SOCIOLOGIE

CURS 1 AUGUSTE COMPTE

-El a introdus conceptul de sociologie pt 1 data
-Considera k profilul si specificul perioadelor istorice e dat de tipul de cunostinte
predominante; in fct de acest criteriu A.C stabileste faimoasa lege a celor 3 etape:
1.Etapa teologica: cunostintele predominante snt d tip miticomagic, iar figurile
predominante in soc sunt reprez acestui tip d cunoastere(preoti, samani, vraitori!
2.Etapa metafizica: cunostintele predominante snt cele rationale, iar figurile
predominante sunt filosofii si magistratii
3.Etapa pozitiva: cunostiintele predominante snt cele te"nice, pozitive, adica
bazate pe e#periment si observatie, figurile predominante sunt savantii, cercetatorii.
Cea mai imp lucrare a lui A.C- CURS E !"#OSO!"E PO$"T"%A
Co&ceptia l'i A.C (e)pre )tii&ta: in lucrarea sa ofera o evaluare a stiintelor si un
tablou al stiintelor. $t alc acestui tablou, Compte considera ca trebuie sa avem in
vedere urm % criterii imp: 1.&radul de abstractizare, %.&radul de compre"ensiune.
CURS 2: EM"#E UR*+E"M
-Considerat primul sociolog propriu-zis;
-Ca orientare generala se inscrie in traditia pozitivista, aceastra traditie pozitivista
sustine monismul metodologic;
Co&ceptia l'i E. (e)pre realitatea )ociala:
-in esenta E.' considera k obiectul de studio pt sociologie il constituie faptele
sociale(acestea vizeaza viata de grup social si indeosebi institutiile sociale!
-faptele sociale trebuie private ca lucruri;
-E.' e impotriva e#plicarii socialului prin factori psi"ologici, de aceea el combate
(E)*+A +,+(A(+E+ -.+ &. (A*'E;
(rasaturile principale care ne permit sa privim faptele sociale ca pe niste lucruri snt
urm:
1.e,terioritatea: faptele sociale nu apartin vietii noastre interioare, psi"ice ci se
afla in afara acestei vieti int.
2.o-iectivitatea: faptele sociale pot fi privite ca lucruri daca sunt independente
in raport cu subiectivitatea noastra, astfel spus nu depind de dorintele si sentimentele
noastre
3.coercitia: aceasta caracteristica se poate observa cel mai bine din partea
institutiilor sociale, care dintr/o forma sau alta se manifesta constrangator in raport cu
indivizii.
$rincipalele lucrari ale lui E.': REGU#"#E METOE" SOC"O#OG"CE.
!ORME#E E#EME/TARE A#E %"ET"" RE#"G"OASE.

A&omie )ociala: starile de dezagregare sociala, de dezordine, de criza.
CURS 3: 0"#!REO PARETO
-sociolog clasic
-una din cele mai imp lucrari: (*A(A( E SOC"O#OG"E GE/ERA#A
-ipoteza de la care pleaca 0.$ in studiul societatii e aceea k pt a putea cunoastre si
pt a putea intelege soc umana e nevoie sa cunoastem mai intai natura umana.
1atura umana e formata dupa 0.$ din % mari registre:
1.Regi)tr'l rezi('al (inconstientului! 2sediul actiunilor irationale (avem societati
afectiv sentimentale!
2.Regi)tr'l (erivatio&al (rationalului! 2sediul actiunilor rationale, logice(avem
societati rationale!
)rice soc umana are % comp: ma)a )ociala )i elita )ociala.
*olul principal al elitei consta in creativitate si conducere, iar masa sociala are
rolul de e#ecutie, de a pune in aplicare ce creeaza elita.
Elita : guvernamentala ( cei acre au puterea! si nonguvernamentala (savantii,
artistii,inginerii!
MA1 0E2ER
-spre deosebire de ceilalti sociologi, ,.0 e adeptul unui dualism stiintific si
metodologic, sustinand k sociologia si celelalte stiinte socio-umane tre sa aiba un
model propriu de cercetare si deci nu poate fi redusa la modelul stiintelor naturii
-a scris mai multe lucrari: ECO/OM"E S" SOC"ETATE. ET"CA PROTESTA/TA S"
SP"R"TU# CAP"TA#"SMU#U".
-considera k istoria respectiv soc umana porneste de la actiunile e#emplare ale
persoanelor carismatice.
-in orice istorie a lui ,.0 e f imp mesaul carismatic, acest mesa e preponderent
irational.
Me)a3'l 4ari)matic are % comp prin care aunge la soc: rationalizare si
birocratizare

Raport'l religie5)oc i& co&ceptia l'i M.0 :
-,.0 e convins k elem primordial intr-o soc umana il constituie factorul religios
-intr-un fel vrea sa-l combata pe ,ar#.
CURS 6: ORGA/"$AREA SOC"A#A
-nu e#ista vreo soc umana fara un minim de organiz
-in orice soc indivizii umani interact. +ntre ei formand dif grupuri si structuri soc.

1."/TERACT"U/E S" STRUCTURA SOC:
"&teracti'&e )ociala: intelegem rel in care intra indivizii in cadrul soc, in dif activ pe
care le desfasoara. +n urma procesului de interactionare are loc constituirea de
grupuri, mai mari sau mai mici si de structuri soc.
Str'ct'ra )oc: in general intelegem relatiile dintre indivizi, dintre grupuri si dintre
institutii soc.
+n sociologia contemporana unii autori vb despre mai multe forme de interactiune:
1.)o(alitatea : forma de interact sociala care da nastere la dif grupuri soc
2.)ocia-ilitatea: conduce la formarea de retele soc (piete, relatii de vecinatate!
3.)ocialitatea: se asigura coerenta in grupurile si retelele soc.
2.E#EME/TE#E STRUCTUR"" SOC:
a.Stat')'l )oc: poz sau rangul unei persoane3grup in soc. +ndividul are mai multe
statusuri in soc, simultan. :sot,muncitor,tata,etc
-.Rol'l )oc: asteptarile pe care ceilalti indivizi le au de la o pers care are un anumit
status soc.
c.Gr'p'rile )oc : indivizi constituiti in grupuri;
(."&)tit'tii )oc sunt configuratii, organizari centrate pe nevoile de baza ale soc:
institutiile pol, econ, religioase etc.!
3.Raport'l i&(ivi(5)ocietate:
+n cadrul acestui raport, o problematica f imp este urm:
E'l )i )ocializarea(raportul dintre ereditate -mediu!
$rocesul de socializare a omului cun mai multe etape. Cele mai imp:
1.etapa a&ticipativa: o parcurgere in perioada adolescentei si maturitatii(pana la
45 d ani!
2.et re)ocializarii: are loc dupa 45 d ani, pana la 67-65. +n prima etapa am
prognozat ce ne dorim sa facem, iar in aceasta ne reprofesionalizam dorintele.
3. et (e tra&zitie: perioada de liniste, eul se adapteaza la noile conditii 2toata
viata socializam.iesirea la pensie
6.Rol'l c'lt'rii i& orga&izarea )ociala.
)rice soc are o cultura. Cultura spirituala: valorile,normele,simbolurile dintr/o soc 89
factori de traditie culturala.


CURS 7: GRUPUR"#E SOC"A#E
$rin notiunea d gr soc intelegem un anumit nr de persoane(cel putin %! care interact.
in mod constient si cu o anumita regularitate.
1.Gr'p'ri primare: grupuri mici(familia! in cadrul carora e#ista legaturi
affective, cooperare fata-n fata, relatii de spriin reciproc.
2.Gr'p'ri )ec'&(are: grupuri mari care se caracteriz prin relatii formale intre
membrii grupului.*el impersonale si care urmaresc un anumit scop(gr de studenti!
3.Gr'p'ri (e referi&ta: gr care de obicei reprez pt indivizi anumite etaloane,
standarde(gr de profesori, de preoti!

"&tegrarea i&(ivizilor i& gr'p'rile )ociale
1.Mo(el'l 'tilitatii: indivizii aleg sa intre intr-un grup social sau altul in fct. de
utilitatile pe care grupul le ofera; astfel alegerea unui grup sau a altuia e in fct. de
utilitatea totala p care o ofera grupul (.t8.1:.%:;:.n !
2.Mo(el'l ec4ili-r'l'i: model rational de alegere si integrare care urmareste in
esenta realizarea unui ec"ilibru intre costurile alegerii si integrarii si recompensele la
care individual se poate astepta (Cp8<p-C:* Cp-castigul participantului; <p-bunul
public; C-costurile persoanei resp ; *-recompensa! -9 daca recompense e mai mare
decat costurile at acel grup e mai atractiv pt individ
3.Mo(el'l (omi&atiei: daca primele % modele e#prima relatii si comportamente
rationale in fct d interesele individului, acest model pune in evidenta mai degraba
elem nonrationale . Acest model e#pr acele situatii in care indivizii se integreaza in
anumite grupuri fiind dominate material, intellectual, psi"ologic, etc.

"&(icatori )ociometrici ai i&tegrarilor i& gr )oc
"&(icele (e alegere al propri'l'i gr'p (n8nr de alegeri pt propriul grup; =8nr de
alegeri permise in cadrul gr; 18nr membrilor din grup! "pg8 &9 :;</=
"&(icele pt alte gr'p'ri (n8nr de alegeri; k8nr de alegeri permise; 18nr membrilor
din gr p care il ai in vedere; 118nr membrilor gr propriu! "paltgr8 alte gr< &9;:/5/1=
Orga&izatiile )ociale
Org )oc- gr secundare mari care urmaresc un anumit scop si urmaresc eficienta
-org soc se caracteriz prin relatii formale, impersonale, si prin structura ierar"ica
-asa cum arata si ,a# 0eber, organizatiile presupun elem de birocratizare
Pri& fe&ome&'l (e -irocratizare(esential intro organiz! 0eber intelege urm:
structura ierar"ica, relatii formale intre indivizi, urmarirea eficientei, e#istenta de
regulamente si documente.
evia&ta )i co&trol'l )oc
E#ista indiv si gr soc care au abateri de la normele e#istente. Astfel de fenom
deviante pot fi: impotriva pers, bunurilor,ect
CURS >: STRAT"!"CAREA SOC
"&egalitate )oc )i )tratificare )oc:
Pri& &oti'&ea (e i&egalitate )oc intelegem dif imp dintre indivizi si gr soc in fct d
bogatie, de prestigiu si d putere.
Pri& )tratif )oc intelegem situatiile dif in care inegalitatile soc se bazeaza pe o
ierar"ie d grupuri respectiv de indivizi.
Tip'ri (e )tratif )oc: sistemul sclaviei, sistemul de caste, sistemul de stari
sociale specific perioadei feudale. , in ep moderna 2straif claselor3veniturilor

Teorii i& leg c' )i)tem'l (e )tratif )oc:
1.Teorii co&flict'ali)te: se considera k principalele straturi soc. din scara de
stratificari se afla permanent in conflict unele cu altele
2.Teorii f'&ctio&ali)te: aceste teorii se opun celor conflictualiste si sustin k
inegalitatile si respectiv stratificarile soc sunt necesare deoarece ele corespund unor
functii soc. care trebuie indeplinite
3.Teorii (e )i&teza: incearca o imbinare a celor %
E%A#UAREA STRAT"!"CAR"" SOC"A#E:
E1EMP#U: e)a&tio&: 1??? (e )'-iecti :i& caz' '&ei )i&g're profe)ii=
pentru: e,cele&t(177 pct!:-41%@ -'&a(>7 pct!- 671. me(ie:?7 pct!-146,
)'-me(ie(67 pct!-%5 )la-a(%7 pct!-14 /U ST"U-115
SCOR: :312<1??A6?1<B?A136<>?A27<6?A13<2?=9:1???5117= 8 B2.?11C

"/TERACT"U/E RAS"A#A S" ET/"CA
*asa umana8 un ansamblu de caracteristici fizice mostenite biologic
Etnicitate8 elem culturale ale unor gr de oameni:limba ,religia
,odele in leg cu aceste interactiuni rasiale si etnice:
1.m a)imilarii: fenomen comple# prin care indivizi, gr de rase si etnii dif sunt
asimilate;integrate in gr dominante.poate fi: -asimilare voluntara -asimilare fortata.
2.pl'rali)m'l: model democratic care admite pluritatea de etnie si de rasa
3.)egregatia: e#:c"inato@n-o desp de soc. 6.(omi&atia: cand un gr domina
7.tra&)fer'l (e pop'latie e#: stalin >.mo(el'l a&i4ilariie#:"itler(prin lagare,gazare!
CURS D: PR"/C"PA#E#E "/ST SOC
!AM"#"A: $oate fi privita dpdv sociologic ca grup social, iar pe de alta parte ca
institutie soc.
1.fam &'cleara: cea mai restransa(sot-sotie!
2.fam e,ti&)a: mai multe categorii de varsta
3.fam poligama
Co&)tit'irea fam: prin : rapt,(*A$+*E,A.*(! cumparare, aranament, consens.
!'&ctiile fam:
1.de reproducere (celula societatii! %.de socializare 4.de plasare soc(f imp knd se
aunge la maturiatea individului!
i)f'&ctii )oc ale fam: e#ploatarea femeilor, violenta in fam, conservarea stratif soc

CURS B: RE#"G"A 5-i)erica
-religia e consubstantiala soc umane .unde e#ista soc e#ista religie
!'&ctiile religiei i& )oc:
1.de conferire de sens vietii umane
2.de coeziune soc: prin faptul k oamenii merg la aceeasi bis
3.de control soc: constiinta religioasa e o forma d constrangere
6.psi"ologica: autor, in situatii dif ne rugam
'isfunctii: fanatism,interpretari diferite,conflicte religioase, etc
Pri&cipalele forme i&)tit'tio&ale:
2"SER"CA: org f larga, care de regula accepta si alte biserici si incearca sa faca
viata viabila credinciosilor
CO/!ES"U/"#E: inst religioase de regula mai restranse, de regula snt confesiuni iin
cadrul aceleiasi bis
SECTE#E: grupuri de regula mai mici care se caracteriz prin neacceptarea
pluralismului.
CURS E: EUCAT"A
+n per moderna inst educationala e org in sisteme scolare. +n cadrul acestora snt
esentiali % factori:
1.i&fra)tr'ct'ra )colara (baza materiala a invatamantului!
2.calitatea )erviciilor e('catio&ale (baza umana a sist scolar!
+ndicatori ptr a descrie activitatea educationala:
Rata (e )colarizare8 (nr de elevi inscrisi 3 nr total al populatiei scolare al ciclului
respectiv! B 177
+,$)*(A1(A CA$+(A-.-.+ .,A1:
Capital:1. Ai# %. Circular 4. .man
CA:CC:C8C$ ( cost fi#:cost circular:salar8cost productie!
C$:$8$*E( (cost productie:profit8 pret!
'atorita revolutiei in capitalul uman, in prezent, in multe tari se considera ca educatia
si scolarizarea prezinta investitii esentiale sau prioritare.
CURS 1?: CAP"TA#U# UMA/ S" !AM"#"A:
Mo('l i& care )e i&ve)te)te capital'l 'ma&:
1. (endinta fam cu copii putini: se c"eltuiesc mult mai multi bani in procesul de
educare!
%. (endinta familiilor cu copii multi: studiile arata ca se c"eltuiesc mai putini bani
pentru educatia fiecarui copil in parte decat in alte familii.e#: me#ic, puerto rico
Capacitate )i ca)tig:
Ctudiile arata ca dupa 15 ani, angaatii care s-au situat pe primele % cincimi la
invatatura in facultate au castigat cu %7D in medie mai mult decat cei din ultimele %
cincimi, de asemenea studiile arata ca elevii care renunta la facultate, raman in
timpul vietii al niv absolventilor de liceu.
CURS 11: PO#"T"CA S" STATU#:
0eber: defineste puterea drept capacitatea unor grupuri de oameni sau a unor
indivizi de a atinge anumite scopuri in pofida opozitiei altor gr sua indivizi.
E#ista % modalitati de manifestare a acestei puteri:
1.p'terea &elegitima: se bazeaza pe constrangere. Ce impune.
2.p'terea legitima: socotita drept cuvenita atat de cei care o e#ercita cat si de cei
asupra careia se e#erctita.
2azele a'toritatii politice )'&t:
1.tra(itia: e#: monar"ia isi e#ercita autoritatea prin traditie
2.ratio&alitatea: e#:democratia.votul maoritatii trebuie sa conteze
3.cari)ma: calitatile carismatice ale conducatorului, personalitatii sale.
Stat'l e)te privit (i& ('-la per)pectiva:
1.f'&ctio&ala: statul este necesar si benefic,indeplineste urm functii: respectarea
ordinii si aplicarea normelor in soc; fct de rezolvare a conflictelor interne si e#terne;
fct de planificare si coordonare a activitatii; fct e#terna, rel cu alte state.
2.co&flict'ala: :unii socio atrag atentia asupra unor disfunctii pe care instit pol pot sa
le aiba.
$rincipalele forme de guvernamant sunt:
,onar"ia . Autoritarismul ( dictatura si unta (dictatura militara!!. (otalitarismul
(autoritate dusa la limita! . 'emocratia .