Corpul porumbelului are forma unei picturi de ap,aerodinamic. Pe corp are pene, fulgi i puf .

Penele au rdcina nfipt n piele. Fulgii sunt mai scuri, au axa mai flexibil i acoper tot corpul.
Capul este mic, rotund, mobil i are n partea anterioar ciocul format din maxilare alungite, fr dini
i acoperite cu materie cornoas.
Este o pasre bun zburtoare. Zborul este nlesnit de oasele porumbelului, subiri i pline cu aer,
(ele se numesc oase pneumatice) ct i de musculatura foarte dezvoltat pentru o pasre aa mic.
Se hrnete cu semine, pe care le apuc cu ciocul i le nghite i uneori cu produse din panificaie
(pine) n aezrile umane. n dieta lor poate s apar i mici pietricele, nisip, crbune, viermiori i
plante. Sunt vnai i constituie hrana pentru cini domestici, pisici, psri de dimensiuni medii i
mari (ciori, uliu), roztoare, obolani. Respir prin plmni, care sunt n legtur cu 9 saci aerieni de
la care pornesc ramificaii care ajung la oase.
Triesc n perechi. Ei construiesc cuibul cu materie fecal i crengue, cuib n care femelele depun
ou. Acestea sunt clocite de amndoi, timp de 18 zile pe rnd. Din ou ies puii golai, neputincioi,
cu ochii nchii, care nu pot zbura. Sunt hrnii cu un lichid alb, secretat de gua porumbiei, pn
cnd se pot hrni singuri cu grune.
Exist diferite rase de porumbei : Voiajor, Cavaler, Pava , Jucator ,Postas etc. Porumbeii domestici
i au originea n porumbeii slbatici.