STRUCTURA PERSONALTAT: TEMPERAMENTUL, APTTUDNLE,

CARACTERUL
Personalitatea este considerata ca find ansamblul trasaturilor psihice ale unei
persoane. Este un sistem complex bio-psiho-socio-cultural rezultat al unor infuente
multiple.
Structura personalitatii include:
subistemul - de orientare (motive , interese, aspiratii, inclinatii, coningeri,
idealul de viata
- bio-energetic (temperamentul
- instruenta! (deprineri, priceperi, obisnuinte, aptitudini si
capacitati, creativitatea si potentialul creativ
- re!ationa!-"a!oric (caracterul
!. "late realizeaza o analiz# intrapsihic# a personalit#$ii si enumer# urm#toarele
laturi ale personalit#$ii:
te#eraentu! - latura dinamico - energetic#%
a#titudini!e - latura instrumental#%
caracteru! - latur# rela$ional-valoric# &i de regla'.
(eoreticienii mai adaug#:
inte!igen$a - latur# rezolutiv-productiv#%
creati"itatea - latur# trans)ormativ-constructiva.
*omponentele personalit#$ii interac$ioneaz#, se organizeaz# &i se rela$ioneaz#
reciproc, se ierarhizeaz#, )oarte important find modul +n care se structureaz#.
,ntre laturile men$ionate ale personalit#$ii sunt statornicite rela$ii specifce de:
-ierarhizare, cu dominan$a net# a caracterului asupra celorlalte dou# &i cu
capacitatea acestuia de a le regla &i valorifca maximal%
-interinfuien$are, cu e)ecte pozitive sau negative, de avanta'are sau de
periclitare, rigidizare &i chiar anulare reciproc#%
-compensare, ast)el +nc-t unitatea global# a personalit#$ii s# nu fe a)ectat#%
-)eed-bac., e)ectele produsele de o latur# repercut-ndu-se chiar asupra laturii
care le-a generat.
1. TEMPERAMENTUL - /0(120 3450!4*6-E5E27E(4*8 0 PE2S650/4(8944
*aracteristetici:
- )urnizeaz# in)orma$ii cu privire la c-t de iute sau lent#, mobil# sau rigid#, accelerat#
sau domoal#, uni)orm# sau neuni)orm# este conduita individului%
- exprim# care este cantitatea de energie de care dispune un individ &i modul cum
este consumat# aceasta%
- se exprim# cel mai pregnant +n conduit# &i comportament (ritmul &i viteza
des)#&ur#rilor tr#irilor &i st#rilor psihice% vivacitatea sau intensitatea vie$ii psihice%
intrarea, persisten$a &i ie&irea din ac$iune% impresionabilitatea &i impulsivitatea%
capacitatea de adaptare la situa$ii noi% modul de )olosire, de consumare a energiei
disponibile
- trasaturile temperamentale sunt cele mai accesibile, usor de observat si identifcat
trasaturi de personalitate%
- este in stransa legatura cu aspectele biologice ale persoanei in special cu sistemul
nervos si endocrin de aceea nu se schimba pe parcursul vietii ci poate f modelat prin
nuantarea unor trasaturi cu a'utorl caracterului%
- este nespecifc sub raport valoric, pentru personalitate% nu el este cel care acord#
valoare omului, nu coreleaz# semnifcativ cu tr#s#turile aptitudinale, orientative,
caracteriale ale acestuia%
- pe unul &i acela&i temperament pot f )ormate caractere diverse, iar acela&i caracter
poate f )ormat pe temperamente di)erite%
- suport# toate infuien$ele dezvot#rii celorlalte componente superioare ale
personalit#$ii.
- cunoasterea temperamentului este )oarte importanta pentru a putea atenua
infuenta negativa a unor trasaturi asupra conduitei umane%
- prin activitatea educationala se poate ameliora relatia pro)esor-elev, se poate )acilita
integrarea elevului in clasa% pro)esorul poate pune in valoare trasaturile pozitive si
poate compensa, modela sau combate aspectele negative.
(ipologii temperamentale:
-tipologiile substan$ialiste - :ipocrate &i 7alenus au luat +n considerare substan$ele
din organismul uman (s-nge, lim)a, bila galben# &i bila neagr# - sangvin, fegmatic,
coleric, melancolic.
-tipologiile constitu$ionale - psihiatrul german E. ;retschmer < a pornit de la
aspectul somatic, mor)ologic al individului, consider-nd c# o anumit# constitu$ie
predispune la un anumit comportament - picnic, leptosom sau astenic, atletic.
-tipologiile psihologice - *.7. =ung < ia in consirerare )apte, )enomene de natur#
psihic# - intraverti$ii , ambiver$i, extraverti
-tipologiile psihofziologice - 4.P.Pavlov - tipul de activitate nervoas# superioar#
dup# propriet#$ile de intensitate, echilibru &i mobilitate a proceselor nervoase
)undamentale, excita$ia &i inhibi$ia, a stabilit patru tipuri de 05S - puternic echilibrat
mobil, puternic echilibrat inert, puternic neechilibrat excitabil &i tipul slab.
-tipologiile psihosociologice - Spranger, >ernon &i 0llport - au ap#rut ca urmare a
raport#rii omului la mediul socio-cultural existen$ial, la sistemul valorilor - teoretic,
economic, estetic, social, politic &i religios.
-tipologiile psihopatologice < ;ahn - destructur#rile mani)est#rilor temperamentale -
nervo&ii, sensibilii (impresionabilii, obsesivii (nesigurii, tematorii, explozivii (violentii,
hipertimicii, depresivii (, instabilii, amoralii, nestatornicii, impulsivii, )antasticii, bizarii
etc.
2. Aptitudinile
Aptitudinile reprezint un complex de nsuiri psihice individuale, structurate
ntr-un mod original, care permite efectuarea cu succes deosebit a anumitor activiti.
*aracterisile:
- la na&tere subiectul dispune de un poten$ial ereditar - predispoziii genetice%
- pe o baza ereditara aptitudinea se construieste prin exersari prilesuite de
activitati, deci se dobandeste. Nu orice nsuire psihic este o aptitudine, ci numai cea
care i difereniaz pe oameni n privina posibilitii de a atinge performane
superioare n diverse activiti. Unele nsuiri sau componente psihice ale persoanei
cunotine, priceperi, deprinderi! asigur i ele ndeplinirea activitii, ns la un nivel
mediu, obinuit, uneori chiar automatizat i stereotipizat, de aceea nu trebuie
confundate cu aptitudinile. Pentru ca o +nsu&ire psihic# s# fe aptitudine trebuie sa
satis)ac# o serie de cerin$e:
- s# fe individual#, &i s# permit# di)eren$ierea +n planul randamentului
activit#$ii%
- s# asigure e)ectiv fnalitatea activit#$ii%
- s# contribuie la realizarea unui nivel calitativ superior al activit#$ii%
- s# dispun# de un mare grad de opera$ionalitate &i efcien$#.
"eprinderile sunt component automatizate ale activit#$ii care asigur# realizarea
activit#$ii la acela&i nivel &i pe m#sur# ce se elaboreaz#, +&i reduc num#rul proceselor
psihice implicate. deprinderile sunt +ncadrate +n aptitudini, ele devenind elemente
opera$ionale ale aptitudinilor, m#rind +n )elul acesta productivitatea. 5u orice
deprindere este )avorabil# aptitudinilor, ci doar cea corect, adecvat )ormat#% o
deprindere insufcient consolidat# sau gre&it elaborat# poate perturba sau inhiba
aptitudinile.
Talentul este )orma calitativ superioar# de mani)estare a aptitudinilor
complexe. #l se deosebete de aptitudine prin gradul nalt de dezvoltare a
aptitudinilor i, mai ales, prin mbinarea lor corespunztoare, ceea ce face posibil
creaia de valori noi i originale.
Geniul este )orma cea mai +nalt# de dezvoltare a aptitudinilor care se mani)est#
+ntr-o activitate de importan$# istoric# pentru via$a societ#$ii, pentru progresul
cunoa&terii umane, a &tiin$ei, tehnicii, culturii conduc-nd la crea$ii unice, irepetabile, o
reprezint#.
*lasifcarea aptitudinilor
A% - in ra#ort cu natura o#era$ii!or i#!icate a#titudini!e #ot &:
aptitudini simple, elementare - se spri'in# pe un tip omogen de operare
sau )unc$ionare ($stfel sunt toate proprietile sensibilitii, de tipul acuitii vizuale,
tactile, olfactive, de vedere n spaiu i orientare n timp, simul ritmului, capacitatea
de concentrare i distribuie a ateniei etc. $cestea mi%locesc aciunile i
condiioneaz e&ciena pe anumite laturi ale activitii.!
aptitudini complexe < aptitudinea pedagogica, muzicala, sportiva,
manageriala etc. $stfel, aptitudinea muzical presupune acuitate auditiv, auz
absolut, sim al ritmului, reprezentarea melodiilor, memorie muzical etc
'% - (n )unc$ie de a#!icabi!itatea !or a#titudini!e co#!e*e:
aptitudini speciale - mi'locesc efcien$a activit#$ii +ntr-un domeniu
deosebit de restr-ns cum ar f: interpretarea muzicii la un anumit
instrument, reu&ita +n arta portretului (din domeniul artelor plastice etc.
aptitudini enerale - sunt solicitate de mai multe domenii de activitate
specifc umane: spiritul de observa$ie, capacitatea creativ#, inteligen$a.
!. "aracterul - latur# rela$ional# a personalit#$ii
*aracteristici:
- responsabil de modul +n care oamenii interac$ioneaz# +n cadrul societ#$ii%
- exprim# valoarea moral#, personal# a omului (a mai )ost denumit &i proflul
psiho-moral al acestuia, evaluat, +n principal, dup# criterii de uniate, consisten$# &i
stabilitate%
- reprezint# structura psihic# individual#, relativ stabil# &i defnitorie pentru
om cu mare valoare adaptativ, deoarece pune n contact individul cu realitatea,
facilit'ndu-i stabilirea relaiilor, orientarea i comportarea, potrivit speci&cului
individual!.
- Nu este innascut, se #ormea$a pe parcursul %ietii ca urmare a
interarii indi%idului intr-un sistem de %alori
- Este expresia intreului sistem de personalitate&
- Are 2 componente de 'a$a(
Trasatura %oluntara asigur# traducerea +n )apt a inten$iilor &i
mobilizarea resurselor personalit#$ii pentru a )ace )a$# solicit#rilor.
(rasaturile de voin$# constituie componenta executorie a caracterului.
Atitudinea sta'ila - o modalitate intern# de raportare la di)eritele laturi
ale vie$ii sociale, la al$ii, la sine, la activitate &i de mani)estare +n
comportament. Se exprim#, cel mai adesea, +n comportament prin
intermediul tr#s#turilor caracteriale: modestia, demnitatea, siguran$a de
sine etc.
"lasi)carea atitudinilor(
?. atitudinea )a$+ de sine (modestie, orgoliu, demnitate sau sentimente
de culpabilitate
sau in)erioritate%
(. atitudinea )a$+ de cei!a!$i ,i )a$+ de societate sinceritate,
modestie, altruism, egoism, simt de raspunedere, lasitate!)
*. atitudinea )a$+ de acti"itate disciplina, sarguinta, lene, negli%enta,
rutina!.
ntrebari si tee:
*onspectati modelul balantei cracteriale, cercurilor concentrice,
piramidei (din caracter
Stabiliti ce legatura exista intre ( si 0, ( si *, 0 si *@
*um poate infuen$a pro)esorul )ormarea caracterului elevilor s#i@
*um poate pro)esorul infuenta dezvoltarea aptitudinilor in cadru
scolii@
Pentru ?A colegiB prieteniB elevi realizeaza un profl temperamental
pe baza tipologiilor enumerate.