MASINA DE MORTEZAT

Mortezarea este procesul de prelucrare prin aschiere la care

miscarea principala este rectilinie, executata in planorizontal . In
functie de masina unealta pe care se realizeaza prelucrarea ,
miscarea principala si cea de avans pot fi executate de catre cutitul
de rabotat sau de catre piesa pe masa masinii:
- la prelucrarea pe rabotare cu cap mobil , scula executa miscarea
principala, iar semifabricatul miscarea de avans
- la prelucrarea pe raboteze cu masa mobila , semifabricatul executa
miscarea principala , iar scula miscarea de avans
- la prelucrarea pe masini speciale , folosite in ateliere de cazangerie
pentru rabotat muchiile tablelor , atat miscarea principala cat si cea
de avans sunt executate de scula

In cazul mortezarii miscarea principala , rectilinie alternativa , se
executa in plan vertical de catre scula , iar miscarea de avans de
catre semifabricatul prins pe masa miscarii. Atat in procesul de
rabotare cat si in cal de mortezare exista o cursa activa si o cursa de
gol .
In timpul cursei inactive scula are timp sa se raceasca , motiv pentru
care , la cele doua procedee lichidele de racire se utilizeaza doar in
cazuri speciale.

Pentru ambele procedee , la capatul cursei de gol se realizeaza
avansul intermitent de generare iar dupa o traiectorie completa , o
noua adancime de aschiere se poate obtine prin indexarea avansului
vertical executat de scula .

Deoarece , atat pentru cazul masinilor de rabotat cat si a celor de
mortezat , viteza miscarii principale este variabila , fiind maxima la
mislocul cursei si egala cu capetele acesteia ,prelucrarea cu o viteza
maxima la mislocul cursei si egala cu zero la capetele acesteia ,
prelucrarea cu o viteza apropiata de cea econimica este posibila
numai pe o anumita portiune din cursa de-o parte si de alta a
centrului acesteia .
Acest lucru , precum si existenta cursei de gol , determina ca
prelucrarile prin rabotar si mortezare sa fie caracterizate de o
productivitate relativ scazuta , motiv pentru care se folosesc , in
general in productia individuala sau de serie mica .

Prin rabotare se pot prelucra suprafete plane ( orizintale , verticale
sau inclinate) , precum si suprafete profilate . Rabotarea se
utilizeaza in special la prelucrarea suprafetelor inguste si lungi (
ghidaje , canale , marginile tablelor ) unde lipsa de productivitate a
procedeului este atenuata de specificul dimensional al pieselor .

- prelucraerea suprafetelor plane orizontale se executa cu cutite
normale de rabotat . La finisarea cu cutitul drept se lucreaza cu
adancime de aschere de 0,5...2mm si avans de 0,1...0,3 mm/ c.d iar
la finisarea cu cutite late cotite adancimile de aschiere sunt de 0,5
..1mm, iar avansurile de
5...15 mm/cd .

Finisarea suprafetelor cu trepte in directie de avans se face cu
ajutorul cutitelor incovoiate . Pentru prelucrarea suprafetelor plane
cu trepte in directia principala se prevad canale de scapare cu
latimea de 5...0mm

- prelucrarea suprafetelor verticale se realizeaza cu ajutorul
cutitelor normale sau a cutitelor colt inclinate cu 15..20 fata de
directia de avans
- prelucrarea danturii la cremaliera se executa cu ajutorul unui cutit
cu profil identic cu cel al golului dintre dinti si a unui dispozitiv de
divizare , care se monteaza pe traversa si care asigura o precizie
ridicata
- prelucrarea arborilor canelati poate fi facuta pe seping prin
folosirea unui dispozitiv special format dintr-un divizor , o papusa
mobila cu cea fixata pe masa masinii prin intermediul unei placi
- prelucrarea unui canal de pana interior se poate executa prin
prinderea unei scule intr-un prelungitor care poate trece prin
alezajul butucului si executa atat miscare principala cat si miscare
de avans verticala
SINTEZA MECANIZMULUI CU BARE ARTICULATE
ls 0.12 := m ( )
O2C 0.08 :=
ltr 0.020 := m ( )
CB 0.229 :=
Smax 2 ltr ls + 0.16 = :=
m ( )
n1 70 :=
rot
min
|

\
|
|

1
2 n1
60
7.33 = :=
O2A 0.08 := m ( )

O2C
CB
:= 0.35 :=
O2C
Smax
2
0.08 = := m ( )
CB
O2C

0.229 = :=
k 4 :=
m ( )
O1O2
O2A
k
0.02 = :=
Determinarea familiei mecanismului
Nr.crt. Vx Vy Vz Wx Wy wz
1 - - - + - -
2 - + + + - -
3 - - - + - -
4 - - + + - -
5 - + - - - -
m 3 :=
n 5 :=
C5 7 :=
C4 0 :=
M 3 n 2 C5 C4 1 = :=
Pentru determinarea raportului de transmitere al
reductorului planetar intervin urmatoarele formule de calcul:
Se cunoaste turatia electromotorului de antrenare
n1 70 =
Z4 17 :=
n 1440 :=
rot
min
|

\
|
|
Z5 39 :=
itot
n
n1
20.571 = :=
i45
Z5
Z4
2.294 = :=
ic 3 :=
iR
itot
i45 ic
2.989 = :=
Claculul elementelor geometrice ale angrenajului format din
rotile dintate cilindrice
z4 17 :=
z1 18 :=
z5 39 :=
z2 42 :=
0 20 :=
x1 0.75 :=
m 3 =
x2 0.21 :=
Unghiul de angrenare
inv0 0.02315421 :=
inv inv0 2
x1 x2 +
z1 z2 +
0.3639 + 0.035 = :=
28 :=
Coeficientul de variatie a distantei axiale
y
z1 z2 +
2
0.9396
0.8829
1
|

\
|
|

1.927 = :=
Distanta axiala
a m
z1 z2 +
2

cos 0

180

\
|
|

cos

180
|

\
|
|

95.784 = :=
Coeficientul de scurtare a inaltimii dintilor
x1 x2 + y 0.967 = :=
Inaltimea dintilor
h m 2.25 ( ) 9.65 = :=
Diametrul cercurilor de divizare
d1 m z1 54 = :=
d2 m z2 126 = :=
Diametru cercurilor de baza
db1 m z1 cos 0

180

\
|
|

50.743 = :=
db2 m z2 cos 0

180

\
|
|

118.401 = :=
Diametrul cercurilor de rostogolire
dw1 m z1
cos 0

180

\
|
|

cos

180

\
|
|

57.47 = :=
dw2 m z2
cos 0

180

\
|
|

cos

180

\
|
|

134.098 = :=
Diametrul cercurilor de cap
da1 m z1 2 + 2 x1 + 2 ( ) 70.3 = :=
da2 m z2 2 + 2 x2 + 2 ( ) 139.06 = :=
Diametru cercurilor de picior
df1 m z1 2 2 z1 + 0.5 ( ) 154.5 = :=
df2 m z2 2 2 z2 + 0.5 ( ) 370.5 = :=
Arcele dintilor pe cercurile de divizare
S1
m
2
2 m x1 tan 0

180

\
|
|

+ 6.35 = :=
S2
m
2
2 m x2 tan 0

180

\
|
|

+ 5.171 = :=
ra2
da2
2
69.53 = :=
ra1
da1
2
35.15 = :=
rb2
db2
2
59.201 = :=
rb1
db1
2
25.372 = :=
Gradul de acoperire

ra2
2
rb2
2
ra1
2
rb1
2
+
m cos 0

180

\
|
|

6.864 = :=
Corzile constante
Sc1 m

2
cos 0 ( )
2
x1 sin 2 0

180

\
|
|

+
|

\
|
|

2.231 = :=
Sc2 m

2
cos 0 ( )
2
x2 sin 2 0

180

\
|
|

+
|

\
|
|

1.19 = :=
Inaltimea la coarda constanta
hc1 m x1 cos 0

180

\
|
|

2
1 +

8
sin 2

180

\
|
|

\
|
|

6.91 = :=
hc2 m x2 cos 0

180

\
|
|

2
1 +

8
sin 2

180

\
|
|

\
|
|

5.479 = :=
Lungimea pente dinti
N1 3 := N2 5 :=
Wn1 m N1 0.5 ( ) 2 x1 tan 0

180

\
|
|

+ z1 inv0 +

(
(

cos 0

180

\
|
|

:=
Wn1 24.855 =
Wn2 m N2 0.5 ( ) 2 x2 tan 0

180

\
|
|

+ z2 inv0 +

(
(

cos 0

180

\
|
|

:=
Wn2 43.026 =
1 Ciclul indepentent O1AO2O1
n 3 := C5 4 :=
1 :=
0 90 :=
l2 O1O2 0.02 = :=
l3 O2C 0.08 = :=
l'3 O2A 0.08 = :=
l4 CB 0.229 = :=
l0 O1O2 0.02 = :=
1 0 :=
'3 sin
l3 sin 1

180

\
|
|

l0 cos 1

180

\
|
|

\
|
|

l'3

(
(
(

1
:=
R3 1 2 , ( ) l'3 sin '3 1 ( )

180

(
(

l0 cos 1

180

\
|
|

+ :=
R'3
l'3 cos '3 1 ( )

180

(
(

l0 sin 1

180

\
|
|

(
(

l'3 cos '3 1 ( )

180

(
(

(
(

:=
R''3
l0 cos '3 1 ( )

180

(
(

l'3 1 R'3 ( )
2
sin '3 1 ( )

180

(
(

+
l3 cos '3 1 ( )

180

(
(

:=
2 Ciclul independent O2CBO2
l4 CB 0.229 = :=
l3 O2C 0.08 = :=
l5 l3 l4 0.309 = :=
3 '3 :=
R'5
l3 l5 sin 3

180

\
|
|

l5 l3 cos 3

180

\
|
|

:=
R''5
l3 l5 cos 3

180

\
|
|

R'5 + 2 R'5 l3 sin 3

180

\
|
|

+
l5 l3 cos 3

180

\
|
|

:=
3 R'3 1 := 1 7.33 =
V5 R'5 3 :=
3 l3 cos 3

180

\
|
|

l4
2
l3
2
sin 3

180

\
|
|

2
+ :=
a5 R''5 3
2
R''5 3 + :=
CAMA
Urcare sin Coborare sin
h 0.070 :=
u 90 := R 110 := c 120 := r 35 :=
URCARE
S h

u
1
2
sin 2

180

\
|
|

\
|
|

:=

h
u
1 cos
2
u

180

\
|
|

\
|
|

:=
V

2
2 h
u
2
sin
2
u

180

\
|
|

:=
2
COBORARE
S h

c
1
2
sin 2

180

\
|
|

\
|
|

:=

h
c
1 cos
2
c

180

\
|
|

\
|
|

:=
V

2
2 h
c
2
sin
2
c

180

\
|
|

:=
2
S v/ a/^2
0 0 0 0
15 0.009885241 0 0
30 0.019770483 0 -1
45 0.029655724 0 -1
60 0.039540966 0 -1
85 0.056016368 0 -2
90 0.059311449 0 -2














-3
-2
-2
-1
-1
0
1
0 20 40 60 80 100
Series1
Series2
S v/ a/^2
125 -0.29033747 0 1
100
-
0.232269976 0 0
75
-
0.174202482 0 0
50
-
0.116134988 0 0
25
-
0.058067494 0 0
0 0 0 0




0
0
0
0
0
1
1
0 20 40 60 80 100 120 140
Series1
Series2
f1 Xa Ya f3 Omega1 R3' Omega3 R3'' Epsi3 l5=sB R5' V5=VB R5'' a5
0 0.075 0 71.792
7.33
1 7.33 -0.254 -13.63 0.1604 -0.023 -0.171 -0.156 -8.08
45 0.053 0.053 79.314 1.1988 8.7869 -0.133 -7.121 0.17 0.039 0.3429 0.1177 8.8135
90 5E-18 0.075 90 0.7974 5.8447 -0.102 -5.457 0.1858 -0.055 -0.324 -0.315 -10.46
135 -0.053 0.053 100.69 1.0206 7.4813 0.2328 12.507 0.2998 -0.015 -0.111 0.0281 1.387
180 -0.075 9E-18 108.21 0.7968 5.8407 0.1725 9.2677 0.2292 -0.076 -0.445 -0.389 -13.97
225 -0.053 -0.053 106.86 1.6543 12.126 1.5162 81.462 0.3009 -0.005 -0.056 0.0758 10.767
270 -1E-17 -0.075 90 0.9333 6.8413 -0.379 -20.35 0.1858 -0.055 -0.38 -0.315 -13.61
315 0.053 -0.053 73.138 1.169 8.569 -0.15 -8.067 0.1745 0.0445 0.3811 0.142 10.065
360 0.075 -2E-17 71.792 0.6821 4.9996 0.0138 0.7439 0.1604 -0.023 -0.116 -0.156 -3.924














0
0.05
0.1
0.15
0.2
0.25
0.3
0.35
0 45 90 135 180 225 270 315 360
Series1





















-0.5
-0.4
-0.3
-0.2
-0.1
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0 45 90 135 180 225 270 315 360
Series1
-20
-15
-10
-5
0
5
10
15
0 45 90 135 180 225 270 315 360
Series1
CAMA
S V/ a/^2
0 0 0 0
15 0.009885241 0 0
30 0.019770483 0 -1
45 0.029655724 0 -1
60 0.039540966 0 -1
85 0.056016368 0 -2
90 0.059311449 0 -2
100 0.059311449 0 -2
110 0.059311449 0 -2
120 0.059311449 0 -2
130 0.059311449 0 -2
140 0.059311449 0 -2
150 0.059311449 0 -2
160 0.059311449 0 -2
170 0.059311449 0 -2
180 0.059311449 0 -2
190 0.059311449 0 -2
200 -0.29033747 0 1
225
-
0.232269976
0 0
250
-
0.174202482
0 0
275
-
0.116134988
0 0
300
-
0.058067494
0 0
325 0 0 0
330 0 0 0
335 0 0 0
340 0 0 0
345 0 0 0
350 0 0 0
355 0 0 0
360 0 0 0

-0.35
-0.3
-0.25
-0.2
-0.15
-0.1
-0.05
0
0.05
0.1
0.15
0 50 100 150 200 250 300 350 400
S

-0.01
0
0.01
0.02
0.03
0.04
0.05
0.06
0.07
0.08
0 50 100 150 200 250 300 350 400
V/

-3
-2
-2
-1
-1
0
1
1
0 50 100 150 200 250 300 350 400
a/^2