Organizarea i valorificarea

turistic a zonelor de litoral

Consacrarea curei helio-marine n practica turistic
intern i internaional a cunoscut mai multe etape:
faza de pionierat, pn n 1930, caracterizat prin
construcii individuale izolate care mai trziu s-au
constituit n mici societi ce au format nucleul primelor
staiuni destinate exclusiv elitelor societii
faza de urbanizare a litoralului desfurat pe 30-40
de ani, n care au aprut spaii similare celor urbane.
Extinderea spaiului amanajat se datoreaz expansiunii
fenomenului turistic peste barierele sociale (turismul de
mas ) i a interesului , n ascensiune, al turitilor pentru
zona litoral ce a determinat investiii semnificative n
acest sector.
Faza amenajrilor de mare amploare demarat n anii
60-70 concretizat prin edificarea unor staiuni integrate,
complexe. n literatura de specialitate se vorbete
despre marile ziduri litorale Spania, I-le Canare,
Thailanda, Mexic etc, rmul mrii fiind dublat de un lan
de piscine, incluse n oferta hotelierilor.
1.2.1.Valorificarea unor zone de
litoral n sistemul club de vacan

1.2.1.1 Clubul de vacan caracteristici i avantaje
Clubul de vacan poate fi privit ca un produs turistic ce cuprinde, in afara
serviciilor de baz (cazare, alimentaie public) o serie de programe
culturale , sportive, medicale cu caracter unitar comercializate sub forma
unui pachet integral de servicii.
Caracteristicile clubului de vacan sunt:

concentreaz ntr-un spaiu restrns, ce aparine n exclusivitate
clubului, activiti ce satisfac o gam larg de motivaii de vacan:
cunoaterea particularitilor spaiului n care se afl clubul de vacan (
locuri, popoare, obiceiuri, gastronomie), asigurarea unor programe
adecvate diferitelor categorii de vrst (copii, aduli, vrstnici).

Pune accent pe elementele psihologice , esena produsului fiind crearea
unei anumite atmosfere ce asigur turistului desprinderea din tiparele
vieii cotidiene , conferindu-i siguran i libertate.
Derularea activitilor n cadrul clubului presupune utilizarea unui
personal calificat att n desfurarea activitilor de baz ct i n
activiti de animaie.
Principalele avantaje sunt:

a. Contracararea efectelor negative asupra turismului internaional prin nlturarea
restriciilor conjuncturale: limitri de program pentru unitile de alimentaie
public,videoteci,organizarea unor activiti nocturne n zonele exterioare cluburilor
etc.
b. nfiinarea cluburilor de vacan presupune amenajri i dotri relativ simple uor
de realizat i amortizate ntr-un interval scurt de timp.
c. comercializarea bazei tehnico-materiale pe durat stabilit care include i capetele
de sezon asigur ncasri pentru ntreaga capacitate , indiferent de gradul de
ocupare i constituie o modalitate de prelungire a sezonului turistic
d. permite ncheierea de contracte pentru intervale mari de timp
e. garanteaz un grad nalt de satisfacie n petrecerea vacanei prin crearea unei
atmosfere vesele , destinse
f. prin mijloace de publicitate proprii firma asigur ptrunderea informaiilor referitoare
la oferta turistic pe diferite piee, fr antrenarea unor fonduri de propagand
suplimentare.
g. se asigur fonduri suplimentare (n afara celor realizate prin nchirierea BTM) din
- aciuni contractuale cu agenii de turism: co9ntravaloarea
circuitelor, taxe de viz, taxe de transfer, alte taxe ocazionale
- prestaii suplimentare oferite: excursii, taxe vamale pt marfurile
alimentare i nealimentare consumate n interiorul clubului, contravaloarea
carburanilor, a convorbirilor telefonice etc-
- alte prestaii suplimentare oferite de ctre socitile comerciale-
mrfuri tradiionale, confecionarea diferitelor obiectte de recuzit etc
h. asigur o productivitate sporit prin utilizarea unui personal policalificat
Studiu de caz : Club Mediteranee

Firma : Club Mediteranee
vechime de peste 50 de ani
cif de afaceri de cca 1,5 mld dolari
antreneaz anual 1 mil. turiti, n 100 sate de
vacan n 36 de ri
singura firm turistic francez cotat la burs
Membrii clubului provin din categoriile de turiti
cu venituri mai ridicate
Amenajrile din cadrul clubului se remarc prin
numeroase spaii verzi i implantri de arbori i arbuti
specifici fiecrei zone.
Clubul este n prezent cea mai mare coal de tenis
(600 terenuri, 200 instructori), se surfing (100 instructori),
de navigaie cu pnze (400 instructori), de schi (650
instructori). Raportul dintre personalul angajat i nr de
locuri este de 1/6.
n general Club Mediteranee ofer urmtoarele
servicii: cazare (35 de ri), piscin (33 ri),
ambarcaiuni cu pnze (33 ri), schi nautic (18 ri),
echitaie (14 ri) , baby club sau petit club, de la 4 luni,
n 12 ri, miniclub (de la doi ani) n 23 ri, kids club, de
la 8 ani n 22 ri etc.
n Frana Elveia i SUA Club Mediteranee are
sucursale i n zone montane unde ofer servicii
specifice: minigolf, schi pe iarb, patinoar, alpinism,
drumeii cu ghid.
n Romnia Club Mediteranee a fost
reprezentat prin satul de vacan Thalassa
, din staiunea Mamaia care oferea:
cazare in dou hoteluri, piscin, ambarcaiuni
cu pnze, 5 terenuri de tenis, aerobic, tir cu
arcul, plaj ngrdit i pzit iar n afara
clubului schi nautic pe lacul Siutghiol,
excursie de 2 zile n Delta Dunrii, turul
mnstirilor din Moldova, vizitarea
Bucuretiului, excursie la Istambul.
Marile lanuri hoteliere

Ele sunt de dou tipuri:
Lanuri voluntare , regrupate pentru o serie de
aciuni comune (promovare, comercializare,
aprovizionare etc) ale proprietarilor i
gestionarilor independeni de hoteluri.Lanurile
voluntare pot constitui reele puternice
Lanuri hoteliere aa zise integrate, n care
societatea mam exploateaz stabilimente al
cror proprietar este sau nu (pot exista
contracte de gestiune sau management) sau
nchiriaz serviciile sale i marca sa unor
exploatani individuali.
LANTURILE HOTELIERE
VOLUNTARE

ncepnd cu cel de-al 8-lea deceniu al secolului trecut, a fost nregistrat un
avnt deosebit n privinta crearii de lanturi hoteliere voluntare (asociatii de
hoteluri independenta), ca reactie de aparare la extinderea lanturilor
hoteliere integrate.
Un astfel de lant hotelier voluntar reprezinta :
- o uniune benevola de hotelieri independenti, care
- promoveaza si dezvolta o marca unica a grupului, desi produsul hotelier
oferit poate fi diferentiat din punct de vedere al arhitecturii si al amenajarii,
dar, acesta este relativ omogen din punctul de vedere al confortului si al
serviciului.

Aderentii unui lant voluntar si pastreaza independenta juridica si financiara.
Sunt adaptate si aplicate nsa strategii promotionale si comerciale comune.
Din acest motiv lanturile hoteliere voluntare au mai fost denumite si lanturi
de publicitate.
De regula, hotelurile aderente la un lant si pastreaza numele initial, dar si
adauga, la vedere, noua emblema.
La nivelul fiecarui lant voluntar se creeaza o persoana juridica noua(fie ca
societate comerciala, fie ca asociatie fara scop lucrativ), distincta de
fondatori.

Avantaje
- realizarea de campanii promotionale si editarea de ghiduri
cuprinznd toate hotelurile aderente, aceste materiale fiind
difuzate pe scara larga n hotelurile aderente, aceste
materiale fiind difuzate pe scara larga n hotelurile lantului,
prin agentii de voiaj etc.;

- birou de rezervari informatizat;
- asocierea la lantul hotelier a unor societati furnizoare de
echipamente sau de produse alimentare si obtinerea de
preturi preferentiale n relatiile cu furnizorii agreati;
constituirea de liste cu furnizorii agreati;
- acordare de asistenta tehnica si de consultanta de gestiune
din partea specialistilor angajati la nivelul lantului;
- obtinerea de finantari n conditii mai avantajoase;
- spalarea lenjeriei etc.
De altfel, un principiu de baza al structurilor de lant este
utilizarea n comun a serviciilor specializate.

Alte avantaje:

-organizarea de campanii promotionale;
-editarea de ghiduri care include toate hotelurile
membre, ghiduri ce se comercializeaza atat in interiorul
lantului cat si in cazul agentiilor de voiaj;
-prezenta de birouri de rezervari informatizate;
-exista posibilitatea de asociere cu o societate furnizoare
de echipamente si produse alimentare, asociere ce
conduce la obtinerea unor preturi preferentiale;
-posibilitatea oferirii de asistenta tehnica si consultanta la
nivelul lantului;
-posibilitati de finantare preferentiala.


Franchiza turistica
o metoda de conlucrare reglementata juridic in care o
intreprindere numita franchizor extinde asupra altor
intreprinderi dreptul de a efectua operatii de productie si
comercializare in principal in domeniul hotelier.

Caracteristicile franchizei turistice sunt urmatoarele:
-hotelurile franchizate dispun de o mai larga autonomie
in functionare decat in cazul incheierii unui contract de
management.
-conlucrarea reprezinta exclusivitatea teritoriului si planul
organizarii;
-franchizatul se foloseste de marca si notorietatea
franchizorului pentru care ii achita acestuia un drept de
participare sau taxa de afiliere sub forma unei sume
forfetare precum si redevente anuale.
LANURILE INTEGRATE

Ele reprezint , n funcie de ar, proporii inegale ale
capacitii hoteliere totale

a.Se realizeaza intre intreprinderi ce participa la acelasi
stadiu al procesului de productie (Ex: lanturi hoteliere
care controleaza unitatile ce le poarta numele, devenind
trusturi cu un singur centru de decizie).
b.Semnifica gruparea prin fuziune, achizitie sau acord de
cooperare a unor societati care practica acelasi gen de
activitate in scopul sporirii beneficiilor prin economiile de
scara.
Lanturile hoteliere integrate-
caracteristici
isi pastreaza arhitectura, standardele,
capacitatile de cazare si tariful care se
transforma intr-o norma de produs
Lanturile hoteliere integrate de categorie
superioara se caracterizeaza prin faptul ca
elimina standardele rigide si conceptia unica de
arhitectura si amenajare interioara, fiecare hotel
avand o identitate proprie, ceea ce determina ca
lantul hotelier respectiv sa fie mai atractiv pentru
potentialii aliati.


In cazul extinderii in spatiu a lanturilor hoteliere se pot
evidentia situatiile:

-lanturi hoteliere care acopera numai teritoriul national
(Ex: Hilton Hotels si Ibis);

-lanturi nationale angajate ulterior in spatiul international
ca urmare a legaturii cu companii aeriene (Ex: Sofitel)
sau ca urmare a saturarii nationale;

-lanturi hoteliere orientate de la inceput catre destinatii
externe (Ex: Intercontinental Hotel) sau ca urmare a
diversificarii ofertei pe piata turistica (Ex: Group
Mediteraneean).


Grupurile hoteliere se constituie in
urmatoarele categorii:

-Grupurile hoteliere ce reunesc mai multe
lanturi potrivit optiunii strategice de segmentare
a ofertei (Grupul Hotelier Hilton);
-Grupurile hoteliere care dezvolta in lant
independent unic (Ex: lantul hotelier
Intercontinental);
-Grupuri hoteliere care si-au creat o retea de
unitati cu activitate hoteliera de tip club (Ex:
Mediteraneean).