Sunteți pe pagina 1din 40

Subiectul I Noiunea , obiectul , metoda de reglementare i sistemul dreptului proteciei social

1.1.Definii noiunile obiectului i metodei de reglementare ale dreptului proteciei


sociale-3p.
Conceptul de protecie social, n context juridic pentru prima data a fost utilizat n SUA, n Social Security
Act la capitolul este sau nu dreptul proteciei sociale o ramur de drept , polemicile izbucneu chiar i n anii
60-80 ai sec. al XX-lea, n privina definirii noiunii, obiectului i metodei de reglementare juridica a acestei
ramuri.
Dr Pr S o ramura autonoma a sistemului de drept ce apartine dr public , alcatiuita din ansamblul normelor
juridice care reglementeaza raporturile de asigurare si asistenta sociala.
Obiectul de reglementare al dreptului proteciei sociale asambleaz raporturile nscute ntre ceteni
(familii) i stat, reprezentai prin organele competente n caz de stabilire a pensiilor, indemnizaiilor,
alocaiilor sau soluionarea litigiilor n domeniul asigurrilor i asistenei sociale sau reunete totalitatea
relaiilor sociale privind asigurarea material a persoanelor, care au atins vrsta de pensionare, inapte de
munc,care au pierdut ntreintorul, omerilor, familiilor cu muli copii, precum i relaiile sociale cu privire
la asistena medical gratuit.
Ajungem la ideea c obiectul de reglementare juridic este reprezentat de o totalitate de relaii sociale care se
formeaz n cadrul realizrii sistemului de protecie social.
Obiectul de regelmentare a DPS nu treb konfundat cu obiectul stiintei, cel al PS sunt raporturile juridice, iar
al stiintei DPS sunt fenomele sociale ce au generat aeeste raporturi.
Metoda de reglementare a dreptului proteciei sociale.
Cuvntul metod are originea n latinescul methodos, semnificnd mod, stil, procedeu-folosit in realizarea
unui scop.
Metoda de reglementare a dreptului proteciei sociale reprezint o totalitate de metode i mijloace utilizate
de legiuitor pentru a reglementa mai eficient un complex de raporturi sociale.
1.Specificul metodei de reglementare a dreptului proteciei sociale const n faptul c ea este una tipic,
deoarece reuete s asambleze normele imperative cu cele dispozitive, pstrnd ponderea primelor,
Specificul metodei de reglementare este exprimat prin caracterul centralizat de instituire al drepturilor i
obligaiilor subiecilor,1 Metoda local de reglementare a raporturilor de protecie social s-a conturat n anii
90 ai sec. al XX-lea, prin fixarea n contractele colective de munc a clauzelor care stabilesc garanii sociale
suplimentare fr de cele prescrise de lege, cu condiia c acestea nu nrutesc, ci mbuntesc situaia
prilor.2
Obiectul si metoda de reglementare sunt criterii fundamentale de individualizare a DPS in sistemul de Drept
al RM
1.2 Proiectai prin schem sistemul dreptului proteciei sociale -5p
Sistemul DPS este un ansamblu de norme si institutii juridice unite obiectiv , structurate intr-o oridne in
conformitate cu specificul relatiilor sociale reglementate in partea generala si speciala.
Sistemul DPS include
Partea Generala
1. Normele care stabilesc dr si libertatile in domeniul protectitei sociale
2. Norme care stabilesc competenta organelor centrale si locale de protectie sociala
3. Norme principii
Partea Speciala
Asigurare sociala, institutii, asistenta sociala
1. indemnizatiile (pt incapacitate temporara de munca cauzata de boli obisnuite sau de accidente nelegate de
munca , pentru prevenirea imbolnavirilor, pt recuperarea capacitatii de munca, pt cresterea copilului pina la
3 ani, pt ingrijirea copilului bolnav,
2. pensiile ( pt limita de virsta, de invaliditate, de urmas, pt vekime in munca)
3. compensatiile (nominative, pt participantii la likidarea avariei de la Cernobil
4. alocatiile sociale ( pt invalizi, pt persoane virstnice , pt kopii in kazul oierderii intretinatorului, ajutorul de
deces )
5ajutorul social
6 ajutorul material
7. serviciile sociale: primare (comunitare), specializate , cu specializare inalta
1.3 Stabilii corelaia dreptului proteciei sociale cu alte ramuri de drept -7p.
Dreptul constituional - dreptul proteciei sociale. Dreptul constituional este ramura de drept care conine
norme fundamentale pentru existena i dinuirea statului de drept, din care se inspir celelalte ramuri de
drept, Anume i dreptul proteciei sociale.
Aceast legtur se manifest pe mai multe planuri, dintre care menionm:
Constituia conine norme care consacr principiile generale ale dreptului proteciei sociale (cum ar fi
asigurarea bazelor legale de funcionare a statului; principiul universalitii; principiul libertii; principiul
egalitii; principiul responsabilitii; principiul echitii i justiiei). Prin prevederile art.47 din Constituie
sunt consfinite dreptul persoanei la asisten i protecie social i obligaia statului de a ntreprinde msuri
optime care i-ar garanta fiecrui om un nivel de trai demn, care s-i asigure sntatea i bunstarea lui i
familiei lui, cuprinznd hrana, mbrcmintea, locuina, ngrijirea, precum i serviciile sociale necesare.Tot
in constitutie sunt prevazute riskurile sociale (somaj, boala)
Dreptul administrativ - dreptul proteciei sociale. Dreptul administrativ reglementeaz raporturile sociale
nscute n cadrul administraiei publice ,este ramura de drept ce conine normele care reglementeaz
condiiile realizrii puterii executive n stat.
Normele dreptului administrativ determin structura i atribuiile organelor de asisten i asigurare social
de nivel central i local, crend infrastructura organizatoric n cadrul creia se realizeaz protecia social.3
Litigiile aprute n domeniul proteciei sociale, de asemenea, cad sub incidena Legii contenciosului
administrativ,4 care permite persoanei vtmate ntr-un drept s solicite, printr-o cerere prealabil, organului
ierarhic superior revocarea actului administrativ emis de ctre organul subordonat.
Dreptul financiar - dreptul proteciei sociale. Dreptul financiar reglementeaz raporturile sociale nscute n
procesul constituirii i utilizrii sumelor cuprinse n bugetul de stat.
Comune ambelor ramuri de drept sunt normele dreptului financiar care reglementeaz raporturile cu privire
la formarea i distribuirea fondurilor cu menire social; cotele anuale de asigurri sociale i stabilirea anual
prin legea bugetului de asigurri sociale a sumei cotelor de asigurri sociale etc. Prin Legea privind sistemul
public de asigurri sociale de stat este reglementat crearea i distribuirea bugetului asigurrilor sociale de
stat, sunt stabilite persoanele care pot fi asigurate obligatoriu sau benevol n sistemul public de asigurri
sociale de stat, sunt stabilii contribuabilii acestui sistem etc.5
Tangena dreptul muncii - dreptul proteciei sociale rezult nu numai din faptul c pn nu demult normele
dreptului proteciei sociale constituiau o instituie a dreptului muncii, dar i din faptul c n prezent calitatea
de subiect al raporturilor de munc constituie o condiie a apariiei celor de protecie social. Corelaia
acestor dou ramuri de drept se manifest prin urmtoarele:
n domeniul asigurrilor sociale apariia unor raporturi de munc condiionate de existena unui contract
individual de munc constituie o condiie a dobndirii statutului de contribuabil att de ctre angajat, ct i
de angajator, oferindu-i primului calitatea de asigurat al sistemului public de asigurri sociale i dreptul de a
beneficia de toate prestaiile de asigurri sociale.
Dreptul civil - dreptul proteciei sociale. Avnd n vedere c unii beneficiari ai proteciei sociale sunt
ncadrai n cmpul muncii, ei rmn subieci ai raporturilor juridice de munc, iar normele dreptului civil
sunt aplicabile n materia condiiilor de validitate i de nulitate a contractului de munc ncheiat de
pensionari, invalizi i contractului de asigurare social; n materia rspunderii civile a persoanelor ncadrate
n munc, cnd fapta cauzatoare de prejudiciu nu este infraciune.
Dreptul procesual civil - dreptul proteciei sociale. Dreptul procesual civil este acel sistem de norme ce
reglementeaz modul de judecare i de soluionare a cauzelor privind drepturile i interesele lezate, precum
i modul de executare a hotrrilor judectoreti sau a altor titluri executorii.
Corelarea dintre dreptul proteciei sociale i dreptul procesual civil se evideniaz prin faptul c dreptul
procesual reprezint tocmai cealalt fa a dreptului material, aspectul su sancionator care, intervine numai
n caz de nevoie. Dreptul material ar fi ineficace dac, pe calea procesului civil, nu s-ar asigura realizarea lui
i, tot astfel, procesul civil ar fi de neconceput fr existena unui drept material pe care s-1 apere i s-1
valorifice.
Test nr._2__
Subiectul I Pensia de urma
1.1 Definii i clasificai, dup statutul decedatului, pensia de urma- 3p.
Pensia de urma este suma bneasc calculat i stabilit conform Legii persoanelor inapte de munc ca
urmare a pierderii ntreintorului care se achit lunar din bugetul asigurrilor sociale. n calitate de temeiuri
ce invoc apariia dreptului la pensia de urmai pot servi6: decesul persoanei confirmat prin certificatul de
deces, declararea dispariiei fr veste sau declararea morii persoanei prin hotrrea instanei de judecat.
Subieci ai raportului juridic la determinarea dreptului la pensia de urma sunt membrii familiei decedatului,
care ndeplinesc condiiile prevzute de Lege. Se va ine seama i de relaiile de rudenie ce se determin
conform Codului familiei i Codului civil al Republicii Moldova.
Alt subiect al raportului juridic este organul de asigurare social, care este obligat s stabileasc n baza
documentelor prezentate, n condiiile legii, dreptul persoanelor la pensia de urma.7
Dreptul la pensia de urma se stabilete dac persoana decedat era pensionar sau confirma condiiile
necesare pentru stabilirea pensiei date la ziua decesului.
Aadar, n conformitate cu Legea dac pensia de urma ca urmare a decesului din cauza unei afeciuni
generale se stabilete membrilor familiei dac sunt ndeplinite condiiile cu privire la stagiul de cotizare al
decedatului, n funcie de vrsta avut la data constatrii decesului. Dac la data decesului nu se va confirma
stagiul de cotizare necesar, membrilor familiei, ce pretind la pensia de urma, li se va stabili o alocaie
social.
n cazul n care decesul a survenit n urma unui accident de munc, a unei boli profesionale sau, n cazul
militarilor, n urma lichidrii consecinelor avariei de la Cernobl, pensia de urma se stabilete indiferent de
prezena stagiului de cotizare.
Pentru stabilirea pensiei de urma n caz de deces al ntreintorului din cauza unei afeciuni generale,
conform Legii solicitanii trebuie s prezinte urmtoarele documente: certificatul de deces; certificatul ce
confirm stagiul de cotizare realizat pn la ziua decesului n funcie de vrsta ce o avea. Dac decesul a fost
cauzat de un accident de munc, se va mai prezenta i procesul-verbal despre accidentul de munc.8
Respectarea altor condiii facultative (de exemplu, prezentarea certificatului de salariu) pot duce la
majorarea pensiei de urma.
Din cele menionate tragem concluzia c apariia dreptului la pensia de urma invoc prezena a dou criterii
specifice:
- criteriul volitiv prin care se explic manifestarea de voin a persoanei/reprezentantului de a realiza dreptul
la acest tip de pensie;
- criteriul de vrst prin care se confirm c este recunoscut inapt de munc i se afla la ntreinerea
decedatului.
1.2 Enumerai categoriile de beneficiari a pensiei de urma-5p.
Conform Legii privind pensiile de asigurri sociale de stat,9 au dreptul la pensie de urma urmtoarele
persoane:
a) copiii pn la vrsta de 18 ani sau, dac continu studiile n instituii de nvmnt de zi pn la
terminarea acestora, fr a depi vrsta de 23 de ani;
b) soul supravieuitor dac, la momentul decesului susintorului sau pe parcursul a 5 ani dup deces, a
mplinit vrsta de pensionare sau a fost ncadrat n gradul I sau II de invaliditate, a avut cel puin 15 ani de
cstorie cu persoana decedat i nu s-a recstorit;
c) soul supravieuitor sau tutorele care are n ngrijire copii sub vrsta de 3 ani ai susintorului decedat, pe
perioadele de nencadrate n munc sau de aflare n concediu pentru ngrijirea copilului pn la vrsta de 3
ani.
Pensia de urma, stabilit copiilor, se pstreaz i dup nfierea lor. n caz de deces al nfietorului, copiii
nfiai pot opta pentru o singur pensie: sau pentru printele decedat, sau pentru nfietorul decedat.

1.3 Evideniai i analizai elementele prin care se deosebesc pensiile de urma n cazul decedatului civil de
pensiile de urma n cazul decedatului militar.-7p.
n baza Legii asigurrii cu pensii a militarilor i a persoanelor din corpul de comand i din trupele organelor
afacerilor interne,10 familiile militarilor, persoanelor din corpul de comand i din trupele organelor
afacerilor interne se stabilesc pensii n cazul pierderii ntreintorului, dac acesta a decedat n timp ce
ndeplinea serviciul sau cel mult peste trei luni de la data eliberrii din serviciu, iar pentru familiile de
pensionari din categoria acestor militari, dac ntreintorul a decedat n perioada n care primea pensie sau
cel trziu peste 5 ani de la ncetarea plii pensiei.
Beneficiari ai acestei categorii de pensii, pot fi membrii de familie inapi pentru munc, din familiile
militarilor decedai sau czui la datorie: copiii inapi de munc; prinii inapi de munc i soia (soul), dac
dup moartea ntreintorului acetia i-au pierdut sursa de existen; prinii inapi pentru munc i soiile
(soii) inapte pentru munc ale militarilor, persoanele din corpul de comand i din trupele organelor
afacerilor interne czute pe front sau n timpul participrii la operaiuni de lupt pe timp de pace.
Test nr._3__
Subiectul I Finanarea proteciei sociale

1.1 Enumerai sursele de finanare a proteciei sociale-3p.
Finanarea proteciei sociale din contul impozitelor (contribuiilor, cotizaiilor) obligatorii. Prestaiile de
asigurri sociale se dobndesc doar ca urmare a unei asigurri obligatorii. Conform legislaiei Republicii
Moldova, prestaiile de asigurri sociale se pltesc din mijloacele CNAS (din 1990 pn n anul 2001 s-a
numit fondul social ), din bugetul asigurrilor sociale de stat (BASS), care nu are nimic comun cu bugetul de
stat.
CNAS, gestioneaz BASS, care este format din fonduri de asigurri sociale, al cror mod de constituire i
funcionare se stabilete de legislaie.11 Mijloacele fondurilor se formeaz din contul cotizaiilor de
asigurare, care sunt obligatorii pentru toi cetenii ncadrai n cmpul muncii. Tarifele plii pentru
asigurare se stabilesc n fiecare an prin legea BASS.n continuare vom prezenta fondurile de asigurri
sociale ale BASS i tipurile de prestaii de asigurri sociale pltite din aceste fonduri. Finanarea proteciei
sociale de la bugetul de stat prin intermediul CNAS. Din bugetul de stat sunt finanate prestaiile de asisten
social: indemnizaiile, alocaiile, compensaiile, ajutorul de deces i alte ajutoare. Finanarea proteciei
sociale din bugetele locale. Din bugetele locale se pltesc compensaiile nominative lunare pentru cltoria
n transportul urban, alimentaia persoanelor nevoiae n cantinele de ajutor social, acordarea de ajutoare
materiale.
Protecia social se finaneaz i din alocaiile benevole ale persoanelor fizice i juridice, din alte venituri.
Astfel, pe lng autoritatea administrrii publice locale se formeaz fonduri extrabugetare, care contribuie la
finanarea meselor de binefacere, coletelor cu produse alimentare la srbtorile de Crciun, Pati i cu ocazia
altor date remarcabile.
Aadar, n concluzie constatm ca prestaiile de asigurri sociale se finaneaz de la bugetul asigurrilor
sociale de stat, iar prestaiile de asistent social se finaneaz de la bugetul de stat prin intermediul CNAS,
bugetele locale i din fonduri extrabugetare.
1.2 Comparai modul de finanare a asigurrilor sociale cu cel de finanare a asistenei sociale-5p.
Fondul asigurarilor sociale se constituie din cotizatiile agentilor economici, salariatilor si statului in diferite
proportii , precum si din alte surse. In RM acest fond poarta denumirea de Buget al Asigurarilor Sociale al
carui venit provin din constributii de asigurari sociale, transferuri din bugetul de stat si alte venituri
(dobinzi). Contributia de asigurari sociale este acea suma datorata in mod obligatoriu de participantul la
sistemul public de asigurari sociale si este achitata de : asigurati, angajatori, pers. Care incheie contract de
asigurare, pers. Care desfasoara activitatea in baza contractului individual de munca, la angajatorii ce nu sunt
inregistrati ca rezidenti in RM.
Sistemul de asistenta sociala dispune de o modalitate specifica de finantare. Daca in cazul asigurarilor
sociale acoperirea riscurilor se realizeaza din cotizatiile celor ce presteaza munca, atunci in cazul asistentei
sociale finantarea se realizeaza de la bugetul de stat, bugetele locale si din alte surse (FOnduri extrabugetare,
donatii, sposnosrizari, contributii)
In raporturile de asigurari sociale prestatiile se acorda doar in forma baneasca, iar in cadrul raporturilor de
asistenta sociala prestatiile se acorda in forma baneasca, in natura si sub forma de servicii sociale).
Prestatiile de asigurari sociale se finanteaza de la BASS, iar prestatiile de asistenta sociala se finanteaza de la
bugetul de stat, bugetele locale,precum si din donatii, sponsorizari.
1.3 Proiectai prin schem modul de finanare a proteciei sociale-7p.
PS se finanteaza de la
1)Bugetul de stat( acorda indenizatiile pers neasigurate,alocatii, compensatii)
2)Bugetul Asigurarilor Sociale de stat ce este independent de Bugetul de stat (veniturile provin nu numai din
kontributii de asigurari sociale obligatorii, dar si din transferurui de la bugetul de stat)
2.a) Casa Nationala de Asig Sociale gestioneaza bugetul asigurarilor de stat
2.a) A) CNAS este formata din fonduri de asigurari sociale, al carui mod de functionare e stabilit de
legislatie.
3) Din bugetele unitatilor adm-teritoriale (contribuie la finantarea serviciilor sociale primare)
4) Din fondul Republican si fondurile locale de sustinere sociala a populatiei ( sub forma de ajutoare
materiale) (donatii, sponsorizari)
Test nr._4__
Subiectul I Pensia pentru limit de vrst
1.1 Definii, clasificai i identificai particularitile pensiei pentru limit de vrst-3p.
Doctrina juridic definete,prin pensie plata lunar menit s asigure o baz material persoanelor
incapabile de munc in urmatoarele situatii:
a)odat cu atingerea vrstei de pensionare generala sau speciala
b)pierderea partiala sau totala a capacitatii de munca (gradele de invaliditate)
c) n cazul decesului ntreintorului sau n legtur cu activitatea ndelungat de munc;12
Pensia pt limita de virsta se clasifica :
Pensie pt limita de virsta pe baze de generale
Pensie pt limita de virsta pe baza de inlesniri
Particularitatile pensie pt limita de virsta
1.Este achitata lunar pt luna in curs, doar in forma baneasca
2.Pensia nu este considerata venit
3.Pensia nu este supusa impozitarii
4.Dr la pensie este imprescriptibil ( el nu se stinge si poate fi realizat orikind doar pt viitor)
5. Pensia este un drept si nu o obligatie
6.Dreptul la pensie nu poate fi cedat in favoarea unei alte persoane.
1.2 Comparai pensia pentru limit de vrst cu alocaia social de stat oferit persoanelor care au atins vrsta
standard de pensionare -5p.
Alocaiile sociale de stat reprezint suma de bani achitat lunar sau o singur dat din bugetul de stat
persoanelor care nu ndeplinesc condiiile pentru obinerea dreptului la pensie. Alocaia pentru persoane
vrstnice se stabilete cetenilor care au atins vrsta standard de pensionare conform legislaiei n vigoare,
dar nu ndeplinesc condiiile pentru obinerea dreptului la pensie de asigurri sociale de stat, i nu se afl la
ntreinerea deplin a statului.
Pe cnd pensia pentru limita de vrst se stabilete persoanelor care au atins virsta standard de pensionare i
confirm un stagiu de cotizare necesar cuantumul pensiei se calcueaz n funcie de venitul mediu lunar
asigurat se stabilete pe via nu este supusa impozitului se achit lunar.
Pensia pt limita de virsta este prestatia de asigurari sociale care se acorda la implinirea unei anumite virste,
pe tot restul vietii, confirmindu-se vechimea in munca prevazuta de lege.
Pensia pt limita de nu se atribuie pers ce au devenit inapte de munca in legatura cu atingerea batrinetii, dar
au scopul de a asigura persoanele care o perioada indelungata au muncit pt binele societatii, este o garantie a
odihnei bine meritate.
1.3 Formulai o situaie care ar atrage dup sine dreptul persoanei la pensie pentru limit de vrst-7p.
La acordarea pensiei pt limita de virsta necesita respectarea unor conditii...
Cenzul de virsta
Stagiul de cotizare
Situatie: Maria Ciobanu, cu virsta de 54 ani,avind stagiul de cotizare de 31 ani, mama a 6 copii, a depus o
cerere..... avind salariul de 1300 de lei lunar.
Situatie : pers care au efectuat lukrari nocive de foarte grele de munca...femei 49 ani, barbati 54 ani
Test nr.5___
Subiectul I Aspecte generale privind protecia social.
1.1 Definii protecia social Apreciai riscurile sociale ca generatoare ale raporturilor de protecie social -
3p.
Termenul protecie i trage orgintea de la cuvntul latin protecio, ceea ce nseamn sprijin, aprare, ajutor,
ocrotire, grij..
In opinia doktrinarilor romini PS este un fenomen caracterizat de dezvolarea in fiecare tara a unor institutii
vizind asigurarea indiviilor , a grupurilor familiale.
In opinia altor autori PS totalitatea de activitati intreprinse de stat in vederea protejarii populatiei,
asigurarii ordinii publice .
Este activitaea statului indreptate spre asigurarea procesului de dezvolatrea a personalitatii umane , ocolind
factorii negativi care influenteaza asupra personalitatii , si kreind kondiitii prielnice pt individ. In literatura
de specialitate prin PS intelegem o totalitate de relatii sociale bazate pe fonduri nebugetare cu menire
sociala, pe alocatii bugetare in scopul satisfacerii dorintelor cetatenilor daca acestea pierd sursa de
intretinere.
Riscurile sociale evenimente mai mult sau mai putin previzibile, ce presupune perciol ca persoana sa fie
afectata de oarecare consecinte negative, acel eveniment ce poate duce la pierderea pariala sau toatala a
capacitatii de munca.
Raportarea riskuluui social la sistemul de protectie sociala ii modifica denumirea in risc asigurat
reprezentind orice eveniment sau fenomen al carui producere structurile teritoriale ale |Casei Nationale sunt
obligate sa faca prestatiile respective de asigurari sociale.

1.2 Caracterizai asigurrile sociale i asistena social ca instituii juridice distincte ale dreptului proteciei
sociale -5p.
Asigurarea sociala ( incredere, garantie, siguranta)este o forma de ocrotire a pers. Constind in acordarea de
ajutoare materiale si asistenta medikala in kaz de boala, ansamlul normelor obligatorii privind asigurarea
materiala de batrinete, boala sau accident a pers care sunt subiecti a unui raport de munca.
...Sistemul de protecie social a persoanelor asigurate consta n acordarea de indemnizaii, ajutoare, pensii,
de prestaii pentru prevenirea mbolnvirilor i recuperarea capacitii de munc i de alte prestaii,13 iar
sistemul public de asigurri sociale, care este administrat i gestionat de CNAS, reprezint un ansamblu
organizat de forme de asigurri sociale, care i pstreaz individualitatea, depind unele de altele, realizndu-
se aspectul de totalitate prin care sunt ocrotii asiguraii.
Partikularitatile Asigurarilor Sociale:
1). constituie un subsistem al sistemului de protecie social, instituit, controlat, garantat de stat i
fundamentat pe principiului contributivitii;
2). reprezint o form a asigurrii materiale a persoanelor care au fost afectate de situaiile de risc social;
3). trebuie analizate sub dou aspecte: n calitate de tip al securitii sociale i n calitate de sector al
politicilor sociale;
4). acordarea prestaiilor de asigurri sociale este condiionat de existena a doi factori: reglementarea
legal i plata contribuiilor;
5). raporturile de asigurri sociale reprezint relaiile juridice care se nasc, se modific i se sting n legtur
cu acoperirea unor riscuri sociale.
Subiecii raportului juridic de asigurare sunt, pe de o parte, persoana fizic (asiguratul), iar pe de alt parte,
organizaia de asigurri prin organismele competente;
Coninutul raporturilor de asigurare este n esen alctuit din dreptul asiguratului la stabilirea i plata
indemnizaiei de asigurri sociale, din obligaia corelativ a instituiei de asigurri de a o plti i din
obligaia asiguratului de a vira contribuia de asigurri sociale corelativ cu dreptul instituiei de asigurare de
a pretinde plata contribuiei (raport juridic de tip comutativ);
Coninutul raportului de asigurare este prestabilit prin lege
Asistena social. Termenul asisten nseamn sprijin, ajutor, iar utilizat n domeniul proteciei sociale el se
utilizeaz n expresia asisten social.14
Asistena social cuprinde un sistem de ajutorare material a persoanelor care nu sunt apte de munc i nu
dispun de mijloacele necesare traiului,15
ansamblul normelor juridice, sistematizate n instituii i ramuri care reglementeaz serviciile i prestaiile
sociale oferite beneficiarilor de asisten social, norme a cror respectare poate fi asigurat, la nevoie prin
fora coercitiv a statului.
Iar in literatura de specialitate intelegem ansamblul de servicii sociale , in bani sau in natura, servicii
medicale.
TRASATURI ale asistente sociale:
1)este unul dintre elementele constitutive ale sistemului de protectie sociala
2)este baza legala pentru executare programelor menite sa TRANSpuna in viata obiectivele politicii sociale.
4.Sistemul de asistenta sociala dispune de o modalitate specifica de finantare
1.3 Proiectai prin schem distincia dintre asigurarea social i asistena social -7p.
Raporturile de asistenta sociala trebuie deosebite de cele de asigurare sociala , care au o sfera de acoperire
mai redusa datorata calitatii de asigurat, si care sunt conditionate de o anumita situatie juridica , de ex cea de
salariat.Aria de cuprindere a raporturilor de asistenta este mai extinsa , fiindca asistenta sociala este finantata
de principiul solidaritatii nationale.
Sistemul de asistenta sociala dispune de o modalitate specifica de finantare. Daca in cazul asigurarilor
sociale acoperirea riscurilor se realizeaza din cotizatiile celor ce presteaza munca, atunci in cazul asistentei
sociale finantarea se realizeaza de la bugetul de stat, bugetele locale si din alte surse (FOnduri extrabugetare,
donatii, sposnosrizari, contributii)
In raporturile de asigurari sociale prestatiile se acorda doar in forma baneasca, iar in cadrul raporturilor de
asistenta sociala prestatiile se acorda in forma baneasca, in natura si sub forma de servicii sociale).
Prestatiile de asigurari sociale se finanteaza de la BASS, iar prestatiile de asistenta sociala se finanteaza de la
bugetul de stat, bugetele locale,precum si din donatii, sponsorizari
I Constatarea invaliditii
1.1 Definii noiuni generale privind invaliditatea, criteriile de stabilire i cauzele invaliditii - 3p.
Definitie
n ultimii ani se atest o atenie sporit vizavi de problemele de protecie social a persoanelor cu dizabiliti
cu skopul Restabilirii sntii persoanelor cu dizabiliti si reintegrrii lor n viaa profesional i social .
Practica recunoate dou tipuri de invaliditate: economic i medical.
Prin, invaliditatea economic nelegem pierderea total sau parial a capacitii persoanei de a activa n
domeniul profesional,
iar prin invaliditatea medical -problemele ce in de asigurarea restabilirii n limita poibilitilor a
persoanelor handicapate sau adaptrii acestora la modul de via nou pentru ei.
Prin termenul invalid se desemneaz orice persoan aflat n incapacitate de a-i asigura n totalitate sau n
parte necesitile unei viei individuale sau sociale normale
Criteriile de stabilire
Ca criteriu de baza serveste gradul de reducere a capacitatii vitale ale organismului , determinata de boli sau
deficiente ca ex: capacitatile de autoservire : , comunicare , locomotorii.Invalibilitatea se stabileste cind
infirmitatea depaseste 25 % . Pierderea capacitatii poate fi evaluata de urmatoarele grade , ce sut baza pt
stabiirea invaliiditatii :
Reducerea de grad mediu a capacitatilor de autideservire,...li se acorda gradul 3, pot sa se deserveaska
singuri
Reducerea de grad accentuat a capacitatilot de autodeservire, comportare, li se acorda gradul 2 de
invaliditate.
Redicerea de grad sever li se acorda gradul 1.
Cauzele Invaliditatii
Invaliditate de boal obinuit este cauzat de reducerea sau pierderea capacitilor vitale ca urmare a unei
boli, traume sau deficiene organice..
Invaliditate de boal profesional este stabilit n urma unei boli generate de influena sistematic a
factorilor nocivi specifici profesiei date sau de condiiile de munc caracteristice unor ramuri de producie.
Invaliditate survenit dup un accident de munc este cauzat prin reducerea sau pierderea capacitilor
vitale ca urmare a aciunii factorilor care au produs accidentul, n cazurile stabilite de legislaia n vigoare.
Invaliditate determinata de schilodire in munca in legatura cu avaria de la Crenobil- este stabilita de pers
care au participat la likidarea consecintelor catastrofei date.
Invaliditate legata de serviciul militar sau special- este stabilita pers care au indeplinit serviciul militar in
organele apararii nationale.
Invaliditatea din copilarie-pina la 18 ani
1.2 Determinai modul de constatare a invaliditii, a expertizei repetate i efectele depirii termenului de
reexpertizare - 5p
Recunoaterea persoanei ca invalid se efectueaz de ctre organele de stat mputernicite - CEMV (Consiliile
de experiz medical a vitalitii).
Consiliile primare teritoriale de expertiz medical a vitalitii reprezint structurile principale din teritoriu
n domeniul expertizei vitalitii. n componena fiecrui consiliu activeaz trei medici-experi (terapeut,
chirurg i neurolog)
n caz de necesitate, sunt cooptai un ftiziopulmonolog, un oncolog, un psihiatru din cadrul consiliilor de
expertiz medical a vitalitii de nivel republican.
Oiectivele sunt stabilirea si evaluarea invaliditatii, aprobarea sau sanctionarea prelungirii certificatului
medikal.
Expertiza are loc in baza dikumentelor:
Cetatenii RM in baza fisei de trimitere eliberat de konsiliu medikal
Cetatenii fara viza de resedinta- fisa de trimitere eliberat de konsliuliu medikal
Cet RM lokuitori ai raioanelor de stinga nistrului fisa eliberata de instituia mediko-sanitara ce a
supravegheat pacientul
Reexpertizarea periodika a invalizilor se face in skopul verifikarii eficientei tratamentului si a masurilor de
reabilitare . Reexpertizarea pers inkadrate in grad de invaliditate se efectueaza la cererea acestora sau la
initiativa consiliilor de expertiza medikala a vitalitatii.
Persoanelor care se adreseaz prima dat, invaliditatea li se determin pe un termen de un an. n cazuri
severe, invaliditatea se stabilete pe doi ani, iar cnd dereglrile funcionale sunt ireversibile fr termen de
reexaminare.
1.3 Estimai eficiena procedurii de stabilire a invaliditii i contestarea deciziei privind constatarea
invaliditii. - 7p.
Consiile primare teritoriale stabilesc gradul de invaliditate in kondformitate cu Instruktiunea privind modul
de stabilire a invaliditatii , aproba decizia de prelungire a certificatului de concediu medikal, se efectueaza
expertiza vitalitatii de la 18 ani.
Consiliile primare de exepertiza stabilesc legatura cauzala a invaliditatii cu accidentele de munca, bolile
profesionale, avaria de la Cernobil-astfel stabilind cauza invaliditatii.
In cazul depistarii unor inkalcari privind modul de stabilire a invaliditatii Consiliu superior are dreptul de a
suspenda , decizia consiliilor de expertiza medikala a vitalitatii si de a efectua reexpertizarea pacientului ,
anstrenind specialisti necesari.
Test nr._7__
Subiectul I Bugetul Asigurrilor Sociale de Stat (BASS)

1.1 Identificai persoanele asigurate obligatoriu, n sistemul public de asigurri sociale -3p.
Persoanele asigurate obligatoriu
n sistemul public, snt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:
Persoanele asigurate obligatoriu sunt:
-angajatorii;
-asiguraii care datorez contribuii individuale de asigurri sociale;
-persoanele juridice asimilate angajatorului la care i desfoar activitatea asiguraii ;
.persoanele care incheie contract de asigurare;
-persoanele care i desfoar activitatea n baz de contract individual de munc, la angajatorii care nu sunt
nregistrai n calitate de rezideni n republica moldova.
1.2 Descriei procedura de acumulare, gestionare i distribuire a BASS - 5p.
Veniturile BASS provin din contribuiile de asigurri sociale de stat,
calculate prin aplicarea cotelor procentuale, stabilite de legislaie, la fondurile de
salarii calculate de angajatori, i din reinerile din salariile brute ale angajailor;
din transferurile de la bugetul de stat i din alte surse legale, precum snt
dobnzile, majorrile de ntrziere etc. Cuantumul contribuiilor de asigurri
sociale de stat depinde de mrimea veniturilor realizate de personalul ncadrat n
munc, iar creterea acestora determin i majorarea veniturilor BASS.
Cheltuielile BASS se distribuie pe fonduri speciale, instituite n acest scop,
cum ar fi: pensii, indemnizaii i ajutoare, recuperarea sntii (biletele de
odihn i tratament), alocaii de sprijin etc.
Mijloacele ncasate la BASS (inclusiv majorrile de ntrziere i amenzile
calculate la contribuiile de asigurri sociale de stat obligatorii) de la pltitorii la
BASS se acumuleaz pe contul Ministerului Finanelor i se vireaz zilnic la
contul trezorerial al CNAS, ulterior fiind repartizate pe conturile personale ale contribuabililor n bazele de
date informaionale ale CNAS i Inspectoratului
Fiscal Principal de Stat. Totodat, pltitorii la BASS prezint trimestrial subdiviziunilor teritoriale CNAS
declaraii privind calcularea i utilizarea contribuiilor de asigurri sociale de stat obligatorii Informaia
privind suma plilor de baz, amenzilor, penalitilor se prezint de ctre CNAS trimestrial, n mod
electronic.
1.3 Proiectai schematic structura BASS ( fondurile bneti care formeaz BASS - 7p
. Sistemul de administrare a veniturilor BASS
1.Pltitorii la BASS
Snt obligai: s transfere, n mrimea cuvenit, , contribuiile de asigurri sociale de stat obligatorii la
BASS, aferente salariilor calculate i altor recompense aferente obligaiilor fa de BASS; s prezinte
declaraii trimestriale
1.A)CTAS
- acumularea declaraiilor;
- inerea evidenei n conformitate cu codurile individuale de asigurri sociale ale tuturor contribuabililor de
asigurri sociale din teritoriul respectiv;
- supravegherea respectrii de ctre contribuabili a prevederilor legislaiei n vigoare cu privire la asigurrile
sociale de stat;
- exercitarea unui control nemijlocit al procesului de acumulare a contribuiilor de asigurri sociale;
- aplicarea sanciunilor i amenzilor fa de agenii economici i persoanele fizice-datornici ai CNAS;
- ntocmirea i prezentarea drilor de seam periodice privind rezultatele activitii semestriale i anuale;
- colaborarea cu organele Serviciului fiscal de stat n domeniul inerii evidenei agenilor economici i
persoanelor fizice contribuabili n BASS
1.B)Ministerul Finanelor
- Mijloacele ncasate la BASS se acumuleaz pe contul MF i se vireaz zilnic la contul CNAS;
- Virarea sumelor prevzute prin lege de la BS la BASS, pe conturile speciale ale CNAS
1.A)De la CTAS sageata la CNAS
Se acumuleaz zilnic la contul CNAS mijloacele ncasate la BASS de la persoanele asigurate i de la BS i
se utilizeaz n conformitate cu legea de la CNAS sageata la CNAS
- repartizarea pe conturile personale ale contribuabililor;
- efectuarea restituirii supraplilor din BASS;
- asigurarea evidenei sumelor aferente virrii i achitrii n BASS;
- asigurarea transmiterii (zilnice) a informaiei privind veniturilencasate n adresa IFPS
- efectuarea corectrii ncasri neidentificate
De la Cnas de sus sageata la IFPS
- repartizarea pe conturile personale ale contribuabililor;
- urmrirea virrii n termen a contribuiilor de asigurri sociale de stat;
- sancionri, cu aplicarea amenzilor pentru diminuarea cuantumului contribuiilor de asigurri sociale i
tinuirea fondului de salarizare.

Test nr._8__
Subiectul I Principiile dreptului proteciei sociale

1.1 Definii i clasificai principiile ramurale ale dreptului proteciei sociale-3p.
Principiile Ramurale ale Dr. PS exprima esenta , scopul, sarcinile, functiile, principale ale acestei ramuri
de drept, reprezentind un centru care dirijeaza intregul sistem de PS. Principiile Rsmurale sunt urmatoarele :
Principiul egalitii., nseamn egal; nedifereniat; identic.
Conform principiul egalitii cetenii Republicii Moldova sunt egali n faa legii i a autoritilor publice,
fr deosebire de ras, naionalitate, origine etnic, limb, religie, sex, opinie, apartenen politic, avere sau
de origine social1 i pot participa n egal msur la viaa politic, economic, social i cultural.
Egalitatea privete toate drepturile, indiferent de domeniul de activitate i actul normativ care le consacr.
Principiul universalitii. valideaza ideea ca fiecarui om treb sa i se garanteze un trai demn care sa-i
asigure sanatatea si bunastarea lui si familiei lui , adika hrana, imbracamintea,locuinta si cuprinde in cercul
benefeciarilor PS pe linga cetatenii RM, persoanele straine si apatrizii.
Universalitatea presupune dou aspecte:
primul, - sfera persoanelor protejate;
al doilea, - natura prestaiilor care se acord.
Referitor la primul aspect, ideea este ca fiecare membru al colectivitii s fie protejat, prin msurile de
securitate social, toat viaa sa.
n ceea ce privete cel de-al doilea aspect, trebuie precizat c scopul proteciei sociale este de a furniza o
anumit asisten financiar sau de alt natur n cazul pierderii ori reducerii veniturilor. legea este cea care
le identific i stabilete categoriile de prestaii ce se acord n fiecare situai.
Principiul diferenierii condiiilor care genereaz dreptul la protecie social. Protecia social nu poate
ignora aa factori precum vrsta, sexul, condiiile n care a fost prestat munca, starea sntii, starea
familial etc. i care, de cele mai multe ori, determin incapacitatea parial sau total de munc. Deosebim
diferentierea in baza criteriilor obiective (conditii nocive de munca) conditii subiective (invalizi, pers. Care
nu au atins majoratul)
Principiul finaintarii PS de la Buget Asigur Sociale de Stat si de la Bugetul de stat
Veniturile BASS provin din kontributii de asigurari sociale , transferuri din bugetul de stat si sunt menita sa
acopere contravaloarea prestatiilor de asigurari sociale din sistemul public.
1.2 Numii i caracterizai principiile intraramurale ale dreptului proteciei sociale-5p.
Esena dreptului proteciei sociale este exprimat i prin principiile sale intraramurale, caracteristice
instituiilor de asigurri sociale i asistenei sociale.
Principiile organizrii i funcionrii sistemului public de asigurri sociale.
principiul unicitii, potrivit cruia statul organizeaz i garanteaz sistemul public bazat pe aceleai norme
de drept;
principiul egalitii, care asigur tuturor participanilor la sistemul public - contribuabili i beneficiari - un
tratament nediscriminatoriu n ceea ce privete drepturile i obligaiile prevzute de lege;
principiul solidaritii sociale, intre i intrageneraii, conform cruia participanii la sistemul public i asum
contient i reciproc obligaii i beneficiaz de dreptul pentru prevenirea, limitarea sau nlturarea riscurilor
sociale prevzute de lege;
principiul obligativitii, potrivit cruia persoanele fizice i juridice au, conform legii, obligaia de a participa
la sistemul public, iar drepturile de asigurri sociale se exercit corelativ ndeplinirii obligaiilor;
principiul contributivitii, conform cruia fondurile de asigurri sociale se constituie pe baza contribuiilor
datorate de persoanele fizice i juridice participante la sistemul public, iar n temeiul contribuiilor de
asigurri sociale pltite se exercit drepturile de asigurri sociale;
principiul repartiiei, potrivit cruia fondurile de asigurri sociale realizate se redistribuie pentru plata
obligaiilor ce revin sistemului public;
Principiile asistentei sociale...
a)Pr recunoasterii independentei autonomiei si personalitatii si respectarii demnitatii umane , guverneaza
intregul sistem de PS. Esenta principiului-in privinta beneficiarilor nu se admit nici un fel de discriminari
intrucit fiecare din ei are dr sa fie tratat ka o pers demna, capabila sa kotroleze propria viata.
B)universalitatea si accesibilitatea drept de asistenta sociala- legiuitorul stabileste pt toate categoriile de pers.
Aceleasi posibilitati de sprijin in anumite situatii nedorite sau a diverselor rikuri sociale.
c) Diversitatea formelor si tipurilor de asistenta sociala actualul sistem de asistenta sociala ofera: prestatii
banesti, prestatii de alta natura si servicii sociale.
d) acordarea asistentei sociale in functie de nevoie - sta la baza asistentei sociale.se acorda i9n functie de
nevoie pe baza testarii mijloacelor financiare
e) acordarea asistentei sociale din kontul mijloacelor statului si ale kolectivitatilor actiunile de asistenta se
finainteaza din bugetul de stat, din bugetele unitatilor adm-teritoriale, din donatii, sponsorizari.
f)armonizarea prestatiilor de asistenta sociala ku prestatiile de asigurari sociale si cu salariile.Diferite
categorii de populatie , beneficiare de ajutoare de asigurari sociale in forma de pensii se bucura de diverse
forme si tipuri de ajutor social.
1.3 Argumentai necesitatea respectrii principiilor ramurale ale dreptului proteciei sociale la adoptarea
normelor juridice care reglementeaz raporturi de protecie social-7p.



Test nr._9__
Subiectul I Pensia de invaliditate

1.1 Definii pensia de invaliditate. Descriei particularitile i condiiile de stabilire a pensiei de invaliditate
-3p.
Pensiile de invaliditate se stabilesc persoanelor asigurate n cazul pierderii totale sau pariale a capacitii de
munc n urma: unei boli obinuite, unui accident de munc sau unei boli profesionale. Pentru a beneficia de
pensie de invaliditate n urma unei boli obinuite, la momentul constatrii invaliditii persoana asigurat
trebuie s aib un stagiu de cotizare n mrime de la un an pn la 5 ani: pn la 23 de ani 1 an; de la 23
pn la 26 de ani 2 ani; de la 26 pn la 31 de ani 3 ani i mai mult de 31 de ani 5 ani. Pensiile de
invaliditate n urma unui accident de munc sau unei boli profesionale se stabilesc indiferent de existena
stagiului de cotizare. Pensiile de invaliditate se pltesc n mrime deplin tuturor pensionarilor, inclusiv i
celor ce realizeaz venituri pasibile de asigurri sociale de stat.
Conditiile de stabilire a pensiei de invaliditate
Are dr la pensie de invaliditate asiguratul care si-a pierdut total sau partial capacitatea de munca din cauza:
a)unei boli obisnuite\
b)unui accident de munca
c)unei boli profesionale
In raport cu gradul de pierdere a capacitatii de munca, se stabilesc 3 grade de invaliditate
Invaliditate de boal obinuit este invaliditatea cauzat de reducerea sau pierderea capacitilor vitale ca
urmare a unei boli, traume sau deficiene organice.
Invaliditate de boal profesional este invaliditatea stabilit n urma unei boli generate de influena
sistematic a factorilor nocivi specifici profesiei date sau de condiiile de munc caracteristice unor ramuri
de producie.
Invaliditate survenit dup un accident de munc este invaliditatea cauzat prin reducerea sau pierderea
capacitilor vitale ca urmare a aciunii factorilor care au produs accidentul, n cazurile stabilite de legislaia
n vigoare.
1.2 Evideniai distinciile pensiei de invaliditate n dependen de pricina survenirii invaliditii -5p.
Cauzele Invaliditatii
Invaliditate de boal obinuit este cauzat de reducerea sau pierderea capacitilor vitale ca urmare a unei
boli, traume sau deficiene organice..
Invaliditate de boal profesional este stabilit n urma unei boli generate de influena sistematic a
factorilor nocivi specifici profesiei date sau de condiiile de munc caracteristice unor ramuri de producie.
Invaliditate survenit dup un accident de munc este cauzat prin reducerea sau pierderea capacitilor
vitale ca urmare a aciunii factorilor care au produs accidentul, n cazurile stabilite de legislaia n vigoare.
Invaliditate determinata de schilodire in munca in legatura cu avaria de la Crenobil- este stabilita de pers
care au participat la likidarea consecintelor catastrofei date.
Invaliditate legata de serviciul militar sau special- este stabilita pers care au indeplinit serviciul militar in
organele apararii nationale.
Invaliditatea din copilarie-pina la 18 ani
1.3 Formulai o situaie care ar atrage dup sine dreptul persoanei la pensie de invaliditate -7p.
Test nr._10__
Subiectul I Statutul Casei Naionale de Asigurri Sociale

1.1 Determinai statutul Casei Naionale de Asigurri Sociale n calitate de organ competent n domeniul
proteciei sociale.-3p.
CNAS a fost creata ca in caz de necesitate , aceasta stabileste si plateste suma de asigurare. Specific pt
CNAS este ca ajutorul se acorda on caz de survenire a unuia dintre riscurile sociale: somaj, boala,
invaliditate, batrinete, in cazul decesului persoanei care este unicul intretinator. Deci scopul PS din
mijloacele CNAS este de a schimba conditia materiala a persoanelor dezavantajate din cauze social-
obiective: pierderea sau reducerea cistigului, aparita unor cheltuieli suplimentare.
Misiunea CNAS este de a distribui responsabilitatile in caz de aparitie a riscului social (incapacitatea
temporara de munca, somajul, batrinetea) intre cei care ofera loc de lucru , angajatii si pers autorizate de la
organele de asigurare sociala.
Responsabilitatea Casei Naionale de Asigurri Sociale const n
administrarea i gestionarea conform a sistemului public de asigurri sociale,
acumularea i distribuirea mijloacelor bugetului asigurrilor sociale de stat, inerea
contabilitii executrii bugetului asigurrilor sociale de stat conform prevederilor
legale.
1.2 Evideniai modul de colaborare al Casei Naionale de Asigurri Sociale cu alte structuri competente n
domeniul proteciei sociale.-5p.
CNAS prin internediul Trezorariei de Stat a Ministerului Finantelor, gestioneaza bugetul asigurarilor de stat
sociale, care este format din fonduri de asigurari sociale, al carui mod de constituire si functionare se
stabileste de legislatie.Contributia de asigurari sociale este suma datorata in mod obligatoriu de participanti
la sistemul public de asigurari sociale si reprezinta principala sursa de venit a BASS.Pastrarea si evidenta
datelor privind contributiile de asigurari sociale , pe fiecare asigurat, le efectueaza CN si structurile sale
teritoriale.Sumele datorate sub orice forma CNAS se vor urmari ca si veniturile statului, prin organele
Serviciului Fiscal de Stat. Pe baza propunerilor CNAS , Guvernul elaboreaza anual proiectul Legii BASS.
CNAS ntocmete Raportul anual privind executarea bugetului asigurrilor sociale de stat, dup coordonarea
acestuia cu Ministerul Muncii, Proteciei Sociale i Familiei i cu Ministerul Finanelor, i l prezint, pn la
data de 1 mai a anului urmtor celui de gestiune, Guvernului,spre examinare i aprobare. Guvernul aprob
raportul i l prezint Parlamentuluipn la data de 1 iunie
1.3 Apreciai eficiena activitii Casei Naionale de Asigurri Sociale (CNAS ) i a Caselor Teritoriale de
Asigurri Sociale (CTAS) -7p.
CNAS infiinteaza case teritoriale in functie de numarul sau structura asiguratilor si de complexitatea
activitatii la nivel teritorial, care functioneaza sub conducerea si controlul sai.Limitele competentei, structura
organizatorika,modul de finantare a caselor teritoriale sunt elaborate si aprobate de CNAS.
Activitatea CNAS-promovarea unei politici complexe,coerente in domeniul asig.sociale
-crearea , implementarea, dezvoltarea Sistemului Informational National pt nivelurile CNAS,
-asigurarea functiionarii registrului de stat a evidentei individuale in sistemul public de asigurari sociale
-asigurarea evidentei individuale la nivel national a tuturor contribuabililor in BASS in baza codului
personal de asigurari sociale, aprobat de Guvern.
- administreaz i gestioneaz sistemul public de asigurri sociale, exercitnd
funciile de acumulare i de distribuire a mijloacelor financiare provenite din
achitarea de ctre asigurai a contribuiilor de asigurri sociale de stat.
Activitatea CTAS-
-tinerea in evidenta a tuturor contribuabililor de asigurari sociale din teritoriu
-inkeierea kontractelor de asigurari sociale in konformitate ku prevederile legislatiei
-akitarea pensiilor, kompensatiilor, indemnizatiilor, efectuarea analizelor periiodice a acestui proces in
vederea perfectionarii lui
-aplikarea sanctiunilor, amenzlior fata de agentii ekonomici si pers. Fizice datornici CNAS
-organizarea procesului de colectare, virare a contributiilor de asigurari socialein baza kodurilor individuale
de asigurari sociale.

Test nr._11__
Subiectul I Pensia de invaliditate
1.1 Enumerai particularitile i definii pensia de invaliditate acordat militarilor,
Invaliditatea stabilit persoanelor care au ndeplinit serviciul militar sau special n organele aprrii
naionale, securitii statului i ordinii publice, trecute n rezerv, i care au suportat: a) rnire, contuzie,
schilodire sau afeciune contractat n perioada celui de-al doilea rzboi mondial;b) rnire, contuzie,
schilodire sau afeciune contractat n timpul exercitrii atribuiilor de serviciu n zonele n care s-au
desfurat aciuni de lupt;c) rnire, contuzie, schilodire n perioada antrenrii de ctre organele puterii
locale la strngerea muniiilor i a tehnicii militare, la deminarea teritoriului i a obiectelor n anii celui de-al
doilea rzboi mondial i n perioada de dup aciunile de lupt pentru aprarea integritii teritoriale i
independenei Republicii Moldova;d) rnire, contuzie, schilodire sau afeciune contractat n timpul
aciunilor de lupt pe teritoriul altor state;e) rnire, contuzie, schilodire sau afeciune contractat n timpul
aciunilor de lupt pentru aprarea integritii teritoriale i independenei Republicii Moldova;f) rnire,
contuzie, schilodire sau afeciune contractat la lichidarea consecinelor avariei de la Cernobl;g) rnire,
contuzie, schilodire sau afeciune contractat n timpul exercitrii obligaiilor de serviciu militar sau
special;h) afeciune contractat n perioada satisfacerii serviciului militar sau special; i) schilodire n
accident nelegat de exercitarea obligaiilor de serviciu militar sau special este Invaliditate legat de serviciul
militar sau special
1.2 Descriei cuantumul pensiei n dependen de cauza invaliditii n conformitate cu Legea asigurrii cu
pensii a militarilor...- 5p.
In funcie de cauzele invaliditii, invalizii din rndurile militarilor, persoanelor din corpul de comand i din
trupele organelor afacerilor interne se clasific n dou categorii: a) invalizi de rzboi n cazul n care
invaliditatea este cauzat de rnire, contuzionare sau schilodire n perioada celui de al doilea rzboi mondial,
ndeplinirii altor ndatoriri de serviciu militar
b) invalizi n cazul n care invaliditatea este cauzat de o schilodire n accident nelegat de ndeplinirea
ndatoririlor de serviciu militar (de serviciu) sau de o afeciune contractat n perioada ndeplinirii
serviciului.
Invalizii din rndurile militarilor care i-au satisfcut serviciul prin contract sau din corpul de comand i din
trupele organelor afacerilor interne confirm o vechime n munc necesar stabilirii pensiei pentru vechime
n munc (20 ani), li se poate stabili pensie de invaliditate n mrimea pensiei pentru vechime n munc n
urmtoarele proporii: vechime n munc de 20 de ani - 50%, iar pentru cei pensionai pentru limit de vrst
sau pe motive de boal - 55%; pentru fiecare an complet de munc peste vechimea de 20 de ani - 3% din
sumele respective ale soldei, dar n total nu mai mult de 75% din aceste sume.
Cuantumul pensiei invalizilor din rndurile militarilorse stabilete n funcie de solda (ctigul)1 acestora.
Militarilor, persoanelor din corpul de comand i din trupele organelor afacerilor interne care au devenit
invalizi li se stabilesc pensii de invaliditate, dac invaliditatea a survenit n timpul ndeplinirii serviciului sau
cel mult dup trei luni de la eliberare din serviciu, sau dup expirarea acestui termen, dac a fost cauzat de
o rnire, contuzie, schilodire sau afeciune contractat n perioada ndeplinirii serviciului.
1.3 Formulai o situaie care ar atrage dup sine dreptul persoanei la pensie de invaliditate, cauzat de o
boal obinuit -7p.

Test nr._12_
Subiectul I Pensia de urma
1.1 Definii i enumerai particularitile pensiei de urma. Evideniai categoriile de beneficiari ai pensiei de
urma-3p.
Pensia de urma reprezint suma bneasc calculat i stabilit conform Legii persoanelor inapte de munc
ca urmare a pierderii ntreintorului care se achit lunar din bugetul asigurrilor sociale. n calitate de
temeiuri ce invoc apariia dreptului la pensia de urmai pot servi1: decesul persoanei confirmat prin
certificatul de deces, declararea dispariiei fr veste sau declararea morii persoanei prin hotrrea instanei
de judecat. Subieci ai raportului juridic la determinarea dreptului la pensia de urma sunt membrii familiei
decedatului, carendeplinesc condiiile prevzute de Lege. Se va ine seama i de relaiile de rudenie ce se
determin conform Codului familiei i Codului civil al Republicii Moldova.Alt subiect al raportului juridic
este organul de asigurare social, care este obligat s stabileasc n baza documentelor prezentate, n
condiiile legii, dreptul persoanelor la pensia de urma.Pensia de urma, stabilit copiilor, se pstreaz i
dup nfierea lor. n caz de deces al nfietorului, copiii nfiai pot opta pentru o singur pensie: sau pentru
printele decedat, sau pentru nfietorul decedat.Au dreptul la pensie de urma urmtoarele persoane: a) copiii
pn la vrsta de 18 ani sau, dac i continu studiile n instituii de nvmnt de zi (secundar, mediu de
specialitate i superior), pn la terminarea acestora, fr a depi vrsta de 23 de ani; b) soul supravieuitor
dac, la momentul decesului susintorului sau pe parcursul a 5 ani dup deces, a mplinit vrsta de
pensionare prevzut la art.41 alin.(1) sau a fost ncadrat n gradul I sau II de invaliditate, a avut cel puin 15
ani de cstorie cu persoana decedat i nu s-a recstorit; c) soul supravieuitor sau tutorele (curatorul) care
are n ngrijire copii sub vrsta de 3 ani ai susintorului decedat, pe perioadele de nencadrate n munc sau
de aflare n concediu pentru ngrijirea copilului pn la vrsta de 3 ani.
1.2 Determinai temeiurile de apariie a dreptului i descriei condiiile de stabilire a pensiei de urmai,
calcularea ei 5p.
Dreptul la pensia de urma se stabilete dac persoana decedat era pensionar sau confirma condiiile
necesare pentru stabilirea pensiei date la ziua decesului.
In conformitate cu Legea dac pensia de urma ca urmare a decesului din cauza unei afeciuni generale se
stabilete membrilor familiei dac sunt ndeplinite condiiile cu privire la stagiul de cotizare al decedatului,
n funcie de vrsta avut la data constatrii decesului. Pentru stabilirea pensiei de urma n caz de deces al
ntreintorului din cauza unei afeciuni generale, conform Legii solicitanii trebuie s prezinte urmtoarele
documente: certificatul de deces; certificatul ce confirm stagiul de cotizare realizat pn la ziua decesului n
funcie de vrsta ce o avea. Dac decesul a fost cauzat de un accident de munc, se va mai prezenta i
procesul-verbal despre accidentul de munc. ntrunirea condiiilor date de ctre persoanele specificate n
art.25 din Lege le garanteaz acestora dreptul la pensie de urmai minimal.
Respectarea altor condiii facultative (de exemplu, prezentarea certificatului de salariu) pot duce la
majorarea pensiei de urma.Din cele menionate tragem concluzia c apariia dreptului la pensia de urma
invoc prezena a dou criterii specifice: - criteriul volitiv prin care se explic manifestarea de voin a
persoanei/reprezentantului de a realiza dreptul la acest tip de pensie; - criteriul de vrst prin care se
confirm c este recunoscut inapt de munc i se afla la ntreinerea decedatului.
1,3 Evideniai n aspect comparativ elementele distinctive a pensiei de urma n dependen de statutul
persoanei decedate. - 7p

Test nr._15__
Subiectul I Raporturile juridice de protecie social
1.1 Definii i clasificai raporturile juridice de protecie social. - 3p.
Relatia social care cade sub incidena normei juridice sau care este reglementat de ea, n cadrul creia
participanii apar ca titulari de drepturi i de obligaii reciproce prin realizarea crora se realizeaz scopul
normei juridice reprezinta raportul juridic .
Raporturile juridice se stabilesc ntre subiecii de drept (cel puin doi), care nu pot fi dect oameni privii
individual sau organizai n colectiviti corespunztoare; au un anumit coninut ce reprezint legturaDin
cele expuse rezult c din punct de vedere structural raporturile juridice de protecie social conexeaz trei
elemente: obiectul, subiecii i coninutul.
1) Obiectul raporturilor de protecie social constitue conduita pe care o pot avea ori trebuie s o aib prile
ca urmare a stabilirii, acordrii unui tip de asigurare sau asisten social, precum i soluionrii litigiilor
aprute.
2) Subieci ai raporturilor de protecie social sunt participanii la aceste raporturi, deintori ai capacitii
juridice la un anumit tip de asigurare sau asisten social.1 Raporturile de protecie social sunt raporturi
bilaterale, n cadrul crora unul dintre subieci totdeauna este statul n persoana unor organe competente, iar
alt subiect este persoana fizic sau familia sa.
3) Coninutul raporturilor de protecie social este format din totalitatea drepturilor i obligaiilor prilor.
Specific coninutului este faptul c subiecii din cadrul raporturilor de protecie social nu se afl nici pe
poziie de subordonare juridic, nici pe poziie de egalitate juridic. Statul, reprezentat prin organele sale
speciale, apare ca subiect purttor de obligaii juridice, care nu poate refuza, nentemeiat, acordarea
asigurrii sau asistenei sociale, iar titularul de drepturi este ceteanul sau familia, care pot liber cere sau
refuza asistarea sau asigurarea social. Astfel, persoana fizic este mputernicit legal s dispun de drepturi
garantate, iar organul de stat este partea obligat. n cazul n care persoana fizic are dreptul la cteva tipuri
de asigurare material, ei i se acord posibilitatea de a alege unul dintre ele, pe cnd organul de stat nu
beneficiaz de un astfel de drept.
1.2 Determinai i descriei trsturile caracteristice ale raportului juridic de protecie social. - 5p.
Raportul juridic de protectie sociala se caracterizeaza prin elemente care il delimiteaza de alte raporturi
juridice a altor ramuri si anume prin:
Specificul subiectilor: Unul dintre subiecti intotdeauna este statul prin organele competente iar celalalt este
persoana fizica cetatean a RM sau cetatean strain,apatrid pricum si familia sa.
--Faptele juridice care genereaza aceste raporturi le modifica sau le stinge sunt numite riscuri sociale, adica
acestea pot fi fie boli profesionale.batrinete sau calamitati naturale sau alte evenimente care afecteaza
capacitatea de a se intretine, si ii creaza riscul de a duce un nivel de viata scazut. ----Cuantumul asistentei si
asigurarii sociale finantate de stat este expres prevazut in legislatie si nu poate fi majorat sau micsorat de
subiecti. -Obiectul raportlui de protectie sociala poarta caracter patrimonial, indiferent de forma in care este
acordata protectia sociala fie in forma baneasca, sau sub forma de servicii medicale sau de alta natura.
1.3 Argumentai necesitatea existenei n cadrul raporturilor juridice de protecie social a unor premize
specifice de apariie a raporturilor juridice.- 7p.
Ca premize specifice de apartitie a raporturilor juridice se caracterezieaza prin faptele juridice care
reprezinta niste imprejurari sau evenimente care se produc fara vointa omului dar care dau nastere, modifica
sau sting raporturile juridice provocind prin aceasta consecinte juridice. In unele cazuri pentru ca sa apara un
raport juridic e necesar sa fie prezente mai multe imprejurari. Astfel costatam ca prezenta asa premise cum
sunt riscurile sociale care genereaza aceste raporturi este indinspensabila pentru aparitia lor, daca nu ar
exista aceste riscuri nu ar fi necesara prezenta intregului sistem de protectie sociala care ar fi in plus pentru o
astfel de societate.

Test nr.__16_
Subiectul I Indemnizaiile pentru concediu medical
1.1 Definii i clasificai indemnizaiile pentru concediu medical 3p.
Indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca reprezinta:
1)prestatii unice sau periodice garantate si reglementate de normele juridice care poarta un caracter soci
alimentar,banesc si se acorda cetatenilor in calitate de ajutor material in caz de boala cu piederea capacitatii
de munca sau traumatism,pentru ingrijirea bolnavului de catre un membru al familiei sau alta
persoana,pentru tatamentul balneosanitar,pentru carantina,la transferarea la un alt loc de lucru in caz de
inbolnavire de tuberculoza sau de o boala profesionala;in timpul protezarii.
2)plati acordate persoanelor care lucreaza in baza contractului individual de munca si intreprinzatorilor
individuali din fondurile asigurarii de stat, iar somerilor-din fondulrile de utilizare a fortei de munca a
populatiei,in cazurile stabilite de lege.
Indemnizatiile pentru concediul medical sunt:
-Indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca,in caz de boli generale si accidente nelegate de munca
-Indemnizatiipentru prevenirea imbolnavirilor(carantina)
-Indemnizatii pentru recuperarea capacitatii de munca.
-Indemnizatii pentu concediu de maternitat(sarcina si lauza)
-IndemnizatiiPentru ingrijirea copilului bolnav
1.2 Dederminai condiiile i durata pentru care se acord indeemnizaia pentru concediu medical5p.
Indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca in caz de boli generale si accidente nelegate de
munca se stabileste:
a)pentru cel mult 180 zile in cursul unui an calendaristic si incepe din prima zi de concediu medical.Incepind
cu a 120-a zi indemizatia se plateste in cazul prelungiriii concediului medical avizat de Consiliul Republican
de Expertiza Medicala a Vitalitatii.
Daca exista temeiuri motivate privind posibilitatea recuperarii capacitatii de munca si in scopul evitarii
incadrarii in grad de invaliditate precum si al mentinerii asiguratului in activitate ,medicul curant pate
propune CEMV ia atitudine privind prelungirea concediului medical peste 180zile cel mult cu 30zile.In acest
caz ,in functie de evolutia cazului si de rezultatele actiunilor de recuperare CEMV ia atitudinea privind
prelungirea concediului medical pentru continuarea programului recuperator,transferul temporar la o alta
munca,reducerea programului de lucru,reluarea activitatii profesionale sau incadraea intr-un grad de
invaliditate.
Daca CEMV a decis incadrarea in grad de invaliditate,indemnizatia pentru incapacitatea temporara de
munca se plateste pina la data la care persoanei i sa stabilit grad de invaliditate, fara a se depasi perioada
maxima pentru care se acorda indemnizatii;
b)persoanelor angajate in sectorul agrar ,angajate in baza contractului individual de munca pe durata
determinata ce nu depaseste un an , inclusiv celor angajati la lucrari sezoniere , si somerilor, in periada de
cordare a ajutorului de somaj, indemnizatia pentru inacpacitate temporara de munca li se acorda pentru o
perioada de pina la 30 zile in cursul unui an calendaristic.
c)asiguratilor cu contract individual de munca pe durata determinata ce depaseste un an, indemnizatia pentru
incapacitate temporara de munca li se acorda pe o durata de 180 zile calendaristice.
d)tuturor asiguratilor care sunt temporar incapabili de munca din cauza tuberculozei,SIDA sau cancer de
orice tip ,cu avizarea CEMV,perioada pentru care se acorda indemnizatia pentri incapacitae temporara de
muna este cel mult 1 an pe parcursul ultimilor 2 ani.
e)indemizatia pentru incapacitatea temporara de munca in legatira cu sarcina se acorda pe duarata
concediului medical fara restrictii inclusiv somerilor;
f)indemizatia se stabileste in cazul in care incapacitatea de munca a survenit in timpul concediului de odihna
anual (de baza sau suplimentar).Aceasta de urma se prelungeste cu durata incapacitatii temporare de munca
ce au avut loc in timpul concediului.
g)in cazul incapacitatea de munca survine in timpul concediului neplatit,concediului pentru ingrijirea
copilului pina la virsta de 3 ani sau cind intreprinderea (sectia )stationeaza,indemizatia nu se stabileste.Daca
incapacitatea temporara de munca dureaza dupa data expirarii concediului neplatit , concediului pentru
ingrijirea copilului pin la virsta de 3 ani sau dupa data reluarii activitatii intreprinderii,indemnizatia se
stabileste de la acesta data
h)in cazul in care incapacitatea temporara de munca a survenit in timpul stationarii intreprinderii si pantru
aceasta periaoada asiguratii sunt remunerati si achitate contributiile respective de asigurari
sociale ,indemnizatia se stabilesta pentru perioada respectiva
i)in cazul in care incapacitatea temporara de munca survenita in timpul concentarilor militare sau
concediului suplimentar in legatura cu studiile in institutriile de invatamint superior fara intrerupere
activitatii de munca ,indemnizataia se stabileste de la data la care salariatul urma sa reinceapa activiatea de
munca
k)in caz de traumatism la domiciliu,inclusiv traumatism la domiciliu provocat de calamitati naturale sau
viciu anotomic al salariatului ,indemnizatia se stabileste pentru toata perioada de incapacitate tempoorara de
munca incepind din prima zi.
1.3 Descriei cuantumul indemnizaiei pentru concediu medical,n raport cu temeiul apariiei dreptultui
precum i temeiurile pentru care nu se acord indemnizaia. -7p.
Pentru incapacitate temporara de munca nu se stabileste asiguratului indemnizatiain cazul in care :
1 isi cauzeaza premeditat daune sanatatii
2 si-a pierduta capacitatea de munca in urma comiterii unei crime
3 a urmat tratament fortat conform hot.judec cu exceptia handicapului psihic
4 se afla in detentie sau in proces de expertizare medico-legala.
Indemnizatia platita neintemeiat urmeaza a fi restituita prin hot,judec.
ITM(incapacitate temporara de munca).
Baza de calcul a indemnizatiei constituie venitul mediu lunar asigurat realizat in ultimele 6 luni calendaritice
premergatoare lunii procedurii riscului asigurat,in care au fost calculate contributiile de asigurari
sociale.Cuantumul lunal se stabioleste diferentiat in finctie de durata stagiului de cotizare:
DURATA A STAGIULUI DE CUTIZARE BAZA DE CALCUL
Pinal la 5 ani 60%
Intre 5 si 8 ani 70%
Peste 8 ani 100%
Durata stagiului nu conteaza:pentru
Tuberculoza,cancer si SIDA 100%
Indemnizatia pentru ITM se plateste din ziua piederii capacitatii de munca pina la restabilirea ei sau
stabilirea invaliditatii.
Atunci cind lunile luate in calcul sunt lucrate incomplet din motive intemeiate,la determinarea bazei de
calcul se ia in considerare venitul asigurat din lunile calendaristice lucrate complet in perioada
respectiva.Daca asiguratul alucrat mai putin de 6 luni,baza de calcul esta venitul mediu lunar asigurat realiza
in lunile calendariatice lucrate integral ,iar in cazul cind a realizat un stagiu de cotizare mai mic de 1 luna
calendaristica se ia in considerare venitul asigurat din zilele lucrate.In cazul lipsei motivate a venitului
asigurat in ultimele 6 luni calendaristice premargataore lunii in care sa produs riscul asigurat ,baza de calcul
este salariul tarifar sau salariul de finctie al beneficiarului

Test nr._17__
Subiectul I Raporturil juridic de protecie social
1.1 Numii elementele raporturilor juridice de protecie sociali premizele apariiei lui. - 3p.
Relaia social care cade sub incidena normei juridice sau care este reglementat de ea, n cadrul creia
participanii apar ca titulari de drepturi i de obligaii reciproce prin realizarea crora se realizeaz scopul
normei juridice reprezinta raportul juridic.1
Raporturile juridice se stabilesc ntre subiecii de drept (cel puin doi), care nu pot fi dect oameni privii
individual sau organizai n colectiviti corespunztoare; au un anumit coninut ce reprezint legtura
propriu- zis dintre subieci i care const n drepturile i obligaiile reciproce ale acestora;2 se refer la un
obiect care nu este altceva dect aciunea sau conduita asupra creia sunt ndreptate drepturile subiective i
obligaiile participanilor.3
Prin raporturi juridice de protecie social desemnm relaiile nscute odat cu survenirea riscurilor sociale
n domeniul asigurrii sau asistenei sociale, ntre stat, reprezentat de organele sale competente, i persoanele
n etate, incapabile de munc sau alte categorii de persoane care necesit protecie social.
Din cele expuse rezult c din punct de vedere structural raporturile juridice de protecie social conexeaz
trei elemente: obiectul, subiecii i coninutul.
1) Obiectul raporturilor de protecie social constitue conduita pe care o pot avea ori trebuie s o aib prile
ca urmare a stabilirii, acordrii unui tip de asigurare sau asisten social, precum i soluionrii litigiilor
aprute.
2) Subieci ai raporturilor de protecie social sunt participanii la aceste raporturi, deintori ai capacitii
juridice la un anumit tip de asigurare sau asisten social.4 Raporturile de protecie social sunt raporturi
bilaterale, n cadrul crora unul dintre subieci totdeauna este statul n persoana unor organe competente, iar
alt subiect este persoana fizic sau familia sa.
3) Coninutul raporturilor de protecie social este format din totalitatea drepturilor i obligaiilor prilor.
Specific coninutului este faptul c subiecii din cadrul raporturilor de protecie social nu se afl nici pe
poziie de subordonare juridic, nici pe poziie de egalitate juridic. Statul, reprezentat prin organele sale
speciale, apare ca subiect purttor de obligaii juridice, care nu poate refuza, nentemeiat, acordarea
asigurrii sau asistenei sociale, iar titularul de drepturi este ceteanul sau familia, care pot liber cere sau
refuza asistarea sau asigurarea social. Astfel, persoana fizic este mputernicit legal s dispun de drepturi
garantate, iar organul de stat este partea obligat. n cazul n care persoana fizic are dreptul la cteva tipuri
de asigurare material, ei i se acord posibilitatea de a alege unul dintre ele, pe cnd organul de stat nu
beneficiaz de un astfel de drept.
1.2 Analizai coninutul i categoriile subiectelor raportului juridic.- 5p.
Noiunea i claificarea subiecilor dreptului proteciei sociale.Orice raport juridic are ntotdeauna cel puin
doi subiecii: unul activ i altul pasiv. Subiectul activ are capacitatea de a pretinde la ceva. Subiectul pasiv
poart obligaia corespunztoare preteniei. Cel mai des ns fiecare dintre subieci este n acelai timp i
activ i pasiv.5
Apariia raporturilor juridice n dreptul proteciei sociale este generat de un ir de evenimente, denumite
riscuri sociale: naterea, decesul, boala, omajul, btrneea, invaliditatea, pierderea ntreintorului,
incapacitatea de munc etc. Anume intervenia acestora acord persoanei dreptul de a beneficia de prestaii
bneti, prestaii n natur i servicii sociale, prevzute de legislaie. n aceast ordine de idei constatm c
de unele drepturi din domeniul proteciei sociale pot beneficia doar persoanele care au achitat contribuii de
asigurri sociale, iar de alte drepturi beneficiaz toi cei aflai n dificultate. Aadar, acest principiu, n cadrul
dreptului proteciei sociale, invoc apariia relaiilor de asigurri sociale i a relaiilor de asisten social,
care pot fi recunoscute parte component a raporturilor juridice de protecie social.
Persoana fizica-un alt subiect al protctiei sociale poate fi cetatean a R.M,cetatean strain,apatrid,refugiat
precum si familiile lor.Cind vorbim despre subiectii raportului juridic de asigurari sociale vom mentiona ca
cetateanul,ca perf.fiz trebuie sa aiba capacitate juridica-aptitudibea unei pers.sau colectivitatii de afi titular
de drepturi si obligatii si a le exercita.Capacitatea juricica=capacitate de folosita=capacitate de exercitiu.
Pentru raporturile juridice proceduralede constatare este specific faptul c la stabilirea faptelor juridice ce
dau natere unui tip de asigurare/asisten social este necesar participarea mai multor subiecii (de
exemplu, pentru stabilirea pensiei de invaliditate, casa teritorial de asigurri sociale cere prezentarea
certificatului, ce confirm invaliditatea, emis de ctre Consiliul de Expertiz Medical a Vitalitii etc.), iar
n raporturile procesuale n calitate de subieci apar organele ierarhic superioare (CNAS) sau instana de
judecat.6
1.3 Proiectai prin schem modul de ncheiere a raportului juridic, temeiul legal i procedura emiterii de
ctre CTAS a deciziei de refuz i efectele ei juridice. - 7p.
Test nr._18__
Subiectul I Indemnizaiile adresate familiilor cu copii
1.1 Definii i clasificai indemnizaiile adresate familiilor cu copii.Determinai subiectul de recepionare /
nregistrare a cererii de soclicitare a indemnizaiei.- 3p.
Acordarea unui ajutor din partea statului familiei n scopul ntreinerii i educrii copiilor reprezint o
problem care formeaz obiectul reglementrii juridice nu numai n plan naional, dar i internaional prin
art. 16 i 25 din Declaraia Universal a Dreptului Omului;1 art.26 din Convenia cu privire la drepturile
copilului2.a.Politicile n domeniul proteciei sociale a familiei i copilului sunt orientate spre ncurajarea
natalitii prin promovarea aciunilor eficiente de susinere a familiei, modernizare i diversificare a
serviciilor comunitare i de tip familial n vederea prevenirii instituionalizrii copilului i sporirii nivelului
calitii vieii nucleului societii familia.
Soluionarea problemelor grave, cu care se confrunt actualmente familia i copilul, probleme condiionate
de fenomene negative precum sunt declinul economic, mbtrnirea populaiei, instabilitatea condiiilor de
trai ale familiei i impactul migraii legale i ilegale a prinilor n cutarea unui loc de munc constituie un
obiectiv prioritar de asigurare a unei protecii sociale adecvate i eficiente.
Copiii constituie o categorie de persoane, care nu dispun de capacitate de munc, de aceea statul protejeaz
sntatea generaiei n cretere prin diferite mijloace, inclusiv prin interzicerea muncii copiilor. Conform
legislaiei, adolescenii de la vrsta de 16 ani, iar n cazuri excepionale, de la 15 i 16 ani, pot dobndi
calitatea de salariat. Din dorina de a cpta o specialitate unii adolesceni i continu studiile n coli
profesional tehnice, colegii i alte instituii chiar i dup vrsta de 16 ani, angajndu-se la serviciu doar dup
terminarea instituiei de nvmnt.
Sistemul naional de protecie social a familiei i copilului, fiind bazat pe promovarea abordrilor
individualizate n alegerea formelor i msurilor de protecie, conine dou componente de baz: prestaii
bneti i servicii sociale.
n funcie de faptul dac copiii cresc i se educ n familii sau sunt lipsii de grij printeasc, statul, potrivit
art.12 din Legea privind drepturile copilului, stimuleaz i susine material crearea unei reele largi de
instituii extracolare, edificii sportive, stadioane, cluburi, tabere de odihn i alte obiective ce contribuie la
ntremarea sntii copiilor, stabilete nlesniri pentru frecventarea instituiilor de cultur i nvmnt, a
celor sportive i a bazelor de odihn n timpul vacanei.
1.2 Comparai indemnizaia unic la naterea copilului cu indemnizaia lunar pentru creterea / ngrijirea
copilului pn la vrsta de 1,5 ani sau 3 ani. - 5p.
Cadrul legal n baza cruia se realizeaz msurile de protecie social a familiei i copilului l constitue:
Codul familiei; Legea privind drepturile copilului; Legea privind indemnizaiile pentru incapacitate
temporar de munc i alte prestaii de asigurri sociale3; Regulamentul cu privire la modul de stabilire i
plat a indemnizaiilor adresate familiilor cu copii, adoptat prin Hotrrea cu privire la indemnizaiile
adresate familiilor cu copii4; Regulamentul cu privire la condiiile de stabilire, modul de calcul i de plat a
indemnizaiilor pentru incapacitate temporar de munc i altor prestaii de asigurri sociale5 etc
Legiuitorulstabilete urmtoarele tipuri de prestaii adresate familiilor cu copii:
- indemnizaie de maternitate;
- indemnizaie unic la naterea copilului;
- indemnizaie lunar pentru ngrijirea copilului pn la mplinirea vrstei de 3 ani persoanelor asigurate;
- indemnizaie lunar pentru ngrijirea copilului pn la mplinirea vrstei de 1,5 ani persoanelor neasigurate;
- indemnizaie pentru ngrijirea copilului bolnav;
- indemnizaie lunar pentru ntreinerea copilului cu vrst ntre 1,5/3 i 16 ani.
Indemnizaie unic la naterea copiluluise stabilete n baza art.17 din Legeaprivind indemnizaiile pentru
incapacitate temporar de munc i alte prestaii de asigurri sociale, ncepnd cu 1 ianuarie 2005,
constituind o form de sprijin bnesc acordat femeilor asigurate prin intermediul sistemului public de
asigurri sociale.
Indemnizaiile lunare pentru creterea copiluluise acord n urmtoarele cazuri:
---- se stabilete de la data naterii copilului, cu excepia cazurilor de adopie sau de instituire a tutelei, cnd
se stabilete din ziua adoptrii hotrrii privind ncuviinarea adopiei, respectiv privind instituirea tutelei;----
cu condiia c a fost solicitat n termen de 12 luni de la naterea copilului. n cazul n care indemnizaia
respectiv a fost solicitat mai trziu de termenul indicat, aceasta se stabilete retroactiv, dar nu mai mult
dect pentru 12 luni premergtoare datei adresrii;-----n cazul n care ambii prini nu sunt ncadrai n
munc - printelui care de fapt ngrijete copilul;
1.3 Descriei cuantumul i durata pentru care se acord indemnizaia de maternitate i argumentai dreptul la
indemnizaie pentru mama angajat n munc i pentru mama neangajat.Determinai subiectul de
recepionare a cererii de solicitare a indemnizaiei, n ambele cazuri. -7p.
Indemnizaia de maternitate (sarcin i luzie) se stabilete asiguratelor, soiilor aflate la ntreinerea soilor
asigurai i omerilor care au dreptul la concediu de maternitate, ce include concediul prenatal i concediul
postnatal.Indemnizaia de maternitate se acord, ncepnd cu sptmna a 30-a de sarcin, pe o perioad de
126 zile calendaristice, iar n cazul naterilor complicate ori al naterii a doi sau mai muli copii - de 140 zile
calendaristice.
n cazul n care copilul se nate mort sau moare n perioada concediului postnatal, indemnizaia de
maternitate se acord pentru perioada specificat n alineatul doi al prezentului punct.
n cazul acordrii concediului pentru sarcin i luzie n perioada concediului pentru ngrijirea copilului pn
la vrsta de 3 ani, persoana ndreptit va beneficia de ambele indemnizaii (de maternitate i de ngrijirea
copilului pn la vrsta de 3 ani).
Soia se consider aflat la ntreinerea soului asigurat dac, la data apariiei dreptului la indemnizaie de
maternitate, nu este angajat n munc i nu este persoan asigurat de riscul respectiv (maternitate), fapt
care se confirm prin carnetul de munc, iar dup implementarea evidenei personificate n sistemul public
de asigurri sociale - prin certificat eliberat de organele de asigurri sociale.
n cazul n care soia se afl la ntreinerea soului salariat, indemnizaia de maternitate se stabilete pe
numele soiei. Faptul c persoana n cauz este soia angajatului se va confirma prin buletinul de identitate i
adeverina de cstorie.Cuantumul lunar al indemnizaiei de maternitate este de 100% din baza de calcul
stabilit la pct. 23 al prezentului Regulament.
In cazul persoanelor asigurate, indemnizatiile se achita din bugetul asigurarilor sociale, dar in cazul
persoanelor neasigurate din bugetul asistentei sociale.Baza de calcul a indemnizaiilor de asigurri sociale o
constituie venitul mediu lunar realizat n ultimele 6 luni calendaristice premergtoare lunii producerii
riscului asigurat, venit din care au fost calculate contribuiile de asigurri sociale. (2) n cazul n care lunile
luate n calcul, conform alin.(1), snt lucrate incomplet din motive ntemeiate, la determinarea bazei de
calcul se ia n considerare venitul asigurat din lunile calendaristice lucrate complet n perioada respectiv.
(3) Dac asiguratul a lucrat mai puin de 6 luni, baza de calcul este venitul mediu lunar asigurat, realizat n
lunile calendaristice lucrate integral, iar n cazul cnd a realizat un stagiu de cotizare mai mic de o lun
calendaristic, se ia n considerare venitul asigurat din zilele lucrate. (4) n cazul lipsei motivate a venitului
asigurat n ultimele 6 luni calendaristice premergtoare lunii n care s-a produs riscul asigurat, baza de calcul
este salariul tarifar sau salariul de funcie al beneficiarului. (5) Baza de calcul a indemnizaiei de maternitate,
acordate soiei aflate la ntreinerea soului salariat, este venitul mediu lunar asigurat al soului i se
determin n condiiile prevzute n prezentul articol.

Test nr._19__
Subiectul I Pensiile pentru unele categorii de ceteni ( pensii pentru vechime n munc )
1.1 Enumerai categoriile de persoane ndreptite legal de a beneficia de acest tip de pensie.
Determinai organul competent n stabilirea acestei pensii. - 3p.
Persona CaRe o perioada indelungata a muncit pt binele societatii intr-o profesie anumita si nin virtutea
caracterului deosebit al profesiei lor, cu toate ca nu au devenit invalide, nu pot in continuare sa presteze
munca dupa o activitate indelungata si permanenta. Acetia sunt:
1. deputatii si membrii de Guvern
2. functionari publici
3. alesi locali
4. judecatorii
5. lucratorii procuraturii
6. militarii, persoanele din corpul de comanda si din cadrul oranelor afacerilor interne
7. personalul navigant si tehnic aeronautic.
1.2 Caractrizai pensiile stabilite : judectorilor , unor lucrtori din procuratur, membrilor de Guvern,
deputalilor n Parlament. - 5p.
Membrii de guver. Asiguratul care a activat cel puin 2 ani n calitate de membru de Guvern, a atins vrsta de
pensionare (barbate-62, femei-57) i a realizat stagiul de cotizare (30 de ani)are dreptul la pensie calculat n
cuantum de 42% din suma tuturor plilor lunare asigurate ale membrului de Guvern n exerciiu n funcia
respectiv deinut n Guvern.
Deputatii in parlament.Asiguratul care a activat cel puin 2 ani n calitate de deputat n Parlament, inclusiv n
Sovietul Suprem al R.S.S.Moldoveneti de legislatura a XII-a, cu excepia persoanelor ale cror
mputerniciri au fost suspendate nainte de termen pentru participarea lor la lucrrile organelor
anticonstituionale i comiterea de aciuni ce vin n contradicie cu Constituia i cu legislaia n vigoare, sau
care a deinut cel puin 2 ani funcii remunerate n Sovietul Suprem al R.S.S. Moldoveneti de legislaturile
anterioare, a atins vrsta de pensionare specificat (barbat-62ani, femeile-57 ani) i a realizat stagiul de
cotizare (30ani barbate si femei) are dreptul la pensie calculat n cuantum de 42% din suma tuturor plilor
lunare asigurate ale deputatului n exerciiu n funcia (funciile) respectiv deinut n Parlament.
Lucratorii din procuratura. Persoanele care au atins virsta de 50 ani, cu vechime in munca 20 ani,cel putin
12,6 ani au lucra6 in functia de procurer,anchetator au dreptul la pensii in proportie de 55% fata de saariu
mediu al procurorului in exercitiu, iar pt fiecare an complet,adios de 3%.
Judecatorii. Judecatorul care a atins virsta de 50 ani si are vechime in munca de cel putin 20 ani, din care cel
putin 12 ani si 6 luni in functie de judecator are drept la pensie in proportie de 55% fata de salariu mediu, iar
pt fiecare an complet de munca inca 3%,dar total nu mai mult de 80%, fata de salariu mediu.
1.3 Comparai i evideniai elimentele distinctive ntre pensia de vrst i acest tip de pensie. - 7p.
Pensia de virsta:
1.limita de virsta barbati 62 ani, femei 57 ani
2.stagiul minim de 15 ani, pt primi o pensie partiala
Pensia pt unele categorii de persoane:
1.limita de virsta pt judecatori procurori este aceeasi pt ambele sexe-50 de ani
2.stagiu este stabilit de 20 de ani (judecator, prcuror, functionar public)
3.persoanele beneficiaza de sume mai mari al pensiilor
Asemanari:
1.ambele categorii de pensii s eplatesc integral, ineferent de faptul realizarii veniturilor pasibile de asigfurari
sociale de stat
2.sursa: 50%- di bugetul asigurarilor sociale de stat, 50% - din bugetul de stat
3.este nevoie de stagiu de cotizare, si limita de virsta prealabil stabilita

Test nr._21__
Subiectul I Indemnizaii pentru incapacitate temporar de munc
1.1 Definii conceptul , trsturile i clasificarea indemnizaiilor pentru incapacitate temporar de munc. - -
3p.
Sistemul public de asigurari sociale ofera tuturor participantilor, dreptul de a beneficia de de o protectie pe
termen lung( pensia de asigurari sociale) precum si pe termen scurt - incapacitatea temporara de munca a
persoanei , pentru care un rol deosebit il ocupa indemnizatiile. Indemnizatiile au urmatoarele trasatturi: 1
Stabilirea indemnizatiilor in sume concrete, 2 Stabilirea platii tuturor tipurilor de indemnizatii prin actele
normative corespunzatoare. 3 scopul indemnizatiilor este indreptat spre oferirea unui ajutor banesc
cetatenilor care au nevoie de acordarea ei.) Clasificare:
Dupa temei:
Social juridic
Indemn.pt capacitate temporara de munca
Pt invaliditate
Pt nastere
Pt ocrotirea bugetului familiei in cadrul unor imprej exceptz.
Dupa scopul acordarii:
A* inlocuirea salariului pierdut pt perioada scurta
Prestatii pt prevenirea imbolnavirilor
Indemnizatii de maternitate
Indemn pt capacitate temp de munca cauzata de boli obisnuita sau accidente nelegate de munca
B* garantarea venitului suplimentar
Indemn unice la nasterea copilului si pt cresterea pana la 3 ani
C*pt pers care nu au alte mijloace de existenta :indemn pot somaj
Dupa termenul de plata
A*Indemn unice :indemn unice la nastere si indemnizatii pt inmormantare
B* indemn periodice :boala si sarcina,carantina
C* indemnizatii lunare : indemn pe viata invaliz de gr 1 si 2
1.2 Determinai condiiile de acordare a indemnizaiei pentru incapacitate temporar de munc. - 5p.
Asiguraii au dreptul la prestaii de asigurri sociale dac au un stagiu total de cotizare de cel puin 3 ani.
Asiguraii care au un stagiu total de cotizare de pn la 3 ani beneficiaz de prestaii de asigurri sociale
dac au un stagiu de cotizare de cel puin 3 luni, realizat n ultimele 12 luni anterioare producerii riscului
asigurat. Asiguraii care desfoar activitate pe baz de contract individual de munc pe durat determinat,
inclusiv cei care muncesc la lucrri sezoniere, beneficiaz de prestaii de asigurri sociale dac au stagiul de
cotizare specificat la alin.(1) sau (2) ori de cel puin 12 luni, realizat n ultimele 24 de luni anterioare
producerii riscului asigurat .omerii beneficiaz de prestaii de asigurri sociale cu condiia suspendrii
pentru aceast perioad a plii ajutorului de omaj sau a bursei.Ajutorul de deces se acord asigurailor
indiferent de durata stagiului de cotizare, precum i persoanelor care nu au statut de asigurat, dar care
confirm stagiul de cotizare de cel puin 3 ani.
1.3 Estimai cuantumul indemnizaiei,durata maxim pentru care se acord indemnizaia, temeiurile
ncetrii plii i situaiile pentru care nu se acord indemnizaia.- 7 p .
Cuantumul lunar al indemnizaiei pentru incapacitate temporar de munc se stabilete difereniat, n
funcie de durata stagiului de cotizare, dup cum urmeaz:
a) 60% din baza de calcul stabilit conform art.7 - n cazul unui stagiu de cotizare de pn la 5 ani;
b) 70% din baza de calcul stabilit conform art.7 - n cazul unui stagiu de cotizare cuprins ntre 5 i 8 ani;
c) 90% din baza de calcul stabilit conform art.7 - n cazul unui stagiu de cotizare de peste 8 ani. Cuantumul
indemnizaiei pentru incapacitate temporar de munc cauzat de tuberculoz, SIDA sau de cancer de orice
tip este de 100% din baza de calcul stabilit conform art.7. Pt femei insarcinate se acorda pe durata
concediului medical,inclisiv somerii..Indemn se plateste si in cazul survenii nin timpul coneciului de odihna
anual,ca rezultat prelungindu-se
Nu se plateste indemn:
In timpul concediului neplatit : concediul pt ingrijirea copilului pana la 3 ani,cand unitatea stationeaza
NU plateste nici cand isi cauzeaza singur daune asiguratului,si nici cand si-a pierdut capacitatea de munca in
urma comoterii unei crime.,sau cand a urmat tratament fortat in conformitate cu hotararea judecatoreasca,sau
cand se afla in detentie sau in proces de expertizare medico-legala.Indemn platita neintemeiata urmeaza a fi
retituita prin hot judec.
Cuantumul indemn pt incap temp de munca constiutie 100% din salariul mediu lunar al asiguratului pe
ultimile 6 luni premergatoare lunii in care s-a produs accidentul sau boala profesionala.

Test nr._22__
Subiectul I Stagiul de cotizare special

1.1 Definii stagiul de cotizare special. Enumerai activitile care se includ n stagiul de cotizare special.-3p.
Stagiul de cotizare special este insumarea perioadelor de munca realizate in conditii grele si nocive de
munca in una din funtiile,profesiile,sectoarele de productie prevazute de lista nr 1 a untiatii pe
productie ,lucrarilor indicilor functiilor in temeiul carora se acorda dr la pensie pt limita de varsta in conditii
avantajoase.
Lit de specialitate: Durata de timp in care o persoana indeplineste o munca in anumite conditii conform
profesiei,munca prestata in anumite conditii intro anumita ramura a economiei in conditii nocive s.a.
Activitatile: lucrari subterane ,lucrari in conditii nocive,munci f grele,profesii in sectoare de productie
subterane,
1.2 Comparai stagiul de cotizare special cu stagiul de cotizare general. Argumentai importana i efectele
juridice stagiului de cotizare special
Cel general este constituit din insumarea tuturor perioadelor de munca si a activitatilor socioutile. Perioada
de timp in care persoana a lucrat in calitate de muncitor sau functionar in baza raportului de munca.Stagiul
de cotizare general constituie una dintre conditiile de baza la fixarea pensiei pt limita de virsta in conditii
generale, pentru invaliditate si in azul pierderii intretinatorului.
Stagiul de cotizare special reprezinat insumarea perioadelor de munca realizate in conditii grele si nocive de
munca in una din functiile si profesiile specializate. . stagiul de cotizare special in raport cu cel general
consta in faptul ca standarul de virsta este mai mic, deoarece se iau in considerare conditiile nocive si grele
de munca , specificul muncii prestate.. Stagiul de cotizare special este necesar nu numai pt stabilirea pensiei
dar si pt satbilirea majorarii de salariu, pt lucratorii din invatamint, medicina, functionari publiki.
Specificul stagiului de cotizare special in raport cu cel general consta
in faptul ca standartul de varsta este mai mic;
sunt prezente cond foarte nocive si grele de munca
micsorarea termenului de aflare in cadrul unitatii cu conditii nocive in raport cu aflarea inntro unitate cu
conditii normale de munca
in cadrul stagiului special este stab, caracterul ectiv ,durata activ,intreruperile ce se fac in munca prestata,si
se fac plati la CNAS,iar in cadrul stag,de cotiz gener, rezulta ca e vice-versa: adica acesta se stab indiferent
de durata,activitate,daca contribuie la CNAS sau nu etc....
st de cotiz gen, constituie unul din conditiile de baza la fixarea pensiei pt limita de varsta in cond
generale,iar la t de cotiz sp-in conditii speciale.Este necesara stabilrea stagiului de cotizare pt aprecierea
corecta si decenta a fiecaru individ care este angajat la o intreprindere de stat si care este in drept sa
primeasca un staj de munca, o calificare corecta pt presatarea de servicii si care sa aiba un salariu decent pt
a-si asigura un viitor reusit.Toate perioadele de activitate a persoane la un loc de munca are o importanta
majora pt aceea ca el poate beneficia de anumite avantaje, premii, pt meritele exceptionale la locul de munca
cit si pt devotamentul pe care acesta la manifestat la locul de munca. Stagiul de cotizare special este necesar
nu numai pt stab pensiei dar si pt stab unor suplimente,majorari de salarii,de ex:lucratorilor din
invatamant ,din medicina,din domeniul culturii,kiar si functionarii publici.

1.3Descrieti modul de conformare a stagiului de cotizare si regulile de calculare a stagilui de citizare a
angajatilor din aviatia civila si a stagiului militar

Test nr._23__
Subiectul I Indemnizaia lunar pentru ngrijirea copilului pn la 1,5 sau 3 ani
1.1 Definii indemnizaia lunar pentru creterea /ngrijirea copilului pn la vrsta de 1,5 ani sau 3 ani.
Determinai organul competent care stabilete aceast indemnizaie. - 3p.
Legiuitorul stabilete urmtoarele tipuri de prestaii adresate familiilor cu copii:
- indemnizaie de maternitate;
- indemnizaie unic la naterea copilului;
- indemnizaie lunar pentru ngrijirea copilului pn la mplinirea vrstei de 3 ani persoanelor asigurate;
- indemnizaie lunar pentru ngrijirea copilului pn la mplinirea vrstei de 1,5 ani persoanelor neasigurate;
- indemnizaie pentru ngrijirea copilului bolnav;
- indemnizaie lunar pentru ntreinerea copilului cu vrst ntre 1,5/3 i 16 ani.
1.2 Descriei condiiile, termenul i cuantumul indemnizaiei sus menionate.- 5p.
Indemnizaia lunar pentru ngrijirea copilului pn la vrsta de 1,5 ani se acord persoanelor neasigurate, n
sum fix. n tabelul de mai jos prezentat n dinamica creterii cuantumului indemnizaiilor. De asemenea,
legiuitorul stabilete indemnizaia lunar pentru ntreinerea copilului cu vrste ntre 1,5/3-16 ani persoanelor
asigurate i neasigurate n mrime de 50 lei, dac venitul total mediu lunar pentru fiecare membru al familiei
nu depete 54 lei.
1.3 Comparai indemnizaia unic la naterea copilului cu indemnizaia lunar pentru creterea /ngrijirea
copilului pn la 1,5 ani sau 3 ani. - 7p.
Indemnizatia unica la nastere este o suma fixa acordata familiei pt a pute sa asigur strictul necesar copilului
nou nascut. Este o indemnizatie pt incapacitatea temporara de munca . Fiecare copil vi va primi aceasta
indemnizatie cu conditia ca copilul este inregistrat la oficiul starii civile. De indemnizatie unica la nastere
beneficiaza.... toate mamele care au nascut indiferent dac acestea aveau un post de munca sau nu. daca erau
asigurate sau nu. Indemnizatia lunara pt cresterea copiilor se ofera celor persoane care de la locul de munca
au ieshit in concediu de ingrijire a copilului. si care nu sunt asigurate Se stabileste de la data nasterii
copilului cu exceptia cazurilor de adoptie. Se acorda mamelor cind lucreaza in conditiile timpului de munca
partial sau la domiciliu. Se suspenda in cazul in care mama isi reia munca inainte de a incheia concediul de
ingrijire a copilului Indemn unica pt nasterea copilui edste o forma de sprijin beanesc acordat femeilor
asigurate prin intermediul sistemului public de asigurare sociala,aceasta se stab pt : fiecare copil nascut
viu,inclusiv in cazul gemenilor,mamei iar in cazul decesului rp legal ,cu conditia ca copilul a fost inregistrat
la of starii civile si cu cond ca a fost solicittata cel tarziu in termen de 12 luni d ela nasterea copilului

Test nr.24___
Subiectul I Stagiului de cotizare
1.1 Definii noiunea, particularitile i tipurile stagiului de cotizare ( vechimea n munc ). 3p.
Vechimea n munc este unul dintre din cele mai importante fapte juridice care genereaz naterea
raporturilor de protecie social.
n literatura de specialitate vechimea n munc a fost definit n mod diferit ca: perioad n care o persoan
a fost ncadrat ntr-o activitate de munc;1 perioadele n care se desfoar o munc sau o alt activitate
social-util de ctre un salariat2, perioada de timp n care este prestat o activitate n baza contractului
individulal de munc de ctre salariat care deja este subiect al raportului juridic de munc3; durat de timp
n care se presteaz o munc; o anumit perioad de activitate sau de timp n care se efectueaz un
lucru4; durata de timp n care se efectueaz o munc sau alt activitate social util de ctre un salariat,
deoarece n cazul dat are importan anume faptul c vechimea n munc nu este o categorie pasiv, ci o
categorie activ, dispunnd de particulariti dinamice (timp, durat, perioad).5
n literatura juridic vechimea n munc i stagiul de cotizare sunt tratate din dou puncte de vedere: teoretic
vechimea n munc este atribuit categoriei de aciuni, deci poate fi considerat ca un fapt juridic; practic
deoarece vechimea n munc (stagiul de cotizare) se atribuie la categoria de aciuni, acumularea stagiului
depinde de activitile persoanei, deci are prezent i caracterul volitiv. Expirarea unui termen fr prestarea
unei activiti n cazul dat este lipsit de importan i nu produce efecte juridice.6
Conceptul vechimea n munc trebuie studiat sub aspect:
cantitativ, care prezint particularitile dinamice (durata, perioada, timpul) n care a fost prestat activitatea;
calitativ, care reflect caracterul, coninutul i condiiile n care se presteaz o munc sau o activitate social
util.
Doctrinarul V.Andreev, caracteriznd vechimea n munc, mai stabilete o trstur important -
remunerarea muncii prestate, astfel atribuind la aceasta i activitile exercitate n baza contractului de
antrepriz, munca servitorului, pictorului, care reprezint raporturi de drept civil.
Stagiul de cotizare constituie nsumarea perioadelor n care persoana asigurat7 realizeaz o activitate de
munc i achit contribuiile de asigurri sociale de stat.8
Definirea legal a stagiului de cotizare este prevzut n Legea Republicii Moldova privind pensiile de
asigurri sociale - stagiul de cotizare reprezint nsumarea perioadelor de activitate n care s-au pltit la
fondul de pensii contribuii de asigurri sociale de stat. Prin aceasta i se deosebete stagiului de cotizare de
vechimea n munc.
Este important s reinem c atunci cnd vorbim despre vechimea n munc importana ei se manifest mai
mult n raporturile juridice de dreptul muncii, deoarece n funcie de durata acesteia sunt stabilite: concediile
de odihn anuale suplimentare ale salariailor din domeniul economiei naionale (industrie, construcii etc.)
(art.121 alin.(3) CM RM); dreptul preferenial la meninerea la lucru n cazul reducerii numrului sau a
statelor de personal pentru salariaii care au o mai mare vechime n munc n unitatea respectiv (art.183
alin.(2) CM RM)
1.2 Explicai coraportul dintre noiunile,,vechime n munc i ,, stagiu de cotizareDescriei perioadele
contributive i necontributive care se includ n stagiul de cotizare. 5p.
n conformitate cu pct.14 din Hotrrea Guvernului nr.417 din 03.05.2000 despre aprobarea Regulamentului
cu privire la modul de calculare i confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiei9 deosebim:
Stagiul de cotizare general este constituit din nsumarea tuturor perioadelor de munc i a activitilor
socioutile, incluse n acesta conform legii.
Doctrina de specialitate mprtete diferite opinii referitor la stagiul de cotizare general.Unii autori
consider c stagiul de cotizare general include perioada de timp ct persoana a lucrat n calitate de
muncitor sau funcionar n baza raportului de munc, precum i alt activitate, care a fost supus proteciei
sociale de stat;10 sau n opinia altor autori timpul ct persoana a prestat o munc n calitate de salariat,
indiferent de durata, caracterul activitii i ntreruperea n munc, dac a pltit contribuia n Casa Naional
de Asigurri Sociale de Stat, precum i alte activiti necontributive asimilate stagiului de cotizare.11
Stagiul de cotizare general constituie una dintre condiiile de baz la fixarea pensiei pentru limit de vrst
n condiii generale, pentru invaliditate i n cazul pierderii ntreintorului. Mai mult dect att, durata
stagiului general influeneaz i asupra cuantumului pensiei pentru limit de vrst.
Stagiul de cotizare special reprezint nsumarea perioadelor de munc realizate n condiii grele i nocive de
munc n una din funciile, profesiile i sectoarele de producie prevzute de Lista nr.1 a unitilor de
producie, lucrrilor, profesiilor, funciilor i indicilor, n temeiul crora se acord dreptul la pensie pentru
limit de vrst n condiii avantajoase, aprobat prin Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 822 din
15 decembrie 199212 (n continuare Lista nr.1).
Stagiul de cotizare special reprezint o condiie necesar pentru stabilirea pensiei pentru
limit de vrst n condiii avantajoase, pensiei pentru unele categorii de ceteni, pensiei pentru vechime n
munc.
Specificul stagiului de cotizare special n raport cu cel general const n faptul c standardul de vrst este
mai mic, deoarece se iau n considerare condiiile nocive i grele de munc, specificul muncii prestate.
Prin reducerea standardului de vrst se urmrete un scop dublu: n primul rnd, micorarea termenului de
aflare a acestor persoane sub influena factorilor nocivi ce se rsfrng negativ asupra sntii lor.
Vechimea in munca perioada in care se presteaza o activitate in baza CIM de catre salariat care deja este
subiect al raportului juiridic de munca.
Stagiul de cotizare constituie perioadele in care pers asigurata realizeaza o activ de munca si achita
contributiile de as soc de sttat.Ambele sun tratate din 2 puncte de vedere: teoretic precum ca vechimea in
munca este atribuita categorii de actiuni,deci poate fi considerata ca un fapt juridic,si practic: deoarece
vechimea in munca,stagiul de cotizare se atribuie la categoria de actiuni,acumularea stagiului depinde de
activ pers ,adica prezenta caracterului volitiv.Astfel, odata cu reforma sist natz de asig soc ,instituia vechii in
munca a cedat locul stagiului de cotizare.

1.3proiectati schematic o situatie privind calcularea stagiului de cotizare a cadrul careia sa fie utilizate la
calcularea stagiului din aviatia civila.

Test nr.__26_
Subiectul I Pensia de invaliditate

1.1 Definiia i particularitile pensiei.3p.
in ultimii ani se atest o atenie sporit vizavi de problemele de protecie social a persoanelor cu dizabiliti
cu skopul Restabilirii sntii persoanelor cu dizabiliti si reintegrrii lor n viaa profesional i social .
Practica recunoate dou tipuri de invaliditate: economic i medical.
Prin, invaliditatea economic nelegem pierderea total sau parial a capacitii persoanei de a activa n
domeniul profesional,
iar prin invaliditatea medical -problemele ce in de asigurarea restabilirii n limita poibilitilor a
persoanelor handicapate sau adaptrii acestora la modul de via nou pentru ei.
Prin termenul invalid se desemneaz orice persoan aflat n incapacitate de a-i asigura n totalitate sau n
parte necesitile unei viei individuale sau sociale normale
Penia este o suma baneasca care se ofera pers care au iesit din activitatea profes pt limita de varsta pt
invaliditate etc sau care si-ai pierdut sustinatorul sisnt inapti de munca
1.2 Determinai condiiile de stabilire a pensiei de invaliditate afeciune general.5p.
Conditii\: gradul de reducere a cap vitale a organismului det de boli sau deficiente anatomice precum:cele
intelectuale,de comportament,de comunicare,locomotorii,aptitudinii corporale,de adaptare la situatii de
participare a anumite actv prof si sociale
1.3 Comparai i evideniai distinciile ntre pensia de invaliditate cu sindromulcernobil i pensia de
invaliditate accident de munc sau boal profesional.7p.
invaliditate de Bolaa prof este stab in urma unei boli generate de influenta sistematica a factorilor
nocivi,specifici profesiei date sau de cond de munca caracteristice unor ramuri d eproductie
accident de munca este invaliditatea cauzata prin pierderea sau reducerea cap vitale ca urmare a ctiunii
factorilor care au produs accidentul in cazurile stab le legisl in vigoare.
Invaliditate de boala oisnuita-invalid cauzata de reducerea cau pierderea cap vitale ca urmare a unei
boli,traume sau deficiente organice.(ex: suferinta oculara)

Test nr._27__
Subiectul I Ajutorul de omaj
1.1 Definii i descriei ajutorul de omaj, statutul juridic al omerului 3p.
omajul se poate caracteriza ca o stare negativ a economiei ce afecteaz o parte din populaia activ
disponibil prin neasigurarea locurilor de munc, problem generat de dezvoltarea industrial, ncepnd cu
a doua jumtate a secolului al XVIII-lea, n perioadele de recesiune, cnd ntreprinderile industriale i
micorau producia i, ca urmare, disponibilizau un numr mare de salariai, care ulterior deveneau omeri.
Adesea, omajul contemporan este abordat i analizat ca un dezechilibru al pieei muncii la nivel naional, ca
un loc de ntlnire i de confruntare ntre cererea global i oferta global de munc, cererea nefiind luat n
considerare.1
Avnd n vedere c literatura de specialitate, statisticile oficiale i internaionale (Biroul Internaional al
Muncii, Comisia de Statistic ONU) trateaz omajul prin prisma unor multiple i diverse modaliti de
analiz i de evaluare, s-a creat o imagine confuz a fenomenului.
Definiia cea mai des folosit privitor la omer este urmtoarea: persoana care nu are un loc de munc i care
este n cutarea acestui loc de munc remunerat.
n diferitele reglementri naionale i internaionale se folosesc i alte criterii delimitative ale omerilor,
ndeosebi cnd este vorba de ajutorul de omaj i de criteriile acordrii acestuia.
Conform Legii nr.102-XV,2 omer este persoana care ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii:
a) are vrsta cuprns ntre 16 ani i vrsta stabilit de lege pentru pensionare;
b) este apt, dup starea de sntate i capacitile fizice i psihice, pentru prestarea unei munci;
c) nu are loc de munc i nu desfoar activitate n scopul obinerii de venituri;
d) caut activ un loc de munc i este disponibil s nceap lucrul;
e) nu studiaz la secia cu frecven la zi la o instituie de nvmnt;
f) este nregistrat la agenia teritorial pentru ocuparea forei de munc n a crei raz teritorial i are
domiciliul.
1.2.Comparai ajutorul de omaj cu alocaia pentru integrare sau reintegrare profesional5p.
omerii beneficiaz de ajutor de omaj ncepnd cu a opta zi de la data nregistrrii cererii pentru un loc de
munc la agenie, dac acest drept este confirmat documentar, cu excepia: persoanelor concediate n urma
lichidrii unitii sau reducerii statelor de personal din unitate, care beneficiaz de ajutor n aceleai condiii
dar nu mai devreme de expirarea: a trei luni calendaristice din data concedierii; persoanelor demisionate care
beneficiaz de ajutor nu mai devreme de expirarea: a trei luni calendaristice din data nregistrrii cererii la
agenie.Exist consecine negative ale omajului care afecteaz ntreaga societate: omajul reprezint n fapt
o form de inutilizare a factorului de producie munc, de aici decurgnd risip i pierderi mai ales din punct
de vedere social; omajul provoac scderea drastic a nivelului de trai, inducnd noiunea de srcie; prin
omaj sunt lezai cei care fac parte din populaia activ subocupat, oameni care i manifest dorina i
capacitatea de a lucra dar nu au unde; fiind un dezechilibru economic afecteaz compartimentele umane ale
economiei naionale; populaia ocupat este cea care suport din plin gravele consecine ale fenomenului;
Alocaia de integrare sau reintegrare profesional este o sum lunar fix neimpozabil, de 15 la sut din
salariul mediu pe economie din anul precedent, la data stabilirii plii, acordat pe o perioad de cel mult 9
luni calendaristice omerilor aflai n anumite circumstane de lege. Condiii obligatorii pentru ca persoana
s fie ndreptit s primeasc alocaie de integrare sau reintegrare profesional:
Solicitantul trebuie s:
1.fie nregistrat la agenia n a crei raz teritorial i are domiciliu ca omer;
2.fie atribuit la categoria de beneficiar al alocaiei de integrare sau reintegrare profesional;
3.nu obin venituri impozabile conform legii;
4.fie neasigurat n sistemul public de asigurri sociale.
1.3 Argumentai decizia de suspendare i decizia de ncetare a plii ajutorului de omaj-7p.
2 n conformitate cu legislaia n vigoare n cazul suspendrii plii ajutorului de somaj adic dup expirarea
a 3 zile din data n care nu a fost ndeplinit cererea, restabilirea plii se face la o alta cerere, dar nu mai
trziu de 60 zile calendaristice de la data ultimei vizite la agenie. Potrivit prevederilor legii suspendarea
plii ajutorului de somaj are loc in urmatoarele condiii: a) pe perioada ndeplinirii obligaiei militare;b) pe
perioada arestului; c) pe perioada concediului de boal. Restabilirea plii ajutorului de omaj se efectueaz
la cererea beneficiarului, dar nu mai trziu de 30 zile calendaristice de la data ncetrii situaiei care a condus
la suspendare. Conform prevederilor Legii suspendarea plii ajutorului de omaj poate fi anulat. Decizia
privind suspendarea plii ajutorului de omaj prevzut la art. 38 alin. (1) lit. a) dup expirarea a 3 zile din
data n care nu a fost ndeplinit obligaia, se anuleaz n cazul n care beneficiarul prezint acte justificative
c nu i-a ndeplinit obligaia din motive ntemeiate. Se consider motive ntemeiate a beneficiarului
urmtoarele situaii: a) naterea copilului su b) cstorie; c) decesul rudelor pn la gradul doi inclusiv; d)
fora major; e) mbolnvirea; f) aflarea n arest.

Intocmiti proectul deciziei de suspendare si deciziei de de incetare a platii ajutorului de somaj enumerind
situatiile care servesc drept temeiuri legale in acest sens
39







40