr.
"i
fi"';;r'<r,'.liure,
pentru p.
r.tir r.r. politi
ce intrucat
.pozifi'e
^"".io.u
viz3..i-
d;-;;;";"",i"1,,,.,
r,, diferenliazi
famiiiire
eq
o"JaJ J.ru d" cealartd.
F.o.nr.*,ir
paftideror
la ni'elul p".r"r"""t
rri E.,.op"un
ca, de artlbr, rir nivelul
artor dem.ocra{ii
"o.,''ut",
.. bazeazdpe
axa drea'tir-
stanga'
Acest ralioname;iil;;ili
si se exrindi
si
in cazrrr tbrmirii
de coarilii. p",*ia"i"
i}ffi
il re rr.'Jl
n
o'i,,r,,,,,,
acele partide
care au ..r"
-ui"up.opiat" pozilioniri
ctr :rr. lor pe
axa dreapta_stanga.
in comparatie,
politicik,
comunitare
referitoare.
Ia Tnt"g*."u
europeani
tincl .sir di'ide
actorii
participani"'t"'infhptuirea
politicir.r.
comunitare
mai curdnd
in
lu.ur-intereseror
nalionale
decit in jurul
afijierii ,aftinice
(ril; i".a,
ry97;"i,ir. ijt"sl,"
ti
Marks.
rgqq).
Dacd partid"i;'il;rcd
sx .orr".,r"r".
.,,.,.,r irnpot'i'a
ceruirart
i" priri"t"
r"*i t",**r.d.i
errrope'e
'riri
extinse
sau
mai reduie,
^""rt"
irca si-gi submineze
rir nivel intern propria
"r"ri"""
a" partid (Hix,
tggg).
Partidele
'or
iucerca,
prin
.,.-u..,
sd se foloseascd
dc c,ntrolLrr
rimitat
p* .o." ir cre{in-urup.o
aSendei pentrtr
ir renunta
la chestiunile
care
d,,.;
ii,i)ii,"i";;
?:; .,, pri'eqte
integrarea
"rr.op"anr.
-]r'"u".,r
in care conduita
politici
se baieazirn."i
*ira"a p"
i."t..in!ere poritice
decAt pe detinerea
pute.rii,
afunci
coalitiile
bazate
pe
aceste prefe.inte
ar rrebui
sb"fie
.,;";;;i;
in prin<,ipal
in
.i*r.ul dimensiunii
dreapta_stAnga.
Prin urmare,
variafiiie
in ceea ce priveqte
modelele
de concurenld
intre
uartide qi fo.mar"a
de coalilii
ra nir-erur pE
pot
fi determinaie
cte pi;;;;;'l;l.ni,rruu."
a grr-rpurilor
politice,
de preferinlelein
;;hil;;
pentru
o polirici
sau alta sau de o posibita
"o*[i"ui;t#rJ
cele doui.
T
8.2. Modele de coalilii la nivelul
Parlarnentului European
Tabelul B.r ilustreazX numXrul situagiilor in care
n'rajoritatea unui grup politic a votat in aceeaqi linie cu
nrajoritatea unui alt grup politic in cazul tuturor voturilor
prin apel nominal pe parcursul celei de-a cincea legislaturi
(r9gg-zoo+). Grupuriie politice din tabel sunt ordonate de
la stAnga la dreapta cu exceplia celor dou5. forle
"de ptotest"
crare nu se incadreazi ctt uqurin![ in aceastX dimensiune:
Gmpul anti-europeniqtilor pentru o Europi a Democraliilor
,si
a DiversitXlilor
(EDD), qi cel al membriior PE neafiliali
(NA). Modelele de coalilie sugereaz[ c5., la nivelu] PE,
coaliliiie urmeaz[ intr-adevdr dimensiunea dreapta-stAnga.
Mai precis, cu cAt grupurile politice erau mai apropiate unul
de celdlalt pe aceasti dimensiune, cu atAt mai des acestea au
votat impreun[ in perioada 1'9gg-2oo4. De exemplu, PPE-
I)E, care a fost cel mai numeros grup in cadml celei de-a
cincea legislaturi, a votat mai mult cu ELDR (Parridul
European Liberal Democrat Reformator) decAt cu PSE, cu
PSE mai mult decAt cu V/ALE
Slerzlil
Alian\a Liberd
Europeanl), qi cu V/ALE mai mult decAt cu SLIE/S\D{
(StAnga Uniti EuropeanS./StAnga Verde Nordicd). Acest
lucru este ilustrat qi de rnodelul obsen'at in cazul
legislatr.rrilor anterioare (de exemplu, Hix qi Lord, t997: t5B-
166; Rauni o, rgg7: ror-ro6).
Aceste numere ilustreaz[, de asemenea, un nivel relatirt
ridicat al concurentei politice intre cele doui grupuri
principale. in mod surprinz[tor, dat5. fiind inlelepciunea
conventionali, PPE-DE qi PSE au votat mai rar unul cu
celdlalt decAt au fhcut-o oricare din ei cu ELDR. PPE-DE qi
PSE au votat, de asemenea, mai rar unul cu celilalt decAt
oricare din ei cu grupul politic situat la exlremele ior
imediate
-
UEN pentru PPE-DE
Ei
V/ALE pentru PSE.
279
z7B
Concuren!a formarea de coalitii
cu toate acestea, PpE qi socialiqtii nu au fost ?ntotdeaunil
atat de competiti'i. Figura B.r. ilusireazd numinrl sitr-ratiilor.
in care cele doud grupuri politice mari au votat impr",..rx in
fiecare din perioadele
de doi ani, calculat ca o medier
recursivi pentru fiecare perioadd succesivi de qase luni.
Tabelul B.r. Modele de coalitii in legislatura 1999_
20O4
.!:
-=
=a: L,n
-
!
te
.:j
:-'
:J
a
'-.
al
t
=
Figura B'1. Frecl,errla
..marii
coatilii'' intre socia]iqti_PPF,
-Atrotd:
Acest grafic ilustreazd num.lrul sihraliilor in care majoritililc
g..,p"i"l to.iutiqtit. Ei
PPE au votat in aceeaqi linie intr-o.perioadX
dati
rle doi ani calculatzi ca o medie recursivd. scali axei verticale nu incepe la
zero.
Coalilia socialiqti-PPE
a atins valoarea maximl in
timpul ceiei de-a treia legislaturi^
(rg8g-1994)- cAnd.aceste
Jo.,e partlde au rrotat im"preuni in- mai mult de
7o
la suti
din siiualii.
pe
parcursul primei, celei de-a
patra qi celei de-
u-"in""u iegislaturi, intre cele doul formaliuni a existat o
concurenliputernici.
De fapt, in cazul
primei-legislaturi'
socialiqtii eriu mai predispuqi s[ voteze cu iiberalii, cu verzii
ii
""
LA"g" radicaii decat cu PPE'
(Hix et al', zoo5)' in
carul cele] de-a patra qi celei de-a cincea legislaturi,
sociaiiqtii au
'otat
lu [beialii mai mu]t decAt cu PPE
Ei
s-a
intAmplat
pentm prima dati ca liberalii s[ r'cteze cu
socialiqtii mai mult decAt cu PPE'
zBr
d
r1l
rl
a
itr
\!
-
1:l
{'
tl
t:tr
'!
c
al
t-
a
Lr:l
!
rl
a
LN
,:{
t.
LI
tal t{
-i
a
f! t!
q
E
{
a
pl
r:r' {
al
:i
F
EI
il
a:
r
a
a
t!
il
-t
tr
F
{l
a
1
t.
L:
a'
(!
e
|:
:i
{
a
L
J
tf a
al
Il
o,
ril
r'
a^
I'
..f
a
,ll
'1
r
rll
n
a
{
r
!l al
o
n
r-
i:,
a
l
l
F,
'I
{
i!
t:
{
a
E
J
tr
a
l!
t\
:.
l:
d
-l
t-
-l
i!,
.rl
,]
I
c
a
r
t.
E'
ril
a
:
$
-
r1
a
E iJ.
*.5
f'l
ir.
;e
.ifi
t.1
D
J
.:-r
,-
E
R,
?
l/j
n
r
H
tr-
LI!
=U
n*.
=
ili
tu!
u
i!
rF.
tr
u
't
E
zBo
Concurenta
Si
fbrmarea de coalitii
Deci, de ce au votat socialiqtii qi
ppE
impreuni atAt tk,
des la finalul anilor 'Bo
qi la inceputul anil,or
,9o?
De t,r,
aceastd mare coalifie a inregistrat un declin ]a finalul anikrr.
'9o?
De ce au inceput liberalii sX voteze la fel de des t.rr
socialiqtii
9a
qi cu PPE?
pentru
a rispunde la acesl.
intrebxri qi la aitele, trebuie si analiz[m datele in detali'.
8.3. Factori care influenleazL
formarea de coalitii
Pentru a analiza factorii determinanli ai modeluhri
variabil al concurenfei^qi formaririi de coalilii, vom reclr.g,(,
la o analizi statistici. inainte de a ne axa pe r:ezultate, r''r'
face, mai intAi, o scurt[ prezentare a variabi]elor.
8.3.r Variabile
Vom considera ca variabilX dependenti numdnrl
situaliilor in care majoritd{ile oricdror doux din cele sas.
grupuri politice principale au votat la fel in fiecare cri.
perioadele de qase luni intre iulie 1979 qi iunie 2oo4.
cinci dintre grupurile politice au existat pe tot parcursrrl
acestei perioade in timp ce unul din grupuri, r.erzii, nu ir
existat in timpul primei legislaturi (pe parcursul primero.
ro perioade). Avem, prin urmare, r_rn total cle
7oo
dt,
eqantioane (ro perechi de coalilii intre
4
grupuri politicc
pe
_parcqsul
primelor ro perioade, plus 15 perechi dc
coalilii intre
5
grupuri politice pe parcu.sul ultimelor
4<r
perioade).
Vom folosi patru tipuri de variabile explicative: (r)
variabile referitoare la grupurile politice in
parlament
pc'
care le vom folosi pentru a testa teoriile legate de
concurenta intre partide; (z) variabile referitoare la
zBz
Simon Hix, Abclul G. Noury, G6rard Roland
puterile Parlamentului
European care ilustreaz[ impactul
pe care creqterea
puterilor
pg'
t-o arut asupra modeleior
c1e coatilii; i3;
vaiiabile care controleaz5. factorii care ar
putea ittnnenla modelele de coalilii;
Si (4)
variabile
"cu
efect fix', p"ntr., fiecare
pereche c1e coali1ii, astfel incAt
rndrimile
i*,trr*
ceiclali'.
';ttittUlru "'' ':til
mai degrabl
schimbi.riie iegate de aparilia fieci.'ci coalilii in parte
J""at schimbXrile
la nir,elul strtcturii
generale a
concurenlei intre
Partide.
in cazul primului tip de variabiie, includem alcl
o-plou."u uneii coalitii
(Amploarea al coaliliei), m[surat[
.ru ilind procentul combinai de locr'rri in PE ocupate de
""1"
do..a grupuri politice care formeazi coalilia. Aceast[
variabil[,
"prin
u.mar", reflect[ efectul pe care i] are
,,puterea;,
unei coalilii dintr.e doul partide asupra
ti,ec'en1ei coaliqiei. Caicullm spectrele dimensionale
ale
coaliliilor pentru toate perechile de partide-indiferent
de
cit de uproup" sau cleparte sunt acestea unele de aitele pe
axa dreapta-stAnga.
incle
Acest lucru este ilustrat in figura B'z' care surpr
u-plour"u coaliliilor de d'ou[ partide intre cele mai mari
t."i grr.p.,ri politice in comparalie cu frecvenla lor pe
fo."i*.,t
fiecireia dintre pr:imele cinci legislaturi alese
direct. Linia din figur[ ilustreazi rezr-r]tatul unei regresii
bir-ariate intre acesie doux variabile. De exemplu, punctul
SoC-LlBraproapedeaxaorizontal[lastAngasereferd.la
coaliliile dintre socialiqti qi liberali'
283
Concurenta
$i
formarea de coalitii
]
EFP-r.rts r
er[-rrn:
uon i
I hPl ] IE i
,,;
s!)!'
!
rr i i,n,
.' .
A-ploareu .oiii1i"i (z ali i'n1
's
I-ig tLr a B. z . AmpI o ar e a co aliy iei
Si fr
e cu ent a
l/ofci: IrPP-LIRr reprezi't5 fi'ecventa coalitiei
ppli*iiberaii
p.
parcursnl legislaturii t97g-r984, Epp-LIBz cste frecventa coalitiei
ppl,l
liberali pe parcursul legislaturii 1984-1989, etc. ArnpioarcJ coalitit,i
constd in cornbinatia intre mirrimile celor. clr,rrir gn4rirri politicc crrn,
lbrmeazi coali$a in ceea ce priraqte impiirtirea rocLiilo. in
pE.
scalir
axei verticale nu incepe la zero.
Amploarea combinatX a acestei coalitii este intre
4o Ei
5o
la sut5, iar frec'er-rla ei este under.a sub 6o la sutri.
R5spandirea coaliliilor dinspre stanga sus cxtre dreapta jos
in figurX sugereazi cX potenliala putere a unui porit-,il
paftener de coalilie este cel pulin parlial rejer.anti. De
exemplu, este posibil ca cele doud grupuri mai mari si
fbrmeze o coali{ie mai curand cu liberJii decat intre ele
intrucAt un partener de coalitie mai mic presupune
ci
trebuie si renunle la mai puli'. f)e asemen"i, diilin.,o."o
frecven{ei coaliliei PPEliberali int.e cea de-a patra qi cea
c1e-a cincea legislaturd s-a petrecut concomitent cu
creqterea amplorii combinate a acestor doud partide. Totuqi,
dacd ne uitim doar la coalifiile
ppE-socialiqti,
se pare ci pe
284
rn[surl ce amploarea combinat[ a celor dou[ grupun
1rotiti""
"ru
*ui mare, cu atAt mai mari erau qansele ca
ircestea sX voteze impreun[. S-ar putea ca aceste rezultate sd
r-ru fie valabiie in cazul unei analize multivariate
qi nici in
cazul unui nivei mai scizut de agregare
(daci avem in vedere
rnai curand. perioadele de qase luni decat cele de cinci ani), qi
,ii"ii" carul ad[ug[rii tLrturor c.elorlalte combinalii de coalilii
posibile intre cele qase grupuri politice principale-
Pentr-u a testa teoria alternatir'[ a form[rii de coalilii
bazate pe pref'erinle1e
pentru o politici sau alta, vom folosi o
variabiia care mS.soar{ distanla pe dimensiunea dreapta-
stAnga dintre cele dou[ grupuri politice care formeaz,a o
coaliltie anume pe parc*rsul unei perioade date
(Distanla
icleoiogici). At culn am ilustrat in capitolul 5-,
p-entm
calculalrea-u""it"i
'ariabile,
vom recurge la baza de date a
Gr-upului de Cercetare a Programelor-manifest
referitoare la
pori-Lo"ut"u
partidelor nalionale
-
pe axa dreapta-stAnga
(g"dg" et al.i 2oo1). PlecAnd de la pozilionarea dreapta-
.*r"^ a fieclrui p.rrtid nalional 1a ni'elu] unui grup politic
p"
iut"".sul
fiecXrei perioade d'e
Ease-
luni,. am calcuiat
iori-iio"u.ea
median[ dreapta-stinga a fiecirui gmp politic
prin' multipiicarea
poziliondrii fiec[rui partid nalional din
ina*f grupului poiiti" c. procentr,rl de membri ai PE ai
acelui
i""ia
nalional
"ur"
i" reg[seau in cadr-ul grupului
politic'respectir,.
"Distanla ideoiogici" a unei coalilii se
'm1soar5,
prin u.mare, ca fiind distanla dintre pozilionarea
med.ian[ dreapta-stinga
a ce]or dou6 grupuri.politice
care
formeazl coalitia p" pui..,..ul unei anumite perioade'-.
pentru
a il*stra icest'lucr-u, figura 8.3 surprinde distanla
ideologici in cazul coaliliilor de doud partide intre trei dintre
cete dai mari gr*puri politice in comparalie cu frecr.'enla
form[rii lor p" pur"uts*l fiecireia din primele- cinci
legiJaturi alese direct. t,inia reprezintl rezultatul unei
relresii birrariate intre aceste doui Yariabile. Pozilionarea
.o"uli1iiio. in figur1 qi panta abr-Lrpt5 a liniei sugereaz5 o
z8s
CJ
6
O
d
O
CJ
L
tJ-
il.ial
SLlr-.-l.IR5
EPP-I IIJ
sc)lt-LIB.1
-t.,i;ii,:
s{ )( -Lln''
EITT]-LIB1
S{tat-Ept3
. Si)(. Ut,pj
:L)f
-Lt'I'-'
s( )( t.El)i,t
so{_-EPP I
Concurenta
Simon Hix, Abdul G. Nou
exclud.e aceste variabile in modele
leg.ature
puternicd:
dac5 doud grupuri politice
se
indepxrteazi
unul de celilalt pe axa ireapta-stI"gu
ut"n.i
acestea vor vota impreun,
mai pugin. De eiemplu, iociariqtii
qi PPE au votat impreund
mai puiin pe parcursur
cerei de-a
cincea legislaturi
decat p" pui"rrrur
celei de-a patra
legislaturi pentry
cd s-auîndepiriat
unii de alfii pe axa
dreapta-stAgsa
i111e fiTp,pe midsurd ce distanla ia"ilogi"e
dintre socialiqti qi liberali s-i diminuat,
";il-J;;
s"*p".i
politice au inceput sx voteze in aceeaqi iinie mai cles.?onai,
trebuie menlionat incd o dati fapfui ci acest ,"r.,rtut ,-u,
puteg sd nu funcqioneze in cazul unei analize murtivariate la
un ni'el mai scdzut de agregare qi in cazur includerii tuturor
combinaliilor
de coalifii intre
-cele
sase
grupuri politice
principale.
I.n
qee-a ce pri'e$te
ar doilea tip de variabile
expricatir.,e,
vom include aici aceleaqi patru variabile p" .u." t"-u'* iolosit
T
capitol il
5
pentru
a mdsura puterea
parlamentului
European. Primele trei variabile
sunt variabile
fictive care
reprezintd
sporirea puterilor
pariamenhrrui
prin
""t"
t."i
Tratate de reformd incepand
cu mijlocul u.riio.
;so,
A"t.rl
Unic Eurooean (AUE)
care ia r,aloarea
o pentru fiecare
perioadi pAnd in ianuarie-iunie
ry87
qi valoaria-r-arrpu-u""u
perioadi;
Tratatul de la Maastricht' (Maastrictiti
"l--'
u"o
valoarea o pentru fiecare din perioadele
pAnd in'iurr,,uri._
iunie 1993 qi valoarea r dupi acea perioaddl
iar rrataiurae la
Amsterdam (Amsterdam)
ra avefvaloarea
o p"J*fi".u."
din perioadele pAnx in ianuarie-iunie
1999
$i
varoarea r dupd
acea perioadd.
cealaltd
^r'ariabild
(Tendinlu)
,"pr"ri"te *u
timpului din
ry7g
pAnd.in
?golqi
va avea'*tour"u
, p",rt*
prim_a perioadd de qase luni (iulie_decembrie
,g;;;:"
i."t*
cea.de-a doua perioadX, q.a.m.d.
Aqu .rr- ._u i"iArri,f"t i"
capitolul
5,
pentru a r-erifica
rigurozitatea
.eruliatelor
noastre aplicate la probrema
corelxrii
i"tr" iu.iutitu
Tendinli qi variabilele
fictive AUE, Maastrichi ,gi
zB6
Amsterdam, vom
separate.
O.-S5
_:
EPP-LIBI
; EPP.LIB2
i).811
'
S(IC-EFPI
il. fr
SOC_LIBI
l- ,"
ro r'
Distanta dreapta-stAnga intre parienerii de coalilie
F i
s
ur a B
3
. D i st an* r O"
ijZn rilrft #tr
e p ar ti de
ei fr
e cu e n[ a
Notd: EPP-llBr este t
".,r".r1u
coalitiei PPE-liberali
pe parcursul
legislaturii rgTg- rg}4, EPP-LIBz este frewenla coaliliei PPE-liberali pe
p;l;.*1 legisiaturii r9g4-r989, etc. Distanla dreapta-stAnga int'e.fiecare
p".".rr" rie
"parteneri
de coali;ie este datir de distania intre pozilionarea
ia""f"gi.X a fiecimi gmp politic care se calculeazX ca fiind pozitjonarea
*"ai"iX dreapta-stA"nga a fiecarui partid national
(m1surati in baza
J"i"n. f.,-irute d" prJgramele*manifest ale partidelor) dati de nr.rmXml
de membri ai
pE
pe cari fiecare partid nalional ii are la nivelul grupului
politic. Scala axei verticale nu incepe la zero'
in ceea ce priveqte al treilea tip de variabile, includem
dou[ variabile de control. ln primui rAnd, includem
numdrul de voturi prin apel nominal pe parcursul unei
perioade date
(Nr.de VAN)'.
SLrC-LIBI
287
.?
rl
L'.
!J
.
I
fr
F.
+
rl
rll
:! Lfu
T
i
F.
t:'l
rl
t
u:
E
LN
r tr
L-+ :{
fr
'1
f,l r:l
:r
.l
t'l
I
itlr
I
,ln
a
q
r:'
rl
I
EI
f
n
tr
a
f; tJ
rl
il
n
n
{.
i
t,
fl
n
Lf
Ll
al
I
H
a
f.s
o[-
t
f
fr
!
Cl
r:l
!
r:l
t
rl
tl
--l
rl
i-
l!
l
tr
f
L
J=\
(a
:ar
-
:1
I
f
rl'i
il
a
t{
arJ
l
:l
l
la.. i
L-, i_,
f,l
t1
ri{
fl
!
c{
:l
ar itr L:
!
!
T
rll
t
ft
B
I
lu1
I
t1
l
--l
fl
l
l!
q
L-l
t
ll
,_]
rl
L--
l
fl
!
r:l
rt I
i!'
-[l
rl
t{
r:l
ri r:l
Er
E
rl
l
q
-l
t
t-
t_f
11.
rl L:
fr Lf
t
n
':r
+:
n
Il
al
n
t
:n
,l
Ll
I
f,
-l
:l
f,l
fl
l,
t'i
I
tl
n
t
a
l
:-
t.
f
tr
'si
f'l
l
'
ar'
fl
-
7
t
-{
!l
I
!
LI
l
r,
r1
!
'_, :
t!
jl
l
il :r
ll
:l
-l
t-
II
L--
f
I
4l
:1
d
I
L
fl
aJ
t
i!
ff
L-
o
:l
:l
E
l
:l
E
C
f
a
;;
-l
,:e,
,l
l_
rJ
i,
!
t-
al
-l
a
f
il
L-
al
l.
l
f
L1
'-l
ll
rl !
Y
t
!
q
;
rll
fl
!
rl
a
t
:,
l
it
-l
t-l
l
:l
l:
E
,cl
I
:]
t!
.l
tl
rf
r:
o
;-_
!
nl
tl
_i
El
t1
l
fr f,
$
'1
:r
I
E;I
li
ah
tl
i.1
f;
-l
E
I
rl ,1:
in
''Ll
L
L-l
:r, i
lr
-l
il
I
:il
,:r
.fl
.f
a,
+:
a
r-
r11
q
a
E
rj
"l i'l
i't
ll!
-i'
;l
j:l
il
rl
!
':'
E'E
ati
ai ;n
i_t
r,h
!-F
1r lr
rl
jlt
1F
-li
.l
ill
dl'
th
il
,;
E
I
!
I
_t
all-!i l;
H=li
| ,-n l:
!l -; I
Irnli
i LLI'
qJ
I
iI
r
fr
J
i
rl
T
t:
'I e
Simon Hix, Abdul G. Non ,
G6rard Roland
Concurenla qi formarea de coalitii
'(N.a.)
si.mintirn faptul ci aceastd'ariabili se dir.icle la rooo; altf-ei,
coclicienlii eslinra[i sunt prea rrrili.
zBB
q)
+J
a"
0)
li
A.
q.)
q.)
c)
-Llofd:
Variabila dependentX:
num:lrul situatiilor in care
*aioffiile a doud gr"p".ia" partide au votat imprer.rnx pe parcursul
.,"i1 p"ri""a" a" qui-"1-.,ni intre rgTg
Ai
2oo4. Perechea Socialiqti-PPE
".i"
Jr.f"rl ca fiind valoare de ieferinq'. Parametrii modelelor sunt
".ii-utl
prin efecte fi"" ;.t erori standarC ajustate pe paneluri
qi
corectarea heteroscedasticitilii
qi a corela{iilor
dintre pafiide'
Statisticile-t fixe, dintre fu,utt"'"'
isemnificativ
la to%o; ""
semnificativ
la
5%;
'*""semnificativ
la l%'
Aceasta ne permite sS inrrestiglm dac[ mai multe
voturi prin apel nominal reduc sau cresc
$ansele.deformare
a unei coali1ii..in al doilea rAnd, includem aici
"indicele de
u"ora" ai Parlamentului
European in intregul
sXu
(Coeziunea tuturor legislaturilor)'
Aceasti variabilS
controleazX
efectul graduiui de consens existent intr-o
p!.l""ae datl in ceei. ce priveste predispozilia
gr-upurilor
politice de a vota imPreun['
r -
Includem
paisprezece
variabile fictive de perechi de
paltiJe tsocialigti-Liberali,
Socialiq.ti-S'1nS1-:ocialiqti-
'Gaulliqti,
Sociiliqti-Yerzt,
PPE-Liberali,
PPE-Sthnga'
PPE,-GaulliEti,
PPE-V"r'i,
Liberali-StAnga'.
Liberali-
b""ffi+i, Liberali-Verzi,
StAnga-Gaulliqti,
Stinga-Verzi'
Cuuffiiti-Verzi).
Categoria
d; referintX este
-
coalitia
soclatiEtifPE.
Reveniid'
asupra ideii' prin adXugarea
acestoi variabile, nu ne ax[na asupra comparaliei^
dintre
ao"e-p"'"chidepartidecimaicurAndasuplaefecttrlui
-*tiufrif"lor explicative asupra varlatiei intre perechile de
partide.
tr
0)
ti
)d
-
a
)d
P
U
li
+J
d
Ni=
@H"
d
0)-
.! .P_
FS)
L
qi
289
Concuren!a iformarea de coali Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland
8.8.2. Rezultate
Tabelul B.z ilustreazd cere patru modele de regresie
ale tipurilor de coalilii intre 1979 qi zoo4. e.i*ifiA.t.
concluzii sunt dup[ cum ,.r*"urdr, in
'p.imui
lan,l,
preferinlele
partidelor in ceea ce priveqte o politi"e sau altrr
zunt mai importante_decat
potenliala putere a coaliliei in rr
determina modelul de coafi1ie. itacd^variabila
referitoar.rr
la distanla ideologicd este semnificativd p".ri*--iootc
specificaliile
modelelor, amploarea (,,puierea',)
unci
coalilii formate din doud puttide nu este semnificati'iI
pentru nicio specificalie. intr-ade'dr,
scdderea acestci
valiabjle, a$a cum_se intAmpli in cazul modeluiui 2, nu
schimbd niciunul din celelalie rezultate. in comparalie, <r
creqtere (sau
diminuare) a distanlei ideologice dlntre celc
doud partide pe axa dreapta-stAnga
este un indiciu
p_uternic pentru cat de des acestea .ror vota impreunil.
concret, schimbarea abaterii standard in ceea ce
iriverstt,
distanla ideologici dintre doui particle pr"r.ri..rr" (.)
schimbare a abaterii standard de 16 la sutd iir caz*l
frecvenlei
situaliilor in care aceste partide
'oteazx
in
aceeaqi linie. Acest rezultat ne pune la dlspozilie un indicirr
puternic in ceea ce priveqte importanta-cruciali
a politicii
ile d.reapta-stAnga
la nivelul Parlamentului
European'
i" ul doitea rAnd, acest rezultat dreapta-stAnga
este
consolidat de comparatii ale frecvenlei
perechilor de
coalilii cu frefl,enti coalitiei socjalisti-PPE,.
In acest
cr-rt.ltext, descopentn
toate sernneie
prevazute'. Socialiqtii
uoi"uri mai muit cu stAnga radicail qi mai pulin cu
gaulliqtii, PPE rzoteaz[ mai mult cu iiberaiii qi mai.pulin cu
-ia"g^ radical[, cu verzii qi cu gaulliqtii, iar verzii voteaz[
rnai irult cu stAnga radical[ qi mai pulin cu PPE'
-
*
i; ;i treilea iatrd, in conlrast cu rezuitatele oblinute in
capitolul 5,
schimbS.rile
inten'enite in ceea ce priveqte
p"t"rli"
p"arlamentului European
prin Tratatele de ia
iVtaastricht
qi Amsterdam nu au niciun efect asupra
rnodelelor de coalilii. AUE, in schimb, a atut un efect
""g^ti..
reducand frecvenla coaliliei, aceasta insemnand c5'
i"'*"4i" partid.ele s-au comportat mai concurenlial
dup[
introduceiea AUE decAt inainte. in aceeaEi mdsuri,
,*.iuuitu Tendin\ei nu e semnificatir'[
atunci cand sunt
incluse celelalte variabile care m[soarx puterile sporite ale
PE,. TotuEi, atunci cAnd' aceast[ r.ariabili este inclr'rs5. qi
celelalte trei r-ariabile sunt excluse, cum este cazul
rnodelului 4,
rezultatul constS. intr-,rn declin redus, rlar
semnificatirj'al
frecvenlei acestor cincisprezece
coalilii pe
mdsurd ce puterile PE, au crescut' Cu alte cttr-inte'
pe
rndsurd ce au sporit puterile PE, concurenta intre grupurile
politice a devenit tot mai mare'
Pentru a incheia, in ceea ce priveqte cele doud
variabiie de control, aqa cum probabil se poate aqtepta"
amploarea coaliliei in ansamblul sdu 1a niveh.rl PE este un
i.rdi"uto, puternic in ceea ce priveEte prerlispozilia oriciror
d.oud puttid" d'e a I'ota impreuni' Cu toate acestea'
num[rul voturilor prin apel nominal pe parcursul une-i
perioade d.ate este semnificativ
doar pentru
-o
singura
rp""ifi"u1ie, iar amploarea acestui efect e una reCus6'
291
; (N'a')
Am verificat, de asemenea, arte poterrtiale probreme. in primur ri'rl,
instabilitatea variabilelor depencle'te'poate fi
"n
-oii"
-;J-i;;;ij;,,,,.,,
deoarece avem in disculie
5o de.perioade temporare. Demrarea a"i.lt. p,,
sursele unitdlilor din ristd, duceri respi'gerea ipotezei ,r.,t. u in.iufiiitilii.
I"n al doilea.rand,_pentru
a verifica heteriscedasticitatea
an.r utilizat eferr.
txe
Ql ero. standard corectate in baza listelor. Astfel, am verificat atiit
heteroscedasticitatea,
cat-qi corela{ia la r-rivelul g."pu;ilo.^poiiti...'i,-'
,,r
treilea rand, pentru a verifica auto-corelatia serialeidaca t".*Jnut-a.'..ou,.,,
pentru un grup politic este
.corelat
pe parcursul diferitelor perioaclc
temporale) am specificat rnodele .u.. .o...i.uzi auto-corelaliire ie or.dirr
prim
Ei secund. Acest lucru nn a schimbat direclia ,u.,' ,"n.,,rifi.u1ii,
rezultatel or raportate.
290
Concurella qi formarea de coalitii
8.4. Concluzii:
un sistem de par:tide
din ce in ce rnai competitiv
.
jn general,
obsen'im ci grupurile politice de lir
ni'elul PE s*nt din ce in ce
-ui
"o-petiti'e
in pri'in(:r
comportamentului
lor la r.ot. Descoperim, de asdmenc,ir,
c[ principalul
factor care explici aceasti tendintx estt,
pozilionarea
ideoJogicX in schimbare a grupurilor
politice unul fald de celdlalt. De exemplu, pe [rhr.r.i .,,.
pozilionarea
in prir,inla
unei politici siu alteia a de'enit
tot mai di'ergentx in cazur ceror doud partide principart,
din cadrul PE, acestea din urmi au r.o^tat impieuni miri
pulin. i' acelaqi mod, pe mdsurd ce distanta dintr.r,
socialiqti qi liberali s-a diminuat, liberalii au inceput sii
voteze mai mult cu socialiqtii qi mai pulin cu
ppE.
Prin contrast, amploarea pi.iid"lo.,
care s(,
presupune,
in general, ci este un fhctor principal irr
determinarea
comportamenturui
ra lbrmur"u d" ciahli;,
nu par,e sx joace
un roi cheie in ceea ce pri'eqte formareir
de coalilii la ni'elul
pE.
cu alte cu'int", ruit.rl ci acest
comportament
la formarea
de coalilii este determinal
mai curAnd de
.distanlele
intre partide pe axir
dreapta-sti'ga
decat de a'rproarea rerati'i a g.ifurilu,
politice sugereazi cd preferinleie pentru o pJiti"i ,n,,
alta in ceea ce pri'eqte problemele
.socrio-ecoiomice
sunt
mai importante pentru europarlamentari
qi pentrtr
partidele nationale decat dorinli de a se reg[si in iabxra
cAqtigitoare.
_
Prin urmare, socialiqtii qi
ppE
nu au format o
,,marl
coalitie" la sfarqitul anilor 'go
qi inceputul anilor
'go
pentru cd asta le-ar fi permis
sd fie li comanda unei
majoritxli stabile qi. astfel, sd dornine agenda politicilor
comunitare qi funcliile interne la nivelul-pE. Aceste cloui
grupuri au'otat impreuni in mod frec'ent pe parc*rsur
acestei perioade
mai degrabi pentru cd au ar.ut
292
llreferinle
simiiare in ceea ce priveqte
-
politici
i,omunitare cheie aflate pe agenda PE, cum ar fi politica
tle mediu sau de protectie sociald pe piala unici
curopeanl. La sfArqitul ani]or
'9o, PPE a devenit mai
conservator qi liberal din punct de vedere economic,
parliai ca urmare a aderirii la PPE a unor partide de
irr.ipi dreaptS.
(cum ar fi conservatorii britanici, spanioli
;i
italieni), dar qi ca urmare a faptului ci partide cheie
ale PPE, au deienit mai liberale din punct de vedere
cconotnic
(cum ar fi creqtin-democralii
germani)' Drept
cronsecinla, PPE a inceput sd aiba viziuni diferite fali de
r:ele ale iocialiqtilor in leg[tur[ cu multe din aspectele
leferitoare la piala unici qi la reglementarea acesteia'
in strAns[ legltur[ cu aspectele menlionate mai sus,
liberalii au inceput s[ voteze mai pulin cu PPE qi mai
rnult cu socialiqtii in cadrul celei de-a cincea legislaturi
atAt datoriti preferinlelor politice comune cAt qi din
anumite motive strategice. Pe misuri ce distanla
leferitoare la preferinlele pentru o politici sau alta a
r:rescut intre PPE qi socialiqti qi pe m5sur5. ce aceste
doui partide au inceput s[ r'oteze mai pulin in aceeaEi
linie, iiberalii au inceput si se reg[seasc[ intr-o pozilie
cheie, de pivot, pentru prima dat[. Aqa ctirn aratd figura
8.3, in ceeu ce priYeEte politicile comunitare, liberalii se
situau incX mai aproape de PPE decAt de sociaiiqti pe
parcursul acelei perioade. ins[, liberaiii au ales si
'oteze
inai mult cu socialiqtii fald de ceea ce ar fi prer'[zut
pref'erinlele lorpolitice
,
intrucAt pozilia lor avantajoas[
i" permitea si. oblin[ concesii atAt din partea
socialiqtilor cAt qi din partea PPE.
Cu alte cuvinte, partidele politice transnalionale de
la nivelul PE nu sunt doar organizalii coezive, a$a cum
am descoperit in capitole anteriore, ci sunt qi
competitive. Am vizut in capitolul
5
ci diversitatea
ideoiogicd interni a unui grup politic nu submineazX
293
Concurenta qi formarea de coalitii
coeziunea de partid pe termen lung in timp ce in acest
capitol am descoperit c[ preferinlele pentru o politicir
socio-economicd sau alta sunt principalii factori carc
determind concurenta intre partide. Ar putea pireir
contradictoriu. Totuqi, nu este. Partidele nalionaie sc
regisesc la nivelul partidelor europene in funclie dt'
preferinlele ior, dar accepti disciplina impusi de acesteir
din urmi odatX ce s-au afiliat acestora intrucAt qtiu cii
este esential si respecte aceastX disciplini pentru l
concura cu su.cces. AvAnd in vedere importantir
preferinlelor pentru o politicd socio-economici sau altir
in ceea ce priveqte lormarea partidelor, nu
(,
surprinzXtor faptul ci aceasta ar trebr_ri si se regiseascir
qi in cazul fbrm[rii de coalilii. in plus, cele douii
dinarnici ref'eritoare la disciplina de partid qi lir
concurenti rnerg mAn[-n mAni. Grupurile politice sr.rnt
capabile sd mentin5 coeziunea interni de partid tocmai
pentru ci ac.east[ concurentX intre partide
;;i
comportamentul in ceea ce prir.eqte formarea de coalitii
se bazeazi pe afinitXli partinice pentru o politicd sarr
alta. in cazul unei concirrenle crescAnde inlre particle,
dacd un partid nalional este pus sd aleag[ intre poziqiir
partidului saiu europeztn care s-ar putea si nu fie tocrnai
aceeaqi pozilie cu propria pozitie ideali,
Ei
pozilia untri
alt grup politic, partidul na{ional va preferar de obicei sij
adopte rnai curAnd pozilia grupului siu politic european
decAt pozilia grupului politic rir.al. Sporirea pr.rterilor
pl,l
face ca partidele de la nivelul Parlamentului si fie din r:c
in ce mai stimr"rlate si incerce sd modeleze rezultatelt'
politicilor comunitare inclreptAndu-le intr-o direc!ic
ideologicl anume. Faptul ci sunt rnai multe mize in joc
fhce ca aceastd coeziune tot mai puternici qi concuren{a
intre partide si rneargi mAnX-n mAn[.
9.
Dirnensiunile sferei politice
Unul dintre cele tnai bune moduri de a inlelege stera
politicl de la nivelul instituliilor legislative este acela de a
investiga natura arhitecturii structurale interne a locului
unde se elaboreazX politicile comunitare. Num5rul
d.imensiunilor legate de o politicd publicX sau alta
9i
pozilionarea actorilor vizavi de aceste dimensiuni
determinX, printre altele, care dintre aceqti actori are Lrn
rol de pivot
Ei
care este direclia adoptatd inlegdturi cu
acele politici sau posibilitatea de a aduce modificS-ri la
nivelul acestora
(de exemplu, Tsebelis, zooz). Nu este
deioc surprinz[tor faptui c5. mare parte din cercet[rile din
domeniul qtiinlei politice s-au axat in ultimii ani pe
estimarea pozitionXrilor ideale ale actorilor' Aceste studii
au luat diverse forme qi s-au bazat pe diverse metode,
cum ar fi scalarea datelor referitoare la voturile prin apel
nominal
(de exemplu, Poole qi Rosenthal, 1gg7),
procesarea manuali a programelor-manifest ale
partidelor
(Budge et al., 20o1), deruiarea de sondaje in
iendul experlilor referitoare la pozilionarea partidelor
(de exemplu, Lat'er
Ei
Hunt, 1992) sau procesarea
computerizatd a declaraliilor politice (de exemplu, Larrer
et al., 2oo3).
Datorit[ caracteristicilor sale unice, Parlamentu]
European este un obiect de studiu extrem de interesant
pentru analizarea spectrului dimensional al sferei
politice. Exist[ o eterogenitate semnificativS. intre
culturile, istoriile, condiliile economice qi instituliile
nationale ale statelor membre ale UE. Prin urmare, este
posibil ca sfera politicului ia nivel de PE s5. fie mult mai
294
295
Dimensiunile sferei politice
complexX decAt politica la nivelul multor parlamentt'
nalionale. Membrii PE sunt in acelaqi timp membri ai
partidelor nalionale qi membri ai grupurilor politict:
europene. Este mai mult decAt probabil ca o legislaturd crr
asemenea caracteristici si atingd un spectru dimensional
amplu.
In acest capitol, vom descrie cadrul in care s('
infdptuiesc politicile comunitare la nivelul PE prin
aplicarea unei metode scalare fixe in ceea ce priveqtt'
voturile prin apel nominal intre 1979 qi zoo4. Metoda pt'
care o folosim ne pune la dispozilie nu numai o unitate ck'
mdsurd a numdrului dimensiunilor ce definesc acesl
spaliu ci qi estimXri legate de pozilionXrile ideale r.izavi dc
fiecare dimensiune referitoare la o politicX comunitar.i
sau alta in cazul fiecXrui europarlamentar incepAnd ctr
1979.Recurgem, mai apoi, la o analizX statistici pentru zr
interpreta sensul concret al dimensiunilor "descoperite".
De obicei, metodele scalare, ca qi analiza factoriaiXsunt
caracterizate de un punct slab major cauzat de faptul cri
este dificil ca acestor dimensiuni identificate sd li se dea o
interpretare riguroasi. Interpretirile date acestol
dimensiuni sunt de cele mai rnulte ori subiective qi lipsitt'
de con{inut qtiinlific. Prin urmare, acestea nu sunI
neapXrat convingdtoare. in ceea ce prirreqte cazul
particular al PE, suntem norocoqi sX putem folosi analizir
prin regresie pentru a identifica in mod riguros care sunl
factorii care influenteazi dimensiunile sferei politice lit
nivelul acestei institulii. Putem face acest lucru recurgAnrl
la informa{ii referitoare la preferinlele actorilor care sunt
diferite de comporlamentul la vot in cadrul PE. Acest
lucru, de exemplu, nu se aplic[ qi in cazul Congresului
SUA. Prin urmare, putem identifica dimensiunile sferei
politice la nivelul PE mai bine decAt in cazui multor altol
legislaturi.
296
Descoperim o dimensiune principaid a sferei politice
la nivelul Parlamentului European qi anume'
climensiunea clasic[ dreapta-stAnga a politicii
democratice. Existd qi o a doua dimensiune, chiar daci la
un nivel mai redus. Aceast[ a doua dimensiune poate fi
interpretatX la o^ primX vedgle ca fiind dimensiunea
pro/inti Europa. insi, dac[ aplic[m analiza prin regresie,
o'o* descoperi c5. aceastS. dimensiune surprinde qi
conflictele inter-institulionale dintre grupurile politice qi
partidele nalionale in cadrui PE qi partidele
"la putere" in
cadrui Consiliului UE qi ai Comisiei.
Restui capitolului este organizat dupi cum urmeazd:
secliunea
9.r.
face o trecere in revisti a cAton'a din
cercetS.rile existente referitoare Ia dimensiunile
conflictului in ceea ce priveqte politica UE, secliunea 9'2'
introduce modeiele spatiale gi metoda scalari pe care o
folosim cunoscutX ca METODA NOMINAL-A', secliunea
g.3. prezintd ,,hir!ile"
spaliale care ilustreazX
porillotte.l" ideale ale membrilor PE care au fbst
analizate in baza acestei metode, secliunea
g'4' face
referire 1a interpretlrile de fond care se fac in cazul
acestor dimensiuni.
g.r. Dimensiunile conflictului in cazul
sferei politice a UE
in mod tradilional, politica dintre qi in interiorui
instituliilor uE a fost inleleasd ca o luptd intre cei. care
sunt pentru o integrare el-lropean[ mai accelerati
qi mai
profundX qi cei care se opun acesteia
(Marks qi
bt"e.rbergen, zooz). in cadrul negocierilor referitoare la
Tratatul Ie Instituire a unei Constitulii pentru Europa, de
exemplu,
lhri
ca Belgia, Olanda qi Italia au suslinut
delegarea mai multor puteri citre instituliile uE, in timp
t (]l'7
ce tendinla altor
![ri
cum ar fi Marea Britanie
Ei
Danemarca a fost aceea de a sustine menlinerea acesto'
puteri la nivelul guvernelor
nalionale (cfm.
Mora'csil<,
1998). De asemenea, intrucAt existd
Sanse
ca
pariamentul
European, Comisia qi Curtea European[ de .Iustilie s:i
beneficieze de mai multi putere la nivel european, acest.
,,institulii
_
supranalionale"
au fost p".""prit" in mo<l
tradilional ca fiind de partea integrilionisld in ceea c.
priveqte principala dimensiune a sferei politice a UE ctr
majoritatea guvernelor
statelor membie din consilirr
indreptate cdtre capdtul opus al dimensiunii (de
exemplu,
Tsebelis qi Garrett, zoor).
Cu toate acestea, recent s-a suslinut cd pe mXsuri ct,
UEinfrptuieqte din ce in ce mai multe politici in domenii
tradilionale ce
lin
de politica intern5, ar trebui si nt,
aqteptdm ca dimensiunea clasich dreapta-stAnga sX ia
naqtere qi ia nivelul sferei politice a uE. La ni'el intern irr
Europa, dimensiunea dreapta-stAnga surprindt,
preferinlele partidelor qi ale cetilenilor in ceea ce piiveqt.
doud seturi de chestiuni: aspecte legate de intenenlie/dt,
piali liber5, cum ar fi politicile bunistirii,
Eomajui ;;i
inflalia; qi aspecte legate de libertate/ autoritate, cum ar.
fi politicile cle mediu qi drepturile minorit[ti]or (cfm
Flanagan,
ry87;
Laver qi Hunt,
ryg2).
partidele
de stAng;r
tind sd adopte pozilii
,,inte^.enlioniste/ libeftariane,', Irr
limp 9e
partidele de dreapta tind si adopte pozilii
favorabile fald de promovarea
,,pietei libere/ autoritdtii;'.
Aceasta nu exclude poziliile intermediare: de interwenlie/
autoritate (pozilie
adoptati in mod tradilionar de citrr,
creqtin-democrali), qi pozilii de laissez-fctirel libertatt'
(aqa
cum se intAmpis in cazul anumitor partide liberak,
europene). Totuqi, aceste pozilii sunt mai pulin obiqnuitc
decAt cele de
,,libertarianism de stAngat (uqu
cum s(,
intAmpld in cazul verzilor qi al social-democralilor) qi dt,
,,autoritarism de dreapta" (aqa
cum se intAmpli in caz,l
z9B
consewatoriior qi a1 creqtin-democralilor
contemporani)
(cfm. Finer, tgBT; Kitschelt, 199D-
Miniqtrii din Consiliul UE, membrii PE qi comisarii
sunt toli poiiticieni cu carierS. de partid ale cxror succese
anterioarb.,, :,i,'ti
rr
r*.''
't'1 .'1"
'
.
{ t1e rlllsr-rla in
care aceqtia sprijini poziliile adoptate rizar.i de o poiitich
sau alta d"
"ett"
partidele ior politice nalionale
(Hix qi
Lord, rggil. Prin urmare, in cazui luptelor pentru
reglementarea pielei unice, a niveluiui de proteclie
ro.iule qi de prbteclie a mediului, a constrangerilor in
privinta politicilor macro-economice
nalionale' a
lgaiit[1ii de gen, a drepturilor minoritdlilor
Ei
a multor
ulto,. utp"cte, existl mari qanse ca actorii politici de 1a
nivelul instituiiilor UE si adopte atitudini care si reflecte
poziliile de dreapta sau de stanga promoYate de partidele
ior in legltur[ cu politicile respective. in cazul in care
exist[ o dimensiune dreapta-stAnga 1a nive]ul sf'erei
politice a UE, ar trebui, prin urmare, sI ne aqtept[ln ca
politicienii de stAnga sX fie in faYoalea interr,eniiei la
nl.'el economic, aqa cum se intAmpl[ in cazul
reglementdrii UE fn domeniul social
9i
in cazul
arinonizlrii fiscale, preculn qi in fa'oarea aspectelor
socio-politice liberale, curn ar fi protecfia mediului,
egalitatea de gen
=si
drepturile minoritxlilor. Invers, in
ceea ce-i priveqte pe politicienii de dreapta, te-tT aqtepta
ca aceqtii s[ fie in io.,oarea unei piete u'ice liberale
Ei
nereglementate
Ei
in favoarea unor politici socio-politice
autoiitare, cum ar fi imigralia mai restrictivi
Ei
cooperarea pentru solulionarea problemelor legate de
droguri
Ei
infraclionalitate.
Cu toate acestea, dimensiunea
pro/anti UE' qi
dimensiunea dreapta-stAnga s-ar putea si nu se
intersecteze neaplrat. Totuqi, intre ele poate exista o
relalie destul de strAnsi. De exemplu, in anii
'6o qi in- anii
'7o,
cAnd integrarea european[ se axa, in plincipal, pe
r
i
liberalizarea come4ului intre stateie membre, partidelt,
de stAnga aveau tendinla de a fi anti-europene in timp r:t,
partidele de dreapta aveau tendinla de a fi pro-europen(,.
Mai apoi, in anii '9o,
relalia s-a inversat. Odati cu crearc,,r
pie{ei unice, partidele de stAnga au inceput s[ sustinir
politicile de centralizare mai mult decAt o fhceau cele clt,
dreapta pentru a facilita ca statul sd reia controlul asupr.ir
pielei (Hooghe
qi Marks, tggg; Tsebelis qi Garrett, 2ooo;
Hooghe et al., 2oo2). Aceast5 aldturare a poziliilor clt,
stanga/ centralizare qi de dreapta/ descentralizare existir
in cazul multor contexte politice organizate pe mai multt,
nivele. Se intAmpld acest lucru qi in cazul Statelor Unitt,,
unde stAnga susline, in general, inten'enlia guvernuhri
central la ni'el economic in timp ce dreapta susti'r,
,,drepturile statelor".
Contrar acestei perspective, chiar dac[ anumitt,
partlde de stAnga suslin in prezent integrarea europeani
qi altele de dreapta se opun acesteia, este posi6il cir
cli'ajul pro/anti Eu.opa sd fie trans'ersal pentm to.t.
"fhmiliiie
de partide" europene principale (Hix, rgg4,
lggq. Aceasta se intAmplS qi in cazul altor.
contextepolitice dir.izate din punct de vedere teritoriar,
unde este posibil ca beneficiile qi costurile politicikrr.
economice si fie distribuite atAt din punct de veder.c
teritorial, cAt qi din punct de vedere funclional. Cu altt,
cuvinte, orice politici care aduce beneficii unui gr.r_r1r
social transnalional (cum ar fi interesele de afaceri) pt,
searra altui grup (cum
ar fi munca or.qanizatd) estr:
posibil sd aduci mai multe beneficii cetilenilor dintr-un
antimit stat membru decAt c.etdlenilor dintr-un alt stal
membru. Prin urmare, este posibil ca partidele politicc
care fac parte din aceeaqi familie ideologic[, dar sunt din
state membre diferite, s5. se regXseasci in aceeaqi tabirir
atunci cAnd vine vorba de anumite aspecte qi in taberc
opuse atunci cAnd vine vorba de altele. Daci lucrurilcr
lloo
T
stau astfel, dimensiunile dreapta-stAnga
qi pro/anti
Europa nu se vor contopi intr-una singur6.
O a treia dimensiune, bazatd mai curAnd pe interese
institulionale decAt pe poziliile adoptate in functie
-de
o
politic[ sau alta, ar putea sX se alXture sau s[ se
intersecteze clr una sau alta din cele dou5. dimensiuni
rnenlionate mai sus. Principala dimensiune a conflictului
la nivelul legislaturilor in sisterneie parlamentare este
Iupta g,-.""rnut"-opozitrie. in ciuda faptului cX preferinlele
pentru opliuni politice difer[ intre parten_erii de coalilie
iRuli la guvernare salr intre partidele aflate la putere,
acestea aln urm5. iqi
Pot,
de obicei, forla membrii
Parlamentului s5. voteze impreun[, recurgAnd ia
amenintarea cu impunerea demisiei sau cu organiZarea
de noi aiegeri
(Huber, tgg6b; Diermeier
9i
Feddersen,
1998).AEa cum am l'lzut in capitolul l, UE nu este un
sistem cle guvernare parlamentar intrucAt Comisia nu
poate dizolva Parlarnentul European
Ei
nu poatg fi
ienzurati cLecAt printr-o ,,rnajoritate
dubl["
(o majoritate
a membrilor PLqi doui treimi din votr-rrile exprimate)'
Cu toate acestea, Comisia are drept excjusiv de iniliativi
legislatir'[ qi este ,,aleas5,"
de o majoritate simpll a
I'iriamentuiui Er-rropean
(dupi c:e este propusl de
consiliul European). Prin urmare, existx
sanse
ca acele
partide nalionale care au comisari qi acele partide politice
iransnalionale care au rzotat Comisia in votul de
investiturd si se confrunte cu situalia de a alege intre
"a-
qi susline" Comisia sau ,,a
se opune" acesteia' In mod
ii*ilui, cealaltd camerS. a procesului legislati' atr UE este
Consiliul Uniunii Europene, care este format din miniqtrii
partidelor nalionale aiiut" la putere. in ceea ce priveqte
multe din aspectele legislative, este posibil ca partidele
nalionale ai cXror miniqtri au rrotat pentru tln act
legislati' in Consiliu si exercite presi'ni asupra
m"embrilor PE pentru ca ace=stia s[ suslinX acel act
301
Dimensiunile sf.erei politicc Simon Hix, Abdul G. Nou
,
G6rard Roland
legislativ in Parlament (cfm.
Hoyland, 2oo5). Cum irr
consiliu se recurge la unanimitate sau la o majoritatt'
calificatd ampld pentru a aproba un act legislatir., est<,
mai mult decat probabil ca presiunea
"*ercitati
asup.ir
membrilor PE din cadrul partidelor care fac parte hirr
gur.ernele nalionale si fie destul de larg rispAnditd. in
ciuda faptului cx uE este mai aproape de a fi un sistem clt.
separare a puterilor decAt un model de guvernar.c
parlamentar5,
conflictele de tipul guve..ru..-opozilie pot
apdrea la nivelul sferei politice a UE, dar inir-o fornri-r
diferiti de cea clasic[, proprie unui sistem parlamentar.
Cercetdri empirice existente sugereazX ci cele dorri
dimensiuni principale pot apirea in mod independent
una de cealaltd. Dimensiunea referitoare ra integrarea irr
UE qi dimensiunea dreapta-stAnga au fost deicoperitt,
sepa.at in atunci cand a fost'orba de poziliile adoptat.
de partidele na{ionale in ceea ce priveqte Euopir
(Aspinwall,
zooz; Marl<s et al., zooz), in programeli:-
rnanifest ale federaliilor cie particle e.,rrrp"n" li alegeli
(Gabel qi Hix, 2oo2b)
Ei
in atitudinile manifestate in
masi r.izavi de UE (Gabel qi Anderson, zooz). Acestc
doui dimensiuni au fbst, de aserlenea, analizate clt,
cercetdri premergitoare, r'cferitoare la cadiul in care st'
infiptuiesc poiiticile comunitare in
parramentul
European (Kreppel qi
'I'sebelis,
rggg; Hix, zoor; Noury,
zooz) qi in Consiliul UE (Mattila
qi Lane, 2ool; Mattili,
2oo4). Totuqi, cercetirile care s-au ficut deja cu referi'.
la Parlamentul European nu analizeazd in profunzime
istoria proces'lui de
'ot
in
parlament
inci ae ra primele
aiegeri directe in
ry79
qi nici nu analizeazX impactul pe
care conflictele
-inter-institulionale
il au asupra
comportamentului la vot arl membrilor
pE.
g.z. Calcularea
pozilion[rilor ideale ale
membrilor PE in bazavoturilor
prin apel
nominal
pentm
a analiza procesul de votla nivelul Parlamenhrlui
European, vom folosi un model binecunoscut pentru qtiinlele
sociaie, denumit ,,modelul
spatial al procesului de vot"' Acest
rnodel, propus pentm prima datd de Hotelling
(lgzg) qi
clenoltit ulterior de Enelor,v gi Hinich
(rg8+), este teoria
fundamentalx a studiilor legislative moderne. Modelul
spaiial presupune cd fiecare membm al PE are o perspectir,S
pi"f"ruia sur. o pozilionare idealX la nivelul unui anumit
ipaqru de infiptuire a politicilor. Pe lAngd aceasta, acest
rnodel presuprne c5, fiecire alegere politic[ - consecinlele ]a
nii.'el d.6 pohiici in urma votului
,,pentrtl"
sau
,jmpotri\'5'"-
se
pozilioneazi in cadrul aceiuiaqi spaliu. Cu aite currinte, existl
o reprezentare spalial[ atdt a membrilor PE cat
Ei
a alegerilor
fhcute de aceqtia. Un membru al PE va vota, prin urmare,
pentm opliunea care este cea mai aproape de perspectiva sa
ideal[. Dl'exemplu, un membn-r a] PE cu orientd.ri de st1nga
va Vota pentru proteclia muncitorilor, in timp ce un membnt
al PE cu orienteri de dreapta va vota impotrir'[' Pe lingi
dimensiunea dreapta-stinga, spaliul unde se infrphriesc
politicile poate
".,prir.d"
alte dimensiuni cum ar fi atitudiniie
i,izavi deintegra."a e.,ropean[. in cazul acestei dimensir.rni,
membrii pro-".,ropeni
yor
vota pentr-u transferulde mai
muite competenle c[tre UE, in timp ce cei anti-etiropeni
Vor
vota impotriv[.
Exiitl numeroase metode bazate pe modelul spalial
utilizate pentm a extrage
"estimS,riie poziuon[rii ideaie" din
registrele cu date referitoare la sesiunile de vot parlamentare
(pooie, zoo5). Metoda pe care o aplicS.m este cunoscut5 ca
metoda NOMINNA, dezvoltat[ de Keith Poole qi de Hou'ard
Rosenthal pentru a analiza procesui de vot in cadrul
:lo2 30:l
I )irrrcrrsirrrrilr,
.slr,r.t.i
1roIiI ir:t, Simon Hix, Abdul G. Nour-v. G6rard Roland
Congresului
SUA (poole
qi Rosenthal,
rg97:2S3_S1).
l)(,
afunci qi pani
acum,
aceastd
metodd
a devenit
met<xr;r
principali
folositi
pentru
u
"rtiû
pozilionarea
actor'or.
irr
baza registrelorcu
aut" ."r*itou."
Ia sesiunile
de vot din .rtt,
parlament"
(d:
exemplu,
l.ho.rt
u.dt_Bailey,
2oojt;
Rosenthal
qi Voeten,
,ioo+)
p,..r_
,Ei de la niv.lrrl
adunarilor
internationur"
.um # n eaunarea
Generarii ;r
oNU (Voeten,
zooo).
Contrarcuior
susginut"
d";;;; palt.
din literatura
rie specialitate,
r"lrrt.r".eazd
mai pulin
^sir
:tlli-
pozit-iondrile
ideale
ui"
-
-"*brilor
pE
la nivt,r
indiridual,
axandu-ne
*ui ir.,ti'f,"
rr.,mi*r
dimensiunir,r.
sferei politice.
intr_ader,dr,
;;;1.il"a
de partid pe care a.r
analizat-o
in capitole
unt"nou."
p.".,,p.,rr"
cd membrii
'r,l
vor vota
conform
pozigiilor
adoptaie
de partidele
lor.
na{ionale. prin
urmale,
lu
p."u
u..'."o;
rt;"i;iJ'u"*0,.,,
preferin{elor
indi','iduale
ur".. *"-brilor pE
in baz;r
compoftamenfului
lor Ia vot. Totursi,
in
"apitol.,l
z, u,,,
susfinut
faptLrl
cd partider"."dr.
din numimr
dimensiun'.r.
ce compun
spectrui
dimensionar
al sferei poriir.".'nt"r",r,,
NOMINATA
este foafte
g.t.ittle'plntru a'erifica
numd^rr
de dimensiuni
independente
";;-
se regisesc
la ni'e^rl
Parlamentului
European.
Metoda
NOI4INALA
incealci
sd reuneasci_r
toatt,
diviziunile
la'ot intr_un
"";;;;;de
dimensiuni.
Ceea ct.
rezulti
este o serie de .oo.ao.rui"
Jarteziene
pentru
fieca.r,
parlamentar
intr-un
spafiu
rnultidimensional.
Distant.
dintre oricare
doud serii d;;";;J;;;te
reprezinti
estimare.
.1ll?p]erii
ideologice
a oriciror
ati pu.tu_entari
la nir,.elul
unel antlmite
legislafuri.
De. exemplu,
daca doi membri
ai
unei Iegislafuri
ai r''ota exact la fer in toate sesiunile
de r.ot, s_
ar estima
ci acestia
se gisesc
";;
in acelaqi punct.
pe
dcr
alti parte,
daci aceqtia"ar
'ota
airr'run*r"
opuse in toate
sesiunile
de'ot,
s-ar.estirna
"d.;
;;;.c la capetele
opuse ale
tuturor
dirnensiunilor
dEs"operit".
Distributia
:lo4
parlamentarilor ne perrnite deci sd interpret[m dimensiunile
t:adr-uiui in care infhptuiesc politicile.
UrmAnd practi-a standard folosit[ in scalarea voturilor
lrrin
apel nominal, nu i-am inclus pe membrii PE care au
votat in mai pulin de doudzeci de sesiuni de vot pe parcrrrsui
r-mei anumit" l"girlutori qi am renunlat la acele sesiuni de Vot
in cadrrrl c[rora mai mtilt de
97
]a sutd din membrii PE' au
votat impreun[. Num[m] de membri ai PE ]a care s-a
.enunlat prin aceasti metodi a fost, de fapt, destul de mic
(cuprins intre
9la
sut|. din cei
S4B
demembri ai PE cale erau
prezenli la un anumit moment in cadrtrl primei legisiaturi qi
inai pulin de I la sutx din membrii PE in cadnrl celei de-a
patra legislaturi), iar aceqti membri ai PE nu aparfineau-unui
un*-"
t-rtut
..r"-brll sau unui anume grup politic. Tabeltil
g.r. ilustreazS. num5'r-r-rl de voturi prin apel nominal qi de
iegiuitori care au putut fi scalali qi estimali in cazul fiec[rei
legislaturi.
Tabeiul
9.1.
compar6, de asemenea, doui m[suri de
adecrrare a aplic[rii
-"tod"i
NOMINALE, in cazui PE la a]te
adun[ri. Prima mdsuri este dat[ de procentul deciziilor luate
in urma Votului prin apel nominal previzut de numirul
pozilion[rilor legiuitorilor in cazul primei qi celei de-a doua
himensiuni. Cea de-a doua misur5 este m1sura agregat[ a
reducerii proporlionale a erorii care ne aratd cAt de mult se
imbundtlleEte modelul spalial in cazu] unui model de
referinld neabordat anterior, oum ar fi situalia in care toati
lumea
,r,oteazd
la f'el in cadr-ul tuturor sesiunilor de Vot.
Aceste misuri ne arati cAt de bine este reflectat procesul de
vot la nivelui PE de una din cele doui dimensiuni sau de
ambele in comparalie cu cazul altor adundri'
llo5
-Atrotd: Datele referitoare la Camera Reprezentantilor
Ei
la Senatul
suA snnt din Poole qi Rosenthal 0gg7),
cele referitoare la Adunarea
GeneralS a ONU sunt din Voeten (zOoo), iar cele referitoare la Adunarea
Na{ionali francezX din Rosenthal qi Voeten (zoo+).
Prima descoperire setiririficaLivii i:,:Le iegat[ de faptul ci
aceaste metod[ duce la stabilirea unei dimensiuni principale
a procesului de vot, o descoperire care se regeseqte in toate
studiile cunoscute referitoare la comportamentlrl iegislativ.
Cu toate acestea, descoperim cX procesul de Vot la nivelul PE
este mult mai multidimensional decAt in cazul altor
parlamente. Acest lucru se poate vedea in baza amplorii
idecvirii statisticilor in cazul celei de-a doua dimensiuni la
nivelul PE in comparalie cu alte parlamente' Se poate
obsena mai clar in ultima coloani a Tabelului
9'r'
Valoarea
agregatX a reducerii proporlionale a erorii rezultatS. in urma
udut e.fi celei de-a doua dimensiuni cu prima este mai mare
in cazui Parlamentului European spre deosebire de Statele
Unite. Chiar dacd a inregistrat o scXdere dela zo'7la sutX pe
parcursul primei legislaturi 1a B.S la sutd pe parcursul celei
i"-u cincea legislaturi, r'aloarea agregate a reducerii
proporlionale a erorii pentnt Camera Reprezentanlilor
qi
p".rtr-., Senatul SUA in perioada 7gg7-lgg9 a fost mai micd
,iecAt cea inregistratX de cea de-a cincea iegislaturl a PE, qi
anume 1.8 fat,a de
3.o
la sr.itX. Cu toate acestea, fapful c[
vaioarea statisticiior pentru cea de-a doua dimensiune a
scizut gradual relev[ faptLrl c[ procesul de Vot la nivelul PE a
devenit din ce in ce mai uni-dimensional.
lr
rd
fr
P
.=
)
CJ
w
0)
g
H
;J
P
(J
!!
li
H
Cd
o
0)
E
.U
Fl
li
P
q)
a
cn
i
o.
.=
)
0)
.o
Fi
FrI]
ifi
[9-E
F'i.
it ft
dri
of;
c!
dt
t.b
f)
o
{{
tr-
l
Lt
o
l_
I'
,:) q
rl.
q
IJ
D
:
=
.11 N
6ld
u
:1
.o E
0l
Ll
ll
u
(!
s a
q
!l
f{
I
t-
=
c-
9qY
Eq
l
h
q
nl
m
q
!
s
t;.
E
tn
v
tn
t!
t
.!
n
d u
TT
F
r\
rti
* ';7
:
c
ti
i
A.
H 'rr
drq
rl!
F h t1
l1
r'!
l.!
q 8;r
tj il
il
.i
4
g
a
d
s
v
E
:r
ql D
B
q
'.i
o
{r
r;i
,l
r
tl
u'-'
ll
r'j
D
b
(l
m
&
!
FJ
f
L:i
d
r
tr
B\
!
r1
r-
u
ll il
T
:t
il
0
IJ
!n
g,
:q
ln
{l
-,n'
Eli
Eil
Efr
arl
ilra
[1
{l
L]
!l
d
t-
{
n
.J
u
f
n
iic
i il' ol
:.
t:
+.8
a9'ol
L-
f-.
o\
fl
ol
+
rr
i:
.N
U:I
D
aJ.
'!
n
an f_l
.E
B
r
j
:N
g\
q\
5
01
ol
I
C,
i
lr
E.
cn
U]
j
!l
fi
h
jt
E^
,nlt;
:ri ,1 F:.
5 f
q.
i r '.--
-r
-f-h
,r
Da
rl
+:
,OG
;u]
EN
dul
affl
fiii
{:.ji
=.- !L !l
fi ,r'
ci:
f,+
i:
306 307
I )tttl('u]ituilrlr.
:tlr.r.r,r
1,r,1iI
r,.r.
9..3" ffrirfilc
^spafiarlc
lrcn
tr.u celc cinci
Iegislaturi
alese
ale
pE
Ce s-a estimat
in cazulprimei
qi in cazul celei clc_. <'rrr;r
dimensiuni
urin aceastd
,n*ioai
..arard?
U'rrr din
1rrrrrr,r.rr,
slabe
ale acestei
merode';i"*
;;;r;,;';1,,
j',;rrr,rr,r
asemdnltoare
consti
in faptul
c5l.".to.
dimensiuni
nrr li sr.
poate
da nicio interpretar'"
.o".r"la.
Aceastd
metodir
nrr
(irt,,,
decat si ne "releve"
princip"r;i;;;.nsiuni
are procesurtri
rr.
vot qi sd ne arate.pbziqiondrile
u"ior'or
ra nivelul
acest.r.ir.
Identifi
carea
conlinul,iqi
.l";"rirra
pubrici
pentr-Lr
fi
(:t
r r'r,
din aceste
dimensiuni."
u*J!,
i" obrc"i, pe o interp..tirr.r,
subiectiv
euristicx.
Aceastf
ffiJiul. este uneori e'id. r r r ; r, dar nu suiicient
de^riguroasd
puthnJauce
la confuzii.
Intr-o primi
.tllû,
"g*-;;i;
,,hi4ile,,
oblinute p'irr
metoda
xoutivanA.
eorilionur=u
relati'i
a acto.ilr'
g..rpurilor
politice
pe aceste
hirti ar trebui
sd ne dea catcr,:r
indicii
despre
""
i"p."uir,e
^nliar=
dimensiune
in peu.rt,.
Tofuqi'
mergem
mai dcparl,'
a":tit"pra
obsen'are
cu ocrrirrr
liber" qi cle interpreta.ea
subiectir.i.
Forosim
o anarizir
statisticd pentru
a face .
".;;;;;rje
intre punctele
idealt,
estimate qi ralorile
exogen
ouiinute
i' cazur pozitionirii.r.
actorijor
in fu nctie
.d.
p",
"f*,.in-t*i.].nt,_.,
o pol iticd publ
it.ri
;arr.alta
Ei sradui r;; i" ;;;;:;;"il..
la nirel'l
c,elorlalr,,
institulii
ale UE.
-r'v!\
rr'Llr
Figurile
de la
9.ra ggni la
9.re iltstreaza
hd4ile pentr.tr
flecare
din primele
cinci r"gislaiJalese
orrect, unde fiecar.
punct
reprezintd
oozilionarea
estimatd
"
n"."*i*"Lrr*
"r
PE pentru
p.im"l.
dJG-";;;nsiuni,.
pozilionare.
gtupurilor
politice
in..aceste
fig";i ;;gereazi
faptur
cx cere:
doui dimensiuni
are st'erei
t;ri',?;i";iverur
pE
sunt, de fapt,
r
(N
a ) Nu am incrus dimcnsiun'e
nrai ridicate
intr.cit
stati.sticire
de buni_adc..irr. asoclltc
cu ilcc.ste dimcn.si.ni
aLr tbst ti,artc rr]ic
irar.s'clie
de buni_adc(
:loB
dimensiunea dreapta-stAnga qi dimensiunea pro/anti
liuropa. in cazul primei dimensiuni, cele cinci legisiaturi care
fac oLiectul studiului nostm se pozifioneazS' de la stAnga la
clreapta exact aqa cum s-ar fi aEteptat orice persoand care are
niqte cunoqtinle minime despre partidele politice in Europa:
cu stAnga radicald qi cu verzii pozifonali cAt mai departe spre
stAnga, apoi socialiqtii spre centr-tl-stinga, liberaiii spre
centru, PPE ia centrl,r-dreapta, consenzatorii britanici qi
alialii qi gaulliqtii francezi qi alialii 1a dreapta PPE-ului,
extrema dreaptX pozilionat[ cAt mai departe la dreapta qi
anti-europeniEtii impd4ili intre cAliva membri ai Ptr la
extrema stAngd
Ei
aili cAliva la extrema dreapt5..
De asemenea, in cazul celei de-a doua dimensiuni,
principalele partide pro-europeniste-socialiEtii, liberalii
Ei
Fpn--t" reg[sesc in fruntea cifielor in timp ce principalele
paitide anti-europeniste- stAnga radicald, rterzii, gatrlligtii,
""tre-a
dreaptd qi anti-europeniqtii- se regS'sesc in partea
de
jos. Este foarte interesant faptul c5. pozilia consen'atorilor
brilanici vizavi de chestiunea Europei s-a schimbat in mod
fundamental, deplasAndu-se din fmntea celei de-a doua
dirnensiuni pe parcursul primei qi celei de-a doua legislaturi
tot mai aproipe de partea de
jos a acestei dimensiuni in cazul
celei de-i cincea iegislaturi- aqa cum o ilustreazi
Ei
grupr-rl der
membri ai PE din PPE in collul din dreapta
jos al Figurii
9.re.
Aceste hd4i confirmd, de asemenea, existenla celor douX
tendinle legate de comportamenhri la vot de la nivelul PE pe
care le-am analizat in capitolele anterioare. Un prim aspect
se referd la faptul c[ toate gmpririle politice au devenit n-rai
coezit.e, lucru ilustrat de dispersia in descreqtere a
pozilionXrii membrilor PE din fiecare grup politic pe
pat"i rs.,l celor cinci legislaturi analizate. in al doilea r6.nd, in
"""u ""
priveqte structura sistemului de parride, se obsen'[ o
diferent,[ clard intre primele trei legislaturi qi urmxtoarele
doua. in cazul primelor trei legislaturi, sistemul cle partide
era impi(it in doui blocuri: un blcc de stAnga (al
:lo9
socialiqtilor, al stangii radicale qi al verziior), contra unui bloc
{g
dreaptl (al
PPE, al liberalilor, al gaulliqtilor francezi qi
afiafii, qi al conservatorilor britanici qi aliagij. Cea de-a patra
qi cea de-a cincea legislaturd pun in eviden![ un sistein de
partide diferit. in acest sistem nou, iiberalii se pozifioneazi
intre socialiqti qi PPE.
,
- Fa
rrf,.i,-
t
.l
-l'
'"fr,
d
".r*+
;e: t
#
o
-# d-
\";
oodru*
* + {,
"k
rffi
'&
d.
{.-ffi
]SN+H
as-
'
o
cft$..
S.*i:''
*"''*
.""%:-.
i
_0.;W
,+
Ditn$rsiunef, I
{q:
,..
l;
li't
4:
=
-.x-i
Gruru1
r .Sfrtl
'*fiEgFT;q
* tri.ffdi
+Nt
p
LIII
i
'.1
$TA":i{fiA
+ \tfiZl
t ( ri\ 1"..
,"
?pE
cd:
i,t ,
= r arrj
=-
F:
r.:tt
firupi-r!
l .\t:lt.
n f+.F.{.1
+ \,"t
* [.1]J
.
ST.{1;SA
tr {:,\1,"
" P?E
r {.1{")):
Figrua ! . lc" Fozilionalea manb:riXor FE. in kgisla-tura 1 9'89 - I SF4
iiti
Iigur-a 9. la. F*zi;ionara merabrilor FE in hgislanira ig79- 1
gg4
Gmpr;j
. ltlr'
^ I ;.{PTA
s'l..lll
.
s;.iuca
" 1ET'JI
.41..'rl..i
,
FPE
^
{.:()i\;
i Crnrpul
i..
I
r !t1f ;
i '; tt{:t i
,tl
I oLJS
)
i
'ST.{NGA
:
u
f'Enf;l
I * r.iAL:
'I
r $r[i
I
: DEF
ll!
: *
AN'I'|.
r,'.tr
t
d:
C.i
J:
bl
f;a
'.- :
tlimens;unsa I
F lsrus $. l . Foziir onarea rrerubli; or
pE
i*r :e{i jiatur
a 1
g3l-
l
g
S
g
'..9,"..,
.. ...,."..,.--,...,.
lmensiunsa 1
;*'..
".
1*,
.
, .;.1*,
& o-.- t 9-
E, - &
'
"
{lh.
;::
i&,,*
;.%
n
,..: "tt..rgryu'
r
''.
i ':+ ''+
tJf,
fuu
od
,,i,
:i ,
os-*"*.
'l
.
-
,e+++
310
Figura 9. I d" Pozillonarea n*etnbriict FE ln qiiiaft:ra I I94 - 1 s'g$
311
Dimensiunile sf'erei politice
Simon Hix, Abdul G. N ,
G6rard Roland
F: e1u'a Q 1 :. F n z:iio:rr_i*r rnrmbri !r_rr FE in l *_qi si rrrur l
p p
F
_
: t_l it.+
9.4
Interpretarea semnifica{iei dimensiunilor
Examinarea vizualx a rezultatelor oblinute prin rnetodir
NOMINALA ne pune la dispozilie o interpretare ralionalx a
dimensiunilor sferei poiitice la nivel,r
parlamentului
European, insx nu trebuie si uierdem din l'edere faptul cri
aceasta nu este una riguioasi.
peirtru
a interpreta
conlinutul practic al dimensiunilor, recurgem la o serie de
modele statistice. Acestea sunt folosite pentru a explica
pozilionarea
membrilor PE ca o functie de variabile exo^gene
care- reflectd poziliondrile partidelor nafionale in Laza
preferinlelor pentru o politicd sau alta qi in baza intereselor
partidelor politice reprezentate in consiliu qi in comisie.
Inainte de a ne axa pe rezultate, vom face, mai intAi, o
scurtX prezentare a lariabilelor.
9.4.t.
Variabile
Definim variabilele dependente ca fiind pozi{ia
medianx a grupului de membri ai PE al fieclrui partid
nalional i.r
-c"eu
ce priveqte fiecare dimensiune in parte
pe parcursul fiec[rei legisiaturi a$a cum s-a estimat in
Lu"i metodei NOMINALE. Prin urmare' vom trata
delegalia de membri ai PE, a fiecdrui partid nalional
(in
com[aralie cu membrii PE, la nivel indi'iduai) din
cadrul fiec[rei legislaturi ca pe un caz sepalat. Foiosim
nartidele nationile ca unitate de analizS. din dou5.
motive. it pi'i-t-,I rAnd, la nivelul PE, nu existS' alte
val.ori
"*ogen"
referitoare la pozilionarea- actorilor in
funclie de
"preferinlele
pentru o politici publici sau alta
cu exceptia partidelor naiionale. Nu existx nicio altS
valoare
^comparativl
a preferinteior pentru
_o .politici
publicl ,u.r iltu ale membrilor PE.]a nir.el indir,idual pe
iarcu.sul
celor cinci legislaturi.
-in
a1 doilea rind, in
ioncordanld cu aspeciele subliniate in capitolele
anterioare, partidele nalionale sunt principalii actori
agregali de la nivelul PE care se situeazl sub nivelul
gi.,p".,.itot politice transnalionaie
qi au
9
influenli
fiuternic[
u.*pru comportamentr-i]*i
inembriior lcr carc
ie reg[sesc in
pE.
Prin urmare, chiar dac[ nu folosiltr
valorf exogene pentru preferinleie unit[iilor care au fost
scalate
(membrii PE), folosim totuqi valori exogene
pentru tendinlele centrale a1e acestor unitdti. Au existat
SZ
d" partide na\ionale pe parcllrsul primei legislaturi'
|S
i" u do.,u, 85 in a treia, 1of in a patra qi u9 in a
"i.r""u.
Dispunem, prin urmare, de
437
de cazuri supuse
observalieiîn situaiia in care punctajele fiec[rui partid
nalionai d.e la nivelul fiecirei legislaturi se proceseaz[ in
comun in cadrul unei singure baze de date. cu toate
acestea, rezultatele statistiCe
pield o serie de informalii
legate i.e aceste cazuri pentru c[ lipsesc date referitoare
*
o
a
.!
^#;
4,x.
(impr-ri
+
"r,(
)j: ,
.
\",1,
l l Il:i
.sl,i:c-+
r (;^\ll
!tL
";\li'|-f
312
JTJ
la pozilionarea
unor partide nalionare in funclie crt'
preferinlele pentru o politici ,au aita.
Avem trei tipuri de variabile independente.
irr
primul rand, avem variabilele referitoare la politicik'
promovate
ce constau in valori exog&e alc
pozilionirilor
partidelor pe axa dreapta-stAngi,gi pe ax:r
pro/anti
Euqopa testAnd, astfel, aqteptarea .o^rrforrr.,
cxreia spaliul alocat politicilor
combind aceste douir
dimensiuni menlionate. Folosim una din cele mai des
aplicate unitxli de m[surd exogene referitoare ]a
pozilionarea
partidelor nafionale ce rezultx dirr
,,concluziile experlilor" vizavi de pozilionarea partidelor,
Aceastd misuri este pe deplin exogend
^
in cazul
comportamentului
la vot in cadrul
pE
qi duce, prin
urmare, mai curAnd la o interpretare independent5 a
dimensiunilor referitoare la politici decat la o
interpretar_e pur subiectivd. Aceste date sunt preluatc:
din baza de date a lui Marks qi Steenbergen (zoo+)
referitoare la pozilionarea partid-elor nalionile in r984,
r9BB, Lgg2, 1996 qi Lggg. Aceastd secvenld de cinci
pulcJe corespunde in mare parte cu primele cinci
legislaturi ale PE alese direct permilAndr^-rr",
astfel, si
dispunenr ce valori externe pentru fiecare legisiaturd in
parte care reflecth pozilion[rile partidelor nationale.
Numim aceste variabile pozilionarea
dreapta-stAnga qi
pozilionarea vizavi de integrarea europeand.
F:cpc4:a ur Csnllttt
ffa
L_1
?i
"rpc;1ia
i:r Coit'rrie
LJ
-
: stl
-
f,
:
=
a
1- et
: lr
E ;t'
li,
:
Figura
9.2.
Proporlia fiec[rui grup politic in Consiliu qi Comisie
Ne aqtept[m ca aceste dou5' conflicte legate de
preferinteie pentru o politic[ sau alta s5. aibi efecte
independente^ asupra piocesului de vot la ni'elul PE cu
porlflo"e.i politice d; clreapta-stAnga care s[- explice
porllilt" adoptate de partideie nationale in cazul primei
Simon Hix, Abdui G. Nou
3r4 315
Dimensiunile
sferei politice
dimensiuni qi cu_poziliondri
politice in cazul integr.ir.ir
europeane
care sd explice poziliile
adoptate de parti<lt,h,
nalionale r,-iza'i de cea de-a doua dimensiun".
b; t.:rr.
acestea, in cazul in care aceste conflicte principare
in.t,1r
si fuzioneze
intr-o singurr dimensiune
la nivelur sfrrr.r,i
politice
a UE, atunci neiqteptim
ca ambele poziiioni.i
s;r
explice poziliile
adoptate iri cazul primei d'imensiuni i,,
cadrul sesiunilor
de
'ot
de ra nivilur
pB.
e. p"i"u .r,,
explice, de asemenea, parlial qi pozilio'Xrile
in cazul
",,t.,i de-a doua dimensiuni.
in al doilea rAnd, pentru
a surprinde efectrrl
dinamicii guvernare-opozitie
ra niver
"u1ii""i
qi ra ni't,r
european, folosim doud valori: (r)
in'estigXm'
dacd rrrr
pa$1d nalional
fost la guvernare
pe parcursrrl
legislaturii
respective
care va" avea valoarea r cla<:;.i
partidul
national
_
a fost la guvernare
pe parcursrrl
majoritdlii perioadei qi valoa.*
o in cai coitrar (r,ir
guvernare);
qi (z) investigxm
daci un partid nalional ,r
ar,ut un comisar
european pe parcursul
legislat'rii
respective
care va avea varoarei r daci partidul?ullo"nr
a arut un comisar european pe tot parcursul
legislaturii,
valoarea
o.5 daci partidul
nalional
a avrrt .,rr".o_1.u,.
european pe parcursul
a aproximativ jumdtate
din
legislatura
respecti'i
qi var6area
o in caz contra'
(Comisar).
Cele dogi grupuri politice
mai mari cuprind aproape:
toate partidele principale
aflate la guvernare
ii niver
nalional qi care au dominat
Comisia. Cu toate acestea, aqa
cum ne arati Figura g.2,
s_a inregistrat
o schimtare
p rofundx in ceea ce priveqte
num drul"purtid"io,I.ruf
i o"ur
"
din randul socialiqtiior qi-din randul
ppE
"u."
." uhu., ru
guvernare
sau care au arut cAte un comisar pe parcursul
unei.anum_ite
legislaturi.
in anii
,Bo,
-u."-i".t"
ai"
membrii PPE erau la guvernare
qi mulli dintre aceqtia
aveall cAte un comisar, in timp ce mare parte dintre
:lt6
socialiqti formau opozilia gi nu aveau comisari. Aceastd
situalie s-a inversaf la sfArqitul anilor
'9o, cand socialiqtii
au devenit forla dominantl in consiliu qi in
_comisie.
intre timp, majoritatea partidelor nalionaie din. toate
celelalte
[r.tp.,ri
politice formau parte din- opozilie la
nivel nali6nut ql n.,. etuu reprezentali la nive-lul C_omisiei
fiind, u.if"l, reprezentali la nivelui institutiiior UE doar
prin intermediul membrilor lor din PE. Prin tirrnare, dac[
ieu d"-a doua dimensiune referitoare la procesui de vot in
cad.rui PE este legatd de interese de tipui guvernare-
opozilie la nivel de uB, atunci sociaiiqtii ar trebui s[ se
depiaieze spre fruntea dimensiunii de-a lungul timpului
in iimp
""
FpB ar trebui s5- se deplaseze c[tre partea de
jos, iar partidele aflate la guvernare in cadrul acestor
grupuri politice ar trebui si se indrepte
-sple
fruntea
Iategoriei lor de grupuri in timp ce partidele de opozilie
ar triebui si fie ind.reptate cxtre partea de
jos a categoriei
lor.
in al treilea rAnd, pentru a
'edea
dac[ pozilionirile
in functie de o politicX sau alta precum qi dinamica
gu\rernare-opozilie exp1ic5. diferenlele in ceea ce priveqte
[rocesul
de vot nu doar intre, ci qi in cadJul grupurilor
politice, recurgem la calctilarea Lrnor modele separate cu
variabile fictivl pentru fiecare grup poiitic in parte. in
aceea$i mdsur[, introducem variabi]e fictive pentru
fiecare stat membru al UE cu scopul de a analiza daci
afilierea statului membru are vreo influenlX asupra
procesului de vot la nivelul PE.
3t7
Dimensiunile sferei
9.4.2.
Rezultate
Tabelul
9.2
ilustreazd rezultatele anaiizei realizatc.
Trebuie subliniate aici cinci aspecte descoperitt'
incluzand in acest context qi primi dimensiunê. irr
primul-rand,
aqa cum s-a observat din hdrlile referitoartr
la legislaturi, pozilionxrile
membrilor
pE
in cazul primeri
dimensiuni sunt foarte bine explicate de poziliile politl.,,
de dreapta-stanga. Pentru a
-evalua
efectul'conlcret al
politicilor de dreapta-stanga asupra acestei dimensiuni,
este util s[ calculdm coeficienlii beta standardizali.
Rezultatele ne aratd cx o schimbare a abaterii standarcl
in ceea ce priveqte dimensiunea dreapta-stAnga (aqa cum
a fost misurat[ in baza conciuzii]o,
-"*p".!ilor)
corespunde unui procent de
78
la sutd din schimbarea
abaterii standard in cazul primei dimensiuni.
in al doilea rAnd, ,ru.i^bilu dreapta-stAnga continui
si fie semnificativd dupd includerea variabil*elor fictive
refe.ritoare_la grupurile politice. Aceasta indicd faptul ci
poziliondrile pe axa dreapta-stanga r.izavi de o politicx
public[ sau a]ta explicX, de asemenea, varialiile in ceea
ce priveqte poziliondrile
membrilor
pE
in cadrul
grupurilor politice europene. Cu alte cu'inte, un partid
nalional care are o anumitd pozilie rrizar.i de o politice
anume la stanga membrului median al grupului politic
european, va rrota uqor cdtre stanga membrului median
al
_acestui
grup. in timp ce diferenlele intre grupurile
politice pot fi observate prin simpla analizi Ju ochiul
liber a h[rlilor spaliale, aceste difeienle interne nu pot fi
observate pe hxrlile spaliale, dar pot fi clar ilustraie de
rez ultatele statistice.
in al treilea rAnd, politicile unui partid vizari de
integrarea european5 qi detiner"u ,r.rrri comisar sunt
semnificative doar fxrd variabile fictive referitoare la
grupul politic. Aceasta presupune cX odati ce se deline
3r8
ffi
europene, aceite variabile nu sunt factori explic_ativi
relerianli pentru prima dimensiune. Faptul cd se afli la
putere,'in schim6, nu are niciurr efect asupra poziliilor
adoptate de membrii PE in cazul acestei dimensiuni'
in al patrulea rAnd, valoarea coeficienlilor in cazul
variabilelor referitoare la grupul politic confirmS. ceea ce
cifrele spaliale prevedeau: mare parte din partidele de
stAnga vor avea coeficienlii cei mai reduqi qi mare parte
din
lartideie
d.e dreapta vor avea coeficientii c_ei mai
ridicili- aceqti coeficienli se referS. la poziliile adoptate
de grupurile politice in comparalie cu PPE
(care este
considerat a fi grupul de referin!5.).
in al cincilea rdnd, variabileie fictive referitoare ia
stateie membre nu sunt semnificative in cazul primei
dimensiuni. Aceasta confirml, prin urmare, rezultatele
oblinute in capitoiul
5
qi in capitolul B, conform chrora
procesul de vot in cadrui PE nu se bazeaz[ pe interese
nalionale.
319
I )irtrr.rrr;irrnill
r;lcr r.i
1rolil
ir.r.
'l'abcl
ul
9.
1).
Il Ioll)r.otil
l.cit t I i r r ro r.si rr r r i lor.: rlil,ill izit ('( )lt I u I t,1
G)
Constanta
t2) t',r )
(r
1'r )
{
(t
-{)
,
(r
( ).1
_(
r.
(
).(
(r:
o.(
{.925H
@.n)
O.UR
(o.rz)
(o-z8)
|
(osr)
<l.rl6f>
(oqz)
.452-
tt n)
dreapta-stAnga
r-686.H
(cl73)
o.Be6-*-*
l'r Q-)
o.B61n**
I -o-zcf*
-q@
/ @+) Pozi(ia referitoire
La integrarea
UE
o.o32**
G.sc)
U.UOO
(on)
-o.oo1
(o.n)
o.1oot**
(B.16)
o.o2g'
LaguvemG
CCInffi---
o.o52
Gsz)
(J.o19
(t-o:)
-o.o10
(o.sr)
o.P9o*n
(z6i
o.()36
(t-os)
o.oq
(rBr)
{.006
(o-zB)
o.oo8
(o..'++)
o r5l;ts'\-F
k:a)
o.o77
(oai) Verzii
o.9y"
0lq0)
{.952'**
(rz.rz)
1).5V***
(q.or)
{).|y')
(r.t.r
{).5t'
I tt l.
Regionaliqtii
-o.ftr2*
fuc.64)
-o.7t)4+**
(noq)
-o569*r+
k.8q) StAnga.odi"uli_-
<)7430*
(B.q+)
-o.qr'*
(8.86)
{512+'.
(s.6r)
{J.
(
lSocialirstii---.---t--._-_-
so.iii[tit-.i.-tdc,
Gti*,];^.".r*r-
<)474**
(tz6z)
{461*
(r'r.86)
ozpt+x
(+88)
o"(.)(
{453n**
0.sz)
-o.555"*'
(ro.zs)
o.036
(osr)
o.(J(
Neafilia{ii
{)
1M''*
l-o.q6:J*,*
@n) I
(ilBl
-o.6ss**
(B.os)
{.(lrr
{i1,35**
{413*.
(6.ss)
{42o**.
(+q:) c: r( Liberalii
{2.16"
(B.n)
{) e53**
(B.qa)
{27!)*
6lt)
-o.295
Gu. GaulliEtii
{.@1
(tz9)
-o.cryr
(tW)
o58B*
Go.q+)
-0562'
(cta:; Consen'atorii
{.(J3o
(o.66)
-o.oo6
(o.rc)
oggT+*
@.sz)
o.556
(t
o, Dreapta.ua[ute
EfeAtflD;_-_-
Stat membru
{J.OOg
(o.u)
-o.o6r
(o.es)
<t.zo6
(r.l8)
-o.195
Nu
Nu
Dd
Nu
Nu
Da
EEantioaG
Jt< 2tra
at-
Jl<
J-F
R la pitrat
qjustat
o.rc
o.@
o.90
o29
o.63
o.63
l/otd: Parametrii modelelor sunt estimali prin regresie lineari cu
r:rori robuste standard. Statisticile-t robuste intre paranteze
'Semnificativ la to%q
""
Semnificativ la
5% ,***
Semnificatit' la r%.
Variabilele fictive pentru cea de-a doua, cea de-a treia, cea de-a pzrtra qi
cea de-a cincea legislaturi a PE sunt incluse, dar nu sunt raportate.
in cazul celei de-a doua dimensiuni, rezultatele nu
rnai pot fi la fel de clar distinse. Principalul rezuitat
conste in conlinutul politicii celei de-a doua dimensiuni qi
apare ca o combinalie intre poziliile adoptate vizavi de
politicile comunitare qi pozilionirile pe axa dreapta-
stAnga. Cu toate acestea, relalia dintre poziliile adoptate
vizavi de politicile comunitare qi pozitionarea in cazul
celei de-a doua dimensiuni este mai puternici decAt
relalia dintre poziliile de dreapta-stenga qi pozitionarea
pe aceaste dimensiune. Mai precis, o schimbare in ceea ce
priveqte abatere astandard in jurul
dimensiunii
referitoare ia integrarea europeanA (aSa cum este
rndsuratd in baza concluziilor experlilor) corespunde unui
procent d.
37la
suti din schimbarea abateriistandard in
cazul celei de-a doua dimensiuni, in timp ce o schimbare
in ceea ce prive$te abaterea standard in cazul dimensiunii
dreapta-stAnga corespunde unui procent de doar ro la
suti din schimbarea abateriistandard in cazul celei de-a
acestei dimensiuni3.
De asemenea, membrii PE care provin de la partide
nalionale aflate la guvernare qi care au comisari se
pozitioneazi cdtre
,,fruntea"
celei de-a doua dimensiurri in
timp ce acei membri ai PE din partidele de opozilie se
pozitioneazd cXtre paftea de
jos.
De exemplu, aqa crlm ne
arati h54ile spatiale, sociaiiqtii qi PPE, care cuprind cea
mai mare parte din partidele nationale aflate la gu."'ernare
Si
o mare parte din comisarii UE, se pozilioneazd cdtre
(:rl
).( tli)
t.:l:')
o. ti! l
r.(x ))
).( ):
'i I
r.'tl {)
r.(tl'.
r:,1.1)
,( x t.,'
ill,i
'(
f,')
tl)"
( r:,)
46i"'
4Vt
4)
')-'
7)
)
-0457'rr
fir6)
320
aDl
I )i rr rr.r rsirr r r il(,,.11(,r1.i
1
roI il ir.r,
frulrt.ir
figrr.ii. (lrr
t.ittt,:t(,(,s;l(,i1.
it.s(.1'(,r(..
ilrtt,r.r.sr, institutionile
xu
_
sLlnt
semnificative
oclatir
cc ,srrrrl introduse
variab'ere
n.ii""'."i"ritoare
ra pa.ticrc, (:o(,;r (.(. relevi
faptur
cd interes#
".,
i""-r"
.""nr.i"'iri
p'ivirrl;r procêsului
de vot in cadrul
g,.rf"rifor;;i;i;;:
',,
t
In al treil
primeid,.";rfit[i:i:l:;:T,ii#i"iil:1""ili?ilil;;]
pozilionarea
grupu.'or'
pott,"".
valoarea
ac.st'r, coeficienli
exprlca'porilioniiu
ror in cazur
cerei rrt,-ir doua
dimensiuni:
;":;i"i"_t
grupurilor
politice
pr.o_ europene
detin
m1.e parte
din coeficienlii
pozitivi,
iirr majoritatea
srupuril".
;;il; anti_europene
detin'.r.(,
pafte
din coeficienqii
negaii"i.
B.".ptie
face grupur
ribe'irr care,
deEi de_a
lrrg.ri
ai*pJ*
a_.fost
puternic
pr.o* european,
u."
1l_:::ficient
negativ
ai" ."""rl.i"oi"r"i
,,,,
3il.^rlyp
a
inrgsistra.t
,qulcta-tq"'*u,
scdzute
pe
aceastl ormensrune
decat.
s.ocialigtii
sau
ppE.
r",riil'i"
cazrrr acestei
dimensiuni,
liberaiii
.* plrition"ura
ilui uo.on;,,, de cete
doui
p";;J_';;;'I*a,
atre
srrpuri nrir,i exceptand
conservatorii
britanici
,gi aria{ii.
Aceqtia
crirr urmd,
totuqi,
al un coeficieni
pozitiv
d;";;;;
p(l parcursul prirnei
qi celei d;_;-d;""
legislaturi
au fbsr relativ
p.o-"u.openi
atunci-"eraf
separat.
"vr'
qLurrur
uilrl(l rormall
un gnrp politig
in al patrulea..rAnd,
variabilele
referitoare
la statele membre (n
u sunt ilustrate)*nri
l,ril, ."-r, ifi cati'e in cazu I celei
de-a
doua
ait"""*i"'"i.
?.i'ur,"
cuvinte,
nu existi modele
de vot
clare_
$i
;;;.;;,"
in jurul
interesetor
nalionale
in cazur
."t"i
a"-u;;
dimensiuni.
Aceasta
confirmd
veridicitat"a
d"r.op";;i;.
anterioare
conform
cdrora procesul
.d"
y9t ;;""d;.ilard
in baza
afilierii partinice
qi nu in jurul
i"a"*r"i".Ta1ionale.
Aceste
rezultate
r" aphca
,gi atunci
cAnd
analizim
rezultatele
pentru
fie.arffi;;"i;
in par1e,
asa cum o tlustreazd
Tabelul
9.3.
prim"a
dimensiune
este explicati
T
Simon Hix, Abdul G' Noury, G6rard
$9]gg]
de poziliile d.e d.reapta-stAnga adoptate- in c-azul unei
poliiici sau al alteia lanivelul tuturor legislaturiior atAt cu
iat qi f[r[ variabilele fictive referitoare la grupul politic.
ir,
"L"u
ce priveqte cea de-a doua dimensiune, rezultatele
pentru fieclre legislatura in parte relevd faptul c[ aceastd
himensiune este mai pulin relevant legatd de un singur
set de preferinle pentru o politici sau alta sau de interese
instituiionale.
-Viriabila
referitoare la participarea la
guvernare este semnificativ[ doar pe parcursul ce]ei de-a
patra legisiaturi in cazui acestei dimensiuni. Aceasta se
datoreaz[ in parte num[rului redus de cazuri supuse
obsen,aliei in cadrul analizei pentru fiecare legislaturl in
parte in comparalie cu amplitudinea mai mare a
eEantioanelor in cazul analizei in comun, ?9& cum se
pbate observa dac[ se ana\zeazd. erorile standard mai
iidicate in ceea ce priveqte rezultatele pentru fiecare
legisiaturS. in parte.
coa
J
E
a
fi
H
g'E
os Lr +i
D
dr
;+
a
o
N-
j!
t! .r
it.
J
E
E
E
J
D
'll.r1 ;i
;(!
o,
!
!
d
N
ql
t?
$5
8s
z
tr
t
t:
4
E
d
!
tE
iL
l,?
LiJ
a
df
ri .1.
t",
f.:l
!1
:CU
L]J
$q
r-!
dJ
r:
{:
t'
E
6
!
.tq
I
iD
t*-
l-i t'
f,.:
!t.-:
sri rli
I
a,
iI
:,r
Lti
l|f
a Li
rl;i
ii:
J
E
t7
fr
E
!
!iE
'
3
/\ A.l
ii.9
l'u
is I
j
I
:l
i-u
i'3
r-.
t';
:.* J
I
!I
s
!
H
ri
F
hi
F
fl'
;,4
{l iq
t,t!i
q ;l
s irl
;;rl
nn
+
,i
:
",1
if t.
j'Jl
: ,]ql
J
i1r
ri
i
:
!
h'i
{lJ
:t
'i{
:} t :i.
I
ll;:
]E;
I-
I
!
I
FI
i;i J
-
i.l
.4:
,iF
iJ .-
iLJ.I
ii.4.
l':
-
i
l_
i:
J
r'{
s
F
I
F
ld
,J$
a:
.J' ft
ll l:'l
!tr
:i
"!.
l'.
D]
ql
p"?i
EE.
1i !
t ....
9n
'd r1
I
li
I
G.
Y
c
i{
rJ
7.
5
E
Pn
:r iJ
i; iil
?.3. 4,!
g'f,l
t$
tg
f;
I
:.,.1 t
iil r) tl
?ri:-l+ Ll
-i ":-
ii
I
i- I
'-.1 +
;.
!i
'.,1i
ii !!
i la
:i tl
I
:r
'1
r.-ir:
,r, i'ti
n .:ti
rl
';
,t
i!
'r;.'l'
i
,,1
,!
t, !'
{
:u
!.:
I lii
t;ri
r
i
!
.rl
J D
'rtl
di
lrl i;
';i t I,li,
,t
(,4
3-,
3"{
'i
ii
+
Ir
gjl
rri
t
4i
,'i
Dimensiunile sferei politice Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland
Nofd: Parametrii modelelor sunt estimali prin regresie lineara cu
erori robuste standard. Statisticile-t intre paranteze
"semnificativ
la
1096,
+x
Semnificativ la
5%o ,**x
Semnificativ la t%o. Indic[m nive]ul
valorii coeficientilor pentm efectele fixe ale unui grup politic in cazul in
care marea majoritate a acestor variabile sunt semnificative la nivehrl
relevant.
in ceea ce prive$te schimbdrile survenite de-a lungtrl
timpului qi r5spunsul la intrebarea daci dimensiunile
dreapta-stAnga qi integrarea europeane au devenit mai
independente sau au fuzionat, rezultatele sugereaz[ cd, in
timp ce prima dimensiune a derrenit din ce in ce mai clar
asociate cu dreapta-stAnga, cea de-a doua dimensiune a
devenit din ce in ce mai asociatl cu poziliile pro/anti
Europa. Pe parcursul primei legislaturi, de exemplu, prima
dimensiune referitoare la procesul de vot in PE a fost
surprinsX atat de poziliile dreapta-stAnga cAt qi de cele
refedtoare la politicile comunitare, in timp ce cea de-a doua
dimensiune a perut, de asemenea, c[ se relalioneaz[ cu
pozifia dreapta-stAnga. Acest lucru nu este surprinzetor
avAnd in vedere faptul cX in acea perioad[, poziliile
partidelor r.izavi de dreapta-stAnga sau de politicile
Comunitare eralr relativ puternic corelate
(cu un coefrcient
de o.3So). in nicio altd legislatur[ nu s-a mai intAmplat ca
aceste seturi de preferinle pentr-u o politic[ sau alta s5. fie
corelate. incd de la cea de-a patra legislatur[, pozitiile
adoptate in ceea ce priveqte participarea la guvernare qi
politicile comunitare sunt mult mai clar asociate cu
modelele de vot in cazul celei de-a doua dimensiuni. f)e
fapt, poziliile adoptate in ceea ce priveEte politicile
comunitare sunt semnificative in cazul celei de-a patra
Si
de-a cincea legislaturi atAt cAnd variabiiele fictive sunt
incluse cAt
Ei
atunci cAnd acestea sunt excluse. Prin urmare,
spre sfArqitul anilor
'go, poziliile adoptate in ceel ce
priveqte politicile comunitare expiic[ r.'arialiile atAt intre
(J
#
rr
F.
ti
#
a
b0
O
tr
O
li
CJ
a.
qJ
AJ
N
c.J
,i
o
q
AJ
.rJ
(J
L
li
!
q)
.."
o"l
-.t -l
O1
-. I
cdl
FI
at
^
J-a 325
| )irrrrrr:;irrrrilr,
:rlr.r.r,i
Irr,lil icl
Hi*gi;
HIH:,;|,:,,,,
i,r rt,r ior rrt ir,t,.sr or i, i,r r ;rzr rt t,r,rr,r
.,
Aldturate
rezultatelor
ilust
il".t."ara
raftul
ci prima
a6"l1t?-
cie tabelul-
9.r.,
(';r',,
parricipdrii
ia vot
.in
;;s;;,
T:;,1'i"iilo',i*l,ii,llii',;j
fiecare
regisraturd-
in
n"rt'""* ereazd
cd s-ar ptrt.ir (,;r semnifica{ia
cerei
a"-u
aouu
aiiTn.iuni
sd fi schzutidar.s,r
rr
de'enit
mai crar asociatd
"u "n'r",
de interese
instih,ti,,,,,,r,, (fiind
la
s"":Llii:l
;i"il'pozitii
adoptate
vizavi
rtr,
rntegrarea
europeand
care
ni
"
u, nimic
de_a
facc (., preferinlele
de dieapau_r,a"lu.'
"
9.S. Con"I,rlru
sf9.rn
politici
normali
intr.-
un cadru
operationai
politic
divizat
din
punct
de vederi
teritorial
Sfera politicului.
in
parlamenful
European
estc
surprinzdtor
de asemdndto";;-;;
cea de la ni'erul
art,r.
parlament*
d:T?"ratice.
nrin^cipala
dimensiune
ir
compoftamenrurui
ra'ot
atat in-cadrrr
."a.
J
r;i;:'J;r,0",,, politice
europene.este
datd
a"'"rr.i*
dimensiune
dreapt;r_
Fl'Hii'"#i..''iiflil?[-;,',:1';'"J.;;;;piu-'al'.',anr,,
pa rti c ipa re"- r
"
i* i
"
;;;;J
"fr
;=
$il"r[.."T,X".:
X ::::l: aspecte,
interesere
nalionare,
i"a"ir"lr*t
de pozifi'e
adoptater de partidere
nalionar",
uu-o'in;;*a"
sistematicd
redusd
in
ceea
ce priveqte
procesur
a" tot
ta niverur pE.
aceasta descoperire
este
iurp..inzdtlar""u,.end
in vedere
teoriire bazate
pe
,,interes:,";;!;;ff"#""re
la sfera politicd
in
Ug (de.exSmplu,
Mo.u,,.rik,.t
no8
j."'
Existh
o a dou4,.gt;;iJl,Un
semnificarivd
si mai
pulin
stab'd
dimensi'ne
a sferei
poritice
ra niverui pE. Aceasta
reflectd
pa4iaiporittti"
,.i lu, .o.rt.o
adoptate
de
326
T
partidele politice in ceea ce priveqte integrarea europeana.
Dimensiunea aceasta surprinde, de asemenea, dinamica
gu\rnare-opozilie de la nivel european, cu partidele
leprezentate in Consiliu qi in Comisie votAnd intr-un
anumit mod qi partidele nereprezentate rzot6.nd intr-un
arltul. Principalele familii politice- PPE. socialiqtii qi liberaiii
-
sunt puternic pro-europene qi domin[ iocurile in Consiliu
qi in Comisie. Drept consecinld, conflictul intre aceste
grupuri politice principaie qi cele mai mici este explicat de
politicile adoptate de partide in privinla integrS'rii europene
precum qi de reprezentarea partidelor ia nivelul celorlalte
institulii ale UE.
Aceste rezultate deschid o noui perspectir,l in ceea ce
priveEte inlelegerea dimensiunilor sferei politice in cadrul
UE. Dominafia conflictului dreapta-stAnga la nivelul PE
vine in sprijinul viziunii conforri'r t:[reia pozifiile ideologice
dominante ia nivel intern naflonal contureazh poziliile
actorilor in ceea ce priveqte procesui de inf5.ptuire a
politicilor comunitare in mod mai puternic
Ei
mai relevant
decAt preferinlele mai generale legate de ritmul qi natura
integr[rii europene. Totuqi, existenla unei a doua
dimensiuni in
jurui poziiiilor pro sau contra integrS,rii
europene, chiar daci intr-o mdsur[ mai redus[, sugereazS'
ci aspectul deleg[rii puterilor c5.tre centru sau cdtre state
nu poate fi inclus cu uqurinld din cadrul dimensiunii
dreapta-stAnga. In aceastl privinli, UE se aseamdni cu
majoritatea celorialte cadre politice divizate din punct de
vedere teritoriai.
in cele din urmX, rezultatele noastre ne duc c[tre o
concluzie optimistd in ceea ce priveqte gradul de
responsabilitate qi de stabilitate al guvernanlei UE. Sfera
politicului de la nivelul PE se aseam[n[ foarte mult cu sf'era
politicuiui de la nivelul aitor parlamente democratice
dominate de poziliile de dreapta-de stAnga
Ei
bazate pe
familiile tradilionale de partide de la nivelul sf'erei politice
interne europene. Din acest punct de vedere, poiiti.ir
promovati de partidele transnationale de la nivelul trl,l
contrabalans"url in mod eficient politica bazatd,
I)(,
interesele nalionale de la nivelui Consiliului UE.
10. Investitura
Ei
rnoliunea de
cenzuri irnpotriva Cornisiei Santer
Ca urmare a reformei procedurii de investiturd a
Comisiei in baza Tratatului de la Maastricht, aqa cum am
d.iscutat in capitolul 1, la data de 27 iulie rgg4,
parlamentul
Euiopean a votat pentru prima dat5. alegerea
Preqedintelui Comisiei qi l-a suslinut in acest sens pe
Jacques Santer printr-o majoritate simpl[. Mulli membri
ai PE, in mare parte de stAnga, s-au ar[tat reticenli in
privinla suslineiii lui Santer. Aceasta s-a datorat, in
iarte,'faptuiui
c5. stAnga nu era de acord cu agenda
politicd propusS. de Santer
(ca politician.
.creqtin
hemocrat) qi, in parte, din cauza faptului ci nu-i incAnta
rnodul in cire Consiliul European s-a ocupat de procesul
nominaliz[rii. Astfel, atunci cAnd mai tArziu i s-au adus
acuze Comisiei pe motiv de management defectuos, mulli
dintre membrii PE care i se opuseser[ inilial ]ui Santer au
g[sit momentul oporlun pentru a-i pune sub- semnul
i"ntreb[rii legitimitatea. Comisia a supravieluit celor doua
moliuni de cenzurd prezentate impotriva. sa anterior
demisiei in masX in martie \ggg chiar inainte de o
posibil[ pierdere in fata unei a treia motiunide cenzurl'
^
Povestea Comisiei Santer este un caz relevant pentru
modul in care PE igi exercita competentele executive qi de
control. Acest caz ne ajutd, de asemenea, sd verificam
dac5. argumentul nostru, care se aplic[ in cazul unui mare
num[r Ee sesiuni de r,ot pe parcursu] unei lungi perioade
de timp, explicd sau nu comportamentul mem'blilor PE
atunci
^ 'cAnd
in
joc sunt implicate mize politice
3zB 329
It'n".titu.u
Si
t rotirm"u d"
"".rrn.X
i.ttpot.irru Co-i.i"i Su.,t".
importante. Dacd la nivelul
pE
existX cu adevdrat o
politicd democratic5, atunci poziliile adoptate <k,
partidele europene ar trebui sd ilustreze asta, iiu,
dimensiunea dreapta-stanga ar trebui sd structurcrzt,
comportamentul
membrilor
pE,
indiferent dac5 irr
Parlament se supune votului o rezolulie mai pu{irr
importantd qi fXr[ caracter legislativ sau o moliune tlt,
cenzurd impotriva Comisiei.
Prin urmare, in acest capitol, verificXm argumentrrl
nostru referitor ia aparilia politicii democratice la niverrrr
PE. in acest sens, analizdmin detaliu comportamentul l;r
vot al membrilor PE in cele patru sesiuni de vol
organizate in legdturi cu investitura qi cenzurat'()ir
Comisiei Santer in legislatura tgg4-rggg.in sectiuncir
10.1, abord[m pe scurt contextul politic general irl
formdrii qi inl[turirii guvernelor qi modul in cire aceastir
se aplici in cazul UE. Secliunea lo.z prezintd istoricrrl
relaliei dintre Parlament qi Comisie pe parcursul acestt,i
perioade. Secliunea 1o.3 pune in apiicare o analizi
statisticX pentru a investiga factorii care influenteazii
comportamentul ia vot al membrilor
pE
in cazuj Comisici
Santer, iar Secliunea 10.4 cuprinde o scurt[ concluzie.
Contrar credinlei general rispAndite, aflXm cX luptclt,
purtate la nivelul PE in cazul investiturii qi cenzuririi
Comisiei Santer s-au dus intre grupurile politict,
europene qi s-au axat pe preferinlele de dreapta sau clc
stAnga. Interesele partidelor nalionale referitoare la
reprezentarea partidului na{ional in structura ia putere lir
nivel nalional sau la delinerea unui comisar au ao'r-,t qi ekr
partea lor de importanld. De asemenea, intereselt,
nalionale au jucat qi ele rolul 1or. Chiar qi astfel,
descoperim cX procesul de constituire qi inl[turare u
executi'uului in PE se bazeaz6, in principal, pe politica
ideologicd qi europeand de parLid.
330
1o.1. Constituirea Ei
inlXturarea
guvernelor qi cazul UE
Alegerea qi destituirea Comisiei Europene este un caz
particulir de constituire qi inl[turare de la putere a
,guvernului".
ln ceea ce priveEte constituirea, aqa cum am
dlscutat in capitolul 1, inc5. de la Tratatul de la
Maastricht, Comisia este propus[ de cXtre guvernele
statelor membre ale UE la nivelul Consiliului European
(prin unanimitate pAn[ la Tratatul de la Nisa qi prin
majoritate calificatS. dupd acesta) qi este, mai apoi,
apiobat[ de o majoritate simpl[ in Par]ament. Durata
riandatului este de cinci ani. ins[, Comisia poate fi
destituitS. prin moliune de cenzur6 la nivelul PE" DacX
parlamentul
demite comisia, se trece la alegerea unei alte
Comisii in baza procedurii de investitur[ standard'
La o primf vedere, ar putea pdrea ci relalia dintre
Comisie
Ei
Parlamentul European este asem5nltoare cu
relalia dintre un cabinet qi o majoritate legislativh intr-r'rn
sistem parlamentar prin faptul ci suslinerea Comisiei
trebuie f[cutl printr-o majoritate in Parlamentui
European, aceastf putAnd fi, in acelaEi timp, destituiti de
aceiaqi Parlament. Cu toate acestea, situatia nu
-este,
de
fapt, astfei
(cfm. Magnette, 2oo1). in primul rind, modul
irr care Comisia este numitd garanteazd cd' este vorba
inevitabil mai curand de o "coalilie supradimensional5."
decAt de o coaiilie minimal cAqtigXtoare. De exemplu, aEa
cum ne aratd iabelul ro.r, Comisia Santer cuprindea
membri din toate grupurile politice principale regdsite in
PE, acoperea o arie iarg[ de la stAnga la dreapta, iar
membrul median al Comisiei era unul puternic pozilionat
la centru. in al doilea rand, comisia nu poate fi destituitS
printr-o majoritate simplx intrucat o moliune de cenzur[
in Parlament impune o
"majoritate d*bid": o majoritate
??1
Itr'r'srirtrr';r
si rrr,rir'rt';r
rrr'('(''zar';r
rrrr',rr.rr.;r (,,rrir;i.i
s;rrrr.r.
de doui
treimi
cli' vottu'i
c'r'. tr.cb.ie
sr sc c:<_r'srirrrir,
intr-o
,,majoritatg
llrgl"it,J"
."i_Uri
ai
ptr
(13r4
tlirr r.r,i 626 de membri
ai
pE
i"
";"i;;i"l'a"-u
patra
regisrarrn.i),
In practic5,
asta presupune
cd o coalilie
numer.,irsji
trebuie
sd fie i" fu"o-a[u^
J"_ir".ii
Comisiei,
Ei, crrrr aceasta
din urmS
e, o coarili"
r,,fruai-ensionari,'r.czrrrrii
ci este foarte
dific'
re
i"""qtiT.luriqi"
cre doui
t..irrri pentru
a inlitura
Comisia.
5 --
-
vv
Tabelul
ro.r.
Comisia
Santer
-ltofd: Tabelul este structurat in baza pozition5rii partidului
comisarilor pe axa dreapta-stAnga. Aceste pozilion[ri sunt,extrase
ciin concluziile experliloi referitoare la poziliondrile partidelor in
anul 1996 p" o t"uie de la o la t, unde o reprezintX pozilia cea mai
i"depdriatl la st6nga, iar r reprezinti cea mai indep5rtatX po-zilie la
.lreaptu
(Marks uitd St""ttb".g"tt, zoo4)' Pentru PCS, folosim
punciajul- pentru CVp belgian, care este partidul politic cel. mai
o."lnenitoi. PSE = Partidul Socialiqtilor Europeni, AER = Alianla
Europeani Radicali, ELDR =
Partidul European Libel{, D-emocrat
Refoimator, ADE = Alianla Democrati EuropeanS, UFE = Uniunea
pentru Europa, PPE
:
Partidul Popular European qi FE' = Forza
Europa.
Cu toate acestea, faptul c[ PE
joac[ un ro] important
in procesul de investituii qi de cenzurare a comisiei face
poiiUit ca teoriile generale referitoare la constituirea qi
^destituirea
guvernelor in cazui sistemelor parlamentare
si poatd fi aplicate qi in privinla relaliei d1ni1e Comisie qi
Pailamentr.,i Europ"utt
(Laver qi Schofield, tggo; cf'
Laver, rgg1,2oo2r. Am abordat parte din aceste teorii in
capitolui
-B
cAnd am discutat despre coaliliile legislative 1a
nivelui PE. Aceste teorii pot fi, de asemenea, fblosite ca s[
ne ehideze in analiza noastrl empiric[.
"in
primui rand, dacd privim lucrurile din perspectiva
dorinlei de a ocupa o anumita funclie, este. posibîl ca un
membru al PE s[ sprijine mai curAnd investitura Comisiei
decAt cenzurarea icesteia in cazul in care un coleg care
face parte din partidul nalional alêuroparlamentarului
respectiv este membru al comisiei. in acelaqi mod, existd
qu.ri" ca meinbrii unui grup politic europeal sd suslind
bomisia in cazul in care acesta cuprinde politicieni de la
nivelul partidelor nalionale care fbrmeaz[ grupul politic
respectii. in cazul Comisiei Santer, doar trei grupuri
politice nu au fost reprezentate in Comisie, r'erzii
(V),
stAttga radical5
(EUL) qi anti-europenir-stii
(EN)' Prin
.,r*ir", Comisia se putea aqtepta sX beneficieze de sprijin
din partea PE pe toat[ durata mandatu]ui sdu'
Cornisar
Stat
menbru
Paftid
f- c*,
Na(ionat
I
eotitic
Pozi{iorrirl,r
Partidulrri
nationirl
o.31
ltr urrrKa yvutI_lVlathies
--#rP{il--
Germania
SPD
PSE
Spania
PSOE
PSE
A
Franta
PS
PSE
v
Suedia
SAP
PSE
o
*ffiffi
Beleia
SP
PSE
Danemar
ca
SD
PSE
o.36
-L nr\r r"UKitnen
NA Krrinock
Finlanda
SDP
PSE
Marea
Britanie
Lab
PSE (r.3u
o.4o
otl6
, ,Mei
{4_Pelllsrs
hntrna Bouino
Grecia
PASOK
PSE
Italia
Rad
AER
rr Lrrr r)dusetnanll
Prd""i- rr-.-*--
Gernrania
FDP
ELDR
Jacques
S;;ter--
Irlancla
FF
ADE/UFE
Luxem-
bourg
PCS
PPE
o.56
ru oen Broek
.T A
olanda
I-CDA
PPE
Pofiu-
galia
PSD
PPE
o.6o
".6t ffid
Austria
o\?
PPE
Italia
FI
FE/UFE
Spania
PP
PPE
o.72
o.74
Marea
Britanie
Con
PPE
rr de Srtguy
Franta
RPR
ADE/UFE
o.77
QD'
.1J.:r
:rygttt"r" $t
-"tt""".
in al doilea rAnd, dacd privim lucrurile din
perspectiva
adoptirii unei anumite politici, cu cAt un
membru al PE se_pozilioneazd mai iproape de pozilia
adoptati vizavi de o politicd sau alia de' cdfr.
preqedintele propus al Comisiei, cu atAt sunt mai mari
qansele ca acel europarlamentar
sx voteze pentrtr
candidatul respecti' sau pentru echipa de comisâri. in
acelaqi mod, cu cat membrul mediarr al grupului politic
european este mai aproape de un preqedinte propus al
comisiei sau de membrul mediin ai .,.r"i ctmisii
propuse,
cu atAt sunt mai mari qansele ca membrii
grupului politic sx voteze pentru candidatul respectiv sau
pentru echipa de comisari.
In al treilea rAnd, conform lui Lupia qi Strom (r99S),
un guvern va e$ua dac[ unul din partenerii
de coalitie scr
aqteapt[ sd ocupe o pozi{ie de negbciere mai puternicd i'
procesul de formare a noii coaiilii. in contextul uE, estc
posibil ca membrii
pE
s[ uiUe in ,redere porifrifn
componen!5 a noii comisii in momentul in care decicl
dac[.sd voteze pentru investitura sau pentru inldturarea
comisiei actuale. Din moment ce
fu'ernele
statelo'
membre sunt responsabile pentru numirea unui nou
preqedinte
al comisiei qi pentru alegerea celorlalli
membri ai noii comisii, componenla politic[ a guvernelor.
nalionale in cazul unei moliuni de cenzurd ai trebui si
influen{eze deciziile membrilor
pE.
Dac[ existd
sanse
c.
noua Comisie si se pozitioneze
mai aproape de
preferinlele pentru o politicd sau alta aie unui
europarlamentar
sau ale unui grup politic, este posibil ca
memtrrul PE sau grupul sd voteze pentru cenzurarea
Comisiei actuale.
^
in al patrulea rAnd, conform iui Diermeier qi
Stevenson
Gggg, zooo), cu cAt un guvern se apropie de
capdtul mandatului cu atat sunt mai reduse coiturile
inldturdrii coaliliei. in aceeaqi mdsurd, cu cdt se apropie
de finalul mandatului comisiei cu atat sunt mai man
qansele ca Parlamentul sx cenzureze comisia. Daunele
produse asupra guvernanlei uE vol fi cu atat mai reduse
cu cfrt moliunea d."
""ttro.X
va fi indeaproape urmati de o
alegere automatS. a unei noi Comisii.
RezumAnd, teoria noastr[ vizavi de politica
d.emocratic[ la nivelul PE sebazeazh. pe teoriile generale
referitoare la constituirea
qi inliturarea guvernelor qi pe
modul in care aceste teorii pot fi aplicate in ccntextul UE.
Interesele grupurilor politice europene din perspectiva
dorinlei toi ae a-qi proteja sau extinde reprezentarea la
nivelul executirmlui uE ar trebui s5. le influenleze
comportamentul
in ceea ce priveEte Comisia' De
u."il"n"u,
preferinleie europarlamentarilor Si
ale
grupurilor po1iti"" europene pentru o politicb comunitar[
JaLalta ar trebui s[ determine care din grupurile politice
sau care din membrii PE sunt predispuqi s[ sprijine
Comisia qi care din aceqtia sunt predispuqi s[ se opunX
acesteia.
to.z Comisia Santer: de la nurnire la
demisie
Comisia Santer a triit douS' premiere istorice'
Aceasta a fost prima comisie a c[rei investiturS. a fost
fdcut[ de c[tre PE. De asemenea, a fost prima Comisie
care a fost inldturat[ de acelaqi PE (asta chiar daci
moliunea de cenzur[ nu a fost adoptatS,, de fapt)' AEa
cum ilustreazi tabelul 10.2, au ar''ut loc patru sesiuni de
vot cheie la nivelul PE in leg[tur[ cu Comisia Santer:
dou6 voturi de investituri
(unul pentru numirea lui
Santer pentru preqedinlia Comisiei
Ei
cel[lalt pentru
rnvestitura
$i
mo[iunea de cenzurr impotri'a comisiei santer
Simon Hix, Abdul G. Noury, G6tqI4 X9]ql4
numirea comisiei in ansamblul sxu) qi doud moliuni rk,
cenzur5. Ar fi ar,rrt loc qi o a treia moliune de cenzur.ir,
insi comisia Santer a demisionat inainie ca acest pro(,(,s
de vot s[ aibX loc.
Toate povestea a inceput odatd cu Tratatul de lir
Maastricht care introduce o noud procedurd in ceea <,r,
priveqte Comisia. Conform acesteia,
pE
va fi
,,consultirr',
in procesul de alegere a preqedintelui
comisiei qi va put.;r
vota in privinla alegerii echipei propuse de comisa.i. AE,,
cum am discutat in capitolul r, atunci cand s-au redactirt
noile reguli de procedurh
dupi introducerea nouhri
Tratat, PE, a interpretat acest drept de a fi consultat ca ,
putere formaid de veto impotriva persoanei nominaliz^1.
de guvernele statelor membre pentru preqedin{i;r
comisiei, iar aceastd interpretare a foit acceptitx de ciLr.t,
acestea din urmi. Prin urmare, in practic[, iratatul de lir
Maastricht a dat Parlamentului
European dreptui de'et,
in privinla preqedintelui
Comisiei, un d.rcrut
complementar la dreptul de veto in privinla comisiei irr
ansamblu (Hix,
zooza).
Tabelul ro.z. sesiuni de'ot cheie in cazul comisiei santcrr.
Consiiiului European pentru a decide asupla persoanei
care ii va succed.e lui Jacques Deiors la preqedinlia
Comisiei. in baza unei convenlii informale conform
c[reia qefui comisiei ar trebui sx fie nominalizat
prin
rotalie din aripa de dreapta respectiv din cea de stanga, s-
a stabilit c1e comun a"ord ca, din moment ce Delors era de
stAnga, urm[toru] preqedinte al Comisiei sd fie de
dreapta. Primii doi candida{i far.'orili au fgst
{9i
prim-
minigtri creqtin-d.emocrali,
Ruud Lubbers din Olanda qi
Jean-Luc D-ehaene din Belgia. Cu toate acestea, John
Major, prim-ministrul consen'ator al Marii Britanii, a
amlninlat c[ se va opune ]ui Dehaene qi Lubbers din
ca\zaopiniilor lor aparent ,,federaliste"'
Acesta l-a propus
pe Sir i"o.t Brittan, un membru
-britanic
conservator al
bomisiei Delors, dar aceast5 idee a beneficiat de o
suslinere restr1nsS.. in cadrul acestor disculii, s-a
coniurat ideea c[ preqedinte]e Comisiei trebuia s[ fie un
prim-ministru. in-cele din urmS', Jacques Santer, prim-
ministrul creEtin democrat al Luxembourgului,
a fost
acceptat de toli liderii de guvern prin consens ca un
candidat care nu genera riscuri.
Santer a fost propus primei sesiuni plenare a nou-
alesei legislaturi pirlamentare din iulie 1994. Ltr 2o iulie,
Santer a fost
,,inten'ievat"
separat de cele doui grupuri
politice mai miri. Acesta a fost primit cu mare bucurie de
i.,ropuriumentarii
din PPE care el"au dornici si-i vadx pe
unul dintre ai lor in funclia de preqedinte a1 Comisiei,
dup[ zece ani in care socialiqtii delinuser[ cArma acestei
importante institulii. wilfried Martens, preqedintele
grupului PPE, a mers atat de departe incat a ameninlat cu
E*"i-,d"r"a din grup a acelor membri a PPE' care voteazi
impotri'a lui Sinter
(Hix qi Lord, 1996:66)' Pe de-alt5
puit", socialiqtii
(PSE) erau mai
Pylin
impresionati'.Erau
revoliali din- cauza faptului c[ decizia luat5. la nivelu]
Consiliului Europeatt ." fi.".,te ,,in
spatele uqilor inchise",
iunie 1994, qefii
reunit in cadrul
Dup[ alegerile europarlamentare
din
guvernelor
statelor membre ale UE s-au
gs6
Sesiunea de
votr-zriulie
^
1994
Investitura lui
Santer
Sesiunea de
\,ot 2
18 ianuarie
^
1995
Investitura
Comisiei
Sesiunea de
vot
S
zo februarie
1997
Mo!iunea
de cenzurl
Sesiunea de r.'ot
4
14 ianuarie rg99
Motiunea de cenzuri
(management
defectuos)
Dan
in special din moment ce se presupunea
cd nouir
procedurd
de investiturd
.r...ru J crdasci grud.rt rrr.
responsabilizare
democratici
a comisiei. De i."-",.,,,,,,
au considerat cx santer nu era o persoanx
cu greutatc
iii
cd, astfel, ar fi fost o marioneid intre g"i"*"t"
rrr,
dreapta-de
stAnga ale statelor membie aie l..ll,:
submin6nd, prin urmare, agenda social-democratd
curc
fusese promovat[
de Delors. Restur
parramentu]ui
st,
ardta la fel de impirlit in jurul
afilierii dreapta-stdnga.
st,
aqtepta ca alte grupuri politice de dreapta, gu.,--llirrtii
(ADE)
qi conselatorii iialieni (FE),
se-l ,.,J1lrrX
'1,,,
Santer. De cealalti parte, se aqtepta ca cererarte tr.t,i
gtyp"Ti de stAnga, radicaiii (AER),-verzii (V) qi stAngir
11d19a15
(EUL),
precum qi gr.rp.rl anti-euiopeniqtilirr
(EN),
sx voteze impotriva lui sanler. La mijloc, liberatii
(ELDR)
au afirmat cd vor vota impotriva lui sant.r.
pentru a protesta impotriva
,,alinierii,' la nivelrrl
consiliului European intre liderii guvernelor
socialiste
,si
conser'atoare.
Daci aceast5 separare intre partide irr
funclie de orientarea dreapta-stanga
ar funcliona, atun.i
votul ar fi foarte apropiat.
Cu toate acestea, urmitoarea zi,la zr iulie, Sante. lr
cA.St1S1t detaqat cu z6o de voturi la z3B. Aqa cum aratij
tabelul 1o.3, procesul de vot s-a deruLt in taza afilie'ii
partinice intrucat majoritatea din fiecare grup politic ir
votat
$yp5
aqteptiri, iar grupurile
au
"menlinut
un
punctaj de coeziune medie la vot de o.753. Chiar qi_aqa, in
cazul in care votul s-ar fi derulat excrusiv in baza afilierii
partinice
de dreapta-stAnga,
Santer ar fi pierdut.
Un grup
de deputali socialiqti de la niverul purtid"lo. aflafe lu
guvernare
care nu au respectat instructiunilcr
responsabililor
cu disciplina din grupul socialist pentru a-
I susline p-e Santer, au fost cei iare au inclinai balanla
cdtre rezultatul pozitiv pentru santer. Mai concret,
doudzeci din cei doudzeci qi u.r., de socialiqti spanioli au
ss8
Simon Hix, Abdul G. Nou
,
G6rard Roland
votat pentru Santer in baza instruciiunilor
primite de la
liderui lor de partid, primul-ministru Felipe Gonz|lez,
care fusese de
âcord
sl-l suslind pe santer in consiliul
European. Drept urmare, tab[ra ,,pro-Santer"
-a.fost
o
coatiiie de membri ai PE de dreaptu gi
49
m-embri ai PE
d.e stAnga ale cdror partide nalionale se aflau la guyernare
(Hix qi Lord, t996; Gabel qi Hix, zooza)'
'
Cjauta ce membrii Comisiei fuseserS' numili de
guverne, partidele din Parlament
qi-au dat seama ci astfel
bomisia Santer va cuprinde politicieni din toate gruplriie
politice principale. Drept consecin![, coalilia care
suslinea Comisia s-a extins. Celor trei partide de centru
dreapta
(PPE, FE qi ADE) care i1 suslinuserl_pe santer li
s-au al[turat urmitoarele dou[ grupuri din spectrul
dreapta-stAnga,
ELDR qi, respectiv, PSE" Prin urmare, in
ianuârie rygt,
o majoritate ampli de membri ai PE a
votat p"ni* investitura noii Comisii. Doar cele trei
grnpnii mici de la st6'nga socialiqtilor
(AE'R, V qi EUL) qi
ir"p"i
anti-europeniqtilor
(EN) au r[mas in afara amplei
Eouillli care se aritase a fi in favoarea Comisiei'
ins[, nu a trecut mult pAnX cAnd Comisia a fost
implicati in prima criz[ politicl. in martie
'996,
guvernul
briianic a anunlat ci. cerietitorii britanici au descoperit o
I e gdtur5. posibila intre Encefalopatia Spon giform[ B ovind
tpiel
qiboala Creutzfeld Jakob, o boal5. degenerativ5 a
creieruiui care afecteaz[ fata] oamenii, qi cX toate
bovinele de peste treizeci de luni vor fi sacrificate pentru
a evita ca acestea sd intre in lanlul aiimentar. Comisarul
uE pentru agriculturd., Franz Fischler, a emis imediat
hot[rArea d.e a interzice toate exporturile de carne de vitd
din Marea Britanie. Guvernul britanic a fxcut lobby
pentru ca aceastd restrictie s[ fie_ridicati
qi a recurs la o
politic[ de necooperare
i1 mediu] de afaceri al UE'
iclst"i presiuni qi politicii de necooperare- i s_-a-pus.cap5.t
printr-un acord iu
"u."
s-a ajuns in cadrul Consiliului
Simon Hix, Abdul G. N
European de la Florenla din iunie 1996, prin cal.(,
guvernul
britanic se angaja sd ia mdsuii- supiimenta.t,
(incluzand
aici qi o prelungire
a sacrific[rii pt'*ifi.ut.
,,
bovinelor) in ichimbur ingajamenturui
de a ridicir
restliclia in etape.
Intre timp, in septembri e tg96,
parlamentul
European
a infiin{at un Comitet de inrrestigare a ESB,
pentru a monitoriza conduita comisiei in cazul crizci
apXrute. Comitetul a raportat la
ry
februarie i997 ql a
adus critici prin care i se repro$a
comisie i ci nu a
gestionat
criza in mod efectir'.
piriamentul
a suslinut, der
asemenea, recomandarea
comitetului pentru
,,o motiunr,
de cenzurd suspendatd" prin care
parlramentur
urma s:i
voteze pentru o moliune de cenzur5 in cazul in carcr
comisia nu reu$ea sx aclioneze conform recomandxrilo.
Parlamentului'
cu toate acestea, o serie de membri ai
pri
au considerat cx acest demers nu este suficient dc
puternic,
iar Jos6.,
Fuppq+
(pSE,
Belgia) a propus o
moliune de cenzurdla 17 februarie
ryg7:
Mo{iuneaâ fost
invinsS. cu uqurinld de rBB de voturi pentru qi
326
impotri'd intrucat toate conducerile qi maloiitap.,
grupurilor politice care erau pro_Comisie
fpSe, ELDR,
PPE qi UFE) s-au opus cenzurdliil.
Cu toate ac"stea, Late
majoritdlile
din grupurile care erau contra comisiei au
votat pentru moliunea de cenzuri., iar qapte
ppE
qi
qaptesprezece
europarlamentari
socialiqti (iproape
tofi
din
.Fran!a)
au votat impotri'a poziliilor'aaopt'ui"
a"
partidele lor europene.
O crizd mult mai profundd
s_a produs in anul 1998.
Un raport special elaborat de curtef Europeanx de Audit
a semnalat
cAteva neregularit5ti
grave, management
defectuos, nepotism qi poite chiar qifraudd
i' miJ.rl in
r_Doud
grupuri politice care
Demot.rali Errropeuna, au
pentru Europa.
340
care Comisia a implementat bugetul anual al UE pe 1996'
Parlamentul European a refuzat in consecinli sd descarce
bugetul pe tgg6 ia
3r
martie 1998. Parlamentul a refuzat
u"Jrt luiru din nou in decembrie 1998, iar grupurile
politice principale din Parlament au propus o- moliule de
ienzurd pentru prima sesiune plenari a noului an. Intre
timp, Comisiei i s-a cerut sX puni la dispozilie informalii
detiliate referitoare la toate cercet[rile interne fhcute in
cazuriie de coruplie de la nivelul acestei institulii.
Tabelul 1o.J. Comportamentul ia vot al unui membru al
PE in funclie de pirtid, stat membru qi statutul ocupat in
guvern
Sesiunea de
vot r (1994)
Sesiunea de
vot 2 (1995)
Sesiunea de
vot
3
(1997)
Sesiunea de
vot
4
(1999)
Grupui politic Pr. hlp AIX Pt Irrp Abt Pt Imp AU Pt Lrrp AIX
V 1 v
2 1 27 o 19 o 2 o o
EUL o 21 o o A 16 25 o o rB o
ARE o rB o o 12 1 12 2 4 n
2
PSE 45 140 5 w zB 9 v 140 5
ca
t5g 2
ELDR 8 24 6 l1 4 ft 4
z6 2
)D
6 o
PPE 152 o 1 159
g
4 7
r,gB 2 70 91
27
ADE/UFE 22 o 1 19 o 1
t
15
1 a 11 2
FE 26 o o 2 1 o
F],N o 7 B o o 14 12. 3
o 14 o o
NA 6 LI o B 14 o 17 1 1 ru 10 o
Stat ntentbrtt
Luxembourg 6 o o 6 o o o 6 o o 6 o
Soania 49 7
2 FA o I
u 4L 1 1 52
o
Grecia 19 4 o 19 2 2 2 10 I 6 11 3
Italia
^t
ac tr.) 6 7 5
17 o I
q8 o
Trlanda
p
3 o 1L o 2 7
o
c
11 o
Portugalia v
F
., 3 v 3 5
6 13
a E
19 o
Finlancla 10 4 ,l u o
c
I
l
Danemarca 7
2 5 u o 5 2 B o
q
4
o
Marea
Britanie
t9 67 o 70 9
6 o v 5
20 57 3
Austria
17 I 5 14 o 11 1c) o
"erau
pro-Cornisie,
Forza Etrropa gi AJiarrta
IUZronaI rn 1995 torrnand grrrpul- Uniurrca
341
Investitura qi mo{iunea de cenzur[ impotriva Comisiei Santer
,A/ofd: Grupurile politice sunt clasificate de la stAnga la dreapt.,
exceptand EN qi NA. Delega[iile statelor membre sunt clasificate tlt'
la delegalia care c cel mai mult pro-comisie la delegalia care e c.l
mai pu[in pro-comisie in baza comportamentului lor]a vot in cadnrr
celor patru sesiuni de vot. Punctajele referitoare la coeziune snnt
punctajele medii ale grupurilor politice qi ale delegaliilor qi alt'
punctajelor totale ale membrilor
pE
din cadrul partidelor nationalt:
aflate la gllvernare qi ale partidelor nalionale aflite in opozitie (a s.
vedea capitolul
5
pentru modui de calculare a punctajeloi ref'eritoart'
la coeziune). V = Verzii, EUL
= StAnga Unltd Buiopeani, EN =
Europa Naliunilor, NA = neafiliali,
pt.-
"pentru",
imp.-,,impotrivit',,
Abt.-"abtinere"
La t4 ianuarie 7ggg, principalele grupuri politice au
cizut de acord sd retragd moliunea de cenzuid dupd ce
grupul socialist a inaintat o motiune pentru
"u
pE
,i
sta6ileascX un Comitet de Experli Independenti pentru a
investiga toate acuzatiile. insd, qaptezeci gi unu de
membri ai PE conduqi de grupul i'erzilor au inaintat
imediat o nouX moliune de cenzurd qi au cerlrt
organizarea unei sesiuni de vot. Moliunea de cenzurd a
fost respinsd prin 232 de voturi
,,pntru" Si
293 de voturi
312
,,impotriva"
cenzurri qi z7 de ablineri. Acesta a fost cel
maf mare num5.r de membri ai PE care au votat weodatX
,,pentru"
o moliune de cenzurd impotriva Comisiei in
toat[ istoria PE. De asemenea, deqi conducerile celor mai
mari d.oud grupuri politice s-au optls mo{iunii de cenzurX,
dou5. din grupurile pro-Comisie
(ELDR qi UFE) s-au
aldturat grupurilor mai extremiste in sustinerea moliunii
de cenzurd- qi 1o7 europarlamentari au deviat de la
instrucliunile de vot emise de responsabilii cu disciplina
de la nivelul PPE qi PSE.
Comitetul de Experti Independenli a emis un raport
la data de 15 madie \ggg.Chiar dac[ acesta nu specifica
c[ s-ar fi descoperit impiicarea vreunui comisar in afaceri
frauduloase cu fonduri UE, concluziona c5.
,'sunt
situalii
in care comisarii sau Comisia in ansamblu se fac
responsabili de cazuri de fraud[, de nereguiarit[li sau
*u.rug"-ent defectuos in indeplinirea funcliilor sau in
domeniul 1or de responsabiiitate"
(Parlamentui
European, Lggg: r37). Raportul a adus critici particulare
ad"resate lui Santer, Cresson, Marin, Wulf-Mathies qi lui
Deus Pinheiro.
Raportul a ajuns in mAinile Comisiei cu o zi inainte
de prezentarea lui publicX, iar Santer a organizat imediat
o intAlnire a intregii Comisii in acea sear[ de duminicS'.
Cu pulin inainte de ora 1a.m. a zilei urmb'toare, Comisia a
demisionat in masi. Pe lAng[ descoperirile ficute de
raportul respectiv, un alt factor cheie care a dus la
demisia Comisiei a fost o declaratie in seara zilei de r4
martie f5.cut[ de Pauline Green, ]iderul grupului socialist,
conform c[reia grupul socialist qi-ar fi schimbat pozilia qi
cX ar vota acum pentru cenzurarea Comisiei. Cum grupul
socialist suslinea acum cenzurarea, existau mari qanse ca
o moliune de cenzuri impotriva Comisiei s[ treacX de
pragul celor doud treimi. Drept consecinld, Santer qi-a
"oni.itrs
colegii c5. mai bine demisioneazl decAt si
343
-1
Investitura qi moliunea de cenzurX impotriva Comisiei Santer
primeascd votul negativ al PE. Astfei, chiar dacX nu s-a
mai organizat o sesiune de vot pentru cenzurarea
Comisiei, in practic[, Comisia Santer a fost cenzuratd de
Parlamentul European.
Punctajele de coeziune ilustrate in tabelul 10.:l
sugereazi faptul ci au existat o serie de factori care au
influenlat modul in care membrii
pE
au votat pe
parcursul celor patru sesiuni de vot legate de Comisia
Santer. Grupurile politice au fost relativ unitare in cazul
tuturor celor patru sesiuni de vot, chiar dac5 au fost uqor.
mai pulin coezive in cazul acestora decAt in media
ceiorlalte sesiuni de vot pe parcursul celei de-a patrit
legislaturi (a se vedea capitolul
5).
CAteva reflectdri in
pres[ ale celui de-a] doilea vot de cenzurare a Comisiei
suslineau ci Parlamentul a fost divizat de la nord la sucl
intre membrii PE din statele nordice (qi predominant
protestante),
care erau mai ingrijorate din cauza
managementului defectuos qi al lipsei de transparenli la
nivelul UE, qi membrii PE din statele din sud (Ei
predominant catolice), care erau mai pulin ingrijorate din
caLrza managementului defectuos sau din ca:uza lipsei dc:
transparenll. Cu toate acestea, in cazul tuturor sesiunilot'
de vot, inclusiv in cazul votului de cenzlrrare a Comisici
din ianuarte tg9g, grupurile politice au fost in medie mai
unitare decAt delega{iile membriior
pE
din statelc
membre. Celilalt factor principal a constat in faptul cii
membrii PE care proveneau din partide aflate la
guvernare au suslinut in mod covArqitor Comisia in toater
cele patru sesiuni de vot chiar daci membrii
pE
din
partideie de opozilie au fost mai pulin unitare, tinzAnd sir
se divizeze previzibil in jurul
afilierii partinice.
Cu toate acestea, este imposibil ca, plecAnd de la
aceste punctaje de coeziune si distingem efectelcr
generate in mod independent de aceqti factori. De
exemplu, majoritatea partidelor nalionale aflate la
Sirnon Hix, Abdul G. Noury, G6tqI4 39]u"4
guvernare erau qi membre ale grupurilor politice pro-
bomisie. Prin urmare, in urm[toarea secliune, vom
recurge ia o metod.d statisticS. pentru a stabili factorii
"ur"
iifl.r"nleazh-comportamentul
la vot al membriior PE
in cazul
""iot
patru sesiuni de
'ot
iegate de Comisia
Santer.
1o.3. AnalizX: comportamentul
rnernbrilor
PE, in cazul investirii
Ei
cenzur[rii
Comisiei
1o.3.1.Variabile
Varianta depend.ent[ in cazu] acestei analize va fi decizia
ia vot luatX d.e un membm al PE (,,pentru" sau ,,impotriv[")z'
Pentru ca aceste decizii la vot s5' poati fi comparate, am
stabilit ca Vohrl
,,pntru"
Comisie al unui membni al PE s[
primeascd valoarea t (,,pentn-r" in- cazul primei qi celei de-a
io.,u sesiuni de rrot, qi "impotriva" in cazul celei de-a treia qi
celei de-a patra sesiuni de vot) qi valoarea o in cazul in care
membrul
pn
u votat ,,impotriva"
Comisiei
(,,impotriva" in
cazul primei qi qi celei de-a doua sesiuni de vot,
Ei
"pentru" in
cazul celei de-atreia qi celei de-a patra sesiuni de vot). Vom
calcula in mod r"purit comportamentul la Vot al membrilor
PE pentru fiecare din cele patr-r-r sesiuni de vot qi, mai apoi,
vom estima care sunt cele dou[. modele de comportament la
vot ai membrilor PE pentr-u toate cele patm sesiuni de vot in
ansamblu.
'Anr.sters abtinerile. PerrtIu a Vc|ifit'a rrivelttl dt'r'igurozitute'. lnt ittcl,us
.t tin..it.
qi am recltrs la metoda.Logil
(crr rolrrri
"pentru
- 2',"libltuert =
r si
"imnotrirA'
= o). [.'t"it"r.t. iir iost iderrticb cu, logit-ul binominal'
ili;"r#fr;:fit"t.r".'o"oii".i-birromir1ale
deoarece coeficienlii slnt uqor de
interpretat.
-T
-lrrvcslitur.lr.yi
rrro(itrrrclr
tlc t:r:rrzrrr.ji irrrpolrir,:t (lorrrisici
Slrrrlcr.
Folosim gapte
seturi de variabile
indepencrerto
rx,rrr.r,
r,erifica
argumentuJ
nostru
"onfo* euTop:ne
si
p.:ft;i;;
d" :ild":ffi?::llix
";.11;1i,,',t,
politicd
sau arta sunt principariiiactori
car.e starr r. rr;rz;r
politicii
la nivelui
pE.'
Aces't" i"ri"uilL
;;;;;-"jirr:r
s,i
investigdm
alti factori
.'"i"
care infl.err(r,;rz;i
comportamentul
ra vot al membrilor pE
in
"ur.,i'L,r,*t,,,
sesiuni de vot. in primul
1and,
p""1*
a calcura poziti'.iir.irr.
ideologice
ale membrilor pE,
;J;;g"-
la punctajele pt.rrtr
rr
prim
a di mensiune
obr,inute' prin u'pii"u;r'
;;,'#i
1,,,, 1,,,,
N'MINALE
in cazul tuturor voturiior
p.il
il;il;in,,r
1,,,
parcursul
celei de-a patra legislafuri. ptecAnd
a.to r"r,-,i1,,t,,t,,
prezentate
in capitolul
.9,_
u- procesat
punctajele pcnlr.rr
prima
dimensiune.ca
fiind poriiite
d" .a;;;'.-ou"ai1,,,,1,,,,
adoptate
de membrii
pE
(a,nipi"_rt6nga)
qi punct..jt,',
pentru
cea de-a doua dimensiun"
*
"nit
a' piJeiinq,,r,,
membrilor pE
in ceea ce priveqte
integrarea-"r.oo.,,,,i,
(Anti/
Pro trE).
pgniT
a surpind"
;."'i;fii
li,rl."' il Ji.' r,,,, r
median
al Comisiei
lgter
nozilionat h ;;t*';i""ti"n-',,t.,
politice
de la niverur
pE,
includ";;i;
variabild
care mxsoar.a
cat de departe se pozifion"ura
""Lembru
al
pE
de cent'trr
dimensiunii
dreapta-stAnga
(ixiemfsmul
d"
-
ir"opt,,
stdnga),
care se ia..,t"ure
.u nitra valoarea
absoluti ir
punctajului
fiecdrui membru
ar
pE
pentru prima
dimensiurr.
N.MINATA (unde
minus r este pozilia
;;;;l
ili'""pi,,-.",it
la stanga qi plus r este pozi$a
cea mai indepdrtati
lir
dreapta).
In al doilea rAnd, folosim
doui variabile
pentru :r
surprinde
efectul intereselor
strategice
"l"
-
i"r*ia"rr,.
nat-ionale
aflate la guvernare.
variabila
Flr/c grrn;;;"-eu
ia valoarea
r in iazul
în
.ur" p"*aU
nafional
al unrri
membru
al
pE
definea tuncfia_de';;*_*iliJ;*?nJ"a
",,,
vorba
de un guvern
cu un partid
,uri r,., guvern
de coaligre;, qi
valoarea
o in caz contrar.
variabila
ptvi"i""ir"itjrlii"u
ia valoarea
r dacd partidul
"ugo"ui
ul u.r..ri membru
al
pFl
s+6
face parte din coalifia aflatd al guvernare, dar care nu deline
funcfia d,e prim-ministru qi valoarea o, in caz contrar. Astfel,
u"".i" variabile surprind diferenla dintre a fi reprezentat in
Consiliui European care reuneqte qefii de glrvern qi
nominalizeaz[ preqedintele Comisiel', a fi membru secund a]
unui guvern qi a fi in opozilie
(caz in care punctajul alocat
unui membru al PE este o pentru ambelevariabiie).
Aqa cum iiustreaz[ tabelul 1o.4, componenla partidelor
aflate ia grwe.nare s-a modificat in mod considerabil intre
1994 qi i999 tre"And de la o majoritate de dreapta in
Consili'l European qi in Consiliu in cazul primelor do'i
sesiuni de vot la o majoritate de stAnga in cazul celei de-a
treia
Ei
celei de-a patra sesiuni de vot. Conform logicii
propuse de Lupia qi Strom
(r99S), pe m5surX ce Consiliul
E -,iop"un
a devenit din ce in ce mai dominat de partidele de
st6.nga, au crescut
Eansele
ca europarlamentarii de centru
stAnga din PE s[ voteze impotriva Comisiei intrucAt se
aEteptau in mod natural ca o nou[ Comisie sX fie mai
apropiati
preferintelor lor pentru o politic[ sau alta decAt
Cbmisia aCtuatd. intr-adev[r, chiar a;a s-a qi intAmplat' DupX
inl[turarea Comisiei Santer, aceasta a fost in]ocuiti in mai
1999 de o Comisie care era in mod considerabil mult mai de
stAnga, cu doisprezece politicieni de stAnga
Ei
op! politicieni
provenind de la partide de dreapta
(I{ix, zoo5:
4z).
^
in al treilea rAnd, pentru a surprinde interesele
partidelor nalionale
yizar.i
de dorinla de a ocupa anumite
hrnctii, includ.em o r.ariabilS. pentru a indica dac[ partidul
na$onal al membnrlui PE a fost reprezentat sau nu ]a niyelul
Comisiei Santer
(PNin Comisie).
l.t al patrulea rAnd, pentru a surprinde interesele
nalionale qipreferinlele la vot, foiosim o variabil[ continux
care mXsoard nivelul de transparen![ qi de complie al
gur-ernelor nalionale
(Tr. ansp ar en[a) . Recurgem la I ndicele
de Percepfie a Corupliei propus de Transparency
International
(IPC), unde niqte punctaje mai ridicate in cazul
347
indicelui IPC implicd un nivel mai ridicat ai transpare'{r,i
guvernamentale3.
Aceastx mxsurd este o alternativf pentr.rr
principaia
diviziune nafionalx in cazui ce]or doud sesiiuni <1.
vot de cenzurare a comisiei, unde stateie membre cu un ni't,l
mai ridicat al integritdfii guvernelor
au fost considerate a ll
fost mai mult pentru inlxturarea comisiei din cauza unrri
management defectuos qi din ca\zanepotismului.
In al cincilea rand, pentru a examina efecful aderxrii <.ir
mernbru la un grup politic european qi pentru a investigir
care sunt factorii care determin[ varialiile la vot ,i1,,
membrilor PE in cadrul fiecdrui grup poliiic, includem, lir
nivelui unuia din modelele cu datele^puse in comun, niEtt,
rariabile ficti1.e pentru fiecare gmp poiitic in parte. Membr.ii
neafi^liafi
(Na)
ay fost excluqi cafiind categoria de referinlir.
In al qaselea rAnd, pentru u urruliru factorii car.(,
determin5_variafiile
la vot ale membrilor
pE,
in cadrtri
fiecxrei delegalii de membri ai
pE
de la nivelul statel,r.
membre, includem, la nivelul celuilalt moder cu clate puse irr
comun, niqte variabile ficti'e pentru fiecare delegaqie rr
statelor membre.
in ultimul rAnd, din cauza faphrlui ci exist5 praguli
majoritare in cazul fiecirei sesiuni c1e r,'ot, includem variabik,
ficti'e la nivelul ambelor modele cu datele p,se in comlrn.
variabila pentru cea de-a patra sesiune de vot a fost exclusir
ca fiind categoria de referinlX.
10.9.2. Rezultate
_
Tabelul 1o.5 ilwtreazd rezultatele.
principaleler
descoperiri sunt dupi cum urmeazd: in primul
'.a.rd, preferinlele politice
de dreapta-stanga cleterminx
compor[amentul
la vot a] membrilor
pE
in cazul tuturor
Investitura
$i
moti,nea de cenzuri impotriva comisiei santer
I
A se vedea www.transparency.org
:+8
celor patru sesiuni de vot. Cu cAt un membru al PE a fost mai
de dreapta, cu atAt au fost mai mari qansele ca acesta sd
susfind Comisia Santer qi, astfel, sd acorde votul de incredere
pentru investitura atAt a lui Santer cAt qi a Comisiei in
ansamblul ei qi s[ r'oteze impotriva cenzuririi acesteia.
Aceast[ aliniere simpl[ pe axa dreapta-stAnga nu a fost
semnifi.catir,'d in cazul celei de-a doua sesiuni de vot (modelul
4).
Cu toate acestea, atAt in cazul celei de-a doua sesiuni de
vot de cenzlrrare a Comisiei cAt qi in cazul tuturor celorlaite
sesiuni de vot, a fost important cAt de extremX a fost
pozilionarea unui membn-r ai PE in cazul dimensiunii
dreapta-stAnga intrucAt se surprindea, astfel, distanla dintre
un membru al PE qi membml median al Comisiei' Aceste
preferinle de dreapta sau de stAnga se reg[sesc qi in cazul
ielor dou[ mode]e ale sesiunilot d." r'ot puse in comun. in
cazul modelului
5,
poziliile de dreapta-de stAnga sunt
surprinse de r,ariabilele fictive reprezentAnd grupui poiitic.
iar coeficienlii pentr-u aceste variabiie se potrivesc la fix cu
alinierea dreapta-stanga a grupurilor politice pe parcursul
celei de-a patra legislaturi. in cazul modelului 6, in cadrul
fiecdrei delegatii a statelor membre, membrii PE de stAnga
au votat, in general, impotriva Comisiei in timp ce cei de
centru qi de dreapta au susfinut, in general, Comisia.
in al doilea rAnd, atitudinile membrilor PE vizar,'i de
integrarea europeanX au contat, de asemenea, foarte mult.
Concret, cu cAt un membru a} PE era mai pro-european, cll
atAt erau mai mari qansele ca acesta si sus{ini Comisia qi
asta se aplicd in cazul fiecdrui grup politic european precum
qi in cazul fiecXrei delegalii de membri PE ai statelor
membre.
in al treilea rAnd, in general, membrii PE de la nivelul
partidelor nalionale aflate la guvernare erau mai predispuqi
s[ sus$nX Comisia Santer. Cu toate acestea, ce]e douX
variabile referitoare la calitatea de membm la guvernare nu
349
Investitura qi moliunea de cenzur5 impotriva Comisiei Santer
au fost semnificative in cazul primei sesiuni de vot dc
cenzurare a Comisiei.
in al patrulea rand, variabila referitoare la dorinla de a
ocupa o anumitd ftinctie, surprinzAnd dacX un membru al
pli
al unui partid naqional a fost reprezentat in Comisie, a fost
semnificativd in cazul celor dou5 sesiuni de vot de cenzurarc
a Comisiei, dar nu qi in caztrl celor douX sesiuni de vot dc
inr,'estitur5. Totrqi, acest lucru nu e deioc surprinzitor din
moment ce pe parcursul procesului de investiturd, Comisia
nu firsese incd stabilit5, in timp ce in cazui celor dou[ voturi
de cenzur5., partidele nafionale reprezentate la nivelul
Comisiei riscau sX fie inl5turate din executiv. De asemenea, la
nivelul fiec5rl-ri grup politic qi al fiecirei deiegafii nalionale,
existau mari qanse ca membrii PE ale ciror partide nafionalc
erau reprezentate in Comisie sd o sustind, lucru ilustrat in
modplul5 qi in modelul6.
In cele din urm5, existau
Sanse
mari ca membrii
pE
din
stateie membre cu guverne cu un nivel ridicat al
transparenlei se voteze pentru cenzurarea Comisiei in
ianuarie 1999 (modelul
+).
Cu toate acestea, aceqti membri ai
PE nu erau cu muit mai predispuqi si voteze pentm
cenzurarea Comisiei in februarie tggT (modelul
3).
Chiar
,si
astfel, existau mari qanse ca membrii PE din statele membrc
cu guverne cu un nivel mai ridicat al transparenlei sd voteze
impotriva alegerii lui Jacques Santer pentru preqedin$a
Comisiei qi irnpotrir,a investirii acesteia in ansamblul ei.
Astfel, inci de la incepuhri Comisiei Santer, membrii
ptr
din
statele cu
,,un
inalt grad al transparenlei" au fost mai pulin
de partea Comisiei. Acest lucru ar putea reflecta faphri ci
existau ingrijordri incd de la inceput fa!5 de modul mai pufin
clar qi destul de secretos in care Jacques Santer frrsese ales in
Consiliul European. De asemenea, aceasta poate reflecta
faptul cX cetilenii, partidele qi membrii PE din statele cu un
inalt nivel ai transparenlei (in special
l5rile
scandinave qi
350
Marea Britanie) sunt, in general, mai pulin in favoarea UE
decAt cet[lenii, partidele qi membrii PE din sudui Europei.
>g
(l):N
d6
!*
!N
=h
a:
():
tr
rd:
N:
ift;
o>
JJF
o:
d.
tr,
O.
14i
Q6
OJ:
>!
!l
bo ';
d,,
:i
CJU
-.
c)i-
.CJ
I
t{:
d-
.i
i
i.l
,,n I
(i:
F:
s L
d
,
Ft
rrr C
fJ\O a
I
:5
;5sE:r-4e6E"P2,sg
6 n ri ra !t |,i,i a 2 4 r,. h
351
^
Tabelul ro.5. Factori care au influentat procesul de vot in r.;rz'l
Comisiei Santer
r.'l:l I
()lrll-
:/
/l
/.lr
*
"
,ll r)
Jll-
'.
.9:'l
x)'""
''
/l
'1.1"*
lt'/I
( ),t'ltr
i( r)
Conshnti -o.383
3.2oo*" -2.749"* 6.026***
3.553*""
-()
(o
S.of
(r:,
-( ).(
_
t'.
("
') '),,
--(rr
(o.ss) (s.oo) (z.sr) (z.oo)
@.qz)
Drcapta-
stAnga
NOMDr)
5.919*** z.B7/+*
3.169"** o.132 -2.34f'
(s.so)
G.z6)
(s.rs) (o.+z) (s.16)
Fxtremismul
dreapta-
st6nsa
2.o96 -2.983"" -3.408** -1.554""
o.586
(o.q6) (z.n) (z.zB) (z.os) (o.z+)
Anti/Prc-IlE
OroMDz)
2.836*** 2.35$x-x*
3.66o""* 1.482**n 7.78r""
G.6r)
(z.tz)
0.ss) G.z+)
(s.BB)
PNlaguver-
narePM
4.Bgo"*" o.B8o** -o.737 o.974*" 1.994<-xt'
(6.a6) (z.ao) (t.+z)
@.zq) (rr..sa)
PNlaguver-
ruuesecrurd
r.732n'-n 1.28o-i* -o.389
o.566 t.t76'u* 1'4<)t
ls,
o.u8.
(s.os) (r.q6) (o.6s)
0.q4)
(a.qq)
PNin
Comisie
-o.213
o.z5B t.\62x+ 1.oo9*** o.67s***
(o.ar') (o.zz) (z.Bs)
G.z:)
(s.BB) g
-o.(
Transparen{i -o.38o"" -o.zo8* o.56C-l***
o.gl*** o.813***
(z.zz)
Ir.zc) (+.+o)
{8.qq) (B.zo')
V
-6262
@.m)
-5.745
(c.n')
EUL
PSE
-2.962
(g.aB)
ARE
-2.45r
G.zs)
cto
JJJ
Simon Hix, Abdul G. Nou Roland
Variabile
fictive
n'lbritoarela
statele
rnembre
Nu
Nofd: Variabila dependentX: vot pentru Comisie
("pentlu" in
cazul sesiunilor de vot r qi z, ,,impotrivd"
in cazul sesiunilor de Yot
3
Si +).
in cazul modelului 4,
variabila T,uxembourgului a fo-st redusi
p"nir., cX prognozeaz5 perfect succesul, iar cea a Greciei, la fel, din
ia.rza colin"uiitilii. |n cazul modeielor 5 $i
6, r'ariabilele fictive
pentru prima, u do.ru qi a treia sesiune de vot sunt incluse, dar nu
'sunt
raiortate
(cea de:a patra sesiune de vot este considerati a fi
categoria de referinti). |n caz.l rnodelului 5,
membrii PE neafiliali
(NAi sunt categorii de referinlX. Statisticile-t in paranteze. Metoda:
.egrlsia Logit. "Semnificativ
la to%u; ""semnificativ
la
5o/o;
*"*semnificat
iv Ia t9o.
Investitura qi moliunea de cenzurd impotriva Comisiei Santer
Lo.4. Concluzii: politica guvernare-
opozitie ajunge la nivelul Parlamentului
European
Cazul investiturii qi cenzur[rii Comisiei Santr,r,
ilustreazX modul in care principaiele argumente qi
descoperiri fhcute pe parcursul acestei c[r{i se aplici in
contextul controlului exercitat de Parlamentul Europcrnn
asupra executivului UE. Acest caz pune de asemenea irr
er,'iden!5 faptul ci membrii PE au icelaqi comportamcrri
qi atunci cAnd mizele puse in joc
sunt importante qi
atunci cAnd acestea sunt relatir, nesemnificative, luct.rr
care se intAmpld mai mereu in politica legislativ[ de zi t,rr
zi. In ciuda poziliilor coezive adoptate de cAteva tir.i,
grupurile politice europene au fost actorii dominanti irr
procesul de constituire qi de inldturare a Comisiei Santcr.,
iar luptele intre aceste grupuri s-au purtat predominanl
in jurul
dimensiunii dreapta-stAnga a politicii.
O coalilie de partide europene de centru-dreapta l-ir
suslinut pe Santer pentru preqedinlia Comisiei, sprijinitri
de cAliva membri ai PE de la nivelul partidelor nalionalr.
aflate la guvernare care il suslinuserd pe Santer in cadnrl
Consiliului European. Prin urmare, odati ce s-a reunit <r
echipd de comisari, ampld din punct de r.'edere ideologir,,
coalilia pro-Comisie a fost extinsd pentru a ie includc
urmdtoarele dou[ partide situate la stAnga coalilici
iniliale: liberali qi, respectiv, socialiqti. Aceasti coalilie ir
fost uniti in cazul celor doui moliuni de cenzurX. Mai
apoi, cAnd socialiqtii qi liberalii au decis s[ renunte ]a
Santer aEteptAndu-se in parte ca noua Comisie sd st:
situeze mai aproape de preferinlele lor politice, Comisia a
1
I
demisionat inainte sX se mai poat[ organiza o a treia
sesiune d,e vot pentru adoptarea moliunii de cenzur6.
Demisia lui Santer, in fala presiunii exercitate de
Parlamentul European, a avut implicalii semnificative
pentru relalia dintre Comisie qi PE (de exemplu, Topan,
2oo2). Urm[toarea Comisie, condusl de Romano Prodi,
a fost in mod considerabil mai respectuoasd fa![ de
Parlament. in plus, incurajat de noua sa putere asupra
executi'urrlui UE, Parlamentul s-a afirmat din nou atunci
cAnd Barroso a fost forlat s5. retrag[ echipa de comisari in
octombrie 2oo4 inainte ca Parlamentul s[ poat[ rrota
respingerea acestora.
-
Din perspectivi mult mai generall, luptele la,nivelul
pE
in cazul Cbmisiei Santer pot fi percepute ca indicii ale
existenlei politicii de guvernare-opozilie in cadrul PE'
Pentru prima dat[, o coalilie de grupuri politice aflate
"la
grt"rtut"" care erau reprezentate in Comisie, a suslinut
Lomisia impotriva unui grup de partide mai mici
"de
opozilie", siluate in principal la stAnga socialiqtilor' Cu
toate acestea, in ciuda faptului cd este vorba de cel mai
mare grup in cadrul celei de-a patra legislaturi, socialiqtii
r-ur, rl-lit intotdeauna membrii de mAna a doua la
nivelul unei Comisii conduse de un creqtin-democrat' Nu
este surprinzdtor faptul cd a fost mai curAnd grupul
socialist
Ei
nu PPE cel care qi-a retras pAn[ la urmX
suslinerea
Politica de tipui guvernare-opozilie a continuat, mat
apoi, qi pe parcursul Comisiilor Prodi qi Barrosq' C'"'
Comisia
-
prodi
dominati de politicieni de stAnga,
sociaiiqtii s-au comportat pe parcursul celei de-a patra
legislaiuri ca un partid de guvernare minoritar suslinAnd
practic toate iniliativele Comisiei. De cealalti parte a
ipectrului politic, PPE-u1, cel mai mare grup politic pe
pircursul celei de-a cincea legislaturi, qi care a fost
hominat de UCD germanS'
(care nu avea niciun comisar),
Investitura
$i
moliunea de cenzurX impotriva Comisiei Santer
s-a comportat ca principalul partid politic de opozitir,,
Drept consecinld, spre deosebire de Comisia Santer, cal.t,
a fost sus{inut5 de o coalilie "supradimensionalX',
irr
Parlament, perioada Comisiei
prodi
a fost una il
,,guvernirii scindate": cu o Comisie dominat[ de centlrr
stAnga fald in fali cu un PE dominat de centru dreapta.
Uiterior, situalia s-a inversat din nou in cazrrl
Comisiei Barroso cAnd sistemul a fost in mod clar unul al
unei
,,guvern5.ri unite". De aceastX datd, exista o
majoritate simpl[ de centru-dreapta atAt ia nive]r_rl
Comisiei cAt qi la nivelul PE. Spre deosebire de perioaclu
Comisiei Santer, majoritatea grupuiui socialist se opunoil
acum Comisiei qi, printr-o acliune firX precedent, chiar.:r
incercat sX impiedice PE si aprobe programul de lucru al
Comisiei in ianuarie 2oo5.
Odat5 cu aparilia politicii de tip guvernare-opozilic,
partidele de la nivelul Parlamentului Europea.r au irr
sfArqit un nou stimulent de a-qi folosi forlir
organizalionali in sensul influentirii agendei legislativt,
iniliate de Comisie.
tt. Directiva
privind. ofertele
publice
de curnp[rare
Dacd studiul de caz din capitolul anterior aborda
tema competenlelor Parlamentului European in ce"ea ce
priveqte côntroiul politic asupra activit[lii executir.ului
Ûp,,
acest capitol se va axa pe tema competenlei
legislative a PE. ln acest sens, ne ax5m pe Directiva
prir.ind ofertele publice de cumpirare, care este unul din
actele legislative cele mai importante care au trecut prin
PE37. Unul din motivele care a atras atenlia publici
asupra acestui act legislatiY a fost egalitatea de Voturi in
cadiul celei de-a treia lecturi in Parlament in iulie 2001,
ceea- ce a insemnat c5. incercarea de a aproba acest act
iegislativ a equat intr-o primx instant[. Chiar qi fhrX acest
incident neobiEnuit, directiva a reprezentat un act
legislativ fundamental intrucAt scopul acesteia a fost
u"-"iu d.e a stabiii norme comunitare comune in ceea ce
priveqte reglementarea drepturilor actionarilor qi mhstiri
de prbteclie in cazul ofertelor publice de cump[rare.
Prin
,..*ar", acest proiect legislativ a pus in evidenta una din
difereniele centrale existente intre modelul capitalist
,,anglo-saxon"
qi modelul capitalist renan.
Pentru a verifica argumentul nostru in ceea ce
priveqte cazul pe care il supunem studiului, am organizat
acest'capitol dup[ cum urmeaz[: secliunea_11.1
prezintS.
.,r ,".r.i istoric al Directivei privind ofertele pubtrice de
:- De exernolu. Lexus Nexus pune la dispozilie zz7 artic_olc din publicatii
i;;--i;;i[';u'""'i;;
i"i"i*ii" Directiva uE prir;i'd oferlcte publice de
cuirperare
(cdutarea s-a fdcut in zB iunie zoo5)'
ss6
357
| )ircr'lir;l
l)r'i\
ilr(l olr.r.lt,lr.lrrrlrlir.r.rlr.r.rrrrrl,rr.rrr.r.
cumpairat'o (lo.lil
or.igirrilc
ci
l)r.i1
:lltii
.7o
l)illlit In
adoptarea
ei intr-un
finar in ap'ir,., 2oo4. sccIirrrrr.ir
rr.l
prezint',
mai apoi, cAteva din clorrezile
cles"rijni,],.
,,,,,,,,
ilustreazi
modul in care
-"*rrrt
pE
au votzrt i. r.irzrrr
a
trei sesiuni de vot cheie legate ae acest act legisiirtir,,rt
descoperi
rile fbcute
d. .".".ier'.
r.r".it"";;l;,i;;,
;i;;,, ;i,
Directivei
de cdtre
parlamentul
buropean.
In sct,[irrrrr,ir
11'3, recurgem
la o analizd
statisticd pentru
o ,."a,,1, ,,,,,.,,
este comportamentur
ra vot ar membr'or pE
in r.irzrrr
acestor trei sesiuni
de vot. secliunea
rr.4 cuprincle st,rrr.rr,
concluzii
referitoare
la tema uUf.auta.
exîstente,
cd-partidele
politice
",rrop"n.
qi preferin[ck,
rlr
stAnga sau de dreapta
au a*rt
"
dfr;;;iaf."*riii.,,,,i,,
asupra comportamentului
la vot al membrif..
i;ii
lx, parcursul
procesului
de dezbatere
in
parlament
ir
Directive.i.despre
care vorbim.
Atunci cAnd irr-,o"'",,,,r
mize politice
importante,
membrii
pE
din unul sau rr.rril
state membre
s-ar putea
s5 voteze
mai cura'd in ,irzrr
afilierii
nalionale
aecat in baza uiiri".ii partinice
atunr.i irr
una sau doud sesiuni.de
_vot
organizate
p"rt.,
,1i,,,.,,,,
unui act legislatir'.
Toli ceilarii
m?muri
ai
pE
vor vot. irr
baza afilierii partinic",
iu.
";"l;;;bri
ai
pE
care se arrirr
de la aceastd
afiliere
in
"ur.rt-,ritr
sesiuni d.e vot
'.r,
susline poziliile
partidelor
lor europene
in toate celer.rt.
sesi,ni
de
'ot
pentru
respectir,'i
act ;;;-i.;'"t,,.i,,
urmare,- in general,
comportlmentur
p"iit*
ii^
."l.,itut.
t .,
unei politici
comunitare
ra nivelur
pE
sunt determinatt,
mai mult de pozitiile
adoptate
a"
lurtia"l"
"Jop;;"
ii
a.,
preferinlele
de dreapta
siu de stdrlga
decat de interesert,
nalionale.
T
t
r.1,.1. Scurt istoric al Directivei privind
ofertele publice de curnpirare
Comisia a propus
,,cea
de-a treisprezecea Directiv[ a
PE qi a Consiliului privind dreptul societdlilor
comerciale referitor la ofertele publice de cumpdrare" la
7
februarie r996ss. Aceasta a fost ultima dintr-o serie de
incercdri de a armoniza reglement[rile privind ofertele
publice de cumpXrare la nivelul statelor membre (cfm.
Berglof qi Burkart, zoo3). EquAnd in a asigura suslinerea
unei directive la inceputul anilor
'7o,
Comisia a mai
fdcut o incercare in r9B9 cafazd integrantd a procesului
de stabilire a pielei unice. Cu toate acestea, s-a renunlat
la aceastd incercare dupd trei ani de negocieri in
Consiliu. Guvernui german s-a opus ferm oricirei
incercXri de a impune niqte standarde comune pentru
intreaga Europ[, ceea ce ar fi schimbat in mod inevitabil
practicile germane prin introducerea, de exemplu, a
principiuiui
,,o
acliune pentru un vot". Totuqi, Comisia a
anunlat in cadrul Consiliului European de la Essen din
decembrie tgg4 cd, va incerca din nou, suslinAnd c[ era
esenlial s[ se adopte o serie de reglement5ri comune
pentru a garanta securitatea din punct de vedere iegal qi
pentru a promova fuziunile qi achiziliile in cadrul pielei
unice.
Propunerea din 1996 era mai pulin ambi{ioasX decAt
cele fdcute anterior de Comisie intrucAt nu-qi mai
propunea armonizarea depiind a reglement[ri]or
nalionale privind ofertele publice de cumpdrare. in
schimb, statelor membre li se cerea s[ se asigure cX
propriile reglementdri referitoare ia ofertele publice de
cumpdrare erau conforme cu urmhtoarele cinci principii
358
3s
Codul de referinli al procedurii: CODlrgg5log4t.
359
I)irr:r'lir';t
1rr.ivirrrl olt.r.lt.lr,
;rrrlrlir.r,{l(.(,urrrlrirr.;rlt
generale:
(r),
tutr_rrol
ai:!iorr:rr.ilor.
li s() irl)lioir
un
tlatlyqnt
egal; (z)
pe'soanero.
cii.o.a ri st, ircrr.t,st,irzii
,
ofertd
de cumpd.ar"
li r" p"r-it"
,x oibi-rr,'airp,,riti,.
timpul qi infoimaliile
.r"""'ru."
pentru
a ruar o crecizit,
suficient
de bine fondatd
i"
"""u
ce priverste
ofert. <1.
3"pnaru1e;
(s)
comitetul
director
ar societitii
in carrzr.i
trebuie
sx actione
ze in i"t"....,i".;i#tt
i;tl,li'o-
0,,,,
ei qi sd aibd in vedere
i"t"r"G.
aclionarilor;
(4)
estc
interzisd
crearea.dg
niete
r.u"a"rouse
in cazul vaiorir.r.
mobiliare
ale societdfii
ii,
"u"rq
qi (s)
,".*eiif"ivizart,
nu trebuie
sb ti se pund
ot;[u.;;l;
i" ;;;i;;r*ar..:,
activitilii
lor pentru
o perioadd
mai lurrg;
;;a, ,,,,,,
necesard pentru
prezentarea
ofertei
d" ;;_;;;r"
ir
acliunilor
ei' De.asemenea,
Lrna drn prevederile
cheie irr
stil pur
britanic
,
a fost'
""u-
i"r"iit"";;"-il
]ro..,,
neutralitdlii,,,
conform
cireia societ[lilor
nu ]i se
'lr
permite
sd ia mdsuri.de
prote4ie
impotriva
ofertei
crr.
cumpdrare
odatd
ce
.ricitatja
u
-iort
deja lansatd
fdrd .
obline
acordul
specific
Jil
;;;"a aclionarilor
de ir
intreprinde
aceastl
acliune.
r*'
La primirea
proiectului
legislativ, pE
I_a trimis
Comisiei
sale nentru
Afaceri
Int'erne qi
piald
Comund.
Nicole
Fontairie,
o conser\:atoare
francezi
membrd
a
grupului ppE,
,gi-a_cdqtigut
Jr"pt.,t
a;-; ri'."J".t".
pentru
acest act legislitir..
i" mai 7gg7,
comisia
parlamentard
a aproba"t
up.oup"
in unanimitate
({Hrd
un
vot) principalele
elemente
'p."r""t"
in propunerea
Comisiei,
iar in iunie
lgp;,--it"n.,t parlamentului
European
a aorobat
Raporrul poniuin"
Ia prima
lecturd.
Cu toate
u."!t"u,
.
np ; p.;;;';ouizeci
qi doud de
amendamente'
Majoritatea
u"i.io.u
erau mai curand
de
naturd
tehnicd
decAt
d;
-
,s.,brturr,te
-*îiirqi,
amendamentele
de substanld
au consolidat
protectia
aclionarilor
minoritari
in
"u'^t*.,n"i
oferte p,ruti."'Il
cumpirare.
Acestea
p.".'"d"uii
.elûtun.i
cand consiliul
36o
Sirnon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland
director al societllii aclioneaz[ in interesul acesteia,
acest fapt include protejarea locurilor de muncS qi
impune fond.ucerii sccietS.lii s[ se consulte cu angajalii
inalinte de a-qi prezenta pozilia in legS.turi cu o ofert[ de
cump[rare.
Comisia a acceptat majoritatea acestor
amendamente. Mai apoi, in iunie 2ooo, Consiliul a ajuns
la o
,,pozilie
cor.unlt' in ceea ce priveqte actul iegislativ
prin irnanimitate intre guvernele UE. Aceast[ pozilie
iomund a inclus treisprezece amendamente
propuse de
PE, incluzAnd aici mare parte din cele de substanld'
P5,rea, astfel, posibild, o inlelegere de compromis intre
PE qi Consiliu.
Cu toate acestea, nu a fost sd fie aqa. in prirnul rAnci,
la sfArEitui anului 2ooo, industria german[ a inceptlt sX-
qi expiime ingrijoririle in leg[tur[ cu aceastd oiiectivi.
b"pe preluarea agresir'b la inceputul anului zooo a
Mannesmann de cXtre Vodafone, compania de
telecomunicalii britanic[, ar] apdrut ingrijor[ri in
Germania legate de faptul cd firma Voiksrvagen era o
!int[
posibilX pentru o oferti de preluare ostil[ fXcutfi de
; firmi american[ de autoturisme
Ei
c[ norma
neutralit[lii ar fi ingreunat intreprinderea de acliuni de
c5.tre guvernul german
Ei
de cxtre Volkswagen impotriva
unei isemenea oferte. Cancelarul german, Gerhard
Schroder, era un fost membru ai consiliului de
supraveghere al Volkswagen qi a menlinut legXturi
p.irottul" apropiate cu conducerea societdlii' Drept
urmare, guvernul german a inceput s[ se opuni regulii
de neutrilitate din proiectul legislativ, in ciuda faptuiui
c[ sustinuse aceasti normd in Ccnsiliu mai devreme in
acelaqi an.
in al doilea rAnd, dup[ alegerile pentru PE' din iunre
1999
Si
alegerea iui Fontaine in funclia de preqedint[ a
PE, Klaus-Heiner
Lehne, un creqtin democrat german
36r
I )ir.t,r'livlr
1rrivirrrI olr,r.ltlt.
Irrrlrlir.r, rlr. ,.rrnrlr;rr.;rrr.
din grupul pl)1,1,
a tlcvc:nit
notrl
r egislativ
crri11
aacl jh:;;
;;;i
j
tii,,l.,,];
i,,l:l
I
j,l
i ;T
;;
l, i ;; i de opozilie
german,
Lehne'a-tost
sensibir
ra r.izirrrrir. guvernului
german
Ei
ale inau.tri"i
g..;";;
q.i.,,,i,,,.,,1,,,t
sd mobilizeze
sus!inl.""
r"'r*"ryi
n?qi""T"n
ri,t,li'1,,,,,
r,,,, a limita posib'eie
;fd'ui""'tiu"*rizdrii
ca'z,rr,
rrt. directivd.
^Conform
l;j"'i"'iiskog
(zooz:
3o8): ,,trr practicd'
raportorur
a det"nit purtatorur
cre crr'arrr
;rr VW,
al BASF si ai altori:ilo"ri,
;;;_.uu
.p'.,.,,r *,n evite
cu orice
i:"!:u."i;."_";;;ge
pe
mAini striinc
l.lrr cum^se
intAmplase_
in cazul
tvtunr"r_ann,,.
In cadrul
,
celei
_
de_a
;;;
r""ir.l
u proici:trrtrri
legislativ
in
pE
din d".e,ifriiiTouo,
Lehne
i re.qir s;i convingi parlamen-tul
sd uJ*g"
noi amendanrt,rrlr,
menite
sd .oT:tld,"r"
i1"$";" ;;;;aJi.i,z.,.,,
s(, confruntau
cu riscul
une'i
#".t".ostile
de cumpi_rlirr.r,.
Mai precis,
membrii pn-
ariîrr.1r,r,,t
un amendanr.rr
referitor
la re.gula
"*,.Jii"tii
care
ar fi pelnris
societdtilor
si ii
-a.u.i
-d*-';-J".rj;'
o"''o#ox.l,, .t,, acceptare
a ofertei
-dugh
ma.L.it"
ar fi fost aprobirlr,
preliminar
in
_cadrul
.,*i*,'uaundri
geneial"
ir aclionar'or.
cu alte.cuvint",
u."rt fapt
ar fi inlocuit
rrriri curand
practica
britanice
-c,i-iiu"ti.a
germand
qi
,' rnvers (Bergkrcif
and Burkrr*t,'"oo
g:
rB7).
parrame'lrrr
a adoptat,
de asemerrea,
o serie
de amendamente
pent'rr
a promova
drepturile
angajalilor
ia accesul
la inf#m:r1ii
legate
de efectele
un"i
-ot".i"
d'" cumpdrale
care .sa
j*;}ruj.r.,
prin
urmare,
orice
acliune
de prelualt,
Conform
orocedurii
de codecizie,
diferenta
dintrc textete
aprobai"
g"
C;lr;;;;
o:
pE
ra cea de_a dou:r lecturd
utt d,',, la organizu.";
;";itetului
de concilierer,,
care
era format
din cincisp."r"""
membri
"i-i;i
,si
cincisprezece
adiuncfi
ai ."t:";;;;n!ilor
permanenli
ai stateror
membrl
ra' erux;r"..
'o"pa
cdteva
runi
dc
362
negocieri, comitetul de conciliere a ajuns in cele din
,-,rr.rd la un acord in iunie 2oo1 printr-un compromis
intre poziliile adoptate de consiliu
qi de PE in prir,'inla a
6ou5
^
chestiuni i[mase nesolulionate:
m[suri]e de
proteclie qi drepturile angajalilor de a avea acces la
informalii.
ecoidul de conciliere trebuia, totuqi, s[ fie aprobat
de Consiliu
qi de PE in cadrul unei a treia lecturi printr-
""
vot
,,direct"
simplu. Votul in Pariament a fost
programat pentru ot-etoutea sesiune plenar[, in iulie
,oo"r. Cu tiei s[pt[mAni inainte de sesiunea
plenar[,
guvernul g".rnu.r qi Klaus-Heiner
Lehne au reaclionat
i*poirl"u?cordului
de compromis. CAnd a luat cuvAntul
in
^Parlament
in cadrul celei de-a treia lecturi, Lehne a
suslinut c[ amend"amentul
p,rin care comitetul director
al societ5.lii care face obiectul unei oferte de preiuare s5.
," uu1i"a de la luarea de mSsuri de proteclie pan6 cand
nu sunt consultali aclionarii,
putea fi
justificat
^doar
in
cazul in care ar fi aplicate
"aceleaqi condilii" in toate
statele membre: cu alte cuvinte, este vorba de o
"t-t"i""re
deplind a reglementS'rilor
nationale privind
oiertele publice de cumpirare' Lehne
Ei
guvernul
german au suslinut ideea c[ f[rd o armonizare
deplin6'
iirmele germane se aflau intr-un deza'antaj nedrept.
AceastS. directiv[ va impiedica firmele germane cale se
confruntS. cu o oferte ostile de preluare si atrag[ capital
nou, s[ fac5. noi achizilii sau s[ vAndi active fXrX o
aprobare
preliminard a actionarilor,
dar va permite ca
girvernul s[ de$n[ actiuni nominale
qi existenla unor
3t"pio.l multipie de vot, care erau aspecte ilegale in
Geimania, dar nu qi in Franla sau in
![rile
scandinave'
Aceasta a fost b mutare importantd
qi f[r[ precedent
a guvernului german intrucAt niciodatd inainte de
u""?rtu nu s_a
"intamplat
ca, la mijlocul procesului de
adoptare a unui act legislativ, un stat membru si se
Simon Hix, Abdul G. ,
G6rard Roland
g6s
I)ir.t.r.Iir,;r1rr.iI.irrrIoIr.r.Ir.Ir.IrrrIrIilr.rIr.r,rrIrI;r;rr.:rlr.
intoa.cai
irnpotriva
il ..(ril
cro s.s(ir)ts.
il,t(.r.ior.,r
consiliu
qi,
mai apoi, si r"ot itir"re
for.{elc
.stlirl irrr,;rt
,.ir1 afecteze
rezultatdle'""ror"i'ii""r
r"
"lr.i"i'l,ri
rr*;rl,
schrcider
nu s-a risut
d;;*;u,
i.r rulu criticir.r.
,r.irrrrrr, de la celerarte
state
nremur"lii"
ra comisic,
i.iqii,,,l
,, campanie
intensivd
de lobbf
in rAndul
memb'il'r,
l,l,i germani
qi
al artor
",,.opu.ru-entari,
beneficiirrtr
rrn
cooperarea
implicitd
a coirdu.erii
.r"qiil";;;;r.irIi,rr
germani
aflali in opozi{ie
*"#T:T?T,,"
foit un balotaj
la
4
iulie 2oo1:
cu z7;j rtr
?,
d
", "
{ri
*;r
ff i,:ii"j
;::lHl;.
?r' ;,'#ffI'
i;l
; ; ll
:ff.r"Ttatd
de
pE
impiedi;;"_;;,
".,r"l,
a" .,i,i,,,,,r
Dupd
eqecul
directivei,
Comisia
Europeand
a
'rr.rrl
un inalt g.up.
de-
"*p".1i"'i"
q."pt.il--;Liiiqit,,,
comerciale
condus
d"
g
p.of*o.
de drept,
olanrit,zrrl
{i-.al
Winters,
cu scopul
d";.;;;ina
obiecliile
adust,rt.
cer care s-au
oDus
aprob'rii
directi'ei
qi J"
"-r:-l,i
,,,, solulii'
in baza'
n"pb.t"r"i,^d"*i.r"
a iniliat
un ,()' proiect
de directi'dln
""t"-rr.i"
2,,,,2ss. propuner..rr
;r inclus
o noud
,,normd
d"
";;;;;are
a restricliilor,,.i*t,
urmdrea
sd fac'iter"
r"o..""i
ri"i.or"rt"
o.tir" in 1.1rr
multiplelor
drepturi
d"
-;;i'asigurAnd
faptul
r,ii
achizi{ionarea
urg"1,r"..
.nI,o.i,ur"
este
suficierrrrir
pentru
o preluare
j"::a ating"."a
unui acord in Consilirr
se dovedea
a fi inca
dificir
JEl"Jirat.
Gu'ernul
ge'nrirrr
a insistat
cd toate-
mecanism.i""a.
proteclie,
incrrrsi'
drepturi
multiole
.d"
lrt_
".-i*b"i
fie excluse
compl<,t,
fie permise
in mod
"*pii"ii'd;
,*
ci schrcid*.
r-u. ri
g.is*;i ;'T#r?u
TJ#i""tJ:li:: sustinutS
dc gu'ernur
;rit""i.,
cdzAnd
de acord sir sustind
eforturire
britanice'i"'"l,"rua
pre'ederire
unrri
alt proiect legislativ Directiva privind munca
lemporard (Guerrera qi Jennen, zoo3). De cealaltd
parte, guvernul Franlei qi guvernele
![rilor
scandinave
au refuzat si accepte orice norme care le-ar fi privat
societ[lile de multiplele dreptrrri de vot.
in cele din urmd, in noiembrie zoo3, Consiliul a
ajuns la o solulie de compromis. in baza acestui
compromis, fiecare stat membru ar fi liber sh decidi
dacd sd aplice articolul referitor la neutralitate qi/sau
norma de neutralizare a restricliilor. Cu alte cuvinte,
aceasta a f[cut ca toate prevederile nalionale existente
referitoare la proteclie sX rXmAni in vigoare. Frits
Bolkestein, comisarul liberal olandez responsabil cu
directiva, s-a infuriat atAt de tare din cauza acestei
solulii de compromis incAt a ameninlat cu retragerea
directivei, dar nu a putut obline suslinerea din partea
colegilor din Comisie pentru o asemenea acliune4o.
Parlamentul European a aprobat, mai apoi, noua
directivd in 16 decembrie 2oo3, iar Consiliul a adoptat
actul iegislativ final in zz decembrie zoo3.
ro
Exact in aceeaqi perioadd, Comisia se pregitea s[ adreseze Cur[ii Europene
de Justilie un recurs impotriva Consiliului pentru incllcarea Pactului de
Stabilitaie qi Creqtere. Acesta a tbst motivul
_pentm
care mulli dintre
comisari aufost ri:ticert{i atunci cAnd a fost vorba de a inilia un-al doilea
mare conflict inter-instiiulional prin retragerea acestui proiect legislativ,
lucru care s-ar fi lntAmplat pentru prima datd in istoria UE.
:e
Codul de referin{d
COD/zooz/oz4o
s6+
l
36s
Directiva privind ofertele publice de cumplrare
11.2. Explicalii referitoare la
comportarnentul la vot al rnembrilor PE in
cazul Directivei privind ofertele publice de
cumpirare: nafionalitatea sau partidul?
Tabelul rr.r prezintd rezultatele in cazul a trei sesiuni
de vot cheie legate de Directiva privind ofertele pubiice de
cumpdrare. Prima sesiune de vot s-a organizat in jurul
unui amendament propus de Raportul Lehne in cadrul
celei de-a doua lecturi a proiectului legislativ in
Parlament, in 13 decembrie 2ooo. Nu a fost niciun vot
prin apel nominal in cazul amendamentului propus de
Lehne in ceea ce priveqte norma neutralitdlii. Totuqi, a
existat un vot prin apel nominal in cazul amendamentului
6 din Raportul Lehne care fdcea referire la definirea
,,controlului" exercitat asupra unei societili. Acest
amendament propunea ca un actionar care deline
3o
la
sutX sau mai mult din acliuni sX poatd exercita controlul
asupra societilii cu condi{ia ca un alt aclionar si de{in[
5
la sut[ sau mai mult din acliuni. in practic[, acest
amendament ar fi impus o nou[ normX armonizat[ care
ar fi stabilit o putere de blocaj a aclionarilor minoritari la
nivelul tuturor statelor membre, qi, astfei, ar fi descurajat
ofertele ostile de cumpirare (Bergklof qi Burkhart, 2oob).
Amendamentul a fost suslinut de o majoritate a
membrilor PE care au participat Ia aceast[ sesiune de vot,
insX numdrul celor care au rrotat
,,pentru" nu a atins
pragul
,,majorit5lii absolute" (de
3r4
din toli cei 626 de
membri ai PE), care se cere in cazul amendamentelor
care trebuie aprobate in cadrul celei de-a doua lecturi a
procedurii de codecizie. Prin urmare, chiar dac[ acest
amendament nu a fost aprobat, aspectele aflate in joc
in
cadrul acestui vot prin apel nominal sunt o buni estimare
366
Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Ro1and
a principalelor diferenle de la nivelul PE in cazul celei de-
a doua lecturi.
Tabelul 11.1. Trei sesiuni de vot cheie in cazui
Directivei privind ofertele publice de cumpdrare
Sesiunea de vot r Sesiunea de vot z Sesiunea de vot
3
Data rq decembrie zooo a iulie zoot r6 decembrie zooq
Tema Amendament privind
drepturile actionarilor
minoritari (a doua
lecturl)
Aprobarea actului
legislativ
(a treia lecturd)
Aprobarea actului
legislativ
(o noud prirnd
lecturi)
Pentrlr 311
z/J
ADF
lmnotriv ztg 242 227
Abtinere B 22 7
Total 538 568 s53
Rezultat Nu a fost adoptat" Nu a fost adoptat Adoptat
*
mentele I actele leeislative n cadrul celei cle-a legis
doua lecturi a procedurii de codecizie impun o majoritate absolrrtir a
membrilor PE pentru a fi aprobate:
3r4
din cei 626 membrii PE.
Cea de-a doua sesiune de vot in cadrul celei de-a treia
lecturi in Parlament in
4
iuiie 2oo1 s-a organizat pentru
aprobarea acordului la nivelul comitetului de conciliere
qi, in cele din urm5., pentru intrarea in vigoare a
directivei. Aqa cum am discutat, aceasti sesiune de vot a
fost un balotaj, ceea ce a insemnat ci directiva nu a fost
aprobate de PE. Cea de-a treia sesiune de vot a fost cea
organizat[ in 16 decembrie 2oo3, in cadru] primei lecturi
a directivei propuse din nou PE pentru aprobarea
acordului in Consiliu qi pentru trecerea in vigoare a
actului legislativ revizuit. Cu alte cuvinte, prin acest vot,
Directiva privind ofertele publice de cur.rpXrare a trecut de
PE.
Tabelul tr.z prezint[ categoriile de comportament la vot
al membrilor PE in cazul celor trei sesiuni de vot in funclie de
367
I )ir.r'r'I
ir,;r
1rr.ilirrrI oIt.r.Ir,Ir.
1rrrIrIit.r. rIt lrrrrr1rrrr.;rr.r,
grupul
poritic
eLrfop.an,
cr. s[.trrr
rr.rnr)r'rr
5i
rr.
r)ozi(iir adoptatd
de particlui
,'u1io",it
in'bonsili.
viz.vi
<lt, rlirr,<.t i'rr
in chestiune.
Aceste
date dcscrlipri"
iru.st'eazi
r-ri,slr: rrrrxrt,rr,
de vot destur de cliferire
r;il;;
ir",.-'""i"'i,"i'L'll"ri.,,,i
,t,.
'ot'
in cazul primei
qi celei a"-"i."i"
sesiuni
de vot, g.rr'rr'irr,
politice
au fost
mai coeziv"
a""at delega{iile
nationak,.
irr
cazul celei de-a doua sesiuni
;;;"i-
ff tr'a#,'i"'lcga1iil,,
stateior
membre
au fost rnul
"*rive
decAt grupurile politir.r,.
In ceea ce priveEte
cea de-a t..iu.".i"";
;"-;;;'me'#br.ii
't,:
din pariidele
care-au
suslimrt
directiva
in consiliu
a' {irst
mai coezivi
decAt delegar-iile;i"r"i;.
membre.
in timp r:r, irr
cazul primei
sesiunj
d6 i,ot, pilAi"
;fr;i;;
oT,,:;;Io.. ,,,,
susfinut
directiva,
in cazur ;"r;i;;-"
doua seiiuni
de *rr,
paftidele
aflate ra guvernare
in Germania (social-dem-ocr.irqii
qi verzii)
au fost^ri"gr."i"
i;Ji" r" gu\rnare
care s_:r.
exprimat
deschis
imp5triva
"i..JJri
utr?, in^co*nririr,
i., i,,
caz,i celei de-a treia s.esiuni
a"
""t,
p"rtidul
de gu'ernimirrr
spaniol (conservatorii)
a fbst-
singurur
partid
aflat rrr
guvernare
care s_a abfnut in Consiliu.
Doux lucriri
recente
au incercat
sd exprice
modul in c.*,
membrii
PE au
'otat
in carul oirectii.ei
prir.ind
oferterrt,
publice
de curnpdrT
lcalliqha"
ii
Hap" er, 2oo4;
Ringc,
zoo5)'
chiar dacd acestea
fo-rosesc
rariab'e
pufin
diferitr,,
argumenrul
cheie ce se regiseqte
in ambele;;;f;;
li?pt,,t
cd interesele
nationat",
ql i"'.p".iut ',''oaerere
diferite
dt,
capitalism",
**pii.h
-ui
muri ."rurturur
dec6t pozib-iir.
adoptate
de uartidele
potiti."
^"ru.,
decat preflrinlere
ideologice
9:
Oriito
sau de stAnga
a"le membrilor pE.
ualtaghan
r'
llln"i
au. descoperit
ca in .uruj t o]otajului
din iulie zooi,
'.importanla
relaitivd
a nafionalitilii
qi a
afirierii
lu-.q*-p"r
poiiti"
;'i"l;.'.lstematic
in tunctie
de
grupul poliric
in cauzi,, (zoo4:
4'.A;;;;';"
".ri#i;i"r"r
rr'z' partidele
europene
mai mi"i a.i
'otat,
in baza afilierii
ideologice,
cu liberaiii (E6ni;igaiiiiqtii
qi aiia{ii (uEN)
in
favoarea
directivei,
iar
'erzii
'1v]Erar
qi stanga raclicali
s68
1-
(EUL/ NGL) au votat impotrivh. intre timp, cele doul
grupuri mai mari - creqtin-democrafii qi consen-atorii (PPE)
qi socialiqtii (PSE)- erau scindate in
jurul
afilierii nationale.
In timp ce membrii PE din acele grupuri reprezentAnd
economiile angio-saxone (Marea Britanie qi Irianda)
susfineau, in general, directir,a, europarlamentarii din
economii renane (Germania, Austria, Beigia qi Olanda) se
opuneau, in general, acesteia. De exemplu, una din
variabilele care prognozeaz[ comportamentul la vot al unui
membru al PE in cazul acestei sesiuni de r,'ot este indicele
protecliei acfionarilor propus de La Porta et al. in cazul
c5ruicu cAt nivelul protecliei aclionarilor era mai ridicat intr-
un stat membru, cu atAt mai mari erau qansele ca membrii
PE din acel stat s[ voteze pentru directiva de fald in iuiie
zoor ( La Porta et al., 1998).
Ringe (zooS) abordeazX comportamentul la vot in cazul
balotajului precum qi in cazul sesiunii de vot pentru prima
lecturX a directivei, in octombrte t997, in timpul celei de*a
patra legislaturi. Acest autor a descoperit c[ preferinlele
ideologice de stAnga sau de dreapta influenleazi
comportamentui la rrot in cazul ambelor sesiuni de vot. Cu
toate acestea, un factor ex[rem de important care a influenlat
comportamentul lar vot in cazul ambelor sesiuni de vot a fost
modelul specific de capitalism existent in statul membru al
europarlamentarului. Mai concret, aqa cum sugereazd datele
descriptive din tabeiul 11.2, membrii PE care proveneau din
economii de piald liberale (Marea Britanie qi Irlanda) qi cei
care proveneau din economii coordonate la nivel nalional
(Danemarca,
Finlanda qi Suedia) au susfinut directir,a. in
schimb, acei membri PE care proveneau din economii de
pialX parliale sau orientate spre familie (Fran!a, Italia,
Spania, Grecia qi Portugalia) erau imp[r!i!i, iar membrii PE
care proveneau din economii de pialX coordonate sectorial
(Germania,
Austria, Belgia, Olanda qi Lu-xembourg) s-au
opus directivei in chestiune (Kitschelt et a1., rggg; cfin. Hall
s6g
qi Soskice, zoor). Ringe confirmi, de asemenea, concluziih,
la care s-a ajuns in tabelul u.z conform cdrora membrii t,l,l
din
partide
aflate la guvernare au sustinut directiva mai mtrll
decAt au fhcut-o membrii PE din partidele de opozi$e.
Cu alte cuvinte, cercet[rile existente
-sugereazX
t.i
interesele nafionale au anrt o influenlx semnificativd asuptir
procesului de vot la nivelul PE in ceea ce priveqte Directivir
privind ofertele publice de cumpdrare. cu toate acestc.,
aceasti cercetare s-a axat, in principal, pe impresionanttrl
lalotaj
inregistrat in iulie 2oo1. Rezultatele d.escriptivc
ilustrate in tabelul 11.2 sugereazd cd, interesele nalionale nrr
au al'ut o influenlI foarte mare asupra celorlalte doui sesirrni
de vot pe care le-am anaiizat. Prin urmare, pentru a avea o
imagine mai generald asupra sferei politicului in ceea t:rr
priveqte directiva in discu$e la momentul trecerii ei prin
pl,i,
este nevoie sd realizXm o analizil statisticX ir
comportamenfului la vot al membrilor
pE
in toate cele trt,i
sesiuni de vot.
Tabelul rr.z. Comportamentul la vot al membrilor
PE in funclie de partid, stat membru qi pozilia abordatri
in Consiliu
-Atrofd: Gmpuriie politice sunt clasificate de Ia stAnga la dreapta cu
exceplia EDD qi NA. Delegatiile statelor membre sunt clasificate incepAnd
de la cea mai in favoarea directivei pinX la cea mai pulin in ftrvoarea
directivei, punctul de referin!5 pentm comporttrmentul la r.ot in cele trei
sesiuni de vot. Punctajele cle coeziune sunt punctajele medii pentnt
grupurile politice qi pentru delegalii qi punctajele totale pentm membrii
PE din partidele naSonale aflate la gu\rnare care au sttslinut directiva in
Consiliul UE- adici toate partidele aflate la guvernare in cazul pr-imei
sesiuni de vot, toate partidele la guvemare cu excepSa SPD german gi
Verzilor in cazul celei de-a doua sesiuni de vot qi toate partidele la
guvernare cu excep$a PP spaniol in cazul celei de-a treia sesiuni de vot (a
se vedea capitolul
5
pentrrr calcularea punctajelor coeziunii).
Suedia B 11 o 1q o 3 I{ 6 o
Finlanda 7 9 o 11
c
1
q
5 o
Danemarca 9 6 o 1? o 1 B 6 o
Portuealia 1
q
o 1q 1 2 12
g o
Luxembours 2 o .5 I o o
Franta z6 46 4\ z6 10 2F 47
Italia 4o
15 2
ac
l6 47 22 2
Olanda t4 11 o 9 22 o 17 11 o
Belsia 11 L2 o
q
r6 o 11 r3 o
Snania 4g 7 o z6 ?1 1 o
Austria 7A 4 1 4 L4 1 10 7 o
Germania 84
o
o 1
g5
o 53 37 2
Grecia
oo
o 2 2I o 8 16 o
Pozitia in Consiliu
In coalitie in Consiliu 103 8+ .)
727 74 4
r57 20 o
Nu in coalilie in
Consiliu
zoB 135
5
1tr2
199 rB r6B 201 7
Total ?11 21q B 27? 27? 22
cctr 221 7
Coeziune
Grupuri politice oj2B o.sg8 o.BqB
State mernbre os8o c.674 0450
In coalitie in Consiliu o.?,97 o412 o.sD
Sesiunea de vot
z (zoor)
Statul membru
Marea Britanie
Sesiunea de vot I
(zooo)
Sesiunea de vot
;1
(zoog)
371
Simon Hix, Abdui G. N
Directiva privind ofertele publice de cumpdrare
11.
B
Analiza cornportarnentului
rnernbrilor PE in cazul Directivei privind
ofertele publice
de curnplrare
11.g.1Variabile
AvAnd in vedere faptul cd modelele de vot au fbst
relativ diferite in fiecare din ceie trei sesiuni de vot, anr
analizat compoftamentul la vot al membrilor
pE
mai
curAnd in fiecare din ele separat decAt sX punem irr
comun deciziile ia vot in cazul celor trei sesiuni d.e v.t
impreun[. cu toate acestea, pentru a face ca rezultate]e sii
fie mai uqor de comparat, am recodificat deciziile ra vot irr
cazul primei sesiuni de vot astfel incat direclia variabilci
dependente sX fie aceeaqi pentru fiecare r"ri.,rr" de vot.
Prin urmare, variabila dependenti va fi
,,suslinereir
directi'ei" unde un
'ot
,,impotrivd" in cazul prim.i
sesiun-i de vot qi un vot
,,pntru" in cazul celei de-a doua qsi
celei de-a treia sesiuni de vot vor ar.ea valoarea 1, iar un
vot
,,pentru" in cazul primei sesiuni de vot gi un vot
,,impotrivd" in cazul celui de-a doua qi celei de-a treia
sesiuni de
'ot
vor aveavaloarea o. Nu ludm in carc.l
ablinerile+r.
Folosim cinci seturi de l.ariabile independente pent^r
a explica suslinerea directirrei de c5tre membrii
pE
in
toate cele trei sesiuni de vot. in primul rAnd, ca qi in
capitolul anterior, pentru a misura poziliile ideologice aler
rnembrilor PE, folosim punctajele
oblinute pentnr
primele doux dimensiuni prin aplicarea metodei icarare
,
tL,f919ii]..d.e
asemenea,
Ei
o analizd Logit ordonata pentnr a include qi
'aDtlne.nle
. ln acest caz, rezultrlele sesirrnilor de voi crau identice dirr
punct de vedere calitativ.
11-)
NOMINALE in cazui tuturor voturilor prin ap-rel nominai
pe parcursul celei de-a cincea legislaturi. AvAnd in vedere
i"rnltut"l" oblinute la capitolul
9,
vorn procesa punctajele
pentru prima dimensiune ca fiind poziliile de dreapta-de
stAnga ile membrilor PE (Dreapto-stdnga) qi punctajele
pentiu a doua dimensiune ca fiind preferinlele membrilor
PE vizar,'i de integrarea europeanb,
(Anti/Pro UE).
in al doilea rAnd, pentru a surprinde interesele
nalionale in ceea ce priveqte directiva, folosim o variabii[
continud ce reprezint[ valoarea medie a fuziunilor anuale
transfrcntaliere qi a contractelor de achizilie in anii
'9o
la
nivelul fiec[rui stat membru, care va fi procentul
capitalizdrii valorii totale pe pia![ in statul respectiv
(uolumul FeA)
(Evenett, zoo3). Statele membre cu
norme mai liberale in ceea ce priveqte ofertele publice de
cumpS.rare
(cum ar fi Marea Britanie, Luxembourg,
Suedia qi Olanda) prezint[ tendinla de a avea un vo]um
mai mare al fuziuniior qi achizitiilor in timp ce statele
membre cu norme mai restrictive in aceastl privinlX
(cum ar fi Franla, Germania, Italia, Portugalia qi Grecia)
au ar,rrt tendinla de a avea un volutn mai redus al
fuziunilor qi achiziliilor. Prin urlrtrare, o alternativi
ralionald pentru principalele interese nalionale afectate
de directiv[ ar fi norme]e nalionale existente in ceea ce
priveqte ofertele publice de cumpdrare. Este vorba, de
ir"-"tt"u, de o variabil[ continu5 in locul uneia ficti'e,
cum ar fi variabilele referitoare la rnodelui de capitalism
folosite de Ringe
(zoo5), sau o variabil5. ordinald, cum ar
fi indicele propus de La Porta et al. folosit de Callaghan qi
Hcipner
(zoo4). Totuqi, cum aceastd variabilX se bazeazX
pe date OCED, nu include gi estimlri referitoare la
Irlanda.
in al treilea rAnd, folosim o variabili pentru a
surprinde efectul intereselor strategice ale, partidelor
nationaie aflate la guvernare pe parcursul aprobXrii
directivei in cauzd (coali;ie in Consiliu). in bazir
articolelor din presd referitoare la coalilia care a suslinrrt
directiva in Consiliu, presupunem cd toate partidelc
nalionale aflate la guvernare au sustinut directiva irr
cadrul primei sesiuni de vot, cd toate partidele aflate la
guvernare cu exceplia celor doud partide germane aflatc
la putere (social*democrafii qi verzii) au suslinut directivir
in cadrul celei de-a doua sesiuni de vot qi cI toatc
partidele aflate la guvernare cu exceplia conserwatorilor
spanioli (care s-au ablinut in Consiiiu in ceea ce priveEttr
directiva propus[ din nou) au suslinut directir.'a in cadrul
ceiei de-a treia sesiuni de vot. Prin urmare, membrii PI,l
din toate partidele care au suslinut directiva in momentul
sesiunii de vot vor primi valoarea 1, iar membrii PE din
toate celelalte partide vor primi valoarea o.Aa cum aratir
tabelul 11.S, componenla Consiliului s-a modificat in mod
considerabil intre prima sesiune de vot in decembricr
2ooo qi cea de-a treia sesiune de vot in decembrie zoo3.
ln timp ce in cazul primelor dou5 sesiuni de vot, Consilir-rl
era dominat de guverne de centru stAnga, in cazul celei
de-a treia sesiuni de vot, acesta era dominat de guverncr
de centru dreapta.
In al patrulea rAnd, pentru a vedea care este efectul
afiiierii la un grup politic european qi pentru a investiga
factorii care influenleazi varialiile in ceea ce priveqtcr
comportamentul la vot al membrilor PE in cadrul fieclrui
grup politic, includem variabile fictive pentru fiecare grup
politic intr-un model separat pentru fiecare sesiune de
vot. Variabila fictivX pentru membrii PE neafiliali (NA) a
fost exclusS. ca fiind categoria de referin![.
in cele din urm5, pentru a analiza efectul in ceea ce
prir.eqte statele membre la nivel individual qi pentru a
anaiiza factorii care influenleazX varialiile in ceea ce
priveqte comportamentul la vot al membrilor PE la
nivelul fiecXrei delegalii de membri ai PE din statele
374
membre, includem variabile fictive pentru delegaliile de
membri ai PE din statele membre intr-un model separat
pentru fiecare sesiune de vot. Variabilele pentru membrii
Fg ditr Luxembourg qi Portugalia au fost excluse ca fiind
categoria de referin![ intrucAt comportamentul la vot al
*"-btilor PE din aceste doui state a tins si fie perfect
pronosticat de celelalte variabile.
Tabelul tr.3. Partide aflate la guvernare in momentul
deruldrii sesiunilor de vot
Sesiunea de
vot r
(zooo)
Sesiunea de
vot z
(zoor)
Sesiunea devot
3
(zooq)
Aus
OVP, FPO
Bel
VLD, PRL/FDF, SP, PS, EC,
As
VLD, MR(PRL/FDF),
PS. SPA. Spirit
l)an SD, RV V, KF
Fin SDP, KOK SFP,VAS,\1HR KESK, SDP, SFP
Fra PS, PCF, PRS, MDC,Verts UMP, IIDF
Ger
SPD, G
Gre
PASOK
Irl
FD, PD
Ita
DS, PPI, RI,
UDR, PDCI,
FV, SDI
FI,AN, UDC, LN, NPSI
Lux
PCS, DP
Ola
PVfuX1\D,D'66
CDA,WD, D'66
Por PS PSI)
Spa
PP
Sue
SAP
MB tâb
StAnea 6z% 6oY" zz%o
Dreapt
a
33% 40% 73%
A/otd; Guvemele de stAnga sunt hagurate.
375
rr.g.z. Rezultate
-
Tabelul rt.4 prezintX rezultateje.
principaiele
aspectcr
descoperite sunt dupX cum urmeazd: in primul iarrd,
interesele nalionale au fost importante, dar iu contat mai
pulin in cazul ceiei de-a treia sesiuni de vot decat in cazul
primelor dou5. Este foarte interesant faptul ci variabila
referitoare la volumul F&A care surpii.rd" interesele
nalionale nu explicd varialiile in ceea ce priveqte
comportamentul ia vot al membrilor
pE
in cadi.ul
grupurilor politice europene in cazul primei sesiuni cle
vot, insX, explici diferenlele in Cadrul partidelor
europene in cazul celei de-a doua qi celei de-a treia
sesiuni de vota2. Se obline un rezultat similar daci
urmxrim care este semnificatia variabilelor fictive pentrtr
fiecare stat membru. Trei din aceste variabile sunt
semnificative in cazul primei sesiuni de vot, cu membrii
PE britanici, francezi qi finlandezi mai predispuqi sX
voteze pentru directiva in cauzd decat grupul de referinlx,
influenlali fiind de alii factori. opt din
"eie
,ece variabile
referitoare la statele membre sunt semnificatirre in cazul
celei de-a doua sesiuni de r.ot. Doar doud din
'ariabilele
referitoare la statele membre sunt semnificative in cazul
celei de-a treia sesiuni de vot, cu membrii
pE
greci qi
francezi mai predispuqi si voteze impotriva dirictivei,
influenlali fiind de alli factori.
In al doilea rAnd, preferinlele ideologice qi de partid
au jucat,
intr-adevdr, un rol impoftlnt, fiind
semnificative pentru toate cele trei sesiuni de vot.
prima
sesiune de vot nu s-a scindat in mod clar in jurul
l''Arn
calculai, de asenreneir. aceleagi rnodele lolosind indicele propus rle Lu
Porta et al. referiror la drepturile actionrriior in i"iui uiriit iiil*noorr..
continue, iar rezultatele nu slau dovedit a li foarte diferite.
zz6
afilieriior de stAnga sau de dreapta, aga currr a fost el
mhsurat de prima dimensiune a punctajelor I{OMINALE
ale membrilor PE. Coalilia in favoarea amendamentuiui a
fost format[ din cele dou5 partide mai mari (PPE qi PSE)
qi din stinga radicaii impotriva liberalilor, a verziior qi
gaulliqtilor. Acest conflict a fost surprins de cea de-a
do.,a dimensiune a coordonatelcr NOMINALE. in
general, aceast[ dimensiune reprezint5 preferinlele pro
sau contra vizavi de integrarea europeand. tnsd, in acest
caz, aceastX dimensiune surprinde, de a.semenea,
conflictul dintre membrii PE din partide care reprezinti
producdtorii qi lucrS.torii (in cadrul PPE, PSE qi
EUL/NGL) qi membrii PE care reprezintX consurnatorii qi
aclionarii minoritari (in cadrul ELDR, V/ EFA qi LIEN).
Influenla poziliei de dreapta sau de stAnga este mai
clar[ in cazul celei de-a doua qi celei de-a treia sesiuni de
vot. Cu cAt un membru al PE se pozi{ioneazd mai la
dreapta, cu atAt sunt mai mari qansele ca acesta s[ voteze
in favoarea directir.ei in ambele sesiuni de vot. ln plus,
acest lucru s-a adeverit qi in cazul mediei la nivelul
fiecXrei delegalii de membri ai PE din statele membre
(aqa cum o arat[ rezultatele in modeleie 6 qi
9).
in cele din urm5., intereseie partideior nalionale
aflate la putere au fost semnificative in toate ceie trei
sesiuni de vot. Intr-adevhr, faptul cX partidul nalional al
unui membru al PE flcea sau nu parte din coaiilia din
Consiliu care era in favoarea directivei a fost principalul
factor care a influenlat varialiile in ceea ce priverste
comportamentul la vot la nivelul partidelor europene in
toate cele trei sesiuni de vot. Astfel, in cazul celei de-a
doua sesiuni de vot, scinddrile intre cele doud grupuri
politice mai mari au fost mai pulin rezultatul unniririi
intereselor nalionale decAt scinddri intre partide aflate la
guvernare care au suslinut directiva in Consiliu qi partide
aflate in opozilie.
Directiva privind ofertele publice de cump[rare
De exemplu, din cele zece partide socialiste aflate la
putere in iulie 2oo1 care sustinuser5 directiva in Consiliu,
doar majoritat[lile a dou[ dintre acestea (PvdA din
Olanda qi PASOK din Grecia) au votat impotriva
directivei. Mai apoi, cAnd parte din cele zece partide se
reg[seau in opozilie in decembrie zoo3, membrii PE din
aceste partide aveau mai mult[ libertate sd voteze in
jurul
afilierii ideologice qi sd suslin[ pozilia partidului lor
european qi sX voteze, astfel, impotriva directivei. Doar
membrii PE din partidele socialiste suedez qi britanic
aflate la putere (SAP qi Laburist) nu au respectat pozilia
grupului PSE in cazul celei de-a treia sesiuni de vot. De
fapt, in cazul celei de-a treia sesiuni de vot, social
democralii germani, al c5.ror prim-ministru suslinea
acum in Consiliu directiva re-propus[, au a'les s[ voteze
impreuni cu grupul lor politic qi, astfel, impotriva poziliei
adoptate de propriul guvern.
14
H
,i
U
tr
c)
F
P
F<
-t
P
c)
F
IY
5tr
^H
frd
EA
xg iJ
N
cJv
D^ -.
l+U
0).i
F t-lr
-, c)
l.1oJ
(tru
Oti
c-)
!tJ
cd'-
ti
+a
A'4,
,O
d^
N
ct
m
o
0
.d
0
U
u)
o
!lA
o .u,
o
o
RE
sa
54
c{
@
E
l{
.{
$
sr-
@[
q0i
rf
F-
r.
N
â
"r:
F
UJ
jc
r'-
iir
s{
.1
j
--
o' ]j
ja
$t
ij
ij
r
ti
*q'
{ia
q
,!
a.
qr .1
qol
5L
0J
*q
A
et
il
o
d
d
o
0
?,
et
Dl
*
o
LI
{
or
Cl-
&t
dJ
6\fl
a.1
q
qf
o
,l-
ati
ro
i;
.'
ot:
T
ai
i:+
.a
hs
tI
o
1S
Oo
o
o
o
cl
o
o
d
o
a
h
Et'
q
o
!'L f
ut{
r(.
or
aa
Er
t!
ar-
oi
9.,.
C]
:,r
O1
o(
EI
rr.
!x
iI
c:, I
nj
+ul
o
ol
o
Df{
ql
Li:
ir
ri :
c
t1
d
A
6
u
L
o
M
o
\.=
4
ii
'!
.l
z
J
F
q
,L
r!
o
p.
!l
4
u
J
a
r!
r!
ft
a
a
u
378
Directiva privind ofertele publice de cumpirare
Nofd: Variabila dependenti: "impotrivl"
- Sesiunea de vot l,
"Pentru"-
Sesiunile de vot 2
Si 3.
Statistici-t absolute in parantezc.
ELDR gi UEN nu au fost incluse in modelele z qi
5,
iar Danemarca .1i
Suedia nu au fost incluse in modelul 6 din cauza multi-colinearitl{ii.
Metoda: regresia Logit.
"Semnificativ
la to %o;
""Semnificaliv
la
5
%,;
"*"Semnificativla r %.
r;..4 Concluzii: partidele
Ei
ideologiile
conteazi chiar qi atunci cAnd intervin
interesele nafionale
Preferinlele de dreapta sau de stAnga pentru o
politicd comunitarX sau alta, precum qi poziliile adoptatt.
de partidele europene in privinla acestora au ar.Lrt o
influen!5 clari qi predictabild asupra comportamentulrri
la vot al membrilor PE in ceea ce priveqte Directiva
referitoare la ofertele publice de cumpXrare. Aceasta ir
fost una dintre cele mai importante acte normative care il
trecut prin PE qi care a pus in evidenlX existenla unor
ciocniri intre interesele nalionale. Tema centralX a
directivei in chestiune a constat in a vedea dacd ar trebr.ri
sd se impun[, la nivelul intregului spaliu UE, un mockrl
anglo-saxon de oferte publice de cumpXrare care ar fi
presupus reducerea posibilitXlii de a bloca preluirilc
ostile. Aceasta a pus fali in falX interesele economicc
britanice cu interesele industriale germane. Drept
Lrrmare, in timp ce membrii PE britanici au votat in morl
copleqitor in favoarea directirrei in toate etapele votXrii
sale, cei germani au votat in mod copleqitor impotrivir
acesteia.
Cu toate acestea, directiva a scos la iveal[ luptit
dintre concepliile ideoiogice rivale in ceea ce priveqtc
rolul reglementdrilor UE. Pe de o parte, partidele q;i
38o
membrii PE de dreapta erau pentru o liberalizare treptatd
a modeleior continentale de capitalism mai riguros
reglementate. De cealaltS. parte, partidele qi membrii PE
de stAnga erau pentm proteclia iucrdtorilor qi a
principalilor jucatori nalionalidin industrie Prin urmare,
in timp ce membrii PE din partidele europene
conserwatoare qi liberale au tins spre suslinerea Cirectivei,
membrii PE din partidele europene socialiste, verzii qi
stAnga radicald au tins spre respingerea acesteia.
Cu alte cuvinte, caztl Directil'ei privind of'ertele
publice de cumpb.rare este o exceplie care demonstreaz[ o
reguie general valabild. Atunci cAnd in cazul unui act
iegislativ care trece prin Parlament exist[ o mizb.
importanth in joc, membrii PE din unul sau din doud
state membre s-ar putea sd vcteze mai curAnd in
jurul
afilierii nalionale decAt in jurul
afiiierii partinice in cadrul
uneiaa sau a doui sesiuni de vot iegate de actul normativ
respectiv. in general, nu se intAripld astfel, nici chiar
atunci cAnd sunt mize politice importante in joc.
Chiar
dac5. parte din membrii PE voteazd in
jurul
afilierii
nalionaie intr-o anumitS. sesiune o de vot, toli ceilalli
membri ai PE vor vota inr,ariabi], in jurul afilierii
partinice europene. in pius, acei membri ai PE care nu
respectX afilierea partinicd transnalionalX in cazul unor
sesiuni de vot, vor vota impreunX cu partidele lor
europene in toate celelalte sesiuni de vot legate de actul
iegislativ in chestiune. S-a intAmplat acest lucru qi in
cazui Directivei privind ofertele publice de cumpdrare. De
exemplu, in cazui celei de-a doua sesiuni de vot pe care
am analizat-o, toli membrii PE germani au votat
impotriva directivei. insd, in cazul seiiunii finale d.e vot
legat5 de actul legislativ propus din nou in zoo3, social
democralii germani qi r,'erzii au urmat mai curAnd pozilia
adoptati de grupul socialist decAt pozilia propriilor
guverne qi au votat impotriva directivei.
381
Directiva privind ofertele publice de cump5rare
in mod similar, atunci cAnd actul normativ a trecut
prin PE, membrii PE din partidele care suslinuserri
directiva in cealaltd cameri a sistemului bicameral al Uli
- Consiliul
-
au arrut tendinla de a vota in favoarea
acesteia. Totuqi, rar se intAmpli sX existe o componenlir
stabil[ a Consiiiului pentru o perioad5 mai indeiungati.
Aceasta se intAmplX din caLrza calendarelor diferitcr
prevdzute pentru alegerile ia nivel nalionai, qi trebuie
ar,'ut in vedere cX unele partide aflate la guvernare mai
cAqtigi un mandat, in timp ce altele sunt infrAnte. Drept
urmare, in oricare din sesiunile de vot legislative de la
nivelul PE, efectul faptului c[ un partid este ia guvernarc
sau nu, poate fi identificat in baza comportamentului lzr
vot al membrilor PE, in special in cadrul celor doui
formaliuni mai mari care cuprind majoritatea partidelor
principale aflate la putere. Insd, din cauza faptului cI
apar schimb5ri la nivelul coaliliei din Consiliu chiar qi pe
parcursul adopt[rii unui singur act legisiatir', efectul
relaliei la guvernare-in opozilie este anulat de structurar
mai stabild a partidelor europene qi de mult mai stabila
dimensiune dreapta-stAnga a sferei politice din cadrul
Pariamentului European.
Concluzii
In aceastd carte, am analizat pentru prima datd
voturile prin apel nominal ale membrilor
parlamentului
European in cadrul primeior cinci legislaturi ale
pE
alese
direct incd din 1979. Aceastd cercetare a reuqit sX vin[ cu
multe elemente importante atAt din punct de vedere al
qtiinlei politice, in general, cdt qi din punct de vedere al
studierii instituliiior Uniunii Europene.
Parlamentul European reprezintd un obiect de studiu
unic. Reuneqte reprezentanli aleqi din toate principalele
familii de partide din Europa (conservatori,
socialiqti,
liberali, verzi, variante ale extremei stAngi
Ei
ale extremei
drepte, precum qi anti-europeniqti) care provin dintr-un
numdr din ce in ce mai mare de
!5ri
(gin tgZg, 10 in 1981,
rz in \986, 15 in 1986 qi z5 in 2oo4). Are toate datele
pentru a fi probabil cel mai fragmentar parlament din
lume. Studierea Parlamentului European poate fi un test
bun pentru doud perspective opuse in ceea ce priveqte
democralia: perspectiva cet[tean- delegat, pe de-o parte,
conform cdreia fragmentarea este de dorit intrucAt
permite o legituri mai strAnsi intre reprezentanli qi
corpul lor electoral de la nivel nalional; pe de alt[ parte,
perspectiva bazatd pe partid, conform cdreia ar fi de dorit
ca reprezentanlii aleqi sd se grupeze in cadrul unor
partide politice disciplinate. Parlamentul European
urmeaz[ cu siguranld aceasti ultimX perspectiv5 a
demgcraliei bazate pe ideea de partid.
In scurta sa existenld institulional5,
parlamentul
European a evoluat rapid cdtre un sistem de partide
puternic, a$a cum s-a intAmplat qi in cazul istoriei
382
383
Concluzii Simon Hix. Abdul G. Noury, G6rard Rolanri
socio-economice, in schimb, nu pet fi solulionate prin
descentralizarea puterilor legislative cXtre sectoare sau
grupuri sociale din cauza externalizirilor distructive pe
care acest lucru ie-ar implica. Prin uumare, acest tip de
conflicte ar trebui si modeleze activitdliie legislative
ducAnd la formarea partidelor in jurul
intereselor socio-
economice qi ideologice. Sustinem cd acesta este motir,rrl
principal in baza cdruia, in cazui dernocraliilor unde
granilele sunt stabile qi unde exist5. un mix intre
centralizarea
Si
descentralizarea actului de guvernare
(acesta fiind cazul multor democralii avansate), partidele
-se
formeazS in jurul
tradilionalei dimensiuni dreapta-
stAnga a politicii qi nu in
jurul
afilierii teritoriale.
Aceste idei teoretice au fost confirmate de studiui
nostru referitor ia Parlamentul European. Ar[tdm ci
partidele s-au format in
jurul
clivajeior socio-economice
qi iCeologice. Mai mult, partidele au devenit mai coezive
de-a lungul timpului pe mXsuri ce puterile PE au crescut
in ultimii douS.zeci qi cinci de ani. Ccaliliile intre partide
se bazeazd qi ele foarte mult pe afilierile ideologice. Prin
intermediul metodelor scalare qi a analizei econometrice,
am identificat dou[ dimensiuni principale 1a nivelu] PE:
prima din ele constd in tradilionala axd dreapta-stAnga,
iar cea de-a doua dimensiune este o combinalie de
pozilion[ri vizavi de integrarea europeand ("pentru" qi
"impotrivd")
$i
statutul la guvernare-in opozilie ia nivelul
instituliilor europene (in funclie de reprezentarea
grupurilor politice europene gi a partidelor nalionale in
Consiliu qi in Comisie).
Aqa cum am afirmat, formarea partidelor a avrrt loc
in mare parte pentru a soluliona probiemele legate de
acliunea colectivi interni de la nivelul PE. Creqterea
puterilor Parlamentului European a fhcut ca partidele
nalionale sd fie tot mai mult stimulate sX intreprindd
acliuni in comun qi sX aicituiasci un front rinitar in
majoritdlii legislaturilor.
pE
este un caz de importanl5
aparte in
-ceea
ce priveqte formarea unui siitem d.e
partide. intr-adev5}, i* suslinut cX partidele
solulioneazd probleme legate de actiunea colectivx
externx cum ar fi sd mobilizeze electoratul qi sd prezinte
incredere electorald. De asemenea, partidele solufioneazi
probleme legate de acliunea colectir'h internd in cadrul
legisiaturii cu scopul de a creqte predictabilitatea
modelelor de vot, de a reduce spectrul dimensional al
politicii, de a accentua calitatea iegislaliei printr-o
specializare adecvatd qi printr-o furnizare mai eficient[ qi
mai ampld de bunuri publice. in cazul
pE,
aspectul extern
inci mai iipseqte in cea mai mare parte intrucat legdtura
electoral5 dintre aleg[tori qi
pE
se face nti prin
intermediul partidelor europene, ci prin intermedi'l
partideior nalionale. Parlamentul European este, prin
urmare, un caz interesant in ceea ce priveqte formarea
partidelor
bazati pe unicul scop de a soluliona
problemele legate de acliunea colectivi interni de la
nivelul legislaturii.
Studierea Parlamentului European ridicX o intrebare
importantr pentru qtiinla politic[: partidele se tbrmeazir
in jurul
afilierilor nalionale sau in baza unor familii
ideologice mai ampie? Am inaintat ideea conform cdreia
partidele ar trebui sd se constituie in jurul
afilierilol
ideologice socio - economice qi nu in
jurul
afirierilor.
nalionale, aceasta datoriti naturii diferenlelor referitoare
la solulionarea conflictelor legislative dintre grupurile
situate pe pozilii opuse. Conflictele dintre grupurile
teritoriale binecunoscute pot fi solutionale prin
federalism, o combinalie intre centralizarea
^
qi
descentralizarea puterilor care reduce aceste conflicte in
mod considerabi dar in aceiaqi timp previne ineficienler
precum proteclionismul
prin menlinerea Lrnol.
competenle la nivel central. conflictele intre grupuriler
gB+
ru
sBs
I
*1
Concluzii
competitia cu alte partide europene, urmXrind prin
aceasta sd se regdseasc5 in tabira cAqtig[toare qi a modela
politicile comunitare. Am descoperit probe care ne
demonstreazil cd partidele europene sunt capabile s5-si
disciplineze membrii. Participarea la sesiunile de vot este
mai numeroas[ in cazu] voturiior apropiate indicAnd
capacitatea partidelor europene de a-qi mobiliza membrii.
situali in opozilie in raport cu politica oficial[ a
partidului. Descoperim, de asemenea, ci un partid
european nu este mai pulin coeziv atunci cAnd se
confruntd cu amendamente ostile in cazul proiectelor
legislative pe care le promoveazX (in
cazul cdrora deline
funclia de raportor) decAt atunci cAnd este vorba despre
alte teme prevdzute in agendd. Teorii recente referitoare
la stabilirea agendei au subliniat faptul cX liderii de partid
pot apela la controlul exercitat asupra agendei pentru a
permite doar includerea acelor proiecte legislative care
nu vor crea o divizare intre membrii lor de partid. insX,
am descoperit probe pentru a pune in evidenli faptul c[
parlidele europene sunt capabile sd-qi disciplineze
membrii chiar qi atunci cAnd nu delin controlul asupra
agendei.
Principala sursi a coeziunii partidelor europene este
acliunea intreprinsi de partidele nalionale pentru a-qi
depiqi propriile probleme iegate de actiunea colectivd. in
literatura de specialitate referitoare la PE, partidele
nalionale s-au situat uneori in opozilie cu partidele
europene qi adeseori au existat conflicte la nivel inalt
intre anumite partide nalionale qi partidele europene.
Totuqi, de cele mai multe ori, partidele nalionale din
cadrul unui grup politic european aclioneazX astfel incAt
sd se ajung5 la o pozilie de consens pentru a avea puterea
de a concura cu celelalte grupuri politice europene. Odatd
ce se ajunge la un consens, partidele nalionale sunt
principalele cdi de disciplinare a membriior PE. Aceqtia
386
d.in urm[ tind s5. voteze cu grupul lor politic european
indiferent de propria lor pozilie ideologic[. Cu toate
acestea, distanla ideologicS. intre partidul nalional al unui
europarlamentar
qi partidul european al acestuia poate
duce uneori la devierea membruiui PE de ]a linia
partidului sdu european.
Aspectele descoperite in aceasti carte au implicalii
importinte in ceea ce priveqte viitorul partidelor qi al
sfeiei politice la nivelul PE. Acestea implicd un gesaj
pozitiv-in privinla modului de funclionare a sistemului de
partide la nivelul PE. Alocarea mai multor competenle
iingurei institulii alese din cadrul uE ar trebui s[ ducx la
creqterea coeziunii sistemului de partide, aqa cum s-a
intdmplat qi in trecut. Concurenla intre partidele
parlamentui"
"rrtopene
ar trebui, prin urmare, s5, creasc[
qi
"u
qi s[ duc[ la rezultate soiide din punct de ve-dere
democratic. O alti implicalie constl in faptul c[
dezbaterile traditionale in
jurul axei dreapta-stAnga ar
trebui s[ se regiseasc[ din ce in ce mai des ]a nivelul
dezbaterilor politice aie UE.
Chiar qi astfel, este foarte important s[ subiiniem cX
UE incd mai este o democralie imperfect[. AEa cum am
menlionat pe parcursul cdrlii, in comparalie cu aite
d.emocralii, legdtura dintre electoratul european qi
partidele europene este destul de slab5. Rar se intAmpl[
^ca
electoratul s[ rroteze in cadrul alegerilor pentru PE in
funclie de poziliile qi comportamentul adoptat de
membrii PE qi de partidele europene. De asemenea,
participarea la alegerile pentru PE s-a diminuat fiind,
^prin
urmare, nevoie sX se dep[qeasc[ urgent aceastX
icadere prin insuflarea de mai multd vitaiitate partidelor
"rrrop"n".
De ce ar fi nevoie pentru a stabili o leg[turd
intre partidele europene qi sistemul de partide de la
nivelul PE cu alegXtorii?
387
Concluzii
in baza disculiilor teoretice abordate in capitolul z,
trebuie si se realizeze doud lucruri pentru a stabili
aceasti legdturd intre alegdtori qi PE: (r) alegXtorii
trebuie sX poatX identifica qi folosi
,,etichetele
de br.and"
ale partidelor din intreaga EuropX; qi (z) partidele
europene trebuie si lucreze direct pentru a mobiliza
electoratul sX participe la alegerile europene. Orice
modificare care nu duce la atingerea acestor doui
obiective ar fi insuficientd pentru a facilita o iegdtur5
electoralX intre partidele europene qi eiectoratul lor.
Aceasta va permite campaniilor gi platformelor sX fie cu
adevdrat pan-europene qi sd nu fie simple voturi de
protest impotriva guvernelor in funclie la nivel nalional,
cum se intAmplX in prezent. Controlul exercitat asupra
procesului electoral de cdtre partidele europene le-ar
pune la dispozilie mai multe instrumente pentru a-qi
discipiina in mod direct membrii PE fhrd a fi nevoie sX
recurgX la intermedierea partidelor na{ionale.
Aceste modificiri pot avea loc in doud sensuri:
modelul parlamentar qi modelul preziden{ial. Este
necesar s[ schildm pe scurt care ar fi direcliile adoptate.
In cazul modelului parlamentar, alegerile pentru PE
ar trebui sd der.ind o competilie mai directd pentrtr
delinerea controlului asupra Comisiei. in prezent,
preqedintele Comisiei este propus de Consiliul European,
iar fiecare stat membru in parte decidea, pAnd de curAnd,
unilateral, care sd fie reprezentanlii pentru Comisia
European[. Parlamentul European a arXtat in cazul
confirmflrii Comisiei Barroso, aspect subliniat in
Introducerea acestei cd4i, cX a fost capabil sX se
foloseasc[ de dreptul de veto impotriva dorinlei stateior
membre. Cu toate acestea, procesul constituirii Comisiei
este destul de departe demodelul parlamentar tradilional.
CAteva schimbiri pe termen lung ar indrepta, totuqi,
lucrurile spre direclia modelului european.
3BB
Simon IIix, Abdul G. Noury, G6rard Roland
in primul rAnd, a$a cum arn afirmai mai sus,
campaniile electorale pentru PE ar trebui s[ fie sub
controlul partidelor europene, cu etichetele lor de partid,
cu p'latformele qi campaniile Ior.
In al doilea rAnd, partidele europene ar trebui s[
preia iniliativa de la Consiliu. anunlAndu-qi candidalii
pentru preqedinlia Comisiei inaintea alegerilor. De fapt,
ar fi o replicX a sistemului german in cazui c[ruia fiecare
partid iqi anun![ candidatul pentru funclia de Cancelar
inainte de fiecare sesiune de alegeri pentru Bundestag.
Acest lucru ar stimula partidele europene sd-qi aleag[ un
candidat cu renume in rAndul electoratului european.
Consiliul European ar pierde considerabil din puterea de
ini{iativi neindriznind, astfel, s5"-1 r'espingd pe candidatul
la preqedinlia Comisiei ales din rAndul partidului care a
cAqtigat alegerile europene. Campania ar deveni mai
"personalizald" qi ar avea un efect rnai puternic de
mobilizare asupra electoratului. Preqedintele ales ar avea,
astf-el, o putere mai mare de a negocia cu fiecare guvern
in parte alegerea acestuia pentfu componenla Comisiei,
acestea din urmX qtiind cX PE iqi poate exercita dreptul de
veto.
Modelul prezidenlial ar fi oarecum diferit, dar s-ar
baza tot pe alegeri. Acesta ar presupune alegeri separate
(deqi posibil simultane) pentru preqedinlia Comisiei. Cel
mai bun sistem pentru acest gen de alegeri ar fi cei
nominal cu doud tururi de scrutin, asemdn5.tor sistemului
francez, permilAnd, astfel, preqedintelui si fie ales cu o
majoritate de voturi. In primul tur, candidalii partidelor
sau ai carteiurilor de partide s-ar prezenta electoratului
european. Cei doi candidali care primesc ceie mai multe
voturi vor ccncura apoi in cel de-al doiiea tur. Un artificiu
institulional original legat de caracterul multinalional al
Europei ar putea consta in a face posibii ca, inainte de cei
de-la doiiea tur, fiecare din cei doi candidali si-gi prezinte
389
i
ill
Concluzii
persoanele nominalizate pentru funclia de vi('t'-
preqedinte sau poate chiar intreaga echipX de comisari,
Cel de-al doilea tur ar fi, astfel, nu doar un tur de scrutirr
intre cei doi candidali ci qi intre cele doud echipe propus('
de aceqtia. Acest lucru i-ar stimula considerabil
l)(l
candidalii la preqedinlia Comisiei s[ opteze pentnr
politicieni competenli qi foarte respectali qi pentru un
mix nalional corespunzdtor.
Nu este locul cel mai potrivit pentru a discuta pe lar.g
despre care ar fi argumentele pro qi contra in ceea ctr
prir.'eqte sistemul prezidenlial sau cel parlamentar. Estrr
posibil, deqi nu foarte sigur, ca modelul parlamentar si k,
par[ cetdlenilor europeni mai atrXgXtor. Cu toate acesteir,
in cazul ambelor modele, sistemul european de partide ar
fi consolidat prin crearea unei legXturi directe (:ll
electoratul european. De exemplu, atAt SUA cAt qi Manrir
Britanie au ar,rrt partide bazate pe sistemul parlamentur.
inainte de evolutia partidelor electorale. Lupta pentr.rr
funclia executivi a dus la aparilia partidelor electorale. irr
cazul sistemului prezidenlial american, partidele bazatt.
pe sistemul electoral, constituite prin anii t8zo qi r83o in
cadrul alegerilor pentru preqedinlie, au fost in mod clal
mai legate de cetileni decAt facliunile politice care s(!
formaseri de timpuriu la nivelul Congresului SUA qi s-arr
dezvoltat treptat ca organizalii puternice atAt in cadrtrl
cAt qi in afara Congresului SUA (Aldrich,
1995). in acelaqri
mod, la nivelul sistemului parlamentar britanic, odatd cc
Cabinetul a inceput sd rXspundi in fala Camereri
Comunelor qi nu in fala Regeiui incepAnd cu sfArqitr_rl
anilor 18oo, au inceput sX se constituie formaliuni dc
partide electorale pentru a cAqtiga majoritatea la nivelul
parlamentului urmdrind prin aceasta si formeze guvernul
(Cox, rg\).Prin urmare, indiferent dacd UE se indreaptir
c[tre un modei prezidenlial sau parlamentar, o
competilie pentru detinerea controlului asupra Comisiei
390
ar consolida cu siguran![ qi mai mult partidele la nivelui
Parlamentului European qi ar stabili gi o legiturd intre
acestea din urmi. qi cet[lenii UE.
in concluzie, cercetarea noastrd sugereazd cX
democralia europeani ar putea fi bine slujiti prin
acordarea de mai multe puteri Parlamentului European.

Simon Hix Politica Democratica in Parlamentul European

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Simon Hix Politica Democratica in Parlamentul European

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Politica democratici in

S-ar putea să vă placă și