UNIVERSITATEA MARITIM CONSTANA

FACULTATEA ELECTROMECANIC NAVAL

Domeniul: INGINERIE ELECTRIC
Specializaea: ELECTROMECANIC NAVAL
!ROIECT
TERMOTE"NIC
Realizat,
Saulescu Mihai
Grupa MA33
ndrumtor,
Prof. Univ.Dr. Ing. TUDOR DARIE
Tema luc#ii:
Dimen$ionaea unui SC"IM%ATOR DE CALDURA
CU!RINS
I. CAPIT!"! #.....................................................................................................................$
#.# Generalitati termocinetica.............................................................................................$
#.#.# Termocinetica sau trans%erul de caldura.................................................................$
#.#.& Moduri elementare de trans%er termic.....................................................................$
#.#.&.#. Conductia............................................................................................................$
#.#.&.& Con'ectia............................................................................................................$
#.#.&.3 Radiatia...............................................................................................................$
#.&. (escrierea procesului de trans%er termic.....................................................................)
#.&.# Trans%erul caldurii prin conductie...........................................................................)
#.&.& Trans%erul caldurii prin con'ectie............................................................................*
#.&.3 Trans%erul caldurii prin radiatie...............................................................................*
II. CAPIT!"! &...................................................................................................................*
&. Relatii de calcul utilizate in trans%erul de caldura...........................................................*
&.#.Conductia termica......................................................................................................*
&.&. Co'ectia termica.......................................................................................................+
&.&.# Stratul limita termic..............................................................................................+
&.&.& Coe%icientul indi'idual de trans%er termic.............................................................,
&.&.3 -cuatia di%erentiala de trans%er termic con'ecti'...............................................##
&.&.. (eterminarea coe%icientilor indi'iduali de trans%er termic.................................#*
&.3.Radiatia termica........................................................................................................#+
III. CAPIT!"! 3.................................................................................................................#+
3. Schim/atoare de caldura..............................................................................................#+
3.# 0otiuni 1enerale.......................................................................................................#+
3.& Constructia schim/atoarelor de caldura...............................................................&2
3.&.# Schim/atoare de caldura multitu/ulare.............................................................&2
3.&.#.& Te'i speciale pentru im/unatatirea trans%erului termic..................................&2
3.&.#.3 "zura si deteriorarea te'ilor in e3ploatare.....................................................&.
3.&.#.. Placile tu/ulare.............................................................................................&$
&
3.&.#.$ Mantaua.........................................................................................................&)
3.&.#.) Capace..........................................................................................................&*
3.&.& 4aterii schim/atoare de caldura cu aripioare.......................................................&*
3.&.&.# 0otiuni 1enerale..............................................................................................&*
3.&.&.&. Tu/ulatura...................................................................................................&,
3.&.&.3 0er'urile.......................................................................................................32
3.&.3 Schim/atoare de caldura cu placi.......................................................................3&
3.&.3.# Schim/atoare cu placi si 1arnituri demonta/ile...........................................33
3.&.3.& Schim/atoare cu placi sudate.....................................................................3.
3.&.3.3 Schim/atoare cu placi /razate....................................................................3$
3.&.3.. Schim/atoare de caldura cu placi a'ind circuite imprimate .......................3)
3.&.. Schim/atoare de caldura coa3iale ......................................................................3)
I5. CAPIT!"! ..................................................................................................................3+
..# Aplicatia practica.........................................................................................................3+
3
I& CA!ITOLUL '
#&' Geneali(a(i TERMOCINETICA
#.#.#.Temocine(ica $au (an$)eul *e cal*ua este capitolul care se ocupa de studiul
modului in care se propa1a caldura pritr6un corp ,intre partea lui calda si cea rece sau intre
doua corpuri cu temperaturi di%erite.Transmiterea caldurii este consecinta di%erentei de
potential termic.Cunoasterea %enomenelor de trans%er are ca scop principal acti'area sau
%rinarea cantitati'a a trans%erului.
#.#.&.Mo*ui elemen(ae *e (an$)e (emic
#.#.&.#.Con*uc(ia reprezinta %enomenul de trans%er de caldura e%ectuat prin
contactul direct al particulelor unui corp 7la ni'el microscopic are loc un trans%er de ener1ie
cinetica intre moleculele 'ecine8.9enomenul presupune imo/ilitatea corpului in interiorul
caruia e3ista un 1radient de caldura.Conductia este caracteristica pentru corpurile
solide.Se poate 'or/i despre conductie in corpuri %luide a%late in repaus,dar imo/ilitatea
acestora in prezenta unui 1radient de temperatura este mai 1reu de conceput.(e aceea
trans%erul conducti' in %luide este insotit de con'ectie si radiatie.
#.#.&.& Con+ec(ia este %enomenul de trans%er termic realizat prin trans%er de
masa,intre zone cu temperaturi di%erite.9enomenul presupune miscarea mediului in
interiorul caruia e3ista un 1radient de temperatura ,deci con'ectia este caracteristica
mediilor %luide.9enomenul se mani%esta la supra%ata de separatie a %azelor7solid6
lichid:solid61az:lichid61az8
#.#.&.3 Ra*ia(ia reprezinta trans%erul de caldura de la un corp la altul prin unde
electroma1netice,cu conditia ca mediul care le separa sa %ie transparent pentru radiatii
termice.Mecanismul radiatiei consta in trans%ormarea unei parti a ener1iei interne a
corpului in ener1ie radianta ,care se propa1a su/ %orma de unde electroma1neticein spatiu
in care ,intilnind celalalt corp ,se retrans%orma in ener1ie termica la zona de contac
#.& De$cieea poce$ului *e (an$)e (emic
'&,&' Tan$)eul cal*uii pin con*uc(ie (aca tinem o /ara de %ier de un capat,
iar pe celalalt il punem deasupra unei %lacari, constatam, in scurt timp, puternica incalzire a
acesteia. Trans%erul de caldura se %ace printr6un proces numit conductie. Conductia nu
este identica la toate su/stantele
.
0u toate su/stantele solide sunt /une conducatoare de caldura. Metalele sunt /une
conducatoare de caldura pentru ca ele, la temperaturi o/isnuite, contin electroni nele1ati in
atom, electroni care se pot deplasa relati' usor, transportand ener1ie dintr6un loc in altul.
-ste acelasi %enomen o/ser'at de 4ro;n in cazul 1azelor si al lichidelor. (e data
aceasta, putem spune ca a'em de a %ace cu un < 1az de electroni =.
Acesti electroni, in deplasarea lor, 'or a>un1e in partile mai reci ale metalului, unde
isi 'or trans%era ener1ia electronilor de aici sau retelei atomice.
(esi e3plicatia este simplista, ea e'identiaza trasatura comuna a acestor
%enomene, reprezentata de a1itatia termica.
!ichidele, cu e3ceptia metalelor in stare topita 7 mercur 8, sunt sla/e conducatoare
termice.
In cazul in care consideram un conductor termic paralelipipedic, de 1rosime ! si
sectiune S, ale carui doua %ete opuse sunt mentinute la temperaturile T& si T#, cu T& ? T#,
se poate arata ca 'iteza de trans%er al caldurii, @, este direct proportionala cu di%erenta de
temperatura 7 T& A T# 8 si cu supra%ata S a %etelor si in'ers proportionala cu 1rosimea ! a
materialului. Constanta de proportionalitate BT poarta numele de conducti'itate termica.
Aceasta constanta este o proprietate de material. Cate'a 'alori ale constantei,
pentru di%erite tipuri de materiale, sunt date in ta/elul urmatorC
Metal Conducti'itate
termica
Gaze Conducti'itate
termica
0emetal Conducti'itate
termica
Cupru
Aur
9ier
Plum/
3,*
3#.
*,,$
3.,*
Aer
Deliu
Didro1en
3i1en
2,2&3.
2,#3+
2,#*&
2,2&3+
Az/est
Sticla
Apa
!emn
2,&$
2,+.
2,)
2,#
'&,&, Tan$)eul cal*uii pin con+ec(ie
Intr6o epru/eta cu apa se introduce o /ucata de 1heata, le1ata intr6o plasa de
sarma, pentru a pre'eni plutirea acesteia. Se incalzeste la %lacara unui arzator parte
superioara a epru/etei, pana la %ier/erea apei. Se constata ca, desi la supra%ata apa
%ier/e, cu/ul de 1heata nu se topeste.Con'ectia este trans%erul de caldura pro'ocat de
deplasarea unei portiuni calde a su/stantei in interiorul acesteia, a'and ca e%ect %ormarea
unor curenti. Curentii calzi sunt ascendenti iar cei reci sunt descendenti. Acest %enomen se
/azeaza pe proprietatea de dilatare a %luidelor in %unctie de temperatura. Acest lucru 'a
determina o scadere a densitatii lichidului incalzit, urmata de ridicarea lui spre supra%ata
7 este ceea ce se intampla %luidului intr6un recipient pus la incalzit 8.
Atat conductia cat si con'ectia sunt modalitati de trans%er a caldurii ce necesita
e3istenta unui suport material solid, lichid sau 1azos
'&,&- Tan$)eul cal*uii pin a*ia(ie
Radiatia este calea de transmitere a caldurii ce nu %ace apel la e3istenta unui
mediu solid, lichid sau 1azos. -ste modalitatea prin care soarele incalzeste Pamantul.
Toate corpurile radiaza continuu ener1ie, su/ %orma de unde electroma1netice.
Portiunea din spectrul radiatiei electroma1netice, asociata trans%erului de caldura este in
domeniul radiatiei in%rarosii.
Prin intermediul acestei radiatii, circa #3.2 Eouli de ener1ie patrund in Pamant, in
$
%iecare secunda, pe metru patrat de atmos%era. parte din acesta radiatie este re%lectata
de paturile superioare ale atmos%erei inapoi in spatiu, in timp ce o alta atin1e supra%ata
Pamatului.
Rezistentele inrosite ale unui radiator electric emit unde luminoase 'izi/ile 7ochiul
percepe culoarea lor rosie8 si unde in'izi/ile, dar percepti/ile C unde in%rarosii, care
transporta caldura prin aer. "n radiator este deci un aparat care trans%orma ener1ia
electrica mai intai in ener1ie termica, si apoi intr6o alta %orma de ener1ie, ener1ia radianta.
Soarele este o alta sursa de ener1ie radianta.
II& CA!ITOLUL ,
,& Rela(ii *e calcul u(iliza(e in (an$)eul *e cal*ua
,&'&Con*uc(ia (emica
ConducFia termic este un mod de transmisie a cldurii din aproape Gn aproape, de la
microparticul la microparticul, datorat a1itaFiei termice GnsoFit de ciocniri Hi schim/ de
ener1ie, Gn care nu sunt implicate miHcri ordonate ale su/stanFei. ConducFia termic
e3ist . Gn orice su/stanF, indi%erent de starea de a1re1areC Gn %luide conducFia coe3ist cu
con'ecFia, uneori Hi cu radiaFia, Gn solide con'ecFia este ne1li>a/il iar radiaFia nu e3ist.
Se consider un solid prin care se trans%er cldur prin conducFie.
Cantitatea de cldur care str/ate Gn timpul elementar dt elementul de arie orientat d A I
d An2 a%lat Gn cJmpul de temperatur T este dat de le1ea 9ourierC
KL . dML n2 I grad T
KA dt
este coeficientul de conductibilitate termic. (n W/mK, J/cmsC,
cal/cmsC. este o constant de material, n general de!endent de
tem!eratur" !e inter#ale nu !rea largi, se !oate considera constant.
$n ca%ul unidimensional, frec#ent nt&lnit n electronic ('g. (.(, not&nd
!uterea
transferat (disi!at d) d t * +d , re%ult,
+d * - .(/ dTL 6dt IPdL d3
(3 .(/
0iferen1a de tem!eratur dintre dou su!rafe1e cu abscisele /2,/3 este,
4t5 (K/W, C/W este re%isten1a termic n acest ca% de conduc1ie
6n ca%ul materialului omogen, cu sec1iune constant !e direc1ia !ro!agrii
cldurii, integr&nd,
,&, Con+ec(ia (emica
)
A
x x

1 2
Rth

RthPd
) (
2 1 T
2
1

x
x
x A
dx
Pd T

Trans%erul termic con'ecti' apare datorit miHcrii macroscopice a %luidelor, su/

%orm de tur/ioane sau de curenFi.
Cele dou cazuri limit ale trans%erului con'ecti'C
con'ecFia li/er 7natural8
con'ecFia %orFat.
n am/ele cazuri, miHcarea %luidului este 1u'ernat de le1ile trans%erului de impuls.
n re1im laminar, trans%erul de cldur dup normala la direcFia de cur1ere decur1e
preponderent prin conducti'itate:
n re1im tur/ulent determinant este trans%erul de cldur care se %ace simultan cu
miHcarea elementelor macroscopice de %luid.
Trans%erul de cldur 'a %i cu atJt mai intens, cu cJt re1imul de cur1ere 'a %i mai
puternic tur/ulent.
,&,&' S(a(ul limi(# (emic
Se consider T2 ? Tp %luidul adiacent la plac se 'a rci, a'Jnd pe di'erse zone,
temperaturi intermediare Gntre T2 si Tp.
(istanFa de la plac, pe direcFia N, pentru care temp. T a %luiduluiC
T2 ? T ? Tp I .o$imea $(a(ului limi(# (emic,
Oona de e3istenF a 'ariaFiei de temp. de6a lun1ul supra%eFei plcii I $(a( limi(#
(emic /SLT0.
,&,&, Coe)icien(ul in*i+i*ual *e (an$)e (emic
Oona din stratul limit Gn care apare cderea cea mai mare de temperatur se
consider ca %iind zona determinant de rezistenF termic Gn trans%erul de cldur.
*
y
x
Curgere laminara Curgere turbulenta
T
T
strat
limita
laminar
substrat laminar
substrat turbulent
x = x
cr x = 0
(eoarece 'itezele de cur1ere ale %luidului Gn apropierea peretelui sunt mici, tinzJnd
la zero la perete, se poate admite c Gn aceast zon trans%erul de cldur decur1e
preponderent prin mecanism conducti'.
Se consider toat rezistenFa la trans%. concentrat Gn S!T, Hi Gn special Gn
apropierea supra%. de trans%er, unde 'itezele de cur1ere sunt %oarte mici, trans%erul se
realizeaz prin conducti'itate, a.G.C
Mrimea , in'ersul rezistenFei termice, arat intensitatea cu care se petrece
trans%erul de cldur Gntr6un %luid Gn miHcare Hi poart denumirea de coe)icien( *e
(an$)e con+ec(i+.
(eoarece Gn trans%erul termic 1lo/al schim/ul de cldur are loc Gntre dou %luide,
apar *oi coe%icienFi de trans%er con'ecti'. (in acest moti', mrimea se mai numeHte Hi
coe)icien( in*i+i*ual /pa1ial0 *e (an$)e (emic.
9lu3ul termic con'ecti' care trece printr6o supra%aF A este dat de le.ea *e #cie a
lui Ne2(on, care se poate scrieC
7#8
Pentru Hi 7T% A Tp8 'aria/ile, ecuaFia se poate scrie su/ %ormaC
7&8
Trans%erul Gn stratul limit termic realizJndu6se conducti', este aplica/il le1ea 9ourierC
738
+

1

t
R
T
y
T
perete
T
fluid
R
t
= 1/

( )
( )
p f s
f p s
T T A Q
T T A Q

sau

( )dA T T dQ
p f s

dA
dy
dT
dQ
s

,
_

-1alJnd ecuatiile se o/Fine e3presia coe%icientului indi'idual de trans%er termicC
7.8
-cuaFia 7.8 arat c mrimea creHte cu creHterea 1radientului de temperatur.
CreHterea tur/ulenFei 7creHterea lui Re8 creHterea 1radientului termic creHterea
coe%icientului indi'idual de trans%er termic.
-cuaFiile 7#A.8 arat c reprezint fluxul termic transferat pe unitatea de suprafa su
aciunea unei fore motrice de ! ".
(imensional
7$8
Asupra in%luenFeaz o multitudine de %actori 7de natur hidrodinamic, termic,
1eometric etc.8, ast%el GncJtC
7)8
ar putea %i determinat e3perimental, cunoscand M schim/ata Gntre %luid Hi perete Hi T
%luid Hi T perete.
(et. e3p. posi/ila doar Gn cazul aparatelor a%late Gn e3ploatare.
Pt. proiectare este necesar estimarea lui pt. anumite condiFii de trans%er termic impuse
de procesul tehnolo1ic.
Studiul trans%erului termic con'ecti'C
prin utilizarea unor modele matematice 7/azate pe ecuaFii di%erenFiale8,
pe /aza unor teorii statistice,
%olosind ecuaFiile criteriale, dac rezol'area analitic a ec. di%erenFiale care
descriu trans%erul con'ecti' de cldur este imposi/il
,&,&- Ecua1ia *i)een1ial# a (an$)eului (emic con+ec(i+
,

,
_

dy
dT
T T
p f

( )
1
]
1

1
1
]
1

K m
W
] [
2
p f
s
T T A
Q

( ) ,... , , Re, , , l t T c f
p

Cantitatea de cldur transmis prin con'ecFie I cldura transportat de un %luid a%lat Gn
miHcare. Se consider Gntr6un curent de %luid un paralelipiped elementar de laturi d3, dN,
dz, cu 'olumul d5.
Re1imul se consider a %i staFionarC
Gn orice punct al sistemului considerat, toFi parametrii care de%inesc starea Hi
dinamica sistemului nu 'ariaz Gn timp 7deri'atele acestor parametri Gn raport
cu timpul sunt nule8,
nu e3ist acumulare de su/stanF sau de ener1ie.
(e/itul de %luid care intr pe direcFia x Gn paralelipiped esteC
7*8
Acesta introduce Gn paralelipiped cantitatea de cldurC
7+8
!a ieHirea din paralelipipedul elementar, pe direcFia 3, %lu3ul elementar de %luid 7'3P8
de'ineC
7,8
iar temperatura T de'ineC
7#28
9lu3ul termic ieHit din paralelipiped pe direcFia 3 'a %iC
#2
z
x
y
Q
z
Q
z+dz
Q
y+dy
Q
x+dx
Q
x
Q
y
O
dz dy v
x

dz dy T v c Q
x p x

( )
dx
x
v
v
x
x

dx
x
T
T

+
7##8
-%ectuJnd calculele Gn 7##8 Hi ne1li>Jnd di%erenFialele de ordin doi Hi superior, ecuaFia 7##8
se scrieC
7#&8
n mod analo1 cu ecuaFiile 7+8 Hi 7#&8 se pot scrie ecuaFiile %lu3urilor termice intrate Hi ieHite
din paralelipiped pe direcFiile N Hi z.
-3cesul de cldur pe care %luidul Gl las Gn timpul trecerii prin paralelipipedul elementar
esteC
7#38
sau
7#.8
Caracterul de re1im staFionar al cur1erii se introduce prin urmtoarele dou condiFiiC
!ipsa acumulrii de su/stanF, e3primat prin ecuaFia continuitFiiC
7#$8
!ipsa acumulrii de cldur, care cere ca e3cesul de cldur dM luat de
curentul de %luid din paralelipipedul elementar s %ie adus, prin conducti'itate,
din e3teriorul paralelipipedului.
nclzirea conducti' a paralelipipedului este dat de ecuaFiaC
7#)8
IntroducJnd aceste dou condiFii Gn ecuaFia 7#.8 se o/FineC
##
( )
dz dy dx
x
T
T dx
x
v
v c Q
x
x p dx x

,
_

+
1
]
1

+
+

( )
( )
( ) dV
x
T
v
x
v
T c dydz T v c Q
x
x
p x p dx x
1
]
1

+
+

( )
( ) ( )
z y x dz z dy y dx x
z y x
Q Q Q Q Q Q
dQ dQ dQ dQ
+ + + +
+ +
+ + +

( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( ) dV
z
T
v
y
T
v
x
T
v c
dV
z
v
y
v
x
v
T c dQ
x x x p
x x x
p
1
]
1

+
+
1
]
1

( )
( )
( )
0

z
v
y
v
x
v
z
y
x

dV
z
T
y
T
x
T
dQ

,
_

2
2
2
2
2
2

7#*8
sau
7#+8
unde I Q7P.cp8 6 di%uzi'itatea termic a mediului prin care are loc trans%erul.
7#*8 sau 7#+8 I ecua1ia *i)een1ial# Fouie 3 4ic55o)), ec. care red distri/uFia
cJmpului de temperatur pentru un %luid a%lat Gn miHcare staFionar.
n re1im nestaFionar, ecuaFia 7#+8 de'ine

7#,8
sauC deri'ata su/stantiala a temperaturii
7&28
n aceste %orme complete ecuaFia 9ourier A Birchho%% este imposi/il de rezol'at analitic:
Pentru calculul pro%ilului temperaturii, respecti' al coe%icienFilor indi'iduali de trans%er
termic, se %ace apel la ecuaFii criteriale.
n anumite condiFii, ecuaFia 7#&38 poate cpta %orme mai simple.
Ast%el, Gn re1im staFionar Hi %luide imo/ile, /+6 7 +8 7 +z 7 90
7&28 se reduce la %ormaC
,T 7 9
%orm care corespunde trans%erului termic conducti' Gn re1im staFionar
n cazul trans%erului termic con'ecti', inte1rarea analitic a ecuaFiei 7#,8 nu este posi/il.
#&
( ) ( ) ( )

,
_

1
]
1

2
2
2
2
2
2
z
T
y
T
x
T
z
T
v
y
T
v
x
T
v c
z y x p

T a
z
T
v
y
T
v
x
T
v
z y x
2

,
_

1
]
1

2
2
2
2
2
2
z
T
y
T
x
T
z
T
v
y
T
v
x
T
v
t
T
c
z y x p

T a
dt
DT
2

Pentru a putea sta/ili criteriile de similitudine care inter'in Gn trans%erul termic con'ecti',
ecuaFia 7#,8 se pune su/ %ormaC
7&#8
Se poate o/ser'a c toFi termenii ecuaFiei 7&#8 au dimensiunea unei ener1ii raportate la
unitatea de 'olum RSQm3T. TrecJnd la %ormula dimensional 1eneralizat, 7&#8 se poate
scrieC
7&&8
Cel de6al treilea termen al ecuaFiei 7&&8 reprezint cantitatea de cldur : acumulat Gn
unitatea de 'olum de %luid Gn unitatea de timpC
7&38
nlocuind cantitatea de cldur : din le1ea de rcire a lui 0e;ton 7#8 Gn 7&38, %ormula
dimensional 1eneralizat 7&&8 de'ineC
7&.8
primul termen I 'iteza trans%erului termic con'ecti',
al doilea termen I 'iteza trans%erului termic conducti',
al treilea termen I cantitatea de cldur trans%erat.
Raportul dintre termenii I Hi II reprezint ci(eiul !;cle(C
7&$8
Raportul dintre termenii III Hi II reprezint ci(eiul Nu$$el(C
#3
0
2
2
2
2
2
2

+
1
]
1

1
]
1

t
T
c
z
T
y
T
x
T
z
T
v
y
T
v
x
T
v c
p
z y x p

0
2

1
]
1

+
1
]
1

1
]
1

t
T c
l
T
l
T v c
p p

1
]
1

1
]
1

1
]
1

1
]
1

l
T
t l
t T l
t l
Q
t
T c
p

3
2
3
0
2

1
]
1

+
1
]
1

1
]
1

l
T
l
T
l
T v c
p

Pe
2

l v c
l
T
l
T v c
p
p
Nu
2

l
l
T
T
7&)8
9uncFia criterial care descrie trans%erul termic con'ecti' 'a %iC
7&*8
Alaturi de similitudinea termic 7PeM I PeP8 se adau1 Hi similitudinea hidrodinamic
7ReM I ReP : 9rM I 9rP8 Hi 1eometric, ast%el GncJt %uncFia criterial complet 'a %iC
7&+8
Se pre%er Gnlocuirea criteriului PUclet cu un alt criteriu, ci(eiul !an*(l, care se o/Fine
raportJnd criteriul PUclet la criteriul ReNnolds
7&,8
Criteriul Pr conFine doar constante %izice ale %luidului prin care are loc trans%erul de cldur
Hi reprezint raportul dintre 'iscozitatea cinematic 78 Hi di%uzi'itatea termic 7a8 a
%luidului.
ntrucJt criteriul 0usselt conFine parametrul care tre/uie determinat 78, el este criteriul
determinant, iar ecuaFia criterial 7&+8 capt %ormaC
7328
(eoarece criteriul F pro'ine din raportul dintre ener1ia potenFial Hi ener1ia cinetic, el
poate %i omis Gn cazul con'ecFiei %orFate Gn re1im tur/ulent.
n cazul con'ecFiei naturale, cJnd deplasarea %luidului Hi deci Hi trans%erul cldurii se
realizeaz su/ in%luenFa di%erenFei de densitate a %luidului la temperaturi di%erite, criteriul 9r
nu poate %i ne1li>at. -ste de pre%erat Gns su/stituirea sa cu un alt criteriu, ci(eiul
Ga$5o)C
73#8
VinJnd cont de criteriul Grasho%, ecuaFia criterial 7328 capt %orma 1eneral
#.
( ) !"sta"t Nu Pe, f
!"sta"t ... , , #$, Re, Nu, Pe,
0
2
0
1

,
_

l
l
l
l
f
a
c
l v
l v c
p
p

Re
Pe
P$

,
_

... , , #$, P$, Re, Nu

0
2
0
1
l
l
l
l
f
l

T gl T
vl
v
gl
T

,
_

,
_

2
3
2
2
2
Re #$ %$
( ) ,... % , % %$, P$, Re, Nu
2 1
f
73&8
Gn care G#, G&, ... I criterii de similitudine 1eometric
9orme particulare ale ecuaFiei criteriale 73&8
Transmiterea cldurii prinC -cuaFia criterial
lichide Gn con'ecFie %orFat Nu 7 )/Re< !< G'< G,< &&&0
lichide Gn con'ecFie li/er Nu 7 )/!< G< G'< G,< &&&0
1aze Gn con'ecFie %orFat Nu 7 )/Re< G'< G,< &&&0
1aze Gn con'ecFie li/er Nu 7 )/G< G'< G,< &&&0
n cazul 1azelor, s6a constatat c pentru su/stanFe a'Jnd acelaHi numr de atomi Gn
molecul, criteriul Prandtl este practic constant, a'Jnd urmtoarele 'aloriC
Pr I 2,)* 71aze monoatomice8:
Pr I 2,*. 71aze diatomice8:
Pr I 2,+2 71aze triatomice8:
Pr I #,22 71aze tetraatomice8.
-cuaFiile criteriale pentru descrierea trans%erului de cldur pot %i deduse Hi prin analiz
dimensional, utilizJnd teorema W
Cu %oarte puFine e3cepFii, coe%icienFii indi'iduali de trans%er de cldur se determin cu
a>utorul ecuaFiilor criteriale.
-cuaFiile criteriale scrise su/ %orma 1eneral 73&8 nu pot %i utilizate pentru determinarea
coe%icienFilor .
Pentru a putea %i utilizate, aceste ecuaFii se scriu su/ %orma unor produse de criterii,
%iecare ridicat la o putereC
,&,&= De(eminaea coe)icien1ilo in*i+i*uali *e (an$)e (emic
7338
#$
( ) ( ) ( ) ... % P$ Re Nu
1
p n m
c
"tilizat su/ aceast %orm, ecuaFia criterial GHi restrJn1e aria de 'ala/ilitate. 5alorile
constantei c Hi ale e3ponenFilor m, n, p, ... se determin pe cale e3perimental.
-cuaFia criterial este 'ala/il doar Gn cadrul domeniului Gn care s6au determinat
e3perimental parametrii c, m, n, p.
Tan$)e (emic la cu.eea pin con*uc(e >i canale:
Cur1ere tur/ulent deplin dez'oltat 7Re ? #2.8
Cur1ere Gn re1im intermediar 7&322 X Re X #2.8
Cur1ere Gn re1im laminar 7Re X & 3228
Tan$)e (emic la cu.eea pe$(e )a$cicule (u?ulae:
Cur1ere trans'ersala peste un %ascicul de Fe'i netedeC
(ecalate
0edecalate
Cur1erea %luidelor peste %ascicule de Fe'i pre'zute cu aripioare trans'ersale
Tan$)e (emic la cu.eea pe $upa)e1e planeC
cur1erea unui %luid de6a lun1ul unei supra%eFe plane
cur1erea peliculara a lichidelor pe supra%eFe 'erticale
&.3. Ra*ia1ia (emic#
RadiaFia termic este un proces de transmisie a cldurii prin trans%ormarea ener1iei
calorice Gn ener1ie radiant 7unde electroma1netice Gn principal Gn domeniul in%raroHu8
emis
Gn spaFiu.
Potri'it le1ii Ste%an 4oltzman, puterea radiat esteC
Y este coe%icientul de culoare 7pentru corpul a/solut ne1ru Y I # , T# este temperatura
supra%eFei radiante, T& este temperatura mediului 7la mare distanF8.
Coe%icientul de culoare Y depinde de natura Hi 1radul de prelucrare al supra%eFeiC
Z pentru supra%eFe metalice 7Al, A1, Cu, 0i, etc.8 Y I 2,2& ...2,#:
Z pentru supra%eFe ne1re 7'opsite, lcuite, o3idate, elo3ate, etc.8 Y I 2,, ... 2,,+.
(in acest moti', supra%eFele radiatoarelor se Gnne1resc 7prin 'opsire, pre%era/il dup o
preala/il
elo3are sau anodizare8.
III& CA!ITOLUL -
-&SC"IM%ATOARE DE CALDURA
-&' No(iuni .eneale
#)

& & '(
T2 ' T1 ( . 10 ),*+ Pd
Schim/toarele de cldur sunt utila>e termice care ser'esc la Gnclzirea sau
rcirea unui %luid, 'aporizarea sau condensarea lui cu a>utorul unui alt %luid.
(in punct de 'edere %uncFional, numrul lor este %oarte mare 7e3.# pre$ncl%itoare
de ap sau aer& rcitoare de ulei& distilatoare& vapori%atoare& condensatoare& radiatoare&
etc.8 Gns principiul de %uncFionare este acelaHi Hi anume trans%erul de cldur de la un
%luid la altul prin intermediul unui perete desprFitor.
-3ist Hi schim/toare de cldur %r perete desprFitor Gntre %luide, ca de e3emplu
turnurile de rcire& camerele de pulveri%are etc., dar calculul este mai complicat deHi
principiul de lucru este acelaHi.
Schematizat, un schim/tor de cldur const din dou compartimente separate de
un perete, prin %iecare circulJnd cJte un %luid. Prin peretele desprFitor are loc trans%erul
cldurii de la %luidul cald la cel rece. n timpul circulaFiei %luidelor prin cele dou
compartimente, temperatura lor 'ariaz, unul Gnclzindu6se cellalt rcindu6se.
Temperaturile la intrarea Gn schim/torul de cldur se noteaz cu indice prim iar cele la
ieHire cu indice secund.
(in punct de 'edere al modului Gn care cur1 cele dou %luide prin schim/tor e3ist
schim/toare
a8 cu cur1ere paralel Gn echicurent:
/8 cu cur1ere paralel Gn contracurent:
c8 cu cur1ere GncruciHat:
d8 cu cur1ere mi3t.
#*
(in punct de 'edere termodinamic, procesele din schim/toarele de cldur sunt i%oare.
n calculul unui schim/tor de cldur de o/icei se cunoaHte %lu3ul de cldur

Q

care tre/uie transmis de la un %luid la altul, de/itele celor dou %luide

1
m
Hi
2 m

,
temperaturile de intrare
1
t
Hi
2
t
, cldurile speci%ice c
#
Hi c
&
, Hi tre/uie determinat
supra%aFa S necesar transmiterii acestui %lu3.
PresupunJnd # %luidul cald Hi & %luidul rece, relaFiile de calcul rezult din e1alitatea
%lu3ului de cldur cedat de %luidul # , primit de %luidul & Hi transmis Gntre cele dou %luideC
( ) ( )
m 2 2 2
2
1 1 1
1 t , K t t m t t m Q

unde t
m
este diferena de temperatur medie Gntre cele dou %luide.
5ariaFia temperaturii %luidelor Gn ca%ul curgerii paralele $n ec'icurent
5ariaFia temperaturii %luidelor Gn ca%ul curgerii paralele $n contracurent
Pentru calcule apro3imati'eC
#+
2
t t
2
t t
t t t
2 2 1 1
m m m
2 1
+

+

Pentru calcule mai preciseC
( ) ( )
( ) ( )
t t
t t
-"
t t t t
t
t
-"
t t
t t
t t
t t
-"
t t t t
t
t
-"
t t
t t
1
1
2 1 2 1
m."
max
m." max
m// m
1
2 1
2 1 2 1
m."
max
m." max
m0/ m

Pentru echicurent 7-C8
Pentru contracurent
7CC8
t
m-C
Hi t
mCC
se numesc diferen medie logaritmic de temperaturi
Principalele schim/atoare de caldura din instaltiile %ri1ori%ice si pompele de caldura sunt
'aporizatorul si condensatorul.
In componenta acestor instalatii mai pot sa e3iste si alte schim/atoare de caldura cum
suntC
6 Su/racitoarele din instalatiile %ri1ori%ice %unctionand cu amoniac:
6 Schim/atoarele interne de caldura 7re1eneratoare8 din instalatiile %ri1ori%ice cu
%reoni.
Cele mai importante criterii de clasi%icare a schim/atoarelor de caldura suntC
0atura a1entului cu care a1entul %ri1ori%ic realizeaza trans%erul termicC
6 1aze 7in 1eneral aer8:
6 lichide 7in 1eneral apa8.
Rolul %unctional si tipul schim/atoruluiC
6 'aporizatoare
6 racitoare de aer 7sau alte 1aze8:
6 racitoare de apa 7sau alte lichide8.
6 condensatoare
6 racite cu apa 7sau alte lichide8:
6 racite cu aer 7sau alte 1aze8.
Conditiile de %unctionare cele mai importante ce caracterizeaza re1imul de lucru al
schim/atoarelor de caldura din instalatiile %ri1ori%ice suntC
6 temperaturile si presiunile a1entilor la intrarea si iesirea din schim/ator 7in cazul
racirii aerului este importanta si umiditatea acestuia8:
6 di%erenta minima de temperatura intre cei doi a1enti:
6 modul de alimentare cu a1ent %ri1ori%ic 7in special pentru 'aporizatoare8:
6 prezenta acumularilor termice 7cazul 'aporizatoarelor acumulatoare de 1heata8.
Sarcinile termice ale schim/atoarelor de caldura, care reprezinta marimile %undamentale
pentru proiectarea acestor aparate.
#,
Caracteristicile 1eometrice ale schim/atoarelor de caldura adicaC
6 modul de dispunere a te'ilor:
6 pasul dintre te'i:
6 dimensiunile te'ilor 7diametru e3terior si interior, sau diametrul e3terior si
1rosimea8:
6 numarul de randuri de te'i 7te'i pe orizontala8 si numarul de sectii 7te'i pe
'erticala8.
Caracteristicile %unctionale, sunt cele care de%inesc per%ormantele termice si %luidodinamice
ale schim/atoarelor de caldura. Intre acestea cele mai importante suntC
6 coe%icientul 1lo/al de trans%er termic:
6 pierderile de presiune pe circuitele celor doi a1enti:
6 modul de automatizare a %unctionarii 7prin controlul presiunii a1entului %ri1ori%ic, al
1i'ra>ului, sau al compozitiei apei, etc.8:
peratiile de intretinere necesare reprezinta o alta caracteristica importanta, .a$ ate1a
e3emple suntC
6 pur>area 71azelor necondensa/ile, uleiului, etc.8:
6 curatarea, de1i'rarea, despra%uirea, detartrarea:
6 tratamente au3iliare 7dedurizarea apei, %iltrarea, etc.8.
Clasi%icarea schim/atoarelor de caldura se poate realiza de e3emplu dupa natura a1entilor
si rolul %unctionalC
A.en(i Vapoiz(oae Con*en$a(oae
Aer si 1aze uscate 4aterie cu aripioare 4aterie cu aripioare
Aer si 1aze umede 4aterie cu aripioare
Condensatoare cu e'aporarea apei
7naturala sau %ortata8
Turnuri de racire
Apa si lichide
Schim/atoare multitu/ulare
6 a1entul rece in te'i
6 a1entul rece intre te'i
Schim/atoare multitu/ulare
6 a1entul cald in te'i
6 a1entul cald intre te'i
Schim/atoare cu placi
Schim/atoare coa3iale
3.& Con$(uc(ia $c5im?a(oaelo *e cal*ua
Indi%erent de modul in care sunt clasi%icate schim/atoarele de caldura utilizate in
tehnica %ri1ului, e3ista patru modalitati tehnice de realizare a acestora, dintre care primele
doua sunt cele mai raspanditeC
6 schim/atoare de caldura multitu/ulare
6 /aterii schim/atoare de caldura cu aripioare
&2
6 schim/atoare de caldura cu placi
6 schim/atoare de caldura coa3iale
-&,&' Sc5im?a(oae *e cal*ua mul(i(u?ulae
3.&.#.# Aceste aparate sunt construite in principiu dintr6un %ascicul de te'i, montate in
doua placi tu/ulare si inchise intr6o manta pre'azuta cu capace, asa cum se o/ser'a in
%i1ura
#.2. 3.1. ,hema 3u"t.!"a-a a u"u. sh.m4at!$ de a-du$a mu-t.tu4u-a$
In 1eneral te'ile sunt laminate si destinate special constructiei schim/atoarelor de caldura.
Cele mai utilizate materiale suntC
6 oteluri pentru temperaturi medii sau >oase:
6 cupru:
6 alia>e cupru6nichel in di%erite compozitii 7de e3emplu *2Q32[, sau ,2Q#2[8:
6 alia>e cupru6aluminiu in di%erite compozitii 7de e3emplu ,3Q*[, sau ,#Q,[8:
6 di%erite tipuri de alia>e cu zinc intre && si .2[:
6 oteluri ino3ida/ile.
-3ista o mare 'arietate de diametre pentru care sunt produse aceste te'i, dar in 1eneral,
pentru schim/atoarele de caldura se pre%era te'i cu diametre cat mai mici, care asi1ura un
trans%er termic mai intens si constructii mai compacte, dar se 'or a'ea in 'edere si
aspectele le1ate de pierderile de presiune si de colmatare."tilizarea intensa in ultimii ani a
%reonilor, caracterizati prin coe%icienti de trans%er termic mai redusi, a dus intre altele si la
producerea de schim/atoare multitu/ulare, dar nu numai, in care se utilizeaza te'i
speciale pentru im/unatatirea conditiilor de trans%er termic.
3.&.#.& Te+i $peciale pen(u im?una(a(iea (an$)eului (emic
In %i1ura 3.3. este prezentata o tea'a cu ner'uri e3terioare >oase, realizate prin e3trudare,
din materialul de /aza al te'ii. (upa e3trudare, diametrul e3terior al partilor lise ale te'ilor,
este e1al cu diametrul e3terior al ner'urilor, ceea ce permite o montare usoara in placile
tu/ulare. Pasul dintre ner'uri este in mod uzual de 72,+\#,$8 mm, iar inaltimea ner'urilor
este de apro3imati' 7#\#,$8 mm. Aceste te'i pot sa asi1ure un raport intre supra%ata
e3terioara a te'ilor ner'urate si supra%ata interioara a acestora de 3\$, ceea ce reprezinta
o crestere semni%icati'a a supra%etei e3terioare de trans%er termic.
&#
#.2. 3.3. Tea1a u "e$1u$. 5!ase, !4t."ute 6$." ext$uda$e
In %i1ura 3... sunt prezentate cate'a tipuri de te'i cu aripioare ondulate. Aceste te'i se
utilizeaza in special la constructia 'aporizatoarelor. Pe tea'a de /aza se monteaza prin
sudare elicoidala, o /anda ondulata. Asemenea constructii se pot realiza pentru te'i a'and
diametre intre 7+\3,8 mm. Inaltimea ner'urilor este de , mm, iar 1rosimea acestora
'ariaza intre 2,&\2,3 mm. Raportul dintre supra%ata e3terioara si cea interioara este de
,\#).
#.2. 3.&. Te1. u "e$1u$. !"du-ate
In %i1ura 3.$. este prezentata o tea'a cu ner'uri in %orma de ace. Acestea se utilizeaza in
special la constructia condensatoarelor. -3teriorul te'ilor se aseamana cu o perie metlica,
ceea ce asi1ura o supra%ata si o intensitate a trans%erului termic, %oarte ridicate. Aceste
tipuri de te'i sunt e%iciente in primul rand pentru trans%erul caldurii in medii 1azoase si in
particular in aer.
#.2. 3.). Tea1a u "e$1u$. a.3!$me
In %i1ura 3.). sunt prezentate cate'a te'i cu miez in %orma de stea, care se utilizeaza la
constructia 'aporizatoarelor cu %ier/ere in interiorul te'ilor. Supra%ata interioara este marita
prin introducerea in te'i a miezurilor realizate din aluminiu si a'and uzual cinci sau zece
raze. Pro/lema tehnica a realizarii acestor te'i o reprezinta asi1urarea contactului termic
dintre tea'a de /aza si miez, realizat prin introducerea %ortata a miezului. Intensitatea
&&
trans%erului termic este marita daca se realizeaza si rasucirea miezului de &\3 ori pe
%iecare metru de tea'a.
Te'ile cu miez in %orma de stea pot a'ea diametre de #)\#, mm si 1rosimea de # mm.
Raportul dintre supra%ata interioara si cea e3terioara este de & in cazul miezurilor cu $ raze
si 3,* in cazul miezurilor cu #2 raze.
#.2. 3.+. Te1. u m.ez ." 3!$ma de stea
In %i1ura 3.*. sunt prezentate cate'a modele de te'i cu ner'uri interioare. Aceste te'i se
pot utiliza si la 'aporizatoare si la condensatoare. 0er'urile sunt realizate din tea'a de
/aza, ceea ce asi1ura un trans%er termic %oarte /un. e3ista numeroase %orme ale ner'urilor
si 1rade de rasucire. 9ata de te'ile lise, coe%icientul 1lo/al de trans%er termic creste mult
datorita urmatoarelor e%ecteC
6 cresterea supra%etei de trans%er termic:
6 drena>ul prin capilaritate a %azei lichide, care %ormeaza un %ilm su/tire pe supra%ata
interioara ner'urata:
6 rotirea %ilmului de lichid, datorita rasucirii 7inclinarii8 ner'urilor.
#.2. 3.*. Te1. u "e$1u$. ."te$!a$e
In %i1ura 3.+. sunt prezentate doua te'i cu supra%ata nere1ulata montate una in alta.
Asemenea te'i se pot utiliza e%icient in constructia condensatoarelor si a 'aporizatoarelor,
sunt %oarte moderne si se produc in Eaponia, S"A, Germania sau 9ranta. Supra%etele
te'ilor prezinta di%erite tipuri de ca'itati, proeminente piramidale sau asperitati, realizate
prin di'erse procedee tehnolo1ice noi. Supra%etele nere1ulate ale acestor te'i pot
intensi%ica trans%erul termic in cazul schim/arii starii de a1re1are, pentru ca %a'orizeaza
amorsarea %ier/erii, respecti' a condensarii. (in acest moti' aceste te'i mai sunt numite si
te'i de nucleatie.
&3
#.2. 3.(. Te1. u su6$a3ete "e$e2u-ate
In %i1ura 3.,. este prezentata o tea'a din materiale compozite. Asemenea te'i se pot utiliza
si in condensatoare si in 'aporizatoare, atunci cand conditiile de trans%er termic sunt
mediocre atat in interior cat si in e3teriorul te'ilor. Aceste te'i com/ina a'anta>ele ner'urilor
e3terioare cu cele ale 1eneratoarelor interioare de tur/ulenta. -3ista mai multe 'ariante de
asemenea te'i intre care se pot aminti te'i cu ner'uri elicoidale la interior si structura
piramidala la e3terior, sau te'i cu ner'uri elicoidale atat la interior cat si la e3terior.
(iametrele pentru care se produc asemenea te'i sunt de #2\#, mm, iar raportul dintre
supra%ata e3terioara si cea interioara este de #,$\&.
#.2. 3.7. Tea1a $ea-.zata d." mate$.a-e !m6!z.te
3.&.#.3 Uzua $i *e(eioaea (e+ilo in e6ploa(ae
Calitatea materialelor din care se realizeaza te'ile, ca si materialele din care se realizeaza
acestea tre/uie sa %ie dintre cele mai /une deoarece in timpul %unctionarii, acestea sunt
supuse coroziunii si unor solicitari care le pot distru1e, sau le pot diminua capacitatea de
trans%er termic.
In %i1ura 3.#& este prezentata uzura aparuta pe o tea'a in zona de montare pe suport.
&.
#.2. 3.12. Tea1a uzata dat!$.ta su6!$tu-u.
In %i1urile 3.#3 si 3.#. sunt prezentate te'i distruse datorita solicitarilor la care au %ost
supuse in timpul %unctionarii.
#.2. 3.13. Tea1a s6a$ta dat!$.ta 6$es.u".. 2het.. 3!$mate ." ."te$.!$
#.2. 3.1&. Tea1a 3.su$ata -!"2.tud."a-
(in ultimele doua ima1ini se o/ser'a ca te'ile nu se %isureaza trans'ersal, ci lon1itudinal,
sau alt%el spus se spar1 7crapa8.
3.&.#.. !lacile (u?ulae
Placile tu/ulare se utilizeaza pentru %i3area te'ilor in %ascicul si se monteaza la
e3tremitatile mantalei asa cum se o/ser'a in %i1ura &.#. (aca este necesar, pentru
sustinerea %asciculului de te'i se utilizeaza si suporti. Pentru realizarea placilor tu/ulare si
a suportilor se pot utilizea urmatoarele materiale in %unctie de natura a1entilor si
a1resi'itatea acestora %ata de aceste materialeC
6 oteluri A pentru a1enti %ri1ori%ici, apa dulce sau a1enti intermediari de racire %ara
saruri:
6 cupru pentru %reoni, dar nu si pentru amoniac:
6 /ronz A pentru apa de mare sau a1enti intermediari pe /aza de saruri:
6 otel placat cu otel ino3ida/il A pentru a1enti a1resi'i:
6 otel ino3ida/il A pentru lichide alimentare.
&$
ri%iciile sunt practicate in placile tu/ulare si in placile suport, ast%el incat sa %ormeze de
re1ula he3a1oane 7sau triun1hiuri eliciodale8. "neori 1aurile, respecti' te'ile se dispun in
%orma de coridor 7sau patrate8, iar uneori in %orma de cercuri concentrice, ca in %i1ura 3.#$,
in care a este numarul de te'i pe latura he3a1onului, respecti' patratului e3terior, iar / este
numarul de te'i pe dia1onala he3a1onului e3terior. In 'ederea unei montari usoare a
te'ilor in %ascicul prin placile tu/ulare si suporti, 1aurile din acestea se realizeaza simultan,
7toate odata8.
#.2. 3.1) 8!du$. de d.s6u"e$e a te1.-!$ ." 6-a.-e tu4u-a$e
a 9 du6a hexa2!a"e: 4 9 du6a 6at$ate: 9 du6a e$u$. !"e"t$.e
In cazul cel mai des intalnit, al he3a1oanelor, de re1ula pasul dintre te'i este de
apro3imati' #,&$ diametrul e3terior al te'ilor. Gaurile din placile tu/ulare se %iniseaza in
mod di%erit, in %unctie de procesul tehnolo1ic de montare a te'ilor. Ast%el pentru te'ile
sudate electric sau /razate se realizeaza o alezare urmata de sam%renare, iar pentru te'ile
mandrinate se realizeaza o alezare urmata de realizarea unor canale interioare, asa cum
se o/ser'a in %i1ura 3.#). Mandrinarea se ralizeaza ast%el incat in urma de%ormarii te'ilor,
acestea sa se %i3eze in canalele pre'azute in 1aurile de %i3are.
#.2. 3.1+. P$!edee-e uzua-e de 3.xa$e a te1.-!$ ." 6-a.-e tu4u-a$e
3.&.#.$ Man(aua
Mantaua schim/atoarelor de caldura multitu/ulare se calculeaza ast%el incat sa ai/a
un diametru interior care sa permita montarea %asciculului de te'i. Grosimea mantalei se
determina din calculul de rezistenta, ast%el incat sa reziste la presiunea de lucru a
a1entului dintre te'i si manta 7minim . /ar8. Materialul din care se realizeaza mantalele
este otelul. Pana la diametre de cca. .22 mm, acestea se realizeaza din te'i a'and
diametrele standardizate. Pentru diametre mai mari, mantalele se realizeaza din 'irole
o/tinute prin roluire. Sudurile prin care se realizeaza asam/larea 'irolelor in manta, tre/uie
&)
controlate prin metode de%ectoscopice nedistructi'e 7cel mai adesea raze 1 8. (upa
montare schim/atoarele de caldura multitu/ulare sunt supuse unor pro/e hidraulice de
etansitate la presiuni ce'a mai mari decat cele nominale.
3.&.#.) Capacele
Capacele au rolul de a realiza circulatia a1entului din interiorul te'ilor. Sicanele
montate pe capace asi1ura numarul de drumuri prin interiorul te'ilor, ast%el incat sa se
realizeze 'itezele de cur1ere dorite. Tot pe capace sunt montate racordurile de
intrareQiesire pentru a1entul care cur1e prin te'i. (e o/icei numarul de treceri este par,
pentru ca racordurile sa %ie montate pe un sin1ur capac. !a aparatele de dimensiuni mari,
capacele sunt demonta/ile pentru a permite curatarea interioara a te'ilor, iar %i3area
capacelor se realizeaza prin suru/uri pe %lansele pre'azute in acest scop la e3teriorul
placilor tu/ulare. Capacele se realizeaza prin turnare, cel mai adesea din %onta. Cate'a
tipuri de capace sunt prezentate in %i1ura &.#*.
3.&.& %a(eii $c5im?a(oae
*e cal*ua cu
aipioae
-&,&,&' No(iuni
.eneale 4ateriile cu
aripioare se utilizeaza atat
pentru constructia
condensatoarelor racite cu aer cat si pentru cea a 'aporizatoarelor racitoare de aer si sunt
realizate din te'i pe care se monteaza aripioarele. Constructiile rezultate sunt de tipul celor
prezentate in %i1ura 3.#+.
In %i1ura 3.#, sunt prezentate cate'a detalii constructi'e ale /ateriilor cu aripioare.
&*
#.2. 3.17. ;eta-.. !"st$ut.1e a-e 4ate$..-!$ u a$.6.!a$e
Parametrii %izici care se por de%ini in 'ederea e%ectuarii calculelor termice si aerodinamice
ale acestor schim/atoare de caldura suntC
6 numarul de randuri de te'i pe 'erticala:
6 numarul de randuri de te'i pe orizontala:
6 supra%ata totala de trans%er termic:
6 raporul dintre supra%ata e3terioara si supra%ata interioara:
6 supra%ata %rontala in sensul de cur1ere a aerului:
6 supra%ata li/era de cur1ere a aerului.
In 'ederea prote>arii anticorozi'e a mediului in care 'or %unctiona aceste aparate 7aerul
atmos%eric, aerul marin, aerul din di'erse localuri8, se realizeaza di'erse tipuri de acopeririC
6 1al'anizare A utilizata in cazul te'ilor si ner'urilor din otel in 'ederea prote>arii
impotri'a ru1inirii prin acoperire cu zinc si a asi1urarii unui contact termic %oarte
/un:
6 ematare A utilizata in cazul te'ilor si ner'urilor din cupru,pentru acoperirea
acestora cu rasini poliuretanice.
(upa montare, /ateriile sunt supuse unor pro/e hidraulice de etanseitate, apoi sunt uscate
si deshidratate, incarcate cu azot la presiune scazuta, inchise si pastrate in 'ederea
li'rarii.
Alte tipuri de serpentine sunt cele prezentate in %i1urile 3.&2 si 3.&#.
#.2. 3.20. ,e$6e"t."e 6e"t$u $ea-.za$ea de !"2e-at!a$e u 6-a.
&+
#.2. 3.21. ,e$6e"t."e m!"tate ."t$'u" sh.m4at!$ de a-du$a de t.6 6a"!u
-&,&,&,& Tu?ula(ua
Te'ile se realizeaza in principiu din acelesi materiale ca si cele de la schim/atoarele
de caldura multitu/ulare, dar predomina otelul si cuprul.
Tendinta ultimilor ani in constructia acestor aparate este de a se reduce cat mai
mult diametrul te'ilor, in scopul im/unatatirii coe%icientului 1lo/al de trans%er termic, a
reducerii masei schim/atoarelor si a incarcaturii de a1ent %ri1ori%ic, pe %ondul reducerii
1lo/ale a costurilor. Pentru te'ile din otel, diametrul interior este in >ur de &2 mm, iar pentru
cele din cupru, diametrul minim este in >ur de ,\#2 mm. Grosimile te'ilor sunt relati' mici,
pentru otel in >ur de # mm, iar pentru cupru chiar su/ 2,$ mm. In aparatele de acest tip
utilizate ca 'aporizatoare sau condensatoare, deci in care se realizeaza schim/area starii
de a1re1are, se utilizeaza adesea te'i speciale, de tipul celor prezentate in para1ra%ul
re%eritor la schim/atoarele de caldura multitu/ulare.
Pentru dispunerea te'ilor se adopta in 1eneral una din cele doua 'ariante prezentate in
%i1ura 3.&&C
6 in triun1hiuri echilaterale 7in sah8:
6 in patrate 7in coridor8.
(ispunerea te'ilor dupa triun1hiuri echilaterale asi1ura un coe%icient de trans%er termic mai
/un, dar cu pierderi de presiune mai mari, in timp ce dispunerea in patrate asi1ura un
trans%er termic mai putin per%ormant, dar caracterizat prin pierderi de presiune mai reduse.
#.2. 3.22. ;.s6u"e$ea te1.-!$ ." 4ate$.. u a$.6.!a$e
&,
-&,&,&- Ne+uile
0er'urile, denumite la aceste constructii si aripioare sau ner'uri continue, se pot realiza
din otel, aluminiu sau cupru. Cele mai des utilizate sunt com/inatiileC
6 te'i din otel si aripioare din otel:
6 te'i din cupru si aripioare din aluminiu.
Mai sunt posi/ile si com/inatii caC
6 te'i din otel si aripioare din aluminiu:
6 te'i din cupru si aripioare din cupru:
6 te'i din otel ino3ida/il si aripioare din otel ino3ida/il.
In %i1ura 3.&3 sunt prezentate in sectiune doua te'i pe care au %ost montate ner'uri
continue lamelare.
#.2. 3.23. Te1. u "e$1u$. -ame-a$e
Cele mai raspandite tipuri de aripioare sunt prezentate in %i1urile 3.&. si 3.&$C
6 ner'uri plane continue:
6 ner'uri in%asurate.
#.2. 3.2&. Ne$1u$. 6-a"e !"t."ue
32
#.2. 3.2). Ne$1u$. ."3asu$ate
-%icienta termica a ner'urilor este cu atat mai /una cu catC
6 materialul din care sunt con%ectionate are o conducti/ilitate termica mai /una 7aceasta
creste in ordineaC otel ino3ida/il, otel, aluminiu, cupru8:
6 inaltimea ner'urilor este mai redusa:
6 1rosimea ner'urilor este mai mare:
6 contactul cu te'ile de /aza este mai /un.
In 1eneral, pentru te'i din otel cu diametrul de cca. &2 mm, inaltimea ner'urilor este de
&$\32 mm, iar 1rosimea de 2,3\2,. mm, in timp ce pentru te'ile su/tiri din cupru,
inaltimea ner'urilor este de #2\&2 mm, iar 1rosimea acestora este de 2,#\2,3 mm.
(oua carcteristici 1eometrice importante ale ner'urilor de acest tip sunt pasul adica
distanta dintre a3ele a doua ner'uri consecuti'e si distanta dintre doua ner'uri, adica
distanta dintre %lancurile opuse a doua ner'uri consecuti'e. Pentru condensatoare, pasul
minim acceptat este de cca. & mm, iar pentru 'aporizatoare este de cca. . mm. In cazul
'aporizatoarelor industriale din otel cu depuneri masi'e de zapada, pasul dintre ner'uri
poate sa a>un1a pana la cca. 32 mm.
0er'urile plane continue se realizeaza prin stantare dintr6o sin1ura trecere ast%el incat sa
rezulte si /ordurile pentru %i3are pe tea'a, 1eneratoarele de tur/ulenta 7%omele de pe
supra%etele laterale8 si ori%iciile de usurare, reprezentate in %i1ura 3.&.. Aceste ner'uri se
monteaza in pachete de ner'uri, pe dispoziti'e denumite piepteni, care sa asi1ure pasul
dorit. "rmeaza montarea te'ilor in 1aurile practicte in ner'uri. Asi1urarea contactului
termic dintre te'i si ner'urile plane continue se realizeaza in 1eneral prin 1on%lare
hidraulica, sau mecanic, prin trecerea %ortata prin interiorul te'ilor, a unor /ile cali/rate, de
diametru ce'a mai mare decat cel interior al te'ilor. In acest al doilea caz se imprima
/ilelor o ener1ie cinetica %oarte mare, iar aceastea trec prin te'i intr6o maniera
asemanatoare unor 1loante si %orteaza 1on%larea te'ilor, respecti' asi1urarea contactului
termic dinte te'i si ner'uri.
0er'urile in%asurate se realizeaza prin in%asurarea in >urul te'ii a unei /enzi din ta/la, cu
a>utorul unui dispoziti' special destinat acestui scop.
Asam/larea te'ilor ner'urate 7indi%erent de tipul ner'urilor8, se realizeaza prin montarea la
capete a unor placi in care se %i3eaza toate te'ile si care constituie si un cadru al /ateriei,
asa cum se o/ser'a si in %i1ura 3.#+.
"nii producatori de asemenea aparate, realizeaza module din anumite tipuri de te'i si
aripioare, ca in %i1ura 3.&).
3#
#.2. 3.2+. 8!du-e d." te1. u a$.6.!a$e
Parametrii 1eometrici care de%inesc aceste module suntC
6 pasul dintre ner'uri:
6 lun1imea ner'urata 7sau lun1imea te'ilor8:
6 numarul de te'i din modul 7pe adancime si pe inaltime8:
6 diametrul te'ilor.
3.&.3 Sc5im?a(oae *e cal*ua cu placi
Aceste aparate sunt realizate prin im/inarea de placi care realizeaza intre ele spatii
prin care circula a1entii care schim/a caldura. Acesti a1enti ocupa alternati' spatiile dintre
placile schim/atorului de caldura, ast%el incat sa nu se amestece intre ei. In consecinta,
spatiile dintre placi tre/uie sa %ie etansate %ata de e3terior si %ata de spatiile in care se 1asc
alti a1enti. (e asemenea sistemul de etansare tre/uie sa permita trecerea a1entilor dintr6
un spatiu in altul, uneori prin tra'ersarea spatiilor destinate altor a1enti. Aceste
schim/atoare tre/uie sa ai/a cel putin doua placi, ca in cazul unor tipuri de 'aporizatoare.
-3ista patru 'ariante tehnolo1ice de realizare a schim/atoarelor de caldura cu placiC
6cu placi si 1arnituri demonta/ile
6cu placi sudate
6cu placi /razate
6cu placi a'and circuite imprimate
3.&.3.# Sc5im?a(oaele cu placi $i .ani(ui *emmon(a?ile sunt de tipul prezentat in.
Placile intre care se introduc 1arniturile, se monteaza impreuna intre o placa de /aza si
una mo/ila. Placile pot sa %ie demontate in 'ederea curatarii. 9i3area placilor se realizeaza
cu a>utorul unor tiranti. (in punct de 'edere hidraulic se pot realiza cur1eri in contracurent
sau in echicurent.
3&
#.2. 3.2(. ,hema de u$2e$e ." sh.m4at!a$e-e u 6-a.
Materialele din care se realizeaza placile depind de natura a1entilor de lucru, iar cele mai
utilizate suntC
6 oteluri ino3ida/ile:
6 alia>e de aluminiu:
6 alia>e de titan:
6 alia>e cupru6nichel.
Grosimea placilor poate sa 'arieze intre 2,)\#,# mm, sau chiar mai mult.
Pentru 1arnituri se pot utiliza de asemenea mai multe materiale in %unctie de temperaturile
de lucruC
6 nitril 7tma3 I ##2 ] C8:
6 /util 7tma3 I #3$ ] C8:
' etilen6propilen 7tma3 I #$$ ] C8:
6 5iton 7tma3 I #,2 ] C8:
(omeniul temperaturilor de lucru pentru aceste aparate poate sa 'arieze intre A$2\^#,2
] C.
Presiunile nominale ma3ime de lucru pot sa a>un1a pana la #)\&2 /ar, iar di%erenta
ma3ima dintre presiunile circuitelor poate sa a>un1a pana la ,\#& /ar si in mod
e3ceptional la &2 /ar
3.2.3.2. Sc5im?a(oaele cu placi $u*a(e au placile asam/late nedemonta/il prin sudare.
(in aceasta cate1orie %ac parteC
6 placile dulapurilor de con1elare, realizate din pro%ile de aluminiu sudate, pentru a %orma
platanele pe care se pastreaza produse si canalele de cur1ere pentru a1entul %ri1ori%ic
care 'aporizeaza:
6 schim/atoarele de caldura realizate din placi am/utisate si sudate ca in %i1ura 3.&,,
pentru a se asi1ura rezistenta mecanica si cur1erea a1entilor, de re1ula in contracurent.
Presiunile nominale ma3ime pot sa a>un1a pana la 32\.2 /ar, iar domeniul de
temperaturi intre care pot sa lucreze este de A&22\^&22 ] C.
3.&.3.3. Sc5im?a(oaele cu placi ?aza(e sunt realizate cu placi din otel ino3ida/il
asam/late prin /razare 7lipire8 cu a>utorul unui alia> pe /aza de cupru, in cuptoare su/ 'id.
Ansam/lul schim/atoarelor de caldura de acest tip este prezentat in %i1ura 3.32. Se pot
33
utiliza ca 'aporizatoare sau ca schim/atoare interne de caldura, dar numai pentru a1enti
curati, deoarece nu se pot curata decat prin spalare chimica.
/!m6at.tatea aest!$ a6a$ate este 3!a$te ma$e.
Schema de cur1ere a %luidelor in schim/atoarele de caldura /razate este prezentata in
%i1ura 3.3#.
#.2. 3.31. ,hema de u$2e$e a 3-u.de-!$ ." sh.m4at!a$e-e u 6-a. 4$azate
3.&.3.. Sc5im?a(oaele *e cal*ua cu placi a+an* cicui(e impima(e sunt realizate din
placi metalice plane, a'and 1ra'ate pe supra%ata circuite %ine 7cca. # mm8, prin metode
chimice. Placile sunt asam/late in /locuri prin incalzire si presare, procedeu denumit si
sudare su/ presiune. Canalele sunt le1ate la doua perechi de colectoare, pentru a %orma
doua circuite separate. (in aceste placi se pot realiza condensatoare si 'aporizatoare
%oarte compacte.
In prezent aceste tipuri de aparate sunt in curs de per%ectionare in special in Australia si
Marea 4ritanie
-&,&= Sc5im?a(oae *e cal*ua coa6iale
Aceste schim/atoare de caldura, de tipul celor prezentate in %i1ura 3.3&, sunt utilizate in
special pentru lichide, %iind realizate din doua te'i coa3iale. In cazul 'aporizatoarelor, cand
a1entul %ri1ori%ic circula prin interior, tea'a interioara poate sa %ie pre'azuta cu ner'uri, sau
poate %i inlocuita cu mai multe te'i, situatie in care tea'a e3terioara are rolul unei mantale.
Ansam/lul acestor te'i este in%asurat elicoidal pentru a mari supra%ata de trans%er termic
%ara a mari sensi/il 1a/aritul aparatului.
3.
#.2. 3.32. Te1. s. sh.m4at!a$e de a-du$a !ax.a-e
Schim/atoarele de caldura coa3iale prezinta urmatoarele a'anta>eC
6 per%ormante de trans%er termic ridicate, mai ales daca se utilizeaza te'i cu
supra%ete nere1ulate:
6 la sarcini termice e1ale, sunt mai putin masi'e decat constructiile multitu/ulare:
6 cur1erea si trans%erul termic se realizeaza in contracurent:
6 au o mare compactitate:
6 prezinta o incarcatura redusa cu a1ent %ri1ori%ic.
(eza'anta>ul cel mai important pe care il prezinta, il constituie %aptul ca nu se poate realiza
curatarea decat prin spalare chimica.
Materialele utilizate pentru realizarea te'ilor il reprezinta otelul si alia>ele cupru6nichel.
Presiunile nominale ma3ime pot sa atin1a 'alori de #$\&$ /ar, iar temperaturile ma3ime
sunt de &2\#.2 ] C.
Pot %i utilizate ca si condensatoare, 'aporizatoare, su/racitoare, preincalzitoare,
desupraincalzitoare, recuperatoare de caldura.
IV& CA!ITOLUL =
1. Enun
S se dimensioneze un SC"IM%TOR DE CLDUR pentru rcirea cilindrilor de la
un motor principal de propulsie na'al,Htiind c rcirea se %ace cu ap de mare a'Gnd
urmtorii parametrii iniFialiC
3$
-+uterea nominala a motorului +* 7288C+
-tem!eratura de intrare a a!ei dulci (te5nice Ti*7(9C
-tem!eratura de iesire a a!eidulci Te*(89C
-tem!eratura de intrare a a!ei de mare Ti:*2;9C
-tem!eraturade iesire a a!ei de mare Te:*3(9C
Caracteristicile'%ice ale a!ei de mare se consideracacele ale
a!eidulci, mai
!utindensitatea < * 2838 =g/m>
-su!rafata de sc5imbeste data de te#i de alama cu, di/de*(8/(7
-sc5imbatorul de caldura #a fi in contra current randament ? * @(A
-lungimea te#ii #a ' de > m
,ues.u"ea !6e$at..-!$ de a-u-
/a"t.tatea de a-du$a edata de u-e.u- m!t!$u-u.<


/a"t.tatea de a-du$a 6$.m.ta de a6a de ma$e <

8ase-e de a2e"t. 1eh.u-ate 6$." sh.m4at!$ <


="de este a-du$a s6e.3.a med.e a u-e.u-u. 3u"t.e de tem6e$atu$.-e de ."t$a$e s.
de .es.$e: a"a-!2 6e"t$u a6a: d.3e$e"ta ."t$e tem6e$atu$.-e de ."t$a$e s. .es.$e
a-e u-e.u-u. d." sh.m4at!$: a"a-!2 6e"t$u a6a de ma$e.
3)
P$!6.etat.-e 3.z.e a-e u-e.u-u. de ma$e <
' /a-du$a s6e.3.a med.e<
> 2.00&?5@ (?2 A 2$d)
' /!"dut.1.tatea te$m.a med.e <
> 0.117 W@( m 2$d )
' Bas!z.tatea ."emat.a med.e <
> @s
' Numa$u- P$a"dt- -a tem6e$atu$a med.e <
149.5
de"s.tatea med.e <
> ()0 ?2@
C"a-!2 6e"t$u a6a de ma$e <
> &.1( ?5@ (?2 A 2$d), > 0.++) W@( m 2$d ), > & A @s,
149.5, > 1020 ?2@
Cd!6ta$ea !e3..e"tu-u. 2-!4a- de sh.m4 de a-du$a K<
,e 6!ate !"s.de$a ."t$e1a-!$.-e < (00 9 1200 ?5@ A h A 2$d)
,e !"s.de$a K>(00 KD@ AhA2$d)
/a-u-u- d.3e$e"te. med.. -!2a$.tm.e de tem6e$atu$e<

> ' > &3
;aa E
>
>
3*
;.3e$e"ta med.e -!2a$.tm.a este <
> > > )&.*+F/
,u6$a3ata t!ta-a de sh.m4 de a-du$a <

Gu"2.mea te1.-!$ <
Cm a-es 3u"t.e de 2a4a$.tu- !m6a$t.me"tu-u. mas.".. > 3 m
Numa$u- de te1. <
,e a-u-eaza ma. ."ta. su6$a3ata de sh.m4 de a-du$a a- u"e. te1. ast3e- <


2,$3*

;.amet$u-u. 6e a$e se aseazae-e "eesa$e ( ." esh.h.e$ ) <
0s.he$ H > +0F /
/a-u-am a$.a 6e a$e se aseaza te1.-e "eesa$e <
> A t A . A s."H
="de t este 6asu- d."t$e d!ua te1. s. se a-u-eaza u 3!$mu-a <
3+
> (1.22 I 1.3* ):de. t>)0,*)7 mm
J > H 9 u"2h.u- d."t$e s.$u$.-e de te1.


K
;.amet$u- ."te$.!$ a- ma"ta-e.sh.m4at!$u-u. <
> + ( + I ( ) mm

,u6$a3ete-e det$ee$e a-e 6u$tat!$.-!$ de a-du$a <
> A ( a6a de ma$e )
> ' A ( u-e. )


B.teze-e de t$ee$e a-e 6u$tat!$.-!$ de a-du$a <
;e!a$ee u-e.u- .$u-a 6$."t$e te1.-e de a6a de ma$e, 3!$mu-e-e su"t <
> >
3,
> >
L"1a$.at.a $.te$.u-u. de s.m.-.tud."e ("uma$u- -u. Rey"!-ds) <
> >
> >
/!e3..e"tu- de t$ee$e a- a-du$.. (Nusse-t) <
Nu > /A A A


/!e3..e"t. de !"1et.1e <
M1: M2 9 !"dut.1.tat.-ete$m.e a-e e-!$d!ua3-u.de <
> >
> >
Be$.3.a$eaa-e2e$..d.me"s.u".-!$(Rea-u-am!e3..e"tu- 2-!4a- de a-du$a )
.2
>
> > 2).&3
> 2 A2).&3> )0.(+?5@ ( AhA2$d )
> > *.&7N
C"a-.za te$m.a a u"u. sh.m4at!$ de a-du$a
/a$ate$.st..-esh.m4at!$u-u. de a-du$a
,h.m4at!$u- de a-du$a este de t.6u- ." !"t$a u$e"t. C2e"tu- ."a-z.t!$ este a
a6a 3.e$4."te de -a $a.$ea m!t!$u-u. 6$.".6a- s. m!t!a$e-ea ux.-.a$e, .a$ a2e"tu- de
$a.$e este a6a de ma$e.
,h.m4at!$u- de a-du$a este 3!$mat d." !6t !$6u$ .."se$.ate. #.ea$e !$6 este
3!$mat d."t$'! ma"ta .-."d$.a ." ."te$.!$u- a$e.a se 2ases 31 te1. 6$." a$e .$u-a
a6a de ma$e, .a$ 6$."t$e te1., a6a du-e 6e"t$u $a.$ea m!t!$u-u..
Te1.-e au d.amet$u- ."te$.!$ > 20 mm s. ! 2$!s.me a 6e$et.-!$ de 2.)mm:
de. u" d.amet$u exte$.!$ de 2+ mm. 8a"taua a$e d.amet$u- ."te$.!$ >212 mm s.
* mm 2$!s.mea 6e$et.-!$. Gu"2.mea 3.ea$u. !$6 este de 3010 mm.
,et.u"ea de t$ee$e ." te1. < > >
,et.u"ea de t$ee$e 6$."te$ te1. < > ' >
,u6$a3ata de sh.m4 de a-du$a <
, > A G A A > A3.)A7(A( > )3.71
;.amet$u- eh.1a-e"t a- set.u".. d."t$e te1. <
.#
> > >0.1) m
;e4.tu- de a6adu-e < > 12(+0 ?2@h
;e4.tu- de a6a de ma$e < > 23()0 ?2@h
P$es.u"ea a2e"tu-u. 6$.ma$( a6a du-e ) < 1.)atm
P$es.u"ea a2e"tu-u. seu"da$( a6a de ma$e) < 2.*atm
Tem6e$atu$a de ."t$a$e a a6e. du-. < > () F/
Tem6e$atu$e de .es.$e a a6e .du-. < > )) F/
Tem6e$atu$e de ."t$a$e a a6e. de ma$e < > 12 F/
Tem6e$atu$e de .es.$e a a6e. de ma$e < > 17F/
,'a a"a-.zat azu- ." a$e sh.m4at!$u- este 3!$mat d." ma. mu-te !$6u$., azu- u"u.
s."2u$ !$6 t$ata"du'se a u" az 6a$t.u-a$.
;." ta4e-u- de a"exe $ezu-ta<
> () ?a-@?2: > )) ?a-@?2
=t.-.za"d $e-at.a a-du$.. s6e.3.e 6e"t$u a6a de ma$e 1!m a1ea<
>12 ?a-@?2: > 17 ?a-@?2
/a-u-u- !m6!"e"t.-!$ de 4.-a"t se 3ae 6e 4aza $e-at.e. 2e"e$a-e<
Q > %A.
/a u$ma$e $ezu-ta<
> 12(+0 A () >1073100 ?a-@h
> 12(+0 A )) >*0*300 ?a-@h
> 23()0 A 12 > 2(+200 ?a-@h
> 23()0 A 17> &)31)0 ?a-@h
O.-a"t $ea-
/a-du$a t!ta-a ."t$ata <
> + > 2(+200+ 1073100> 13*7300 ?a-@h
.&
P.e$de$ea de a-du$a a a6e .du-. a$e ." s.tuat.a de 3ata a1a"ta5eaz sh.m4at!$u- de
a-du$a 3u"t.!"a"d a $a.t!$ <
> 9 + > 13*7300 9 11+0&)0 > 21(()0 ?a-@h
/a-du$a edata de a2e"tu- 6$.ma$ <
B > + > 1(00&00?a-@h
/a-du$a 6$.m.ta de a2e"tu- seu"da$ <
B > ' > 1++7)0?a-@h
/a-u-u -."d.at!$.-!$ de e3..e"ta
/!e3..e"tu- de $et."e$e $ > > > 0.72
/!e3..e"tu- de $et."e$e 3.."d 3!a$te a6$!6.at de 1, se !"s.de$a ash.m4at!$u-
3u"t.!"eaza !$et.
/!e3..e"tu- med.u de t$a"sm.te$e a a-du$.. <
K >
,h.m4at!$u- 3.."d ." !"t$a u$e"t , se ut.-.zeaza $e-at.a <
> > > )&.*F/
Rezu-ta <
K > > 1++
C"a-.za 4.-a"tu-u. $ea-
,e a-u-eaza u" !e3..e"t !6t.m de t$a"s3e$ te$m.. Cest a-u- se 3ae 6$."
a6$!x.mat.. suess.1e, $este$ea 1a-!$.. !e3..e"tu-u. de t$a"sm.te$e a a-du$.. a1a"d
e3etu- de $edue$e a tem6e$atu$.. -a .es.$ea a2e"tu-u. seu"da$.
.3
,e adm.te ."t$'! 6$.ma a6$!x.mat.e <
> (): >17: K > 1++
/u aeste 1a-!$. se a-u-eaza s. a$e su"t date de $e-at..-e<
> > (0F/
= = 0.53
> > 30F/
/!"3!$m a-u-e-!$ $ezu-ta<
> (0F/: > 30F/
/a-u-u- tem6e$atu$.-!$ med.. de'a -u"2u- t$aseu-u. 6$.ma$ s. seu"da$ <
> > 7*F/
> > F/
Tem6e$atu$e med.e a 6e$ete-u. <
> > F/
Tem6e$atu$a 3-u.de-!$ ." st$atu- -.m.ta 1a 3. <
> > (3.(*F/
> > )*.+2F/
/a-u-u- !e3..e"t.-!$ de !"1et.e
..
#!-!s."d $e-at..-e a6.t!-u-u. 6$eede"t 1!m a1ea <
>
> > > 0.& m@s
> > > 172**
(in ta/le s6au ales _ si C
P > 0.&1)A @s: > 2.&+
> 0.0207 A A > (&
;." ta4e-e < > 0.)*&
> >2&11
/!e3..e"tu- de !"1et.1e 6e .$u.tu- seu"da$<
Ga > 37.2F/ 2$eutateas 6e.3.as >1020 ?23@ , .a$ $.te$.u- -u. P$a"dt- >
3.01.
Ga tem6e$atu$a st$atu-u. -.m.ta ." 6a$tea a2e"tu-u. seu"da$ > &7.+)F/ a1em >
.a$ > 0.&+*A @s.
.$
> > > 0.2) m@s
> > > 13717
> 0.0207 A A > *1
> > A*1> 1))1
/a-u-u- !e3..e"tu-u. de t$a"sm.te$e 2-!4a-a a a-du$.. !"s.de$a"d L med.e !
de6u"e$e de 6.at$a de 1mm <
>
> )0
> 2
9d.amet$u- exte$.!$ a- st$atu-u. de 6.at$a
9d.amet$u- ."te$.!$ a- st$atu-u. de 6.at$a
K > > 3(.+37
,u6$a3ata u"u.met$u -.".a$ de !"duta <
.)
,> Q A A 1 >0.0*2 @s
/!e3..e"tu- 2-!4a- de sh.m4 te$m.
K > > )3+
,e !4se$1a a 1a-!a$ea !e3..e"tu-u. !6t.m de t$a"s3e$ 2-!4a- este mu-t ma. m.a
deat 1a-!a$ea $ea-a a ae-u.as. !e3..e"t, d!1ada a de6u"e$.-e de 6.at$a d."
sh.m4at!$ su"t 3!a$te ma$. s. $a.t!$u- t$e4u.e u$atat.
.*