Energy Audit Targoviste Special School

AUDIT ENERGETIC
Scoala Speciala de Arte si Meserii din Targoviste

str. Ion Ghica, nr.2, Targoviste , jud. Dambovita

Titularul investitiei
Consiliul Judetean Dambovita

Beneficiarul investitiei

Iunie 2011

T O A D E R I O N
- intreprindere individuala -
Trgovite, str.9 Mai, bl.9, Sc.A, Et.1, Ap.7, Dmbovia
CUI 21028659; Reg.Com. F15/66/06.02.2006
Tel. 0723 334 813; e-mail: vitoader@yahoo.com
Cont BCR Trgovite RO24 RNCB 0128 1065 0686 0001

Determinarea Performantelor Energetice
Certificat de Performanta Energetica
Audit Energetic

CUPRINS

I. MEMORIU DE PREZENTARE

II. PREZENTAREA GENERALA A CLADIRII

III. DETERMINAREA APORTURILOR INTERIOARE DE CALDURA.
RAPORT DE REZULTATE

IV.CERTIFICATUL DE PERFORMANTA ENERGETICA

V. ANEXA LA CERTIFICATUL DE PERFORMANTA ENERGETICA

VI. RAPORTUL DE AUDIT ENERGETIC

I. MEMORIU DE PREZENTARE

I.1. OFERTA SCOLII

Activitatea instructiv - educativa, de reabilitare/recuperare si compensare din unitatile
si clasele de invatamant special se organizeaza in conformitate cu prevederile legale
respectand planurile cadru de invatamant si programele scolare.
Procesul de invatamant si educatia speciala se realizeaza prin lectii,lucrari practice de
laborator, in ateliere/laboratoare scolare, activitati complementare de educatie terapeutica
integrativa realizate de invatatori de educatie speciala, profesori de educatie speciala,
educatori, maistri si specialisti in terapii educationale, acestia din urma desfasurand activitatea
in cabinete special amenajate in incinta Scolii Speciale sau a scolilor cu elevi cu cerinte
educative speciale (CES) integrati.
Scoala Speciala Targoviste ofera servicii educational-terapeutice specifice
invatamantului preprimar, primar, gimnazial si profesional copiilor si adolescentilor cu
diverse grade de dizabilitate care au inregistrat dificultati de integrare in gradinitele si scolile
de masa.
Scoala speciala ofera :
- Activitati terapeutice corectiv-compensatorii pentru elevii cu:
a) deficienta mentala moderata si severa
b) tulburare din spectrul autist
c) tulburare de limbaj
d) deficiente fizice si motrice
- Activitati de evaluare complexa (psihodiagnoza, evaluare psihopedagogica)
- Activitati de terapie complexa integrata dupa cursuri :
a) Terapie cognitiva ;
b) Formarea autonomiei personale ;
c) Terapie de socializare ;
d) Terapii ocupationale ;
- Profesionalizare in cadrul claselor in meseriile de:
a) lucrator in tamplarie;
b) lucrator in tricotaje-confectii;
c) lucrator in constructii;
- Parteneriate si programe educationale cu scoli sau institutii;

I.2. SCURT ISTORIC

Scoala Speciala a fost infiintata in anul 1976 in internatul fostului Liceu Pedagogic,
neexistand alt spatiu scolar disponibil la vremea respectiva.
In anul 1990, pe langa anexele necesare elevilor cu cerinte educationale speciale, s-a
construit si un internat al scolii pentru ca aici erau adusi copii din tot judetul,.
Din anul 2000 internatul si anexele au fost preluate de Directia Judeteana privind
Protectia Dreptului Copilului (D.J.P.D.C.).
Profilul actual al scolii este dat de urmatoarele forme de invatamant invatamant
primar traditional, zi.

I.3. RESURSELE MATERIALE

Scoala functioneaza intr-o singura cladire dispusa pe 4 niveluri+mansarda.
Pentru activitatea teoretica sunt amenajate 27 sali de clasa , un laborator de biologie si
un laborator de informatica/fizica-chimie dotat cu 9 computere legate in retea.
Activitatile de instruire practica se desfasoara in cele 3 ateliere de tamplarie, tot atatea
ateliere de croitorie si un atelier de mecanica.
Cele 6 cabinete logopedice si cabinetul de consiliere psihopedagogica dotate cu
materiale specifice si calculatoare, asigura desfasurarea activitatilor de terapii specifice.
Salile de sport si de corectare fizico-motrica sunt dotate cu aparataura adecvata
specificului scolii. Scoala are si teren de sport.
Biblioteca scolii are un fond de carte de peste 11.000 de volume si este dotata cu
aparatura multimedia (PC, TV, sunet) devenind, cand este cazul, sala de vizionare/auditie.
In cadrul Gradinitei Raza de soare Targoviste functioneaza o grupa de prescolari cu
autism, dotarea acesteia fiind de exceptie.
Scoala are grupuri sanitare moderne la fiecare nivel al cladirii.
Birourile sunt dotate cu calculatoare legate in retea si conectate la Internet .
La mansarda cladirii se afla un amfiteatru dotat cu instalatie de sunet si
videoproiector, o sala de sport, spatii de protocol, magazii.

I.4. RESURSE UMANE

Colectivul didactic este format din 68 cadre didactice titulare si 42 de itineranti,
personal care detine mai putin de o norma in cadrul Scolii Speciale de Arte si Meserii din care
amintim profesorii de terapii specifice (logopezi, psiholog, kinoterapeut), profesorii de
educatie speciala sau maistrii instructori.
Personalul nedidactic auxiliar este format din 5 posturi si acopera departamentele
secretariat, contabilitate, administrativ, biblioteca si asistenta sociala.
In cadrul departamentului tehnico-administrativ sunt normate 10 posturi.
Populatia scolara in acest an este de 254 elevi, care prezinta diverse grade de
dizabilitate, dupa cum urmeaza:

Nr.crt. Clasa Nr.elevi Nr.crt. Clasa Nr.elevi
1 Gradinita 5 17 VII-a C 5
2 I-a A 6 18 VII-a D 7
3 I-a B 5 19 VIII-a A 6
4 II-a A 6 20 VIII-a B 9
5 II-a B 7 21 VIII-a C 6
6 III-a A 6 22 VIII-a D 10
7 III-a B 8 23 IX-a A 6
8 IV-a 11 24 IX-a B 8
9 V-a A 10 25 X-a A 5
10 V-a B 7 26 X-a B 12
11 V-a C 4 27 XI-a A 14
12 VI-a A 12 28 XI-a B 9
13 VI-a B 5 29 XI-a C 11
14 VI-a C 5 30 XII-a A 9
15 VII-a A 14 31 XII-a B 6
16 VII-a B 9 32 XII-a C 11

Numarul total de persoane din cladire este de 379 ocupanti.

I.5. CARACTERISTICI ALE COPIILOR CU CERINTE EDUCATIONALE
SPECIALE (C.E.S.)

Alaturi de copiii din scolile generale, cresc si se dezvolta si o alta categorie de copii si
anume, cei cu cerinte sau nevoi speciale. Fiecare copil prezinta particularitati individuale si de
relatie cu mediul, trasaturi care necesita o evaluare si o abordare personalizate. Copiii cu
deficienta au si ei aceleasi trebuinte de baza in crestere si dezvoltare ca toti copiii: nevoia de
afectivitate si securitate, de apreciere si intarire pozitiva, de incredere in sine, de
responsabilitate si independenta. Acesti copii au in acelasi timp si anumite necesitati
particulare, specifice si individualizate. Ei sunt la randul lor diferiti din punct de vedere al
temperamentului, capacitatilor, motivatiei, chiar daca prezinta acelasi tip de handicap.
Tulburarile in plan intelectual cat si comportamental se influenteaza si se intensifica
reciproc, ducand la neadaptarea copilului la scoala si societate. Multi copii sunt sau devin
turbulenti in mediul familial sau scolar pentru ca sunt permanent nemultumiti in ambianta
sociala in care traiesc, datorita eforturilor la care sunt solicitati, acasa sau la scoala, eforturi
care depasesc deseori posibilitatile de care ei dispun. Asa cum copilul hipoacuzic nu poate
intelege intrebarea pusa de invatator, cel cu deficiente de vedere nu vede bine ce scrie la tabla,
sau cel cu semipareza dreapta nu poate folosi eficient mana dreapta ca sa scrie caligrafic si
corect, tot asa copilul cu deficit intelectual nu poate sa tina pasul cu restul clasei in asimilarea
cunostintelor predate, fie ca ritmul lui de invatare este lent, fie ca are dificultati de intelegere
sau de citire-scriere etc. Acestor copii li se accentueaza nemultumirea si starea de inconfort
psihic, de neliniste permanenta, pentru ca situatiile de inferioritate continua in care se afla
conduc la insuccese, datorate in primul rand incapacitatii de a-si insusi materiile predate.
Starea de tensiune in care traiesc acesti copii da nastere la reactii de comportament care
ingreuiaza exersarea functiilor intelectuale si in acelasi timp inrautateste relatiile sociale dintre
copil si familie, pe de o parte, dintre copil si scoala, pe de alta parte.
Acesti copii, de cele mai multe ori, constituie cazuri problema pentru familie si pentru
colectivitatile normale. Daca nu sunt depistate la timp, aceste cazuri vor duce la insuccesele
scolare, neadaptarile in colectiv, ca in final sa culminze cu esecurile profesionale.
Deoarece familia nu ofera intotdeauna mediul propice, specializat sa poata constitui la
recuperarea partiala sau totala a acestor copii, iar scoala de masa nu este inca pregatita sa se
ocupe indeaproape de acesti copii cu deficit de intelect, acesti copii vor fi indrumati spre
scolile speciale, care au cadre specializate pentru a se ocupa de instruirea, educarea si
recuperarea lor.
La fel ca si copilul normal, pentru dezvoltarea maxima a capacitatilor sale, copilul
deficient mintal are nevoie de conditii specifice din punct de vedere instructiv-educativ.
Aceste conditii le ofera scoala speciala, care il sprijina sa depaseasca retardul functiilor sale
intelectuale.
Daca in scoala de masa, un copil cu handicap de intelect este comparat prin
posibilitatile sale inferioare de intelegere si adaptare la colectivitate, in scoala speciala acest
complex dispare, iar copilul ia contact cu un personal didactic specializat, care stie sa depuna
mult suflet in instruirea si educarea acestor copii.
Daca un copil normal invata din proprie initiativa, spontan, simte nevoia de a invata si
se descurca in mare parte singur, copilul deficient nu are curiozitatea si nici tendinta de a
invata. Totusi trebuie sa invete, dar va reusi numai daca va beneficia de mult ajutor din partea
cadrelor didactice.
Acest ajutor trebuie sa inceapa cu descoperirea si exploatarea a ceea ce a ramas
normal, in gasirea posibilitatilor de invatare si compensarea lor cu deprinderi practice, unde
sansele deficientului mintal sunt mai mari.
Plasticitatea si dinamismul sistemului nervos confera copilului deficient
posibilitati suficiente de evolutie, dar intr-un ritm mai lent, desigur. S-a dovedit ca
deficitul functional al unor zone lezate ale creierului poate fi compensat prin preluarea
functiilor respective de catre alti centri nervosi. Chiar daca sunt atinse functiile psihice
superioare: gandirea, memoria, atentia, imaginatia, copilul poate totusi sa invete unele
activitati practice mai simple. El invata in primul rand prin imitare. Prin imitatie isi
insuseste multe deprinderi legate de autonomia lui personala si de comportare civilizata in
mediul social, invata, de asemenea, unele abilitati manuale care ii vor da posibilitatea
incadrarii in productie, dupa terminarea scolii profesionale.
Obiectivele instructiv-educative ale invatamantului special au o arie mai restransa,
bazandu-se nu atat prin a-i forma elevului o vasta cultura generala, cat prin a-l abilita in
domeniul prectic.
Bineinteles ca sarcina noastra, a invatatorilor care lucram cu acesti copii, este de a
le forma deprinderi corecte de citire si scriere, pe baza carora ei vor reusi sa cunoasca mai
profund realitatea si sa se adapteze mai usor la conditiile vietii cotidiene.
Pornind de la premisa ca deficienta mintala nu este o boala, pentru ca desi a fost
determinata de un agent patogen, acesta nu mai actioneaza in prezent, nu tulbura functiile
vitale si nici capacitatea de activitate, copilul deficient mintal este totusi un individ cu o
personalitate specifica in sfera mare a normalitatii care tinde spre normalizare deplina, in
conditiile unei educatii specializate.
Educatia unui astfel de copil este mai lenta pentru ca vizeaza nu simpla sa formare
si dezvoltare, ci recuperarea individului prin compensarea efectului handicapului.
Afirmam mai devreme ca educarea deficientului mintal este lenta, dar nu imposibila.
Cele mai semnificative terapii ocupationale utilizate in scolile speciale sunt:
ludoterapia, muzicoterapia, ergoterapia si terapia prin dans.
Obiectivul fundamental al tuturor formelor de terapie ocupationala consta in
recuperarea personalitatii copilului, in ansamblul ei, indiferent de tipul si profunzimea
handicapului sau.
O importanta deosebita, in munca cu elevii deficienti, se acorda meloterapiei.
Meloterapia se incadreaza in vasta arie a psihoterapiei prin arta.
Valoarea terapeutica a muzicii rezulta din multiplele influente pe care le are asupra
psihicului uman. Muzica declanseaza procese afective dintre cele mai variate si
neasteptate, de la emotia muzicala, cu o gama larga de manifestare bucurie, traire
interioara, sentimentul armoniei , inaltare spirituala pana la descarcari de exaltare
colectiva.
Jocurile vor trebui alese in acord cu tipul deficientei copiilor si vor avea caracter
recreational, astfel incat elevii sa poata realiza succese, contribiund la redarea increderii in
propriile capacitati si obtinerea de performante superioare.
Din cele prezentate, dorim sa scoatem in evidenta faptul ca invatatorul care
lucreaza cu elevii deficienti, prin toate formele de activitati organizate, contribuie cu
consecventa la dezvoltarea functiilor si proceselor psihice ale fiecarui elev, cat si la
cultivarea trasaturilor sale de personalitate in ansamblul lor.
S-a dovedit de catre psihologi ca temperamentul si caracterul pot fi educate cel mai
bine prin intermediul activitatii organizate pe grupuri de elevi, iar aptitudinile si talentul
lor pot fi puse in evidenta numai prin intermediul analizei produselor acestora, rezultate in
urma activitatilor desfasurate.
Invatamantul special are ca obiective valorificarea maxima a potentelor
biologice si psihice ale copiilor deficienti mintal, stimularea si corectarea dezvoltarii
lor fizice si intelectuale, pregatirea pentru integrarea socio-profesionala.
Aceste obiective generale se concretizeaza in doua categorii de sarcini ce se
intregesc reciproc:
sarcini comune cu cele ale invatamantului de masa, urmarind inarmarea
copiilor deficienti mintal cu un sistem de cunostinte, priceperi si deprinderi necesare
adaptarii;
sarcini speciale care decurg din caracterul terapeutic pa care-l are actul
educativ: este vorba de corectarea si reeducarea functiilor instrumentale, de o diminuare a
insuficientelor cognitive si de o echilibrare a profilului lor psihologic heterocron.

II. PREZENTAREA GENERALA A CLADIRII

II.1. DATE GENERALE

Denumirea lucrarii Realizarea auditului energetic pentru

Titularul Investitiei Consiliul Judetean Dambovita

Beneficiarul Investitiei Scoala Speciala de Arte si Meserii Targoviste

Amplasament Targoviste, str. Ion Ghica, nr.2, jud. Dambovita

Autorul lucrarii Toader Ion I.I.

II.2. DESCRIEREA GENERALA A CLADIRII

a) Amplasamentul
Zona in care este amplasata constructia este in microcartierul 4 al municipiului
Targoviste, str. Ion Ghica, nr.2, jud. Dambovita.

Terenul pe care este amplasata constructia are o suprafata de 5.150 mp.
Constructia are functiunea de scoala.
Cladirea are urmatorii indici spatiali:
Scoala Speciala de Arte si Meserii din
Targoviste

Regimul de inaltime: Sb
partial
+P+3E+M
Suprafata construita: 732,67 mp
Suprafata construita desfasurata: 3.479,83 mp
Suprafata utila desfasurata: 3.148,67 mp
Volumul cladirii: 7.102,00 mc

b) topografia
Terenul pe care este amplasata constructia este plan, stabil si nu necesita amenajari.

c) clima si fenomenele naturale specifice zonei
Climatic zona se caracterizeaza prin urmatorii parametrii:
-temperatura medie anuala a aerului: +10,1
0
C
-temperatura minima absoluta a aerului: 28,0
0
C;
-temperatura maxima absoluta a aerului: +40,4
0
C;
-precipitatii medii anuale: 650 mm;
-adancimea de inghet: 0,90 m de la CTN;
-sarcina data de zapada zona B, gz, 1,00 kN/mp;
-sarcina data de vant zona A, pv, 0,55 kN/mp.

d) geologia si seismicitatea
Zona studiata, din punct de vedere geomorfologic, se incadreaza in Campia Romana,
campie aluvionaro-proluviala. Luncile acestor vai sunt evidente, incadrate de talazuri din ce in
ce mai largi in aval. Cartarea de suprafata a zonei de amplasament nu a evidentiat fenomene
de degradare a terenului nici prin alunecari si nici prin eroziune torentiala.
Din punct de vedere geologic zona se caracterizeaza prin argile cenusii, plastic
vartoase cu pietris.
Din punct de vedere al seismicitatii, conform Normativului P100/2006, perimetrul
studiat se incadreaza in zona seismica C, cu urmatoarela valori:
-valoarea de varf a acceleratiei terenului, ag = 0,24g;
-perioada de colt, Tc = 1,0 s;
-clasa de importanta, III.

II.3. ARHITECTURA

Cladirea care adaposteste Scoala Speciala de Arte si Meserii din Targoviste este
compusa dintr-un corp de cladire avand regimul de inaltime de Sb
partial
+P+3E+M.
Scoala astfel construita cuprinde sali de clasa, laboratoare precum si alte incaperi
conexe activitatilor de invatamant, dispunerea lor fiind urmatoarea:
parter 4 ateliere, laborator, biblioteca, contabilitate, director adjunct,
director, administrativ, secretariat, cancelarie, grup sanitar, 2 sali de logopedie, holuri si casa
scarilor;
etaj I 12 sali de clasa, 3 sali de logopedie, grup sanitar, laborator, holuri si
casa scarilor;
etaj II 12 sali de clasa, gradinita, grup sanitar, 3 sali de logopedie, holuri si
casa scarilor;
etaj III 12 sali de clasa, laborator, 3 sali de logopedie, grup sanitar, holuri si
casa scarilor.
mansarda amfiteatru, sala de sport, spatii de protocol, magazii.
Finisajele interioare:
Pardoseli:
- gresia ceramica antiderapanta in grupurile sanitare;
- parchet laminat in salile de clasa;
- mosaic pe holuri si casa scarii.
Peretii si tavanele - sunt tencuite si tratate cu vopsea lavabila.
Tamplaria exterioara - este din PVC cu geam termoizolant iar tamplaria din interior
este din lemn pentru salile de clasa.

II.4. REZISTENTA

Structura de rezistenta este alcatuita din diafragme de beton armat, plansee din beton
armat.
Acoperisul este de tip sarpanta din lemn pe scaune.
Fundatiile sunt de tip continue.
Structura s-a comportat bine la seismele din 1977, 1986, 1990, 2004.

II.5. INSTALATIA TERMICA

Asigurarea energiei termice necesare crearii conditiilor de confort in cadrul scolii se
realizeaza cu ajutorul agentului provenit de la punctual termic din cartier.
Conductele parcurg distanta de la Punctul termic la scoala printr-un canal termic.
Contorizarea energiei termice se face cu un contor ce este amplasat la subsolul cladirii.
Conductele de agent termic care intra in subsol strabat cladirea de la un capat la
celalalt chiar pe sub coridorul principal.
Agentul termic se distribuie ramificat alimentand instalatia care se desfasoara pe toate
nivelurile cladirii: P Et.I Et.II Et.III M.
Instalatia de incalzire este executata din conducte de otel iar radiatoarele sunt de
urmatoarele tipuri: radiatoare din fonta tip 600/150/2 conform STAS 7363/86 cu numar diferit
de elementi precum si de tip Lvov sau Tahiti produse in Ucraina, registre de diferite
dimensiuni, radiatoare tip panou din otel.
Partea instalatiei care se desfasoara la nivelul mansardei a fost executata in urma cu
patru ani.
In tabelul II.5.a este prezentata situatia reala a consumului de agent termic, bazat pe
facturi.
Se observa ca agentul termic difera de la an la an functie de conditiile climatice dar si
de perioada de citire a consumului.
Se stie ca sfarsitul lunii decembrie si inceputul lunii ianuarie copii sunt in vacanta dar
consumul de agent termic este tot mare, se observa varfuri de consum.
Toate acestea datorita faptului ca nu au fost luate masuri de reducere a consumului de
agent termic, simtindu-se, astfel, lipsa de robineti termostatici.

Grafic situatia se prezinta astfel:

Situatia consumului de agent termic
0
10
20
30
40
50
60
70
oct noi dec ian feb mar apr
Luna
[
G
c
a
l
]
2007
2008
2009
2010

Tabel II.5.a

Luna
Consum
agent termic
in anul 2007
[Gcal]
Consum
agent termic
in anul 2008
[Gcal]
Consum
agent termic
in anul 2009
[Gcal]
Consum
agent termic
in anul 2010
[Gcal]
Ianuarie 49,33 47,92 42,51 63.43
Februarie 38,82 49,23 52,29 49.33
Martie 31,89 33,92 42,79 29.63
Aprilie 13,06 12,61 2,05 15.05
Mai 0 0 0 0
Iunie 0 0 0 0
Iulie 0 0 0 0
August 0 0 0 0
Septembrie 0 0 0 0
Octombrie 11,65 3,40 11,15 18.85
Noiembrie 42,82 29,90 32,22 39.00
Decembrie 64,84 40,40 49,70 59.00
TOTAL [Gcal] 252,51 217,38 232,71 274,29
TOTAL [kWh] 293.669 252.813 281.108 319,00

II.6. INSTALATIA SANITARA

Alimentarea cu apa rece
In prezent scoala este abonata la Compania de Apa, masurarea consumului aferent
facandu-se cu apometrul montat in caminul aflat in imediata apropiere a cladirii.
Cladirea este dotata cu instalatie de hidranti interiori.
Conducta de apa rece patrunde in subsolul tehnic al cladirii unde se distribuie prin
intermediul coloanelor asigurand alimentarea cu apa rece a obiectelor sanitare.
Conducta de apa rece este intr-o stare avansata de uzura si ca urmare este necesara
inlocuirea acesteia.
Avand in vedere faptul ca instalatiile sunt vechi si usate fizic dar si moral se impune
refacerea instalatiei sanitare.

Alimentarea cu apa calda
Cladirea nu este dotata cu instalatie de apa calda.
Producerea apei calde de consum menajer se va putea face in Centrala termica, nou
proiectata, de unde se asigura si agentul termic pentru acoperirea necesarului de caldura
pentru incalzirea spatiilor.
Conducta de apa calda de consum va porni din Centrala termica si se va ramifica
asigurand, prin intermediul coloanelor si legaturilor, alimentarea cu apa calda de consum a
obiectelor sanitare consumatoare de apa calda.

Canalizare
In prezent colectarea apelor uzate menajere provenite de la obiectele sanitare se
realizeaza cu conducte din fonta sau PVC.
Apele uzate de pe pardoseala sunt colectate prin intermediul unor sifoane de
pardoseala Dn50.
Colectarea apelor uzate se face prin tuburi montate in pardoseala sau prin coloane
montate in ghene, preluarea acestora facandu-se prin conducte montate langa grinzi sau la
plafoane si apoi deversate in canalizarea orasului.
Apele uzate sunt deversate in canalizarea stradala prin intermediul unui camin de
record.

II.7. INSTALATIA ELECTRICA
Iluminatul electric al scolii este realizat in proportie de 99% cu ajutorul lampilor cu
tuburi fluorescente (2*40W).
Fiecare sala de curs este dotata cu doua lampi cu cate doua tuburi fluorescente a cate
40 W fiecare.
Se observa faptul ca consumul de energie electrica pentru iluminat scade in anul 2008
fata de anul 2007 cu 8,2% dar in anul 2009 consumul creste si fata de anul 2007 cu un procent
de 30%.
Aceasta crestere se pune seama faptului ca numarul de elevi este in crestere.
Consumul de energie electrica este maxim in lunile de iarna cand ziua are cea mai
mica valoare in raport cu noaptea, iar in lunile de vara consumul are valori minime pentru ca
este vacanta copiilor, in scoala ramanand doar personalul care asigura serviciile
administrative.
Tabel II.7.a

Grafic situatia se prezinta asftel:
Situatia consumului de energie electrica
0
2000
4000
6000
8000
10000
ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct noi dec
luna
[
k
W
h
]
2007
2008
2009

Luna
Consum
energie electrica
in anul 2007 [kWh]
Consum
energie electrica
in anul 2008 [kWh]
Consum
energie electrica
in anul 2009 [kWh]
Ianuarie 4275 5679 8580
Februarie 2769 3125 3109
Martie 2052 2800 2816
Aprilie 3754 2581 4814
Mai 2134 2201 1937
Iunie 2941 2122 2119
Iulie 849 2248 3533
August 534 623 552
Septembrie 4015 569 586
Octombrie 1841 1326 6400
Noiembrie 3664 3147 3249
Decembrie 2556 2563 3175
TOTAL 31384 28984 40870
Medie anuala 33746
Medie lunara 2615 2415 3406

III. DETERMINAREA APORTURILOR INTERIOARE DE CALDURA

Pentru cladiri cu ocupare discontinua, respectiv cu funcionare cu intermitena a
instalaiei de incalzire (dupa un program stabilit), ca in cazul Scolii Speciale de Arte si
Meserii, aporturile interne de caldura se determina ca valoare medie pe perioada de ocupare a
cladirii.
Se considera ca date de intrare:
Nr.zile an scolar 2010-2011 = 177 zile
Nr.zile an calendaristic = 365 zile

III.1. OCUPANI

Fluxul termic emis de o persoana variaza intre 65 W (perioada somnului) i 200 W
(activitate fizica moderata). Valoarea depinde i de suprafaa corpului i de gradul de
imbracare
al acesteia. Pentru o persoana cu suprafaa corpului de cca. 1,6 m, valorile fluxului termic
emis funcie de activitatea de audiere a cursurilor sau munca de birou este de 112W/persoana.

(379 persoane * 112W/persoana) * (8ore/24ore) * (177zile/365zile) = 6.861 W

III.2. UTILIZAREA APEI CALDE

inand seama de specificul cladirii, unde apa calda lipseste, aportul adus de prepararea
apei calde de consum este zero.

III.3. PREPARAREA HRANEI
Tinand seama ca nu se preparara hrana in incinta scolii, aceasta nefiind dotata cu
cantina,
valoarea aportului de caldura este considerat din nou ca fiind zero.

III.4. CONSUMATORI CARE IMPLICA UTILIZAREA ENERGIEI
ELECTRICE

Nr.
Crt.
Tip aparat
Nr.
aparate
Capacitate
nominala
[kW]
Durata
Functionare
[ore/zi]
Aport
[W]
col2*col3*(col4/24)*177/365
0 1 2 3 4 5
1 Calculatoare 54 0,30 8 2618
2 Imprimante 3 0,03 8 14
3 Multifunctionala 9 2,00 8 2909
4 Cuptor
microunde
1 1,15 1 23
5 Utilaje
tamplarie
5 2,00 2 404
6 Aspirator 2 1,00 3 162
7 Aparate de aer
conditionat
13 1,40 4 1471
TOTAL 7601

III.5. ILUMINAT

Parter lampa fluorescenta 2*40W 36 buc = 2.880 W
lampa fluorescenta 2*20W 6 buc = 240 W
bec 60 W 2 buc = 120 W
Etaj I lampa fluorescenta 2*40W 36 buc = 2.880 W

Etaj II lampa fluorescenta 2*40W 38 buc = 3.040 W

Etaj III lampa fluorescenta 2*40W 40 buc = 3.200 W

Mansarda lampa fluorescenta 2*40W 27 buc = 2.160 W

Puterea electrica instalata pentru iluminat =14.720 W ( 15 kW)

Valoare medie a fluxului termic pe
perioada de ocupare a cladirii =14.720 W *177/365 = 7.138 W

Raport de Rezultate
Adresa imobil: Bloc , strada Ion Ghica, nr 2, localitatea Targoviste
Modulul I - Determinarea consumului anual de energie pentru ncalzire
Regim de inaltime: S+P+3E+M
Aria desfasurata construita: = 3479.83
Suprafata utila a spatiilor incalzite: = 3148.67
Suprafata locuibila: = 2122.32
Volumul incalzit: V = 7102
Rata de ventilare a spatiilor: = 0.5
Suprafete exterioare ale elementelor de anvelopa, S, conform tabel:
Elementul de constructie Simbol S
Perete exterior, SV PE 364.11
Fereastra exterioara, SV FE 129.96
Perete spre pod, SV Pp 75.9
Perete exterior, NV PE 211.84
Fereastra exterioara, NV FE 26.69
Usa intrare, NV Ui 3.84
Usa spre magazie, NV Umag 1.6
Usa spre subsol, NV Usb 1.6
Perete spre pod, NV Pp 23.59
Usa spre pod, NV Up 1.33
Perete exterior, NE PE 359.2
Fereastra exterioara, NE FE 125.75
Usa intare principala, NE UI 9.12
Perete spre pod, NE Pp 75.84
Perete exterior, SE PE 217.97
Ferastra exterioara, SE FE 33.66
Perete spre pod, SE Pp 16.59
Usa spre pod, SE Up 1.33
Planseu peste subsol PLsb 410.83
Placa peste sol PLs 272.88
Planseu peste etaj III PLiii 208.4
Mansarda M 146.63
Fereastra in mansarda, tip Velux FE 5.04
Pod P 341.46
TOTAL - aria anvelopei - 3065.16
Rezistente termice ale elementelor de constructie, conform tabel:
Elementul de constructie R r R'
PE ( Perete exterior, SV) 1.03 0.76 0.78
FE ( Fereastra exterioara, SV) 0.54 1 0.54
Pp ( Perete spre pod, SV) 1.47 0.81 1.19
PE ( Perete exterior, NV) 1.03 0.73 0.75
FE ( Fereastra exterioara, NV) 0.54 1 0.54
Ui ( Usa intrare, NV) 0.5 1 0.5
Umag ( Usa spre magazie, NV) 0.5 1 0.5
Usb ( Usa spre subsol, NV) 0.17 1 0.17
Pp ( Perete spre pod, NV) 1.47 0.79 1.16
Up ( Usa spre pod, NV) 0.5 1 0.5
-1-
PE ( Perete exterior, NE) 1.03 0.77 0.79
FE ( Fereastra exterioara, NE) 0.54 1 0.54
UI ( Usa intare principala, NE) 0.5 1 0.5
Pp ( Perete spre pod, NE) 1.47 0.81 1.19
PE ( Perete exterior, SE) 1.03 0.74 0.76
FE ( Ferastra exterioara, SE) 0.54 1 0.54
Pp ( Perete spre pod, SE) 1.47 0.79 1.16
Up ( Usa spre pod, SE) 0.5 1 0.5
PLsb ( Planseu peste subsol) 0.4 0.85 0.34
PLs ( Placa peste sol) 0.88 0.8 0.71
PLiii ( Planseu peste etaj III) 1.31 0.81 1.06
M ( Mansarda) 1.39 0.9 1.25
FE ( Fereastra in mansarda, tip V 0.54 1 0.54
P ( Pod) 1.43 0.89 1.27
Rezultate obtinute:
Rezistenta termica corectata
medie pe toata anvelopa cladirii: =0.69
Temperatura interioara rezultanta
medie a spatiului incalzit: =19
Temperatura interioara redusa: =17.03
Durata sezonului de incalzire: =223 zile
Numarul corectat de grade zile: =1798.59 grade-zile
22.1
20.22
18.34
16.46
14.58
12.7
10.82
8.94
7.06
5.18
3.3
17.03
304 81
81 223 61
Iul Aug Sep Oct Noe Dec Ian Feb Mar Apr Mai Iun
-2-
Luna
ianuarie 3.3 31
februarie 4.79 28
martie 8.37 31
aprilie 13.3 30
mai 17.59 11
iunie 17.03 20.49 0
iulie 22.1 0
august 21.48 0
septembrie 18.23 0
octombrie 15.76 31
noiembrie 8.71 30
decembrie 5.39 31
Consumul anual de caldura pentru incalzire
la nivelul spatiilor incalzite: =289890.91
Consumul anual de energie pentru incalzire
la nivelul sursei: =403352.3
Consumul anual specific de energie pentru incalzire
Indice de emisii CO2 pentru incalzire
Modulul II - Deterrminarea consumului anual de energie pentru apa calda de consum
Numar de persoane: =0
Necesar specific zilnic de apa calda de consum: a =0 l/om*zi
Numarul zilnic de ore de livrare a apei calde: 24 ore/zi
Rezultate obtinute:
Consumul anual de apa calda de consum: =0
Consumul anual de caldura pentru a.c.: =0
Consumul anual specific de caldura pentru a.c.: =0
Indice de emisii de emisii de CO2 pentru a.c.: =0
Modulul III - Determinarea consumului anual de energie electrica pentru iluminat
A. Alti consumatori decat blocuri de locuinte
Puterea electrica instalata: P =15 kW
Rezultate obtinute:
Consumul anual de energie pentru iluminat: =18922.02
-3-
Consumul anual specific de caldura pentru iluminat: =6.01
Indice de emisii CO2 pentru iluminat: =2.88
Modulul IV - Determinarea consumului anual de frig pentru climatizare
Nu este cazul
Modulul V - Determinarea consumului anual de energie pentru ventilare mecanica
Nu este cazul
Rezultate finale:
Consumul anual de energie
=422274.32
Consumul specific anual de energie
=134.11
Indice de emisii echivalent CO2
=33.63
-4-
Cod postal
localitate
Nr. inregistrare la
Consiliul Local
Data
nregistrarii
Date privind cIadirea certificata
Adresa cladirii: , Ion Ghica, 2, Targoviste Aria utila: 3148.67 m
Categoria cladirii: scoala
Regim inaltime: SP3EM
Anul construirii: 1975
Scopul elaborarii certiIicatului energetic: InIormativ
Aria construita desIasurata: 3479.83m
Volumul interior al cladirii: 7102m
ProgramuI de caIcuI utiIizat: AIIEnergy , versiunea: 4.0.1
Date privind identificarea auditoruIui energetic pentru cIadiri:
Specialitatea
(c, i, ci)
Numele si prenumele Seria si
Nr. certiIicat
de atestare
Nr. si data inregistrarii
certiIicatului in registrul
auditorului
Semnatura
si stampila
auditorului
93
134.11 0
33.63 0
128.1 C A
0 A A
- - -
- -
6.01 A A
-
0
ci Toader on VBA/00963 32/01.07.2011 .......................
.......................
Clasificarea energetic a cldirii este fcut functie de consumul total de energie al cldirii, estimat prin analiz
termic
i energetic a constructiei i instalatiilor aferente.
Notarea energetic a cldirii tine seama de penalizrile datorate utilizrii nerationale a energiei.
Perioada de valabilitate a prezentului Certificat Energetic este de 10 ani de la data eliberrii acestuia
DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMAN|EI ENERGETICE A CLDIRII
GriIe de cIasificare energetic a cIdirii func|ie de consumuI de cIdur anuaI specific:
INCALZIRE: APA CALDA DE CONSUM: ILUMINAT:
128.1 0 6.01
TOTAL: INCALZIRE, APA CALDA
DE CONSUM, ILUMINAT
CLIMATIZARE:
134.11 -
VENTILARE MECANICA:
-
Performan|a energetic a cIdirii de referin|
Consum anuaI specific de energie
[kWh/man]
Notare
energetica
pentru:
ncalzire:
Apa calda de consum:
Climatizare:
Ventilare mecanica:
luminat:
0
0
-
-
0
100
PenaIizri acordate cIdirii certificate i motivarea acestora:
P0 = 1.45 dupa cum urmeaza:
Uscata si cu posibilitate de acces la instalatia comuna p1 = 1
Usa nu este prevazuta cu sistem automat de inchidere, dar sta inchisa in perioada de
Ferestre/usi in stare buna si prevazute cu garnituri de etansare
Corpurile statice nu sunt dotate cu armaturi de reglaj sau cel putin jumatate dintre
Corpurile statice au fost demontate si spalate/curatate in totalitate cu mai mult de trei ani
Coloanele de incalzire nu sunt prevazute cu armaturi se separare si golire a acestora
Exista contor general de caldura pentru incalzire, dar nu exista contor general de
Tencuiala exterioara cazuta total sau partial
Peretii exteriori prezinta pete de condens (in sezonul rece)
Acoperis etans
Alte tipuri de cladiri
Cladire fara sistem de ventilare organizata
p2 = 1.01
p3 = 1
p4 = 1.05
p5 = 1.05
p6 = 1.03
p7 = 1.07
p8 = 1.05
p9 = 1.02
p10 = 1
p11 = 1
p12 = 1.1
Recomandri pentru reducerea costuriIor prin mbunt|irea performan|ei energetice a
cIdirii:
Solu[ii recomandate pentru anvelopa cldirii :
Solu[ii recomandate pentru instala[iile aferente cldirii, dup caz :
Sporirea rezistentei termice a peretilor exteriori, a placii pe sol, a planseului peste subsol peste
valoarea minima prevazuta de normele tehnice in vigoare.
nstalarea unei centrale termice care sa asigure incalzirea cu corpuri statice si sa asigure
totodata si prepararea apei calde menajere
Clasificarea energetic a cldirii este fcut functie de consumul total de energie al cldirii, estimat prin analiz
termic
i energetic a constructiei i instalatiilor aferente.
Notarea energetic a cldirii tine seama de penalizrile datorate utilizrii nerationale a energiei.
Perioada de valabilitate a prezentului Certificat Energetic este de 10 ani de la data eliberrii acestuia
INFORMATII PRIVIND CLADIREA CERTIFICATA
Anexa la Certificatul de performanta energetica nr.............
1. Date privind constructia:
Categoria cladirii: de locuit, individuala de locuit cu mai multe apartamente (bloc)
camine, internate spitale, policlinici
hoteluri si restaurante cladiri pentru sport
cladiri socio-culturale cladiri pentru servicii de comert
alte tipuri de cladiri consumatoare de energie
Nr. niveluri: Subsol Demisol
Parter +3 etaje
Nr. de apartamente si suprafete utile:
Tip. ap. Aria unui apartament Nr. ap.
1 cam. 0 0 0
2 cam. 0 0 0
3 cam. 0 0 0
4 cam. 0 0 0
5 cam. 0 0 0
TOTAL 0 0
Volumul total al cladirii: 7102
Caracteristici generale si termotehnice ale anvelopei:
Tip element de Rezistenta termica Aria
constructie corectata
PE ( Perete exterior, SV) 0.784 364.11
FE ( Fereastra exterioara 0.54 129.96
Pp ( Perete spre pod, SV 1.188 75.9
PE ( Perete exterior, NV) 0.753 211.84
Ui ( Usa intrare, NV) 0.5 3.84
Umag ( Usa spre magazi 0.5 1.6
Usb ( Usa spre subsol, N 0.17 1.6
Pp ( Perete spre pod, NV 1.159 23.59
Up ( Usa spre pod, NV) 0.5 1.33
PE ( Perete exterior, NE) 0.794 359.2
UI ( Usa intare principala 0.5 9.12
Pp ( Perete spre pod, NE 1.188 75.84
PE ( Perete exterior, SE) 0.763 217.97
FE ( Ferastra exterioara, 0.54 33.66
Pp ( Perete spre pod, SE 1.159 16.59
Up ( Usa spre pod, SE) 0.5 1.33
PLsb ( Planseu peste su 0.343 410.83
PLs ( Placa peste sol) 0.708 272.88
PLiii ( Planseu peste etaj 1.059 208.4
M ( Mansarda) 1.252 146.63
-1-
FE ( Fereastra in mansar 0.54 5.04
P ( Pod) 1.275 341.46
Total arie exterioara - 3065.16
Indice de compactitate al cladirii, /V : 0.432
2. Date privind instalatia de incalzire interioara:
Sursa de energie pentru incalzirea spatiilor:
Sursa proprie, cu combustibil:
Centrala termica de cartier
Termoficare - punct termic central
Termoficare - punct termic local
Alta sursa sau sursa mixta:
Tipul sistemului de incalzire:
Incalzire locala cu sobe,
Incalzire centrala cu corpuri statice,
Incalzire centrala cu aer cald,
Incalzire centrala cu plansee incalzitoare,
Alt sistem de incalzire:
Date privind instalatia de incalzire locala cu sobe:
- Numarul sobelor: 0
- Tipul sobelor, marimea: -
Date privind instalatia de incalzire interioara cu corpuri statice:
Numar corpuri statice Suprafata echivalenta termic
Tip corp static [buc.]
in spatiul in spatiu Total in spatiul in spatiu Total
locuit comun locuit comun
Vezi Anexa A 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0
- Tip distributie a agentului termic de incalzire: inferioara,
superioara,
mixta
- Necesarul de caldura de calcul: 232 kW
- Racord la sursa centralizata cu caldura: racord unic,
multiplu: 0 puncte
- diametru nominal: 0 mm
- disponibil de presiune (nominal): 0 mmCA
- Contor de caldura: - tip contor - ,
-2-
- anul instalarii 2006 ,
- existenta vizei metrologice - ,
- Elemente de reglaj termic si hidraulic:
- la nivel de racord - ,
- la nivelul coloanelor - ,
- la nivelul corpurilor statice - ;
- Lungimea totala a retelei de distributie amplasata in spatii neincalzite: 0 ;
- Debitul nominal de agent termic de incalzire 0 l/h;
Date privind instalatia de incalzire interioara cu planseu incalzitor:
- Aria planseului incalzitor: 0
- Lungimea si diametrul nominal al serpentinelor incalzitoare: -
- Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalatiei: -
3. Date privind instalatia de apa calda de consum:
Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum:
Sursa proprie, cu:
Centrala termica de cartier
Termoficare - punct termic central
Termoficare - punct termic local
Alta sursa sau sursa mixta: - Nu este cazul
Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum:
Din sursa centralizata,
Centrala termica proprie,
Boiler cu acumulare,
Preparare locala cu aparate de tip instant a.c.m.,
Preparare locala pe plita,
Alt sistem de preparare a a.c.m.: - Nu este cazul
Puncte de consum a.c.m.: -
Numarul de obiecte sanitare - pe tipuri: Lavoar - 16
Spalator - 0
Cada de baie - 0
Dus - 0
WC - 10
Racord la sursa centralizata cu caldura:
racord unic, multiplu: 0 puncte,
- diametru nominal: - 0 mm,
- necesar de presiune (nominal): - 0 mmCA
Conducta de recirculare a a.c.m.: functionala,
nu functioneaza
nu exista
Contor de caldura general: - tip contor - ,
- anul instalarii 0 ,
- existenta vizei metrologice - ;
-3-
Debitmetre la nivelul punctelor de consum: nu exista
partial
peste tot
4. Informatii privind instalatia de climatizare:
Nu este cazul
5. Informatii privind instalatia de ventilare:
Nu este cazul
6. Informatii privind instalatia de iluminare:
Puterea instalata pentru iluminat este de circa 15 kW
Intocmit
Auditori energetici pentru cladiri:
-4-
Anexa A
Put.term. Put.term.
Sp.loc. Sp.com. Total /rad [W] totala [W] Sp.loc. Sp.com. Total
OL 22/600/500 1 0 1 1039 1039 1.98 0 1.98
OL 22/600/600 1 0 1 1247 1247 2.38 0 2.38
OL 22/600/900 1 0 1 1871 1871 3.56 0 3.56
OL 22/600/1000 5 0 5 2079 10395 19.80 0 19.80
OL 22/600/1200 6 0 6 2495 14970 28.51 0 28.51
OL 22/600/1400 3 0 3 2910 8730 16.63 0 16.63
OL 22/600/1600 16 0 16 3326 53216 101.36 0 101.36
OL 22/600/2000 2 0 2 4159 8318 15.84 0 15.84
99786 190 0 190
Fonta Tahiti 3/685 - 10 E 2 0 2 1221 2442 4.65 0 4.65
Fonta Tahiti 3/685 - 20 E 6 0 6 2442 14652 27.91 0 27.91
Fonta Tahiti 3/685 - 30 E 1 0 1 3662 3662 6.98 0 6.98
20756 40 0 40
Fonta Lvov - 14 elementi 20 0 20 1709 34180 65.10 0 65.10
34180 65 0 65
Fonta 600/150/2 STAS 7363/86 - 6 E 1 0 1 835 835 1.59 0 1.59
Fonta 600/150/2 STAS 7363/86 - 7 E 1 0 1 974 974 1.86 0 1.86
Fonta 600/150/2 STAS 7363/86 - 8 E 1 0 1 1113 1113 2.12 0 2.12
Fonta 600/150/2 STAS 7363/86 - 16 E 1 0 1 2226 2226 4.24 0 4.24
Fonta 600/150/2 STAS 7363/86 - 18 E 7 0 7 2504 17530 33.39 0 33.39
Fonta 600/150/2 STAS 7363/86 - 20 E 2 0 2 2783 5565 10.60 0 10.60
Fonta 600/150/2 STAS 7363/86 - 23 E 1 0 1 3200 3200 6.10 0 6.10
Fonta 600/150/2 STAS 7363/86 - 24 E 9 0 9 3339 30051 57.24 0 57.24
61493 117 0 117
SITUATIA RADIATOARELOR DIN CLADIRE
Nr. corpuri statice (buc.) Supraf.echiv.termica (mp)
Tip corp static
Registru 1000/5R/48 1 0 1 875 875 1.67 0 1.67
Registru 1200/5R/48 2 0 2 500 1000 1.90 0 1.90
Registru 1400/5R/48 1 0 1 1125 1125 2.14 0 2.14
Registru 1500/5R/48 7 0 7 1187 8309 15.83 0 15.83
Registru 1600/5R/48 2 0 2 1250 2499 4.76 0 4.76
Registru 1800/5R/48 1 0 1 1374 1374 2.62 0 2.62
Registru 2000/5R/48 1 0 1 1499 1499 2.86 0 2.86
16681 32 0 32
232896 444 0 444 total

VI. RAPORTUL DE AUDIT ENERGETIC A CLADIRII

VI.1. IPOTEZE LIMITATIVE

Acest raport de audit energetic a fost facut in urmatoarele ipoteze:
1. Nu se asuma nici o responsabilitate privind descrierea situatiei juridice sau a
consideratiilor privind titlul de proprietate. Nu a fost pusa la dispozitie nici o documentatie
completa privind situatia juridica a proprietatii si prin urmare auditorul a folosit datele care au
putut fi obtinute. Se presupune ca titlul de proprietate este valabil.
2. Informatiile furnizate sunt considerate autentice, dar nu se da nici o garantie asupra
preciziei lor.
3. Pentru elaborarea acestui raport de audit beneficiarul a pus la dispozitia auditorului
energetic pentru cladiri o documentatie tehnica care se presupune a fi corecta. Auditorul s-a
folosit de aceasta documentatie completand-o cu relevee si fotografii acolo unde a fost cazul.
4. Se presupune ca nu exista aspecte ascunse sau nevizibile ale cladirii, subsolului sau
structurii ce ar avea ca efect o valoare mai mica sau mai mare. Nu se asuma nici o
responsabilitate pentru asemenea situatii sau pentru obtinerea studiilor tehnice ce ar fi
necesare pentru descoperirea lor;
5. Se presupune ca, cladirile sunt in deplina concordanta cu toate reglementarile locale
si republicane privind mediul inconjurator;
6. Se presupune ca, cladirile sunt conforme cu toate reglementarile si restrictiile
urbanistice;
7. Se presupune ca toate autorizatiile, certificatele de functionare si alte documente
solicitate de autoritatile legale sau administrative locale sau republicane sau de catre
organizatii private, au fost sau pot fi reinoite pe noul amplasament pentru oricare din
utilizarile pe care se bazeaza estimarile caracteristicilor cladirii din cadrul raportului;
8. Se presupune ca utilizarea terenului si constructiilor corespunde cu granitele
proprietatii descrise si nu exista nici o servitude, altele decat cele descrise in raport sau
prezentate in partea grafica;
9. Nu a fost observata de auditor existenta unor materiate periculoase care pot sau nu
sa fie in cladire. Auditorul nu are cunostinta de existenta unor asemenea materiale pe sau in
proprietate. Totusi auditorul nu are calitatea sa detecteze aceste substante. Prezenta unor
substante ca azbest, izolatie ce degaja gaze toxice si alte materiale potential periculoase poate
afecta valoarea proprietatii. Auditul energetic este bazat pe ipoteza ca nu exista asemenea
materiale ce ar afecta proprietatea. Nu se asuma nici o responsabilitate pentru asemenea
cazuri sau pentru orice lucrare tehnica necesara pentru descoperirea lor. Daca este nevoie
clientul este solicitat sa angajeze un expert in acest domeniu.
10. Previziunile sau estimarile de exploatare continute in raport sunt bazate pe
conditiile actuale ale cladirii, pe factori anticipati pe termen scurt si o economie stabila. Prin
urmare aceste previziuni se pot schimba functie de conditiile viitoare;

Acest raport a fost elaborat in conditii general limitative:
a. Posesia acestui raport sau a unei copii a sa nu da dreptul de a fi facut public;
b. Potrivit scopului acestui audit, auditorul nu va fi solicitat sa acorde consultanta
ulterioara sau sa depuna marturie in instanta;
c. Continutul acestui raport, atat in totalitate sau in parte ( in special concluziile) nu va
fi difuzat in public prin publicitate, relatii publice, stiri, sau alte medii de informare fara
aprobarea scrisa si data in prealabil a auditorului.

VI.2. DATE DE IDENTIFICARE A CLADIRII I A PROPRIETARULUI

Denumire obiectiv de investitii:

Adresa cladirii: strada, numar, ora i judet / sector, cod potal;
Targoviste, str. Ion Ghica, nr.6, jud. Dambovita

Denumire proprietar:
Consiliul Judetean Dambovita

Beneficiarul investitiei

Destinatia principala a cladirii:
Unitate de invatamant scoala

Anul constructiei: 1975

Numar cadastral 3202

Numar carte funciara 4845

Forma geometrica: cladire cu baza un dreptunghi

Lungimea maxima a constructiei L = 44,41 m

Latimea maxima a constructiei l = 17,06 m

Amprenta la sol: S
a
= 732,67 m
2

Aria construita desfasurata: A
cd
= 3.479,83 m
2

Aria utila a spatiilor incalzite: A
u
= 3.148,67 m
2

Volumul spatiilor incalzite: V
i
= 7.102,00 m
3

VI.3. DATE DE IDENTIFICARE A AUDITORULUI ENERGETIC PT.
CLADIRI

Nume auditor energetic pentru cladiri:
Ing. Toader Ion
Targoviste, str. 9 Mai, bl.9, sc.A, et.1, ap.7, jud Dambovita
tel. 0723 33 48 13; certificat de atestare VB
A
nr.00963

Data efectuarii analizei termice i energetice,
IUNIE 2011

Nr. dosarului de audit energetic,
0032/2011

Data efectuarii raportului de audit energetic
IUNIE 2011

VI.4. SINTEZA MASURILOR/PACHETELOR DE MASURI TEHNICE
PROPUSE PENTRU MODERNIZAREA ENERGETICA

VI.4.1. Lucrari conexe recomandate

Asa cum a rezultat din expertiza arhitectural constructiva si de instalatii, pentru
aducerea cladirii la o situatie cat mai apropiata de cea initiala sunt necesare lucrari conexe de
tipul:
o inlocuirea geamurilor sparte, daca este cazul;
o repararea/inlocuirea feroneriei defecte;
o asigurarea inchiderii etanse a usilor de la intrare in cladire;
o eliminarea cauzelor care conduc la aparitia igrasiei si mucegaiului;
o repararea jgheaburilor si a burlanelor.
o inlocuirea armaturilor existente din instalatia de incalzire cu armaturi eficiente
(echiparea radiatoarelor cu robineti termostatati, robineti de reglare pe retur si
robineti de dezaerisire);
o reducerea alimentarii cu caldura pe perioada de neocupare a incaperii;
o asigurarea reglajului sarcinii termice de incalzire pe tipuri de incaperi;
o demontarea radiatoarelor si spalarea lor sub presiune sau chimica;
o dotarea instalatiei de apa calda de consum cu armaturi de calitate ridicata cu
perlatoare in vederea limitarii consumului de apa si eliminarea pierderilor;
o prevederea de corpuri de iluminat cu eficienta energetica ridicata si
automatizarea functionarii instalatiei de iluminat in functie de ocuparea
spatiilor;
o profitarea de lumina naturala prin instalarea de celule fotosensibile care
regleaza sistemele artificiale de iluminat;
o reducerea infiltratiilor de aer rece, prin etanarea rosturilor elementelor mobile
(ui, ferestre), simultan cu asigurarea ventilarii naturale organizate sau a
ventilarii controlate, a spatiilor ocupate;
o asigurarea ventilarii naturale organizate sau a ventilarii controlate a tuturor
incaperilor prin montarea unor sisteme de aerisire si ventilare. (Montarea
acestor dispozitive este obligatorie si se poate face prin decuparea garniturilor
si montarea unor clapete autoreglabile care sa asigure o ventilare
corespunzatoare a tuturor incaperilor la tamplaria deja inlocuita. Daca
incaperea existenta nu poate fi dotata cu astfel de dispozitive se va face in mod
obligatoriu ventilare prin deschiderea ferestrelor si se vor realiza programe de
disciplinare a utilizatorilor pentru asigurarea unei eficiente corespunzatoare).
o utilizarea, in perspectiva si in masura posibilitatilor, a surselor neconventionale
de energie;
o asigurarea mentenantei constructiei si instalatiilor aferente;
o informarea administratiei si a personalului direct raspunzator despre
economisirea energiei;
o intelegerea corecta a modului in care cladirea trebuie sa functioneze atat in
ansamblu cat si la nivel de detaliu;
o desemnarea unui reprezentant al utilizatorilor pentru urmarirea executiei
lucrarilor de reabilitare termica;
o incurajarea ocupantilor de a utiliza cladirea corect, fiind motivati pentru a
reduce consumul de energie;
o inregistrarea regulata a consumului de energie (electricitate, apa calda, caldura
- daca exista repartitoare de cost);
o analiza facturilor de energie si a contractelor de furnizare a energiei si
modificarea contractelor, daca este cazul;
o utilizarea serviciilor de consultanta energetica din partea unor firme
specializate (care sa asigure si intretinerea corespunzatoare a instalatiilor din
constructii)
In marea lor majoritate aceste masuri conexe reprezinta obligatii elementare ale
beneficiarului.
Prin efectuarea lor cladirea devine mai eficienta energetic decat in prezent dar numai
datorita eliminarii risipei energetice.

VI.4.2. Prezentarea masurilor/pachetelor de masuri preconizate
Scopul principal al masurilor de reabilitare/modernizare energetica a cladirii existente
il constituie reducerea consumurilor de caldura pentru incalzirea spatiilor si pentru prepararea
apei calde de consum in conditiile asigurarii de microclimat confortabil.
Pentru modernizarea energetica a cladirii se au in vedere efectuarea urmatoarelor
interventii asupra subansamblurilor constructive privind:
C1 Izolarea termica la exterior a peretilor exteriori
I1 Interventii asupra instalatiei termice aferenta incalzirii
I2 Interventii asupra instalatiei termice aferenta incalzirii si de preparare a a.c.m.
I3 Interventii asupra instalatiei electrice
I4 Introducera instalatiei de producere apa calda menajera

Masura C1 - Izolarea termica la exterior a peretilor exteriori

Izolarea termica a peretilor exteriori are influenta asupra consumului de caldura prin
reducerea fluxului termic disipat prin peretii exteriori.
Imbunatatirea protectiei termice la nivelul tuturor peretilor exteriori se propune a se
face prin montarea unui strat termoizolant suplimentar din polistiren expandat de 8 cm
grosime, amplasat pe suprafata exterioara a peretilor existenti, protejat cu o tencuiala subtire
de 6 mm grosime, armata cu o tesatura deasa din fibre de sticla. La soclu se va prevedea
polistiren extrudat de 5 cm grosime protejat cu tencuiala subtire armata cu plasa deasa din
fibre de sticla care va reduce fluxurile termice disipate la nivelul perimetrului placii pe sol dar
si a subsolului.
Solutia prezinta urmatoarele avantaje:
corecteaza majoritatea puntilor termice;
conduce la o alcatuire favorabila sub aspectul difuziei la vaporii de apa si stabilitatii
termice;
protejeaza elementele de constructie structurale precum si structura in ansamblu, de
efectele variatiei de temperatura a mediului exterior;
nu conduce la micsorarea ariilor locuibile si utile;
permite realizarea, prin aceeasi operatie, a renovarii fatadelor;
nu necesita modificarea pozitiei corpurilor de incalzire si a conductelor instalatiei de
incalzire;
permite utilizarea spatiilor in timpul executarii de reabilitare si modernizare;
nu afecteaza pardoselile, tencuielile, zugravelile si vopsitoriile interioare existente;
durata de viata garantata indelungata.
Solutia propusa va fi realizata astfel:
Stratul suport trebuie pregatit cu cateva zile inainte de montarea termoizolatiei, verificat
si eventual reparat, inclusiv in ceea ce priveste planeitatea (avand in vedere ca in aceasta
solutie abaterile de la planeitate nu pot fi corectate prin sporirea grosimii stratului de
protectie) si curatat de praf si depuneri;
Fixarea stratului termoizolant se poate face fie prin lipire fie mecanic (cu dibluri de
plastic cu rozeta).
Stratul termoizolant din placi de polistiren expandat ignifugat, de dimensiuni mari (ex:
1,20 x 0,60 m) detensionate, este fixat prin lipire pe suprafata suport, reparata si curatata in
prealabil; stratul de lipire se realizeaza, de regula, din mortar, lipirea facandu-se local, pe fasii
sau in puncte.
Montarea placilor termoizolante se va face cu rosturile de dimensiuni cat mai mici si
decalate pe randurile adiacente, avand grija ca adezivul sa nu fie in exces si sa nu ajunga in
rosturi fapt care ar conduce la pericolul aparitiei ulterioare a crapaturilor in stratul de finisaj.
La colturi si pe conturul golurilor de fereastra se vor prevedea placi termoizolante in
forma de L.
Deasupra ferestrelor, in dreptul buiandrujilor, in locul placilor din polistiren se pot
prevedea placi din vata minerala bazaltica pentru o protectie mai buna la foc.
Tencuiala (grundul) trebuie sa realizeze, pe langa o aderenta buna la suport (inclusiv
elasticitate pentru preluarea dilatarilor si contractiilor datorita variatiilor climatice, fara
desprinderea de suport), o permeabilitate la vaporii de apa concomitent cu impermeabilitate la
apa.
Trebuie asigurata continuitatea stratului de armare prin suprapunerea corecta a foilor
de tesatura din fibra de sticla (min. 10 cm).
In zonele de racordare a suprafetelor ortogonale, la colturi, pe conturul golurilor de
fereastra, se prevede dublarea tesaturilor din fibre de sticla (fasii de 25 cm) sau/si folosirea
unor profile subtiri din aluminiu.
Se vor prevedea rosturi de miscare si dilatare care separa fatada in campuri de cel mult
14 m
2
, evitand alinierea acestora cu ancadramentele de fereastra care sunt zone cu concentrari
mari de eforturi. Este recomandata separarea celor doua tipuri de rosturi. Se pot prevedea
cordoane vinilice sau profile metalice care sa permita miscarea independenta a fatadei in
raport cu elementele de constructie.
Executia trebuie facuta in conditii speciale de calitate si control, de catre firme
specializate, care detin de astfel si patentele aferente, referitoare in primul rand la compozitia
mortarului, dispozitivele de prindere si solidarizare, scule, masini, precum si la tehnologia de
executie.
Pe langa avantajele mentionate mai sus, solutia prezinta si dezavantajul ca rezistenta
mecanica este mai redusa, in special la actiuni dinamice, ceea ce presupune luarea unor
masuri speciale de consolidare in zonele mai expuse, de exemplu pe o inaltime de cca. 2,00 m
de la cota trotuarului. Pe suprafata soclului se pot folosi tencuieli rezistente la lovire din
categoria marmorocului (gris de piatra si lianti din rasini sintetice ) sau suplimentarea tesaturii
din fibre de sticla cu una avand rezistenta la intindere de trei ori mai mare decat cea normala.
Aceasta solutie mai prezinta urmatoarele dezavantaje:
- cost relativ mare;
- durata de viata garantata, de regula, cel mult 20 de ani;
- limitarea gamei de finisaje posibil de aplicat.
In scopul reducerii substantiale a efectului negativ al puntilor termice, aplicarea
solutiei trebuie sa se faca astfel incat sa se asigure in cat mai mare masura, continuitatea
stratului termizolant, inclusiv si in special la racordarea cu soclul precum si in zona intrarilor
in cladire.
De asemenea, pe conturul planseului de peste ultimul nivel, se continua termoizolatia
peretelui exterior astfel incat aticul terasei sa fie acoperit in totalitate (pentru diminuarea zonei
de influenta a puntii termice formate de atic).
Raportul de rezultate obtinut in urma aplicarii acestei masuri se prezinta astfel:
Raport de Rezultate
Adresa imobil: Bloc , strada Ion Ghica, nr 2, localitatea Targoviste - SOLUTIA C1
Regim de inaltime:
Mansarda M 146.63
Pod P 341.46
-1-
M ( Mansarda) 1.39 0.9 1.25
P ( Pod) 1.43 0.89 1.27
Rezultate obtinute:
22.03
20.26
18.49
16.72
14.95
13.18
11.41
9.64
7.87
6.1
4.34
16.6
304 92
92 212 61
-2-
Luna
ianuarie 4.34 31
februarie 5.7 28
martie 9.07 31
aprilie 13.68 30
mai 17.72 7
iunie 16.6 20.48 0
iulie 22.03 0
august 21.47 0
septembrie 18.4 0
octombrie 15.99 24
noiembrie 9.42 30
decembrie 6.27 31
Rezultate obtinute:
Rezultate obtinute:
-3-
Nu este cazul
Nu este cazul
Rezultate finale:
=318668.67
=101.21
=25.73
-4-

Masura I1 - Interventii asupra instalatiei termice aferenta incalzirii

In scopul realizarii unui grad de confort, cu cost minim de energie, se propune, la
solicitarea beneficiarului, intreruperea alimentarii cu energie termica furnizata de punctul
termic ce apartine SC Termica SA si crearea unei surse de energie locala prin amenajarea unei
centrale termice.
Instalatia de incalzire se propune a functiona cu combustibil gaz natural si a se executa
astfel incat sa se creeze posibilitatea reglarii functionarii pe nivele de cladire si incaperi cu
destinatii diferite.
Echipamentele utilizate in instalatia termica vor fi performante, fiabile si sa
functioneze cu randament ridicat.
In momentul de fata asigurarea energiei termice necesare creerii conditiilor de confort
in cadrul scolii se realizeaza cu ajutorul agentului termic provenit de la Punctul termic din
cartier.
Conductele parcurg distanta de la Punctul termic la scoala printr-un canal termic.
Contorizarea energiei termice se face cu un contor ce este amplasat la subsolul cladirii.
Conductele de agent termic care intra in subsol strabat cladirea de la un capat la
celelalt chiar pe sub coridorul principal.
Agentul termic se distribuie ramificat alimentand instalatia care se desfasoara pe toate
nivelurile cladirii: P Et.I Et.II Et.III M.
Instalatia de incalzire este executata din conducte de otel iar radiatoarele sunt de
urmatoarele tipuri:
o radiatoare din fonta tip 600/150/2 conform STAS 7363/86 cu numar diferit
de elementi;
o radiatoare de fonta de tip Lvov sau Tahiti produse in Ucraina;
o registre de diferite dimensiuni;
o radiatoare tip panou din otel.
Partea instalatiei care se desfasoara la nivelul mansardei a fost executata in urma cu
patru ani.
In baza efectuarii calculelor necesarului de caldura pentru incalzire spatii s-a obtinut
capacitatea termica ce trebuie asigurata in centrala termica considerand ca baza sarcinile
termice necesare a se realiza pe fiecare nivel de cladire in parte.
Sarcina termica pentru incalzire parter Q
parter
=60,20 kW
Sarcina termica pentru incalzire etaj I Q
etaj I
=54,50 kW
Sarcina termica pentru incalzire etaj II Q
etaj II
=54,50 kW
Sarcina termica pentru incalzire etaj III si mansarda Q
etaj III+M
=89,80 kW
Sarcina termica pentru preparare apa calda Q
acc
=45,00 kW
Sarcina termica totala pentru incalzire si apa calda Q
total
=304 kW
Debitul de agent termic necesar in punctul de racord G =13,37 m
3
/h
Se propune amplasarea in centrala termica a trei microcentrale cu functionare in
condensatie, avand puterea termica utila de 115 kW fiecare.
Echiparea centralei termice prevede amenajarea unui spatiu special ales in acest scop.
Evacuarea gazelor arse se va face fortat prin tubulatura speciala de evacuare
fum/aspiratie.
Pentru circulatia agentului termic se vor prevedea pompe de circulatie atat pe
circuitele de recirculare ale cazanelor cat si pe circuitele de incalzire si preparare apa calda de
consum (tur).
In scopul protejarii intregii instalatiei impotriva depunerilor de calcar s-a prevazut
instalarea pe conducta de alimentare cu apa rece a unui filtru magnetic.
Preluarea dilatarii agentului termic rezultat din marirea de volum datorita variatiei
temperaturii acestuia se face de catre vasul de expansiune de tip inchis, avand in dotare
sistemul de siguranta corespunzator.
Distribuirea agentului termic in circuite se va face prin intermediul buteliei de
egalizare a presiunii.
Circuitele vor fi alese incat sa permita reglarea agentului termic din centrala termica.
Se propun circuite care sa deserveasca fiecare etaj in parte, mai putin etajul III care
este cuplat cu mansarda (aceasta datorita faptului ca instalatia de incalzire la mansarda a fost
executata cu 4 ani in urma).
In urma calcului de dimensionare a tuturor elementelor ce intra in alcatuirea instalatiei
termice se va propune urmatorul echipament:
-3 buc. microcentrala murala cu tiraj fortat si camera de ardere etansa, avand Pu=115
kW fiecare;
-1 buc. vas de expansiune inchis cu o capacitate de 500l;
-3 buc. pompa de circulatie Q =6 mc/h, H =2 mcA
-1 buc. butelie de egalizare Dn =300 mm, H =2,30m
Marimea radiatoarelor de otel a fost stabilita in urma calculului necesarului de caldura
aferent fiecarei incaperi utilizand toate elementele constructive ale imobilului (dimensiuni,
materiale, orientare, suprafete vitrate, etc). Acestea sunt prevazute cu robineti de reglaj si de
aerisire.
Radiatoarele propuse vor fi tip panouri de otel de tipul 22/600 cu diverse lungimi
lungimi care s-au stabilit in urma calculului necesarului de caldura aferent fiecarei incaperi
utilizand toate elementele constructive ale imobilului (dimensiuni, materiale, orientare,
suprafete vitrate).
Instalatia termica va fi prevazuta a se executa aparent pentru a creea posibilitatea
interentiei rapide in caz de avarie.
Tevile, corpurile de incalzit, armaturile vor fi insotite de certificate de calitate.
Utilajele vor fi livrate insotite de fisa tehnica.
Depozitarea tevilor se va face in zonele usor accesibile, iar utilajele se vor transporta
cu grija ferite de lovituri. Incarcarea materialelor si utilajelor in mijloacele de transport trebuie
efectuata astfel incat sa se evite lovituri ce produc fisuri vizibile sa invizibile cu ochiul liber
sau care sa altereze izolatia exterioara.
Inaintea inceperii montajului toate materialele vor fi verificate in ceea ce priveste
dimensiunea si certificatul de calitate.
Tehnologia de executie a lucrarilor de instalatii termice cuprinde urmatoarele faze:
dezafectarea instalatiei termice interioare existente;
selectarea radiatoarelor din otel care se vor spala si se vor pregati pentru
reinstalare;
montarea utilajelor in centrala termica;
executia instalatiilor din centrala termica;
montarea corpurilor de incalzire pe pozitie;
trasarea distributiei si pozitionarea conductelor;
pozitionarea coloanelor;
executarea legaturilor la corpurile de incalzire;
executarea probelor la rece, la cald si de eficacitate.
Dupa terminarea lucrarilor se vor indeparta toate materialele ramase si se pregateste
instalatia termica pentru receptie.
Se va propune pastarea instalatia aferenta mansardei precum si a radiatoarelor tip
panou din otel ( 35 buc.), a radiatoarelor din fonta de tip Lvov (20 buc.) si tip Tahiti (9 buc.)
care vor fi redistribuite functie de puterea termica specifica fiecarei incaperi.

Raport de Rezultate
Adresa imobil: Bloc , strada Ion Ghica, nr 2, localitatea Targoviste - SOLUTIA I1
Regim de inaltime:
Mansarda M 146.63
Pod P 341.46
-1-
M ( Mansarda) 1.39 0.9 1.25
P ( Pod) 1.43 0.89 1.27
Rezultate obtinute:
22.1
20.22
18.34
16.46
14.58
12.7
10.82
8.94
7.06
5.18
3.3
17.03
304 81
81 223 61
-2-
Luna
ianuarie 3.3 31
februarie 4.79 28
martie 8.37 31
aprilie 13.3 30
mai 17.59 11
iunie 17.03 20.49 0
iulie 22.1 0
august 21.48 0
septembrie 18.23 0
octombrie 15.76 31
noiembrie 8.71 30
decembrie 5.39 31
Rezultate obtinute:
Rezultate obtinute:
-3-
Nu este cazul
Nu este cazul
Rezultate finale:
=317436.59
=100.82
=21.85
-4-

Masura I2 Interventii asupra instalatiei termice aferenta incalzirii si de preparare a
apei calde menajere

Producerea apei calde necesare pentru consumul menajer se face in centrala termica de
unde se asigura si agentul termic pentru acoperirea necesarului de caldura pentru incalzirea
spatiilor.
Realizarea apei calde de consum se face cu un boiler cu acumulare si serpentina axiala
ce functioneaza cu agentul termic.
Conductele de apa calda pornesc din centrala termica si se distribuie, asigurand prin
intermediul coloanelor si a legaturilor, alimentarea cu apa calda a obiectelor sanitare
consumatoare de apa calda.
Traseul conductelor de apa calda este paralel cu cel al conductelor de apa rece.
Conductele de alimentare cu apa calda la grupurile sanitare s-au prevazut a se executa
din teava avand diametre cuprinse intre si 2.

Raport de Rezultate
Adresa imobil: Bloc , strada Ion Ghica, nr 2, localitatea Targoviste - SOLUTIA - I2
Regim de inaltime:
Mansarda M 146.63
Pod P 341.46
-1-
M ( Mansarda) 1.39 0.9 1.25
P ( Pod) 1.43 0.89 1.27
Rezultate obtinute:
22.1
20.22
18.34
16.46
14.58
12.7
10.82
8.94
7.06
5.18
3.3
17.03
304 81
81 223 61
-2-
Luna
ianuarie 3.3 31
februarie 4.79 28
martie 8.37 31
aprilie 13.3 30
mai 17.59 11
iunie 17.03 20.49 0
iulie 22.1 0
august 21.48 0
septembrie 18.23 0
octombrie 15.76 31
noiembrie 8.71 30
decembrie 5.39 31
Rezultate obtinute:
Consumul anual de apa calda de consum: =335.42
Consumul anual de caldura pentru a.c.: =23002.76
Consumul anual specific de caldura pentru a.c.: =7.31
Indice de emisii de emisii de CO2 pentru a.c.: =1.46
Rezultate obtinute:
-3-
Nu este cazul
Nu este cazul
Rezultate finale:
=340439.35
=108.12
=23.31
-4-

Masura I3 Interventii asupra instalatiilor electrice

Consumatorii de energie electric pot fi clasificai n cinci categorii distincte:
pentru iluminat cladirea este dotata numai cu lampi fluorescente, astfel:
lampa fluorescenta 2*40W 177 buc.
lampa fluorescenta 2*20W 11 buc.
Solutii:
o Iluminarea numai a locului din incapere in care se desfasoara activitatea.
o Este mai convenabil sa fie mai multe surse luminoase de mai mica putere,
plasate n mai multe locuri care sa fie folosite pentru iluminatul local decat
cele doua surse de putere mare (80W fiecare) plasate pe tavan.
o Instalarea unor senzori de prezenta, in locurile comune, care sa aprinda lumina
numai cand sunt persoane in zona care poate aduce o economie substantiala.
o Pentru sursele mari de iluminat (iluminatul periferic) sa se
utilizeze intreruptoare cu reglaj continuu al tensiunii de alimentare (in acest
fel se poate regla in mod continuu intensitatea luminoasa a sursei de iluminat i
deci energia electrica consumata).

sisteme de birou calculatoare 54 buc.
imprimante 3 buc.
multifunctionale 9 buc
telefoane

electrocasnice cuptor cu microunde 1 buc
aspirator 1 buc

aparate de aer conditionat 13 buc.

O parte dintre aceste dispozitivele electrice sunt consumatoare de energie electrica
chiar dac le-am scos temporar din funciune. Din acest motiv trebuie s contientizm care
sunt cele mai eficiente modaliti prin care putem s evitm consumul inutil de energie
electric.
Becurile mici de la televizor, receiver, monitor, multifunctionale sau imprimante,
cuptor cu microunde sunt cele ce indica faptul ca ca se risipeste energie electrica.
Pentru a indeparta acest neajuns se pot utiliza prelungitoare electrice n care pot intra
mai multe cabluri de alimentare. Astfel, prin ntreruperea prelungitorului de la o singur surs
suntem siguri ca si celelate aparate nu mai stau n modul "standby".
Dup ce s-a terminat ncrcarea telefonului mobil, ncrctorul trebuie neaprat, scos
din priz, altfel, acestea continua sa consume energie electrica.
In randul risipitorilor de energie electrica se afla si dispozitivele pentru cablu si
conexiune la internet si telefonie. Se recomand utilizarea dispozitivelor wireless.
In ceea ce priveste telefonul fix, acesta nu ar mai trebuie utilizat deloc.

utilaje atelier Tamplarie 5 buc.
Se recomanda utilizarea acestora doar in scopuri educative si de practica.

Imbunatatirea managementului energiei electrice ar putea fi un factor direct de crestere
economica, de reducere a poluarii si de economisire a resurselor astfel incat acestea sa fie
folosite intr-un mod productiv. In aceste imprejurari, resursele de energii alternative a ajuns sa
fie o preocupare majora la nivel global. Pana ne vom bucura de energia alternativa este bine
sa stim ca putem sa economisim bani urmand cateva sfaturi simple, dar eficiente, de reducere
a consumului de energie electrica:
trebuie sa stingem lumina atunci cand iesim din camera;
trebuie sa economisim cea mai importanta sursa a energiei electrice, apa;
sensibilizarea copiilor si profesorilor privind reducerea consumului de energie
electrica;
afise cu reguli;
postere cu indemnuri ecologice;
trebuie sa atentionam persoanele din jurul nostru sa economiseasca energia;
trebuie sa respectam regulile de econimisire.

Masura I4 Introducera instalatiei de producere apa calda menajera

Apa calda menajera se poate produce conform Masurii I2 dar se poate produce si
separat cu ajutorul a doua aparate instant pe baza de energie electrica pentru fiecare grup
sanitar de la etajul si etajul II.
Avantajul adoptarii acestei solutii consta in:
Confort - acces nelimitat la apa calda;
Sanatate - datorita particularitatilor sale nu permite raspandirea bacteriilor;
Se economisesc bani - converteste toata energia in apa calda;
Se economiseste timp - apa calda este furnizata instantaneu;
Se economiseste apa - doar cantitatea de apa necesara este incalzita;
Protectia este asigurata - este exclusa posibilitatea unei explozii cauzate de scurgere
de gaze sau intoxicarea cu monoxid de carbon;
In comparatie cu sistemele centralizate nu se pierde energie prin transfer termic intre
tevile de apa si peretii de beton;
Adoptarea acestei solutii nu depinde de montarea unei centrale termice cu gaze
naturale.
Componentele boilerului sunt din materiale izolatoare - asigura o pierdere minima a
caldurii, radicand eficienta boilerului.
Dezavantaje acestei metode sunt:
un aparat instant de incalzire are o rezistenta electrica de o putere mai mare - 5kw -
necesitand in general o instalatie electrica separate deci costul obtinerii apei calda menajere
pe baza energiei electrice este mare;
rezistenta electrica pe baza careia se obtine apa calda se poate defecta datorita duritatii
apei de la reteaua oraseneasca;
debitul de apa furnizat este mult mai mic.

Se propune ca varianta de producere a apei calde menajere montarea la fiecare chiveta
a unui aparat instant de producere a apei calde menajere, in total 8 aparate instant, fiecare
aparat poate produce 2 l apa calda pe minut.
Se va alege un aparat instant cu o putere de 2 kW care sa produca apa calda doar
pentru spalatul mainilor.
Pretul unui aparat instant este in jur de 300 lei iar 1Kwh este de 1,044 lei
Conform standardelor in vigoare necesarul de apa calda menajera in unitatile scolare
este de 5 l de apa/zi/persoana.
Tinand cont de faptul ca se invata doar dimineata in intreaga cladire iar dupa-amiaza
este ocupat doar etajul I, dar si de faptul ca sunt doar 4 pauze a cate 10 minute, atunci
consumul de apa calda menajera este mic si implicit consumul de energie electrica pentru
producerea acesteia este mic in comparatie cu centrala termica ce are pierderi de caldura pe
traseu sau cu boilerul cu acumulare pentru care ar fi existat un timp de incalzire a intregii
cantitati de apa.

PM1, PM2 - Prezentarea pachetelor de masuri
Aceste masuri vor fi, conform metodologiei actuale, grupate pe un numar de pachete
de masuri care urmeaza a fi calificate energetic si economic in vederea stabilirii unei solutii
de modernizare.
Aceste masuri vizeaza modernizarea termoenergetica a cladirii si ca urmare sunt
independente de cele care vizeaza reabilitarea tehnico-functionala ( si care sunt considerate ca
fiind efectuate).
Pachetele de masuri pe care le propun sunt cele de mai jos:

Tabelul 2
Pachet de masuri Masuri de modernizare
PM1 C1+I1
PM2 C1+I2

Rapoartele de rezultate obtinute in urma aplicarii acestor pachete de masuri se prezinta
astfel:

Raport de Rezultate
Adresa imobil: Bloc , strada Ion Ghica, nr 2, localitatea Targoviste - PACHET MASURI PM1
Regim de inaltime:
Mansarda M 146.63
Pod P 341.46
-1-
M ( Mansarda) 1.39 0.9 1.25
P ( Pod) 1.43 0.89 1.27
Rezultate obtinute:
22.03
20.26
18.49
16.72
14.95
13.18
11.41
9.64
7.87
6.1
4.34
16.6
304 92
92 212 61
-2-
Luna
ianuarie 4.34 31
februarie 5.7 28
martie 9.07 31
aprilie 13.68 30
mai 17.72 7
iunie 16.6 20.48 0
iulie 22.03 0
august 21.47 0
septembrie 18.4 0
octombrie 15.99 24
noiembrie 9.42 30
decembrie 6.27 31
Rezultate obtinute:
Rezultate obtinute:
-3-
Nu este cazul
Nu este cazul
Rezultate finale:
=231298.54
=73.46
=16.38
-4-
Raport de Rezultate
Adresa imobil: Bloc , strada Ion Ghica, nr 2, localitatea Targoviste - PACHET MASURI PM2
Regim de inaltime:
Mansarda M 146.63
Pod P 341.46
-1-
M ( Mansarda) 1.39 0.9 1.25
P ( Pod) 1.43 0.89 1.27
Rezultate obtinute:
22.03
20.26
18.49
16.72
14.95
13.18
11.41
9.64
7.87
6.1
4.34
16.6
304 92
92 212 61
-2-
Luna
ianuarie 4.34 31
februarie 5.7 28
martie 9.07 31
aprilie 13.68 30
mai 17.72 7
iunie 16.6 20.48 0
iulie 22.03 0
august 21.47 0
septembrie 18.4 0
octombrie 15.99 24
noiembrie 9.42 30
decembrie 6.27 31
Rezultate obtinute:
Consumul anual de apa calda de consum: =335.42
Consumul anual de caldura pentru a.c.: =23002.76
Consumul anual specific de caldura pentru a.c.: =7.31
Indice de emisii de emisii de CO2 pentru a.c.: =1.46
Rezultate obtinute:
-3-
Nu este cazul
Nu este cazul
Rezultate finale:
=254301.3
=80.76
=17.84
-4-

VI.4.3. Costul total al fiecarui pachet de masuri

Conform reglementarilor in vigoare, pentru stabilirea costului fiecarei masuri de
modernizare si deci a fiecarui pachet de masuri, se pot utiliza valori de costuri specifice.
Aceste costuri specifice sunt date, acolo unde este cazul, in m
2
de arie de element
asupra careia se intervine.
Valorile lucrarilor sunt fara TVA.
Pentru lucrarile propuse in cadrul masurilor/pachetelor de modernizare, valorile
lucrarilor luate in calcul sunt urmatoarele:
o C1 - Izolarea termica la exterior a peretilor exteriori cu polistiren expandat de 8 cm si
a soclului cu polistiren extrudat de 5 cm cuprinzand si lucrari de decopertare, transport
moloz si alte activitati complementare, pretul mediu este de 41 Euro/mp * 1.153mp
48.000 Euro
o I1 - Interventii asupra instalatiei termice aferenta incalzirii care include lucrarile de
racordare la reteaua de gaze lucrari de dezafectare a instalatei existente precum si de
amenajare a incaperii unde vor fi montate centralele termice 75.000 Euro
o I2 - Interventii asupra instalatiei termice aferente incalzirii (I1)
si prepararii a apei calde menajere 82.000 Euro
o PM1 = C1+I1 123.000 Euro
o PM2 = C1+I2 130.000 Euro

VI.4.4. Rezultatele aplicarii fiecarei masuri/pachet de masuri

Fiecare dintre pachetele de masuri indicate anterior contine interventii atat asupra
constructiei propriu-zise cat si asupra instalatiilor ei.
Efectul masurilor ce au in vedere elemente/subansambluri de constructii se poate
cuantifica cu ajutorul rezistentei termice corectate medii pe cladire R
M
.
Ca si pentru cladirea nemodernizata evaluarea rezistentelor termic corectate s-au facut
cu ajutorul coeficientilor liniari .
Sinteza rezultatelor finale este prezentata in urmatorul tabel:
Tabelul 3
Masura/Pachet de masuri
R
M
[m
2
K/W]
Cladire existenta (reala)
0,69
C1
0,88
I1
0,69
I2
0,69
PM1
0,88
PM2
0,88


In urma aplicarii oricarui pachet de masuri de modernizare, alaturi de cresterea
performantei termice R
M
a cladirii in raport cu cea nemodernizata (dar reabilitata tehnic si
functional) va avea loc si o crestere a performantei energetice a intregului sistem cladire
(constructiv+echipamente de instalatii).
Pentru o mai complexa caracterizare energetica a fiecarei masuri/pachet de masuri este
util a fi precizate Durata sezonului de incalzire si Consumul anual de caldura pentru
incalzirea la nivelul sursei.
In mod sintetic rezultatele calculelor energetice sunt incadrate in urmatorul tabel:

Tabelul 4
Masura/
Pachet de masuri
Durata sezon de
incalzire
D
z
[zile]
Consumul anual de caldura
pentru incalzirea la nivelul
sursei
Q
s
an
[kWh/an]
Cladire existenta (reala)
223 422274
C1
212 318668
I1
223 317436
I2
223 340439
PM1
212 231298
PM2
212 254301

0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
0.9
C1 I1 I2 PM1 PM2
R' M

Conform reglementarilor actuale pentru stabilirea eficientei energetice a unei masuri
de reabilitare se calculeaza consumul specific anual de caldura la nivelul sursei de caldura
q dar si cantitatea de emisii echivalent CO
2
.
Situatia consumurilor estimate pentru exploatarea cladirii reale si in cazul aplicarii
masurilor/pachetelor de masuri, este prezentata in tabelul urmator:
Tabelul 5
Masura/
Pachet de masuri
Consumul specific anual de
energie, q
s
an

[kwh/m
2
an]
Indice de emisii
echivalent CO
2

[kg CO
2
/m
2
an]
Cladire existenta
(reala)
134,11 33,63
C1
101,21 25,73
I1
100,82 21,85
I2
108,12 23,31
PM1
73,46 16,38
PM2
80,76 17,84


Observatie: Consumul anual de caldura pentru incalzire la nivelul sursei pentru
masura I2 cat si pentru pachetul de masuri PM2 este mai mare, pentru ca, introducandu-se
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
real C1 I1 I2 PM1 PM2
Dz [zil e]
Qs [ MWh/an]
0
20
40
60
80
100
120
140
160
Real C1 I1 I2 PM1 PM2
qs [kWh/m2an]
CO2 [kg/m2an]
incalzire in sistem local cu centrale termice proprii s-a introdus si producerea apei calde de
consum, ceea ce pana acum nu a existat.

La finalizarea oricarui pachet de masuri ales se va elabora un alt Certificat
energetic care va tine seama de lucrarile concret executate.

VI.4.5. Indicatorii de eficienta economica a pachetelor de masuri preconizate

Analiza economica a masurilor de modernizare energetica a cladirii existente se
realizeaza prin intermediul indicatorilor economici ai investitiei.
Dintre acetia cei mai importanti sunt urmatorii:
valoarea neta actualizata aferenta investitiei suplimentare datorata aplicarii unui proiect
de modernizare energetica i economiei de energie rezultata prin aplicarea proiectului
mentionat, VNA(m) [lei];
durata de recuperare a investitiei suplimentare datorata aplicarii unui proiect de
modernizare energetica, N
R
[ani], reprezentand timpul scurs din momentul realizarii
investitiei In modernizarea energetica a unei cladiri i momentul In care valoarea acesteia
este egalata de valoarea economiilor realizate prin implementarea masurilor de modernizare
energetica, adusa la momentul initial al investitiei;
N
R
=
E.c
C
INV
, In care:
C
INV
- costul lucrarilor de modernizare energetica, [Euro]
E - economia de caldura realizata prin aplicarea solutiilor de modernizare energetica,
[kWh/an]
c - costul specific al energiei termice, [Euro/kWh]

costul unitatii de energie economisita, e [lei/kWh], reprezentand raportul dintre valoarea
investitiei suplimentare datorata aplicarii unui proiect de modernizare energetica i
economiile de energie realizate prin implementarea acestuia pe durata de recuperare a
investitiei,
e =
s
INV
E.N
C
, In care:
N
s
- durata de viata estimata a solutiei de modernizare energetica.

In functie de valorile indicatorilor economici susmentionati, rezultate prin analiza
diverselor masuri de modernizare energetica a unei cladiri, vor fi alese acele masuri
caracterizate de:
valoare neta actualizata , VNA, cu valori negative pentru durata de viata estimata pentru
masurile de modernizare energetica analizate,
durata de recuperare a investitiei, NR, cat mai mica i nu mai mare decat o perioada de
referinta, impusa din considerente economico-financiare (de catre creditor sau investitor) sau
tehnice (durata de viata estimata a solutiei de modernizare energetica);
costul unitatii de caldura economisita, e, cat mai mic i nu mai mare decat proiectia la
momentul investitiei a costului actual a unitatii de caldura.

La baza acestei analize economice au stat urmatoarele:
o Costul energiei termice la data intocmirii auditului energetic, majorat din
ianuarie 2011, conform facturii de plata pe luna martie a acestui an a energiei
temice catre societatea de distributie a agentului termic, SC Termica SA, este
de:
( 1 Gcal=317,8 lei fara TVA) 64,30 Euro/MWh;
o Rata anuala de crestere a pretului energiei f=0.15;
o Rata anuala de depreciere a monedei de referinta (euro) i 0.04;
o Cursul de schimb leu-Euro 4,25 lei/Euro;
o Costurile de investitie ale masurilor de modernizare, conform evaluarilor
prezentate anterior.

Acesti parametri enumerati anterior caracterizeaza momentul actual si orice intarziere
de punere in aplicare a unei masuri sau pachet de masuri poate face ca analiza economica sa
fie alta decat cea relatata in aceasta lucrare.

TABEL REZULTATE
c e Observatii
Solutia Ani Euro KWh/an Euro/KWh Euro/an Euro Euro/KW Ani
S1 20 48000 103606 0.064 6630.78 -299647.46 0.023 5.5
S2 15 75000 104837 0.064 6709.57 -130358.13 0.048 7.7
S3 15 82000 81835 0.064 5237.44 -78301.06 0.067 9.8 S3 nu se valid econ,e>c
S4 15 123000 190975 0.064 12222.4 -251088.04 0.043 7.1
S5 15 130000 167973 0.064 10750.27 -199030.98 0.052 8.2

VI.4.6. Concluzii

In conformitate cu standardele in vigoare s-a considerat ca temperatura interioara
medie in cladire este de aprox. 19
0
C. Pentru a obtine aceasta temperatura si implicit confortul
necesar desfasurarii activitatii scolare au fost propuse mai multe masuri sau pachete de masuri
in urma carora au fost obtinute anumite rezultate, redate in tabelul ce urmeaza, astfel:

- prin aplicarea masurii C1:
durata de recuperare a cheltuielilor de investitie prin economii la
energia termica este de 5,5 ani fata de durata de viata care este de 20
ani;
costul unitatii de energie economisita este de 23,00 Euro/MWh, aceasta
reducandu-se cu 64% fata de momentul actual.

- prin aplicarea masurii I1:
ani;

- prin aplicarea masurii I2:
ani;
costul unitatii de energie economisita este de 67,00 Euro/MWh deci
este mai mare decat costul actual al unitatii de energie termica cu 4,6%.

- prin aplicarea pachetului de masuri PM1:
ani;

- prin aplicarea pachetului de masuri PM2:
ani;

Grafic privind evolutia scaderii costului unitatii de energie termica:

-10
0
10
20
30
40
50
60
70

In concluzie, recomandam adoptarea masurii C1, deoarece costul unitatii de energie
termica devine cel mai mic comparativ cu costul actual dar si perioada de recuperare a
investitiei este cea mai mica si consta in izolarea termica la exterior a peretilor exteriori cu
polistiren expandat de 8 cm si a soclului cu polistiren extrudat de 5 cm.

INTOCMIT,
Auditor energetic gr.I
Ing. Toader Ion

Energy Audit Targoviste Special School

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Energy Audit Targoviste Special School

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AUDIT ENERGETIC

Scoala Speciala de Arte si Meserii din Targoviste

S-ar putea să vă placă și