Rudolf Steiner

UNIVERSUL PMNTUL I
OMUL
MITOLOGIA EGIPTEAN
I CIVILIZAIA CONTEMPORAN
GA 105
Unsprezece conferine inute de Rudolf Steiner
de la 4 la 16 august 1908 la Stuttgart
Prefa de Marie Steiner
Traducerea !ristina Muic
Rudolf Steiner
L'Univers, la Terre et l'Homme
la Science Spirituelle" Paris
# Toate drepturile pentru traducerea $n li%&a ro%'n sunt rezer(ate
)diturii U*+,)RS )*!+!-.P)/+!
PREFA
!iclul de conferine pe care le pu&lic% acu% $n (olu% dup stenogra% a fost susinut de
ctre Rudolf Steiner $n 1908 la Stuttgart0 /rept %oto le poate ser(i ur%toarea idee
1)poca noastr nu tre&uie s z%isleasc o $nelepciune antic2 ci o $nelepciune nou care s
fie capa&il nu nu%ai s urce $n trecut" ci 3i s acioneze profetic" ca o 4pocalips" pri(ind
spre (iitor05
!u un an $nainte" la %e%ora&ilul !ongres general al Societii teosofice de la M6nc7en" el
insistase foarte clar asupra orientrii pe care o preconiza pentru a a%plifica 3i $nsuflei
%i3carea teosofic" care era atunci $n pericol s se $%pot%oleasc $n particularis% 3i care"
saturat de concepii orientale" nu inea sea%a de natura interioar 3i de structura europenilor0
/e aici se i(eau ne$nelegeri serioase0 Rudolf Steiner a opus acestei situaii un lucru poziti(
$n(tura sa de an(ergur uni(ersal" care inea sea%a de $ntreaga e(oluie istoric a
o%enirii0 -a congresul de la M6nc7en el a dat pentru pri%a oar acestui e8pozeu spiritual o
e8presie artistic corespunztoare0 Pereii slii erau decorai cu un %aterial printre cutele
cruia apreau si%&oluri reprezent'nd calea spiritual a rosicrucienilor0 4ceste %oti(e"
reluate $n for% de coloan" anunau de9a (iitorul:0
: Mai t'rziu au fost reproduse" su& for%a coloanelor de le%n %asi( care susineau cupola" $n interiorul
slii de la ;oeteanu%0 <n0 a0=
1
!u acel prile9 a fost reprezentat dra%a>%ister reconstituit de ctre )douard Sc7ure 1dra%a
sacr de la )leusis5" care re$n(ia spiritul antic grec0 /e ase%enea au fost e(ocate scene ale
%itologiei ger%ano>druide0 Toate acestea" strine de orientalis%" li s>au prut erezii adepilor
de(otai ai teosofiei anglo>7induse0 4ceste ino(aii au scandalizat pe unii participani0
?ndrzneala de a porni pe poteci neu%&late se lo(ea de tendinele de i%perialis% spiritual ale
persoanelor din conducerea Societii teosofice0 !urentul de independen care>3i croia dru%
tre&uia inut $n fr'u0
?n acest fel s>a anulat acordul prin care Rudolf Steiner consi%ise s fie g7idul 3i instructorul
grupului de teosofi ger%ani" care p'n atunci nu a(usese nici un conductor0 )l pusese
condiia ca $n s'nul acestei societi s poat realiza ceea ce considera c este de datoria lui
s fac s ptrund $n %entalitatea european ceea ce poate aduce lu%in asupra %isterului
lui !7ristos" cale care" de la !7ristos $ncoace" este calea esoteris%ului occidental0 !'nd
cercurile teosofice conductoare 3i>au dat sea%a de 3tiina 3i facultile sale spirituale
neo&i3nuite" datorit crora $3i putea realiza aceast %isiune" au cutat %etode care s
st'n9eneasc aceast acti(itate0 S>a anunat re$ncarnarea lui !7ristos $n corpul fizic al unui
t'nr 7indus 3i a fost pregtit cu gri9 a%&iana din care" peste c'i(a ani" ur%a s apar
@ris7na%urti" ca $n(tor al lu%ii0
S>a spus c apariia lui @ris7na%urti ar fi forat <ca s zice% a3a= pe Rudolf Steiner s rele(e
%isterele cre3tine asupra crora $n alte condiii ar fi pstrat tcerea0 4ceast afir%aie
contrazice alctuirea organic a $n(turii sale" $n(tur care are o con3tien a scopului
su at't de rational 3i de senin0 Rudolf Steiner considera c este de datoria sa s indice
oa%enilor calea de iniiere care corespunde situaiei actuale a strii lor de con3tien0 Pentru
a ur%a aceast cale era necesar s culti(e" alturi de studiul respectuos 3i ad%irati( al
$nelepciunii antice" si%ul for%elor su& care aceast $nelepciune poate fi dat sufletelor $n
care apar noi faculti" si%ul c aceste for%e sunt supuse legii care deter%in cre3terea"
$nflorirea 3i dispariia" astfel ca o (ia nou s>i ur%eze $ntotdeauna %orii0 4stfel"
%eta%orfoza" e(oluia care duce pe nesi%ite de la apariia la dispariia lucrurilor" st la &aza
oricrei (iei" a perpeturii ei0 Tre&uia de3teptat nu nu%ai ad%iraia" ci 3i $nelegerea
sensului istoric al re(elaiilor din pri%ele ti%puri0 Raporturile %isterioa>se care e8ist $ntre
diferite epoci ale ci(ilizaiei tre&uiau scoase la i(eal0 *i%eni n>a (or&it %ai con(ingtor
dec't Rudolf Steiner de aceast $nelepciune pri%ordial care a co&or't din $nli%i spirituale
ctre oa%eni2 ni%eni $naintea lui nu a artat $ntr>un li%&a9 accesi&il pentru lu%ea
conte%poran felul cu% se reflect e8istena uni(ersal $n fiecare fiin indi(idual" $n
%icrocos%osul u%an0 Ai toate aceste linii se uneau $n centrul e(oluiei u%ane" prin pogor'rea
spiritului solar al lui !7ristos $n trupul lui +isus din *azaret" act prin care forele solare au
putut ptrunde pentru $nt'ia oar $n $ntregi%e planeta noastr" lucr'nd la spiritualizarea sa"
c7e%'nd o%ul s cola&oreze la aceast sarcin 3i d'ndu>i 3i posi&ilitatea s o fac0 Prin
%oartea care s>a $nfptuit pe ;olgota s>a realizat o aciune %istic de i%portan decisi("
unic" care nu cere o repetare" cci atunci ar fi fost zadarnic0
Pentru a pune aceste ade(ruri la $nde%'na oa%enilor a fost ne(oie ca edificiul s fie
construit cu s'rg" piatr cu piatr0 Te%elia fusese sta&ilit $nainte ca t'nrul @ris7na%urti s
fie prezentat europenilor0 ?n ciclul de conferine din anu11908" dru%ul este de9a parcurs $n
$ntregi%e2 legturile logice se continu dintr>o epoc $n alta 3i e(eni%entul central este pus $n
lu%in din plin0 /esigur o serie de $%pre9urri pot gr&i %o%entul c'nd un ade(r tre&uie s
fie enunat2 poate fi ne(oie ca anu%itor pretenii s li se i%pun fora faptelor pe care
personal ai fi preferat s le la3i s (or&easc de la sine0 /ar aceasta nu $nsea%n c ce s>a
fcut nu ar fi fost fcut" dac acest %oti( nu ar fi e8istat" cci ceea ce s>a fcut are rdcini
care pornesc din necesitile supre%e ale e(oluiei actuale a lu%ii0 4ceast %isiune a fost
asu%at $n deplin cuno3tin a rspunderilor 3i sacrificiilor personale pe care le i%plica0
Societatea teosofic s>a $nc7is $n faa acestui aport de $nelepciune nou2 ea a respins ceea ce
B
i>ar fi adus o $nnoire" ceea ce ar fi putut aduga respectului fa de o $nelepciune antic
de%n de ad%iraie" sensul de(enirii istorice2 ceea ce ar fi dus la o cunoa3tere %atur a +ndiei
pri%iti(e" apoi a (ec7ii Persii" a !aldeei 3i )giptului" p'n la $nelegerea %isterului poporului
ales" a cauzelor acestei alegeri2 ea a respins ceea ce ar fi putut s o fac s $neleag %isterele
4siei Mici 3i ale sudului )uropei" a3teptrile popoarelor din centrul 3i nordul )uropei" $n
sf'r3it e(eni%entul cul%inant al ;olgotei" datorit cruia %isterele ascunse apar $n sf'r3it $n
planul istoriei o%enirii0
?n s'nul acestei e(oluii a $ntregii o%eniri se dez(olt indi(idul0 )+ tre&uie s $n(ee s
gseasc $n sine $nsu3i centrul 3tiinei sale" pe care $l resi%ise la $nceput $n Spiritul uni(ersal0
/ra%a sa este desprinderea progresi( din lu%ea spiritual > tragedia destinului su este
cutarea" rtcirile" &'9&'itul prin noaptea produs de dispariia spiritului 3i de tene&rele
%aterialiste0 Tre&uie s $nelege% aceste lucruri dac (re% s ne $nelege% pe noi $n3ine0 .
lu%in strluce3te $n $ntunericul acesta
cea a esoteris%ului cre3tin" care s>a aprins $n Palestina 3i a %igrat $n )uropa0 )a a rsp'ndit o
%inunat strlucire deasupra +rlandei" 3i cu toate c Ciserica grefat pe i%perialis%ul ro%an
a st'n9enit acti(itatea clugrilor irlandezi" razele acestei lu%ini au supra(ieuit $n tain"
ali%ent'nd anu%ite curente spirituale0 /e aici a pornit spiritul ca(aleris%ului" ca 3i
confreriile care au cutat $n co%un calea spiritului0 Mistica ger%an este floarea splendid a
unei (iei interioare profunde0 /ar pentru ca s se %enin la ni(elul a ceea ce ur%a s ias la
lu%in $n %od irezisti&il" $n pri%ul r'nd cucerirea lu%ii accesi&ile si%urilor prin 3tiin" 3i
pentru a e(ita $ntunecarea total a spiritului u%an de ctre %aterialis%" %ai tre&uia $nc ce(a"
care s poat pune $n spirit" $n locul credinei" certitudinea cunoaterii0 4ceasta a fost
%isiunea rosicrucienilor0 Acolile lor au inut sea%a de noile fore ale con3tienei aprute $ntr>
o er nou0 )soteris%ul rosicrucienilor" cu luptele sale profunde inspirate dintr>o nou for a
cunoa3terii u%ane" cu dificultile (ieii 3i $ncercrile spirituale pe care le i%punea
discipolilor" ridic ici>colo (lul de %ister pe dru%urile pe care ni le indic0 /e aici se i(e3te
tria unei noi stri de con3tien a spiritului" care poate triu%fa asupra %aterialis%ului prin
cunoa3tere0 )ul o%ului se $ntre3te prin aceast lupt aprig pentru a>3i regsi percepia
spiritual direct" pe care o poseda odinioar" dar pe care apoi a pierdut>o2 acest )u o poate
recpta astzi" dac %oare $n propriul su egois%" pentru a rena3te $n fiina sa ade(rat0
/in acel %o%ent (a putea" dac trie3te $n starea de con3tien deplin a o%ului" s>l ridice
ctre di(initate 3i s se uneasc cu ea0 /ar pentru ca aceast ascensiune s fie posi&il"
tre&uia ca )ul di(in s co&oare pe p%'nt" 3i acest lucru l>a fcut o dat0 )ste esenial s se
$neleag" $n unicitatea sa" acest e(eni%ent care este punctul de cotitur decisi( pentru
destinele p%'ntenilor0
?n(tura rosicrucienilor a si%it aceasta 1In Christo morimur50 Muri% $ntru !7ristos
pentru a $n(ia" dar a $n(ia $n spirit0 1Per Spiritum Sanctum reviviscimus50 Prin %oartea $ntru
!7ristos atinge% (iaa ade(rat" ne rede3tept% $n spiritul care ne>a z%islit odinioar0
+ndi(idul a tre&uit s se nasc" s se $neleag" s se si%t ca un centru" s se desprind de
sine $nsu3i" s se dep3easc" s $n(ee s %oar" pentru a dispune de sine ca )u li&er care
recunoa3te $n )ul di(in centrul fiinei sale0
4cestea sunt cile esoteris%ului occidental0 )uropeanul nu le poate e(ita0 Sarcina sa de ieri a
fost s>3i $ntreasc personalitatea" prizonier a egois%ului su0 /ar cea de astzi este s
triu%fe asupra acestui egois%" s>l transfor%e" s>l fac s treac printr>o %eta%orfoz
superioar pentru ca s s nasc un )u li&er" eli&erat de instinct" puternic 3i care s realizeze
$ndu%nezeirea sa0
*u%ai stp'nirea fortelor sale con3tiente $i per%ite acest lucru" prin %i9locirea cunoa3terii
sale0 Tre&uie s doreasc s recunoasc ceea ce este infinit de %ic $n %arele infinit0 *u se pot
e8clude din e(oluia o%enirii epoci $ntregi" de i%portan %a9or0 ,a o&ine toate forele
D
dac are (oina de a realiza aceast cunoa3tere a uni(ersului" a p%'ntului 3i a o%ului" cci
aceasta este cunoa3terea ade(rat a rosicrucienilor0 4cu% ea se nu%e3te 4ntroposofie0 Se
%anifest 3i este predat pe fa0 *u ascunde ni%ic2 3tie c a (enit (re%ea c'nd ceea ce p'n
acu% s>a $n(at $n cadrul unor societi secrete tre&uie s intre $n planul istoriei0
4ntroposofia ar fi putut foarte &ine s se considere inclus $n ade(rata teosofie" cci ea arat
cu% a co&or't o%ul din $nli%i di(ine 3i cu% $3i regse3te calea spre /u%nezeu0 ?n sine"
aceasta nu este altce(a dec't 1*e trage% din /u%nezeu0 E !eo nascimur0 *e (o% $ntoarce
la /u%nezeu" c'nd $l (o% pri%i pe !7ristos $n noi05 ?ns oa%enii au ne(oie s deose&easc
prin nu%e diferite di(ersitatea elurilor lor0 4u aprut societi care nu %ai e8pri% esena
acestuia spirit 3i pot de(eni c7iar opusul lui0 ?n faa unui astfel de e8e%plu ca $nscenarea unui
pseudo>!7rist de ctre Societatea teosofic nu a9unge s fie folosite %i9loacele de care
dispune% pentru reprezentarea ade(rului0 !ci prin ar%ele care lupt $%potri(a acestui
ade(r oa%enii sunt $%pin3i $ntr>o curs pe care nu o &nuiesc0 Pornind de la acest senti%ent
de responsa&ilitate" Rudolf Steiner a declarat c este i%posi&il s %ai foloseasc $n
continuare ter%enul de teosofie sau de teosof $n ciclurile sale de conferine" tiprite la cererea
%e%&rilor0 Societatea de teosofie a r%as legat de dog%ele sale orientale 3i a refuzat s se
lase ptruns de cunoasterea ade(rurilor c7ristice0 /ar aceast cunoa3tere era ceea ce tre&uia
s aduc oa%enilor o societate teosofic ade(rat0 !ele ce nu au fost pri%ite de ctre
Societatea teosofic au fost preluate de un cerc de persoane care 3i>au luat nu%ele de
antroposofi0 *oi" antroposo"ii" sunte% reprezentanii acelor ade(ruri de la care a3tepta% o
$nnoire" o $ntrire a %i3crii care 3i>a luat nu%ele de 1Societate teosofic50 /e acu% $nainte
se pune pro&le%a e(itrii erorilor datorate utilizrii unor ter%eni care 3i>au pierdut (aloarea
ca ur%are a intoleraniei 3i dog%atis%ului0 !ei care cutau o $ntelegere a ade(rurilor cre3tine
nu tre&uiau s pri%easc de la noi $ndru%ri false0 4(ea% aceast datorie ptruns de
senti%entul rspunderii noastre fa de lu%ea spiritual0 4ltfel" do%eniul erorii s>ar fi e8tins0
/e aceea a fost necesar ca la pu&licarea ciclurilor de conferine s se $nlocuiasc" oriunde
sensul o per%itea" ter%enul de teosofie cu cel de antroposofie sau de 3tiin spiritual0 4ltfel
cu% ne>a% fi putut recunoa3te $n aceast confuzie de societi care $3i re(endic nu%e care
au un prestigiu antic" dar care adesea au de(enit o caricatur a ceea ce e(oc aceste nu%e
respecta&ileE /in %o%ent ce aceaste cicluri sunt pu&licate" este o datorie fa de lu%ea
spiritual 3i fa de oa%eni s e8iste posi&ilitatea de a se face o distincie foarte clar 3i s nu
se creeze iluzii0 4% fcut acest lucru cu toat rezer(a posi&il0
)ra de ase%enea o datorie fat de %e%oria lui Rudolf Steiner s clarific% $%pre9urrile $n
care s>a produs conflictul care a cutat s u%&reasc acti(itatea realizat de el $n spirit
uni(ersal 3i $n sensul esoteris%ului cre3tin0 4ceast separare a pro(ocat un salto mortale
nea3teptat" prin care o societate care (edea cul%ea oricrei $nelepciuni $n doctrinele ti&etane"
7induse 3i &udiste" dar nu (edea $n %isterul ;olgotei dec't destinul unei fiine" su&li% fr
$ndoial" dar nea9uns $nc la %aturitate deplin <1@ar%a sa %ai cerea $nc s'nge5" s>a zis= a
(rut s ia cu fora c'r%a care dintr>o dat $i scpa0 !u pseudo>!7ristosul su" cruia i>a %ai
dat 3i alte nu%e c'nd $%pre9urrile au cerut aceasta 3i c'nd era (or&a de cucerirea %e%&rilor
unei alte credine" ea a (rut s lini3teasc ini%ile occidentale 3i s pun astfel $n contact
g'ndirea european cu sursele unei spiritualiti anterioare lui !7ristos0
S $nc7eie% aceste reflecii cu cu(intele lui Rudolf Steiner" care se leag direct de cele cu
care a% $nceput0
1,ede% $nelepciunea antic pe care o pstreaz %isterele ci(ilizaiilor ce s>au scurs2 dar
$nelepciunea noastr tre&uie s ai& un caracter de 4pocalips <re(elaie prezent= 3i noi
aceasta o sdi%0 *e tre&uie un principiu nou de iniiere pentru a putea reface unitatea
pri%ordial a o%ului cu lu%ea spiritual0 4ceasta este %isiunea %i3crii uni(ersale a
4ntroposofiei05
4
M4R+) ST)+*)R
CONFERINA I
Introducere Marile curente ale civilizaiei Raporturi ntre Atlantida, Eiptul
antic
!i civilizaia conte"poran# Evoluia re$lectat# n %tilurile epocilor
%ucce%ive
Stuttgart, 4 augut 1!0"
!onferina de astzi (a constitui un fel de introducere $n su&iect0 Te%a a&ordat este e8tre%
de (ast0 Uni(ersul" P%'ntul 3i .%ul reprezint ansa%&lul a tot ce se poate cunoa3te $n
lu%ile (izi&ile 3i in(izi&ile0 !'nd acord% cu('ntului Univers $ntreaga sa grandoare 3i
de%nitate ne si%i% transportai $n spaiul ne%rginit al cos%osului0 !u('ntul Pm#nt e(oc
scena acti(itii noastre ca oa%eni" locul unde tre&uie s tri% 3i cruia tre&uie s>i $nelege%
%isiunea 3i elul0 ?n sf'r3it cu('ntul $m" $n sens ocult" ne a%inte3te de esena la care s>au
g'ndit %isticii din toate ti%purile c'nd au pronuniat in9onciunea 1.%ule" cunoa3te>te pe
tine $nsuiF5
!'t despre su&titlul nostru" acesta este 9ustificat prin $ns3i a%ploarea su&iectului pe care $l
(o% a&orda" cci studiind $n %od special raporturile care e8ist $ntre %inunata ci(ilizaie
egiptean 3i ci(ilizatia noastr ne d% sea%a ce fore %isterioase i%pregneaz e8istena
u%an0 /in epoca egiptean 3i p'n $n prezent" a(e% su& oc7i trei %ari epoci de aspiraii 3i
cutri o%ene3ti" de eforturi 3i de (ia %oral0 !'nd (or&i% despre )gipt $n sensul 3tiinei
spirituale" ne g'ndi% la acea $ndelungat ci(ilizaie care s>a sta&ilit $n nord>estul 4fricii" pe
%alurile *ilului" 3i care a durat p'n $n secolul ,+++ $nainte de !7ristos0
)a a fost $nlocuit de ci(ilizaia greco>latin a('nd drept unul dintre centre poporul grec" at't
de %re prin cultul fru%useii" cellalt centru fiind puternicul popor ro%an0 Ati% c $n
aceast perioad a a(ut loc %arele e(eni%ent al e(oluiei terestre" (enirea lui +isus !7ristos
pe P%'nt0 4 ur%at epoca $n care ne gsi% acu%0
-a aceste trei epoci face aluzie su&titlul conferinelor noastre" cci (o% arta forele
%isterioase care leag epoca egiptean de a noastr2 (o% e8plica c $n acele ti%puri au fost
sdii unii ger%eni $n e(oluia o%enirii 3i c ace3ti ger%eni" care au r%as lateni $n ti%pul
epocii greco>latine" au rodit $n %od cu totul deose&it $n epoca noastr0 Tot ceea ce se
de3teapt acu% $n sufletele noastre" g'ndurile care sunt 1$n aer5" ideile care $i inspir pe
sa(ani" pro(in din ger%enii sdii $n e(oluie $n cursul (ec7ii epoci egiptene" dar oa%enii
nu>3i dau sea%a de acest lucru0
!unoa3teti cu toii" %ai %ult sau %ai putin" dispoziti(ul cu a9utorul cruia funcioneaz
telegraful0 4paratele sunt legate $ntre ele prin fire" 3i c7iar fr a 3ti prea %ulte detalii"
$nelegei c fora care pune $n funciune aparatele este de aceea3i natur cu cea care parcurge
firele0 , a%intii c firele sunt legate $ntre ele printr>o deri(aie care ptrunde $n p%'nt" su&
aciunea unei fore %ai %ult sau %ai puin cunoscute0 /eci P%'ntul este cel care sta&ile3te
contactul in(izi&il $ntre fire0
Un fapt analog 3i la fel de %isterios e8ist 3i $n e(oluia o%enirii0 ?n ce pri(e3te firele care se
afl la suprafa" istoria ne arat $n ce %od se leag $ntre ele $n realitate0 )a ne arat" a9utat
de ocultis%" ce s>a petrecut pe p%'ntul str(ec7i al )giptului0 ,ede% cu% firele care (in
dinspre aceast ci(ilizaie tra(erseaz epoca greac" pe cea ro%an" pe cea cre3tin" 3i a9ung
$n (re%ea noastr0 Pute% ur%ri astfel reeaua de la suprafa0 /ar %ai e8ist 3i o influen
su&teran" ascuns" pe care (ec7ea epoc egiptean o e8ercit asupra epocii noastre 3i %ulte
G
fapte %isterioase se e8plic dac $nelege% aceast influen0
4stzi (o% trasa nu%ai direciile principale ale su&iectului nostru0
!'nd este e(ocat )giptul antic 3i unele dintre %onu%entele at't de grandioase care $l
%arc7eaz" ne g'ndi%" de e8e%plu" la pira%ide sau la figura %inunat 3i enig%atic a
Sfin8ului0 ?n epoca greac te%plul cunoaste o ar7itectur foarte deose&it 3i capodoperele
sculpturii reprezint perfeciunea des('r3it a tipului u%an su& nu%ele unor di(initi ca
Heus" /e%eter" Palas 4tena" 4polo0 4poi" la ro%ani" ne iz&e3te un alt caracter special0 4ici
persona9ele pe care le reprezint statuile poart adesea togi care se%nific ce(a %ai %ult
dec't un si%plu (e3%'nt0 Unele statui din (re%ea regilor" co%parate cu cele care dateaz din
ti%pul repu&licii ro%ane" ne dau i%presia c di(initile (ec7ii ;recii au co&or't de pe
piedestal pentru a prinde (ia $n ro%anii purttori de tog0 4ceast i%presie se datoreaz
forei interioare pe care o posed acestea0 Si%i% aceast for atunci c'nd co%par%
senti%entele" g'ndurile unui grec din Sparta sau 4tena cu cele ale unui cetean ro%an0
;recul se si%te" %ai $nainte de orice" spartan sau atenian0 ?nzestrat $n oarecare %sur cu un
suflet colecti(" spartanul" atenianul resi%t %ai %ult personalitatea cetii lor dec't pe a lor
proprie2 ai senzaia c fora care $i ani% ar e%ana din spiritul ora3ului lor0 Ro%anul"
di%potri(" ne apare $n %ult %ai %are %sur centrat pe sine $nsu3i0 !oncepia asupra
dreptului fiecrui cetean este caracteristic Ro%ei0 Tot ce au $ncercat 9uri3tii s atri&uie unei
alte origini dec't cea ro%an pare lipsit de funda%ent" cci dreptul ro%an a fost pe &un
dreptate recunoscut ca patria ade(rat a tuturor noiunilor 9uridice0 ?n (ec7ea Ro%" o%ul
a(ea o con3tiin de sine $nsu3i indi(idual2 nu %ai era nu%ai %e%&rul unei ceti" era
ceteanul ro%an0 ?n acest punct al e(oluiei u%ane lu%ea spiritual" care p'n atunci fusese
si%it ca o realitate plan'nd $n regiuni superioare" co&oar pe p%'nt" 3i acest fapt se
e8pri%" printre altele" prin apariia dreptului ro%an" care d un caracter specific $ntregii
ci(ilizaii ro%ane0
4tunci c'nd grecul se si%ea $n prirnul r'nd te&an sau spartan" de ce natur era oare acel
spirit al Te&ei sau al SparteiE Pentru noi" acest spirit nu este o a&straciune" ci o realitate prin
care se e8pri% o fiin spiritual care cuprinde $ntreaga cetate a Spartei sau a Te&ei" cu toate
c si%urile fizice nu o percep0 ;recul nu (ede $n pri%ul r'nd propria sa personalitate2
pri(irea lui se ridic %ai sus" spre acea fiin care adu%&re3te cetatea sa0 Ro%anul se (ede la
$nceput nu%ai pe sine2 el percepe caracterul su u%an" realizat fizic $n for% corporal0
Spiritualul s>a $ncorporat $n $ntregi%e $n o%0 Ai" $ntr>ade(r" aceasta este epoca $n care cea
%ai $nalt spiritualitate" $ns3i di(initatea" se (a co&or$ pentru a se $ncarna" a se face o% $n
+isus !7ristos0
!i(ilizaia egiptean $3i tri%ite ra%ificaiile $n %od %iraculos p'n $n aceast cultur greco>
ro%an0 S ne a%inti% ce ne spune Scriptura despre Moise0 Pe c'nd era $n )gipt" el a pri%it
de sus %isiunea de a>3i duce poporul ctre unul /u%nezeu2 el $ntrea& pe acel /u%nezeu
1!e (a tre&ui s spun poporului %eu dac (oi fi $ntre&at cine % tri%ite" ce tre&uie s le
rspundE5 3i /u%nezeu spune <(o% (edea %ai departe ce ade(r profund se ascunde $n
spatele acestei declaraii= 1Spune>le celor la care te tri%it c )U SU*T te tri%ite50:
: 1)u sunt !el ce sunt5 43a s spui fiilor lui +srael 1!el ce este %>a tri%is la (oi50 <+e30 D"14=0 <n0 red0=
)u Sunt ser(e3te aici pentru a>l nu%i pe /u%nezeul unic <%onos= care do%ne3te $n
$nli%ile spirituale" principiul c7ristic care nu a co&or't $nc $n plan fizic0 !ui $i aparine
aceast (oce care co&oar ctre Moise 3i $i spune 1Spune poporului tu c eu sunt !el ce
SuntE50 )a e%an <acesta este secretul celor %ai (ec7i %istere grece3ti= din $ns3i fiina care
(a aprea %ai t'rziu $n !7ristos $ncarnat2 singura diferen este c el (a fi (izi&il pentru toi"
$n ti%p ce %ai $nainte nu putea fi auzit dec't de ctre initiai" $n $nli%i spirituale0 ,ede%
6
deci cu% di(initatea co&oar ctre oa%eni treptat" pe %sur ce ei sunt pregtii pentru
(enirea sa0 ,ede% i%portana pe care o capt pentru ro%ani (iaa $n corpul fizic"
%anifestarea $n plan fizic0
4ceast nou facultate care apare la o% inspir o $ntreag serie de fapte prin care se e8pri%
spiritul unei ci(ilizaii0 4cest spirit s>a %anifestat $ndeose&i prin art0 4r7itectura te%plelor"
concepia de pira%id" se transfor% treptat $n cea a &isericilor $n stil ro%an" care sunt
ade(rate docu%ente asupra forei creatoare din care au aprut0 ?ncep'nd din secolul ,+
(ede% apr'nd pe cruce trupul lui +isus %ort0 4poi" $n s'nul acestui curent al cre3tinis%ului
$nt'lni% din ce $n ce %ai %ult o figur ad%ira&il care ascunde un %are %ister > cea a
Iecioarei0 S o e(oc% $n reprezentarea artistic pe care ne>o d pictura" de e8e%plu ta&loul
lui Rafael0 !unoa3tei cu toii Madona Si8tin" ad%ira&ila for% (irginal care constituie
centrul ta&loului" copilul pe care $l poart" 3i $n %od sigur ai si%it e%oia profund pe care o
trans%ite aceast pictur0 4cest ta&lou este o e8presie %inunat a aspiraiei spirituale a
o%enirii $n decursul celor trei epoci de care ne ocup%0 Ai nu este o $nt'%plare faptul c
artistul a $ncon9urat>o pe Madona cu nori din care se i(esc cp3oare de $ngera3i care sea%n
cu cel al copilului pe care $l poart $n &rate0
/ac conte%pl% $n (oie" fr rezer(e" acest ta&lou" el ne (a re(ela ce(a ce r%'ne de
ne$nteles pentru pri(irile profane0 /intre $ngerii care o $ncon9oar pe Madona se desprinde un
glas care ne spune c a(e% $n faa" noastr o %inune" $n sensul cel %ai propriu al cu('ntului0
*u %ai pute% crede c acel copil pe care Madona $l ine $n &rae s>ar fi putut na3te $n %od
o&i3nuit din fe%eie0 Pare doar cu puin %ai real dec't c7ipurile $ngere3ti care se contureaz
printre nori" ca 3i cu% s>ar for%a $n eter0 4(e% i%presia c acel copil e%an din noianul
norilor0 Iecioara l>a cuprins $n &rae" dar nu l>a z%islit0 *i se arat astfel o legtur
%isterioas $ntre copil 3i fecioara>%a%0 Ai $n g'nd ne apare o alt fecioar>%a%" antica +sis
a egiptenilor cu pruncul Jorus2 presi%i% ceea ce leag prin (eacuri %adona cre3tin de zeia
egiptean +sis" cea care are $nscris pe frontonul te%plului su 1)u sunt cea care a fost" este 3i
(a fi2 nici un %uritor nu>%i poate ridica (lul50
Minunea pe care ne>a re(elat>o ta&loul Iecioarei ne este artat 3i de %itul egiptean0 !ci
acesta spune c Jorus nu s>a nscut printr>o concepiune carnal" ci dintr>o raz de lu%in
pornit dinspre .siris ctre +sis2 este $ntr>un fel rezultatul unei i%aculate concepiuni0
+at cu%" fr s e8iste o cone8iune (izi&il" un curent leag totu3i $ntre ele unele fire0
S analiz% acu% epoca cu care $ncepe ci(ilizaia noastr occidental0 !atedrala gotic" cu
&olile sale ogi(ale" e(oc adunrile credincio3ilor din )(ul Mediu" c'nd o credin ade(rat
$nsufleea pe preoi 3i pe %ireni0 S ne i%agin% efectul pe care aceste catedrale gotice $l
puteau produce $n suflete prin (itraliile %ulticolore prin care ptrundea lu%ina soarelui0 !ei
care dez(luiau $n li%&a9ul lor cele %ai %ari %istere ale creaiei a(eau darul s le e(oce $n
tonalitti spirituale care luau aspectul e8terior al lu%inii cu %ii de nuane2 $n ti%p ce preoii
propo(duiau faptul c fora uni(ersal a e8istenei di(ine se trans%ite oa%enilor prin raze
indi(iduale" a3a cu% lu%ina (itraliilor este $n acela3i ti%p una" dar 3i %ultipl0
4cest si%&ol al lu%inii unice 3i di(izate (or&ea spiritului 3i sti%ula $n suflet realitatea
spiritual a crei i%agine era0 4stfel" puterile ini%ii 3i ale si%irii u%pleau altdat sufletul
catedralelor gotice0
S ne $ntoarce% acu% la pira%idele egiptene" cu o construcie at't de caracteristic" 3i s ne
strdui% s $nelege% ce ne spun ele0 !oncentr'ndu>ne spiritul asupra lor" reu3i% s le
descifr% enig%a 3i constat% c pira%ida e8pri% secretele uni(ersului" p%'ntului 3i
o%ului0 )a e8pri% ceea ce si%ea preotul egiptean prin religia lui0 ,o% ur%ri $n
profunzi%e aceste lucruri %ai t'rziu2 acu% s not% nu%ai pur 3i si%plu care erau
K
senti%entele acelor preoi 3i ce si%&oluri prezentau ei poporului0 ?nelepciunea ascuns su&
(e3%'ntul religiei egiptene era deose&it de profund2 ea pro(enea din tradiii ale celor %ai
(ec7i ti%puri" era ca o a%intire a lor0 Pe &un dreptate iniiatul egiptean cruia i s>a adresat
Solon putea rspunde 1,oi" grecilor" (ei r%'ne %ereu ni3te copii0 in sufletele (oastre tinere
nu %ai e8ist ni%ic din sf'nta $nelepciune pri%ordial50 /e unde aceast (ec7i%e a
$nelepciunii egipteneE
Atii c o%enirea actual a fost precedat de o alta" care tria pe continentul acoperit acu% de
.ceanul 4tlantic0 !'nd a a(ut loc %arele potop" toate cuno3tinele atlantilor au fost trans%ise
de ctre supra(ieuitori unui curent ci(ilizator care s>a $ndreptat spre 4sia str&t'nd actuala
)urop0:
: Rudolf Steiner" .rientul $n lu%ina .ccidentului0 <n0 a0=
Mitologiile nordice sunt a%intiri a ceea ce au trans%is supra(ieuitorii 4tlantidei $n ti%pul
trecerii lor prin acele locuri0
Ur%a3ii atlanilor au adus $n 4sia ger%enii a ceea ce a de(enit ci(ilizaia 7indus antic" apoi
cea persan" apoi" $n parte" 3i cea egiptean2 dar $nelepciunea egiptean a (enit" de ase%enea"
pe un dru% drept din .ccident spre .rient" din 4tlantida $n 4frica0 !are era deci acea
$nelepciune" despre care iniiaii egipteni (or&eau ca despre cea %ai (ec7e tradiieE
. $ntrezri% atunci c'nd o&ser(% diferena dintre (iaa din (ec7ea 4tlantid 3i (iaa noastr
de acu%0 .%ul din acele ti%puri $ndeprtate era $nzestrat cu o nedeslu3it clar(iziune
instincti(0 )l percepea $n 9urul su fiine pe care o%ul din (re%ea noastr nu le %ai (ede" cu
toate c ele e8ist 3i acu%0 Ipturile p%'ntene nu sunt nu%ai %inerale" (egetale 3i ani%ale2
%ai e8ist $n %ediul nostru terestru 3i fiine spirituale pe care nu le percep dec't pri(irile
clar(ztoare0 ?n (re%urile 4tlantidei" o%ul" clar(ztor $n %od nor%al" a(ea ca $nsoitori $n
(ia nu nu%ai ani%alele" plantele 3i pietrele" ci 3i zeii 3i fiintele spirituale" care $i erau tot
at't de fa%iliare cu% sunt pentru noi cei cu care ne $%prti% (iaa0 ?n acele ti%puri nu e8ista
$nc o separare foarte clar $ntre zi 3i noapte0
.%ul de astzi" c'nd se treze3te din so%n" c'nd corpul su astral 3i )ul su se cufund din
nou $n corpul fizic" (ede o&iectele fizice care $l $ncon9oar2 seara" c'nd adoar%e" c'nd )ul
su 3i corpul astral e(adeaz din corpul fizic 3i eteric" tot ceea ce $l $ncon9ura se cufund $n
noapte0 4ceast stare" nor%al $n zilele noastre" nu e8ista $n 4tlantida0 !'nd o%ul $3i prsea
corpul fizic" $n loc s fie $ncon9urat de tene&re" intra $ntr>o lu%e populat de fpturi spirituale0
,edea for%ele di(ine a3a cu% (ede% noi astzi pe cele ale corpurilor fizice0 Lotan" Caldur"
+upiter" 4polo nu sunt fiine in(entate" ci e8presia unor fiine (ii care $ns nu au un corp fizic2
cel %ai dens corp al lor a r%as un corp eteric transparent0
*oaptea" c'nd atlantul $3i prsea corpul fizic" toate aceste for%e $l $ncon9urau0 /i%ineaa"
c'nd re(enea $n corp" el se regsea $n lu%ea pe care o consider% astzi ca singura lu%e
real0 S>ar putea spune c prsea $n acel %o%ent lu%ea zeilor" pentru a se altura lu%ii
fiinelor $ntrupate2 3i nu e8ista o frontier foarte net $ntre percepiile nocturne 3i cele din
ti%pul zilei0
Un iniiat din acele ti%puri" c'nd le (or&ea oa%enilor celorlali despre ace3ti zei pe care $i
cunoscuse su& for%a lor eteric" (or&ea a3a cu% (or&i% noi astzi despre prietenii no3tri" al
cror nu%e $l cunoaste%0
4%intirea acestei cunoa3teri inti%e a zeilor s>a pstrat $n r'ndul popoarelor care au e%igrat
spre .rient0 4%estec'ndu>se ulterior cu alte ele%ente spirituale printre care unul era propriu
poporului egiptean" $n popor s>a trezit sigurana c o fiin spiritual" etern" trie3te $n o%2 $n
8
ceasul %orii" corpul de(ine un cada(ru" deoarece el a fost prsit de ele%entul di(in0 4cest
lucru era e8pri%at $n nenu%rate po(estiri 3i legende pe care preoii egipteni le spuneau
oa%enilor 3i acestea nu erau pentru popor o dog% a&stract" ci un ade(r confir%at de (iaa
lor interioar0 4% putea caracteriza ceea ce resi%ea egipteanul pornind de la aceste cu(inte
1?ntr>un cada(ru (d pul&erea unui o% care purta $n sine un )u0 Atiu" at't pe sea%a tradiiei
str(ec7i c't 3i prin e8perienele str%o3ilor %ei" c ceea ce a supra(ieuit s>a dus $n alt
lu%e0 4cel ele%ent di(in nu 3i>ar $ndeplini %isiunea dac ar tri $n lu%ile spirituale:2
spiritualul tre&uie s fie legat printr>o for de atracie de lu%ea terestr0 S>ar putea spune c
tre&uie creat o legtur %agnetic" pentru ca sufletul care $3i $nfptuie3te pelerina9ul $n
regiuni superioare s pstreze $n sine un senti%ent dura&il 3i astfel s poat s re(in 3i s
apar din nou pe p%'nt50
: )8presia 1lu%ile spirituale5 frec(ent utilizat de R0 Steiner nu este ec7i(alent cu e8presia 1lu%ile
paralele5 folosit $ntr>un li%&a9 ipotetic" care sugereaz c e8ist rnai %ulte uni(ersuri care
interacioneaz0 Pluralul folosit de Steiner arat nu%ai c Lumea spiritual nu este lipsit de structur" ci
prezint o succesiune de entiti spirituale cunoscut $n religia cre3tin ca ierar7ii spirituale $n care se
recunosc entiti cu% sunt $ngerii" ar7ang7elii" ar7eii etc0 Ai ter%in'nd cu cele %ai su&li%e" fiind cele
%ai apropiate de /u%nezeu Sfintele Tronuri" Serafi%ii 3i Jeru(i%ii0 -a aceste ierar7ii spirituale se
adaug o serie de principii acti(e e%anate de ierar7iile spirituale" cunoscute $n 3tiina spiritual su&
denu%irea de spirite ele%entare sau ele%entali sau spirite inferioare 3i care 9oac un rol i%portant $n
desf3urarea a ceea ce nu%i% feno%enologia Uni(ersului fizic perceput prin inter%ediul si%urilor0 <n0
red0=
/atorit $n(%intelor 3tiintei spirituale 3ti% c o%enirea se $ngri9e3te dup legi proprii ca
sufletul s re(in %ereu 3i s se re$ncarneze0 !'nd o%ul intr" prin %oarte" $n sfere
superioare" tre&uie s se dezo&i3nuiasc de tot ce este p%'ntesc" ti%p $n care se afl
perioada 1de purgatoriu5 sau 1Ma%aloMa50 P'n ce nu se ter%in aceast perioad" el r%'ne
str'ns legat de e8istenta terestr0 Ati% c e8ist fore care $l $%piedic s se $nale $n regiunile
din /e(ac7an2 aceste fore sunt 3i cele care $l atrag spre o nou $ncarnare0
?n epoca noastr tri% $n do%eniul a&straciunilor 3i face% din toate acestea teorii0 Pentru
egipteni" aceste idei erau (ii0 )i nu g'ndeau $n %od a&stract 3i nu erau deloc teoreticieni0
)gipteanul (oia s (ad cu oc7ii lui cu% sufletul str&ate dru%ul care duce de la corpul pe
care $l prse3te 3i p'n $n regiunile superioare0 ,oia s (ad aceast idee $n faa oc7ilor 3i
deci i>a dat o for% (izi&il $n piramid2 aceasta reprezint ideea de suflet care" prsind
corpul de care r%'ne parial ata3at" se ridic $n ascensiunea sa spre cul%i0
4r7itectura pira%idei ne d i%aginea legturii sufletului cu lucrurile p%'ntene0 Ior%a
%isterioas pe care aceasta o $%&rac apare ca i%aginea lui @a%aloMa0 )a e(oc sufletul
care" prin corpul su" se $nal spre sferele superioare0
S $ncerc% s regsi% $n aceast concepie a%intirea (ec7ii 4tlantide0 Pe (re%ea c'nd o%ul
percepea prin clar(iziune ceea ce $l $ncon9ura" corpul su eteric nu era unit at't de str'ns cu
corpul fizic cu% este $n zilele noastre" 3i" $n special la ni(elul capului" el dep3ea cu %ult
fizicul0 Ior%a capului la unele ani%ale este o re%inisceni a acelor ti%puri0 Pri(irea
clar(ztoare" uit'ndu>se la un cal" (ede capul su eteric $nl'ndu>se ca un nor lu%inos
deasupra nrilor2 3i ce s %ai spune% despre for%a ciudat a tro%pei elefantului0 4cest cap
eteric se putea (edea parial la (ec7iul atlant" dar ce(a %ai puin dez(oltat2 cu ti%pul a
ptruns tot %ai %ult $n interiorul capului fizic 3i astzi a%&ele au aproape aceea3i %ri%e 3i
aceea3i for%0 ?n ce pri(e3te capul atlantului" care nu era posedat dec't $n parte de ctre
forele eterice astzi $n $ntregi%e interiorizate" el nu era $nc co%plet u%anizat2 $n for%a sa
se %ai pstra $nc ce(a de ani%al0 !'nd un atlant $l (edea pe altul $n ti%pul zilei" su&
aspectul su fizic" el (edea o frunte lung" te3it" cu dinii foarte proe%ineni" a('nd $n el
ce(a ani%alic0 /ar seara" c'nd ador%ea 3i c'nd $ncepea clar(iziunea sa eteric" el nu (edea
nu%ai aceast for%" ci 3i partea eteric a capului" care era %ult %ai fru%oas" c7iar $n
co%paraie cu figurile actuale0 Prin clar(iziune atlantul re(enea $n trecut" se $ntorcea $n
9
(re%urile c'nd o%ul se%na 3i %ai %ult cu un ani%al" cu toate c for%a corpului su eteric
era de9a co%plet u%an0 4cest corp eteric era infinit %ai fru%os dec't corpul fizic actual"
care a tre&uit s se adapteze la fore cu o densitate %ai %are0
4ceste a%intiri ale con3tienei atlante re$n(iau si%&olic la egipteni0 /e e8e%plu" iat ce ar fi
putut spune un preot egiptean poporului su 1?n epoca 4tlantidei" $n ti%pul zilei" sufletele
(oastre (edeau corpuri ase%ntoare cu cele ale ani%alelor" dar $n ti%pul nopii puteau
conte%pla" $n toat fru%useea sa" ade(rata for% a capului o%enesc care se $nla deasupra
lor50 4ceast a%intire a fost redat $n sculptura egiptean su& for%a Sfin8ului0 *u pute%
$nelege acea for% dec$t atunci c$nd 3ti% c ea n>a fost in(entat" ci desprins din realitate0
/e la pira%idele egiptene s trece% la templul %recesc0 Pentrtz a>i afla sensul" tre&uie s poti
resi%i forele care ani% spaiul0 ;recii a(eau acest senti%ent al spaiului0 /in punct de
(edere al 3tiinei spirituale" spaiul nu este acel (id a&stract pe care 3i>l i%agineaz
%ate%aticienii 3i fizicienii" ci este foarte difereniat0 )ste plin de linii de for care $l str&at
de sus $n 9os" de la st'nga la dreapta" $n orice direcie dreapt sau cur&0 Spatiul poate fi
si%it" poi s ai senzaia (ie a sa0 !$nd ai acest senti%ent $nelegi de ce unii pictori din
(ec7i%e au 3tiut s redea cu at'ta splendoare 3i at't de natural pe cei trei $ngeri care plutesc
$n ta&lourile Madonei0 4ce3ti trei $ngeri se spri9in $ntre ei a3a cu% trei corpuri se susin $n
spaiul celest prin fora de atracie0
!u totul alt i%presie a(e% atunci c'nd conte%pl% ta&loul lui CoeMlin intitulat Pieta0 *u
a(e% ni%ic $%potri(a calitii e8celente a acestui ta&lou" dar cel care pstreaz un si%
corect al spaiului are senzaia c cele dou for%e ciudate care reprezint $ngeri pot s cad
din cer $n orice clip0 ,ec7ii %ae3tri pstreaz un si% al spaiului o&tinut prin clar(iziune pe
care %odernii l>au pierdut0
Pe (re%ea c'nd arta a(ea $nc tradiii oculte" se 3tia c'te ce(a despre aceste fore de ec7ili&ru
care e8ist $n spaiu 3i care>l str&at0 4ceste fore au fost si%ite de cei $n care a luat na3tere
ideea te%plului grecesc0 )i percepeau forele care str&at spatiul 3i a3ezau pietrele dup
liniile oculte care e8ist $n spaiu0 Pietrele intrau $n traseul liniilor in(izi&ile care e8istau de9a0
?n acest fel" un te%plu grecesc este o idee spaial cristalizat" $n sensul cel %ai propriu al
cu('ntului2 este for%a %aterial a forelor pure0
Ur%rile acestui fapt sunt foarte i%portante0 /eoarece grecii au 3tiut s reprezinte $n %aterie
forele spatiului" ei au dat fiinelor di(ine spirituale posi&ilitatea s foloseasc aceast for%
%aterial0 *u este un fel de a (or&i" ci o realitate zeul co&ora $n te%plul grecesc pentru a sta
printre oa%eni $n sens fizic0
/up cu% prinii pun la dispozitia copilului o for% fizic" $i dau carne 3i oase" astfel $nc't
spiritul su $3i poate tri (iaa fizic" tot astfel ar7itectura te%plului ddea prile9ul fiinelor
spirituale s co&oare 3i s se $ntrupeze0 Sensul profund al te%plului grecesc este c zeul
locuie3te acolo0 !el care a(ea un si% corect al for%ei acestuia si%ea de ase%enea c 3i
atunci c'nd nu era ni%eni $n te%plu sau $n $%pre9uri%i totu3i te%plul nu era gol" cci zeul
era cu ade(rat prezent acolo0 Te%plul este $n el $nsu3i un tot pentru c el contine for%ele
care>l rein pe zeu0
/ac e8a%in% acu% &iserica ro%an" %ai ales pe cea cu cript" constat% o e(oluie0
Pira%ida reprezint prin for%a sa ar7itectonic dru%ul ur%at de sufletul care se $nal dup
%oarte2 sufletul di(in care dore3te s stea pe p%'nt $3i gse3te e8presia $n te%plul grecesc0
)dificiul ro%an cu cript corespunde crucii pe care este rstignit trupul lui +isus %ort0 )l
e8pri% progresul o%enirii spre o cunoa3tere %ai profund a sferelor spirituale0
/ac pira%ida si%&oliza sufletul care pe toat perioada sl3luirii: $n @a%aloMa r%'ne
10
legat de corpul su" crucea pe care este rstignit trupul lui +isus e8pri% $nfr'ngerea %orii0
4cest si%&ol ne a%inte3te de (ictoria spiritual a lui !7ristos asupra %orii0
: Sl3luirea tre&uie $neleas ca durat a unei stri de con3tien 3i nu ca o localizare spaial" a3a cu% a
e8plicat R0 Steiner $n diferite ocazii $n care s>a referit la di(ersele faze ale e8istenei )ului dup %oarte0
<n0 red0=
!'t despre edificiul gotic" acesta nu este niciodat co%plet dac nu este plin de %uli%ea
credincio3ilor0 Pentru a sesiza $ntregul su sens tre&uie s ne d% sea%a c ogi(a ia for%a
%'inilor $%preunate pentru rugciune 3i se une3te cu senti%entul care se ridic astfel ctre
cer0 ?n cripta ro%an" a%intirea sufletului se ridica spre (ictoria spiritual o&inut asupra
%orii" dar aici sufletul $nsu3i se si%te $n(ingtor $n faa %orii" r%'n'nd totu3i $n corpul
fizic0 Sufletul care a $n(ins %oartea $3i gse3te locul $n catedrala gotic" care nu ar fi
des('r3it dac nu ar u%ple>o aceste senti%ente0
Te%plul grecesc este trupul di(initii" este co%plet $n el $nsu3i0 Ciserica gotic c7ea%
%uli%ea" fr de care nu este des('r3it0 )a nu este un te%plu" este un do%:0
: &!om5" cu('ntul ger%an dese%n'nd catedrala" are ca deri(at cu('ntul &tum5" cu care se construiesc
cu(intele &'enschtum5 <o%enire=" &(ol)stum5 <naiune=0 !u('ntul rusesc &dum5deri( tot de aici0 Un
alt sens al acestor cu(iute este &dom* domus domini" &tum5" posesiune" de e80 +aisertum" $%prie0
4colo unde se adun indi(izii care alctuiesc o co%unitate se for%eaz un &!omtum5<n0a0=
+at deci cu% au progresat ideile 3i %entalitile o%ene3ti $n decursul ti%pului" p'n $n epoca
$n care ne afl% $n prezent0 Iorele e(oluiei nu>3i fac dru% nu%ai la suprafaa p%'ntului2
cureni oculi folosesc ci su&terane" astfel c pute% (edea $n unele %anifestri
conte%porane o re$ntrupare a forelor depuse su& for% de ger%eni $n o%enire pe ti%pul
egiptenilor0 Ai (o% $nc7eia oprindu>ne asupra unei idei care ne (a pregti s $nelege% aceste
legturi %isterioase0
/e unde pro(ine %aterialis%ul din epoca noastrE /e la faptul c oa%enii au pierdut si%ul
ar%oniei" al reconcilierii dintre credin 3i 3tiin0 !e gsesc ei atunci c'nd caut o realitate
spiritualE *i%ic0 *u %ai (d dec't %ateria fizic0 Pe aceasta o nu%esc realitate 3i astfel
a9ung s nege orice e8isten spiritual" s cread c (iaa o%ului s>a sf'r3it atunci c'nd
trupul s>a prefcut $n pul&ere0 !u% ar putea aceast stare de spirit s fac legtura cu ideile
care au fost sdite $ntr>o (re%e c'nd" ca $n )giptul antic" se credea fer% $n supra(ieuireE
Marile perioade ale ci(ilizaiei nu se asea%n $ntru totul cu plantele" care produc nu%ai
plante ase%enea lor0 ?n ti%pul e(oluiei" tre&uie s alterneze caliti diferite2 $n aparen ele
nu se asea%n" de3i $ntre ele e8ist o str'ns $nrudire0
Pri(irea o%ului %odern nu se opre3te dec't asupra realitilor fizice 3i el nu se poate $nla
din corp spre spirit0 Sufletele" crora pri(irea nu le (ede acu% dec't corpul fizic" au fost
$ntrupate odinioar $n corpuri de greci" ro%ani" egipteni0 Ai tot ceea ce trie3te astzi $n noi
este rezultatul a ceea ce a% str'ns $n (ieile noastre anterioare0
+%aginai>( c sufletul (ostru ar fi transportat $ntr>un corp din epoca egiptean0 -a %oarte"
sufletul ar trece prin la&irintul pira%idei p'n $n sferele superioare" dar corpul ar fi conser(at
su& for% de %u%ie0 /e aici rezult o consecin ocult0 4cest suflet s>ar si%i legat de
corpul %u%ificat pe care l>a lsat pe p%'nt2 ca ur%are" ideile lui ar cpta un fel de
osificare" de sc7eletizare2 sufletul r%'ne $nlnuit de lu%ea fizic0 Pentru c sufletul
egiptean a fost astfel constr'ns s pstreze p'n $n regiunile spirituale a%intirea corpului
%u%ificat" $n el s>a $nrdcinat ideea c acest corp fizic este o realitate superioar fa de
ceea ce este el de fapt0 /ac ( cufundai astfel $n sufletul (ostru de odinioar" conte%pl'nd
%u%ia lsat pe P%'nt" ( (ei da sea%a cu% s>a putut $ntri ideea for%ei fizice0 4ceast
idee" care s>a trans%is pe parcursul re$ncarnrilor" reapare astzi prin ata3a%entul pe care>l
11
si%te o%ul pentru for%a sa corporal0 Materialis%ul ca %od de g'ndire este foarte adesea
rezultatul $%&ls%rii trupurilor $n (re%ea egiptenilor0
+at deci cu% acioneaz g'ndurile 3i senti%entele" din $ncarnare $n $ncarnare0 4ceasta (
face s sesizai $n ce %od" prin inter%ediul re$ncarnrii" $3i supra(ieuiesc ci(ilizaiile" dar
su& for%e total diferite2 (ei si%i nenu%ratele legturi oculte care acioneaz din u%&r0
4% e(ocat astzi unele dintre aceste fire0 Pri(irile noastre se (or ridica apoi p'n $n sferele
superioare pe care le conte%pla preotul egiptean2 (o% studia natura" elul 3i destinul o%ului
3i (o% (edea cu% se dezleag aceste enig%e atunci c'nd se pot regsi rezultatele unei epoci
re$nflorind $ntr>o alta $n %od pe c't de %inunat pe at't de %isterios0


1B
CONFERINA a II&a
'nelepciunea pri"itiv# !i noua nelepciune apocaliptic# (o"nul din te"plu
I%i% care vindec# I"ainea Fecioarei (tadiile anterioare ale evoluiei
Co)or*rea Eului Forele viitorului
Stuttgart, 5 augut 1!0"
Pentru a ptrunde %ai &ine $n su&iectul at't de a%plu pe care ne>a% propus s>l trat%" s
$ncerc% s ne face% o i%agine foarte (ie a opoziiilor care ne apar atunci c'nd co%par%
uni(ersul cu p%'ntul0
;si% de o parte principiul suflet>spirit" de cealalt principiul fizic>%aterie0 ,o% $ncerca s
e8plic% aceasta printr>un feno%en pe care $l $nt'lni% la (ec7ii egipteni 3i care este o
enig% pentru conte%poranii no3tri0 *e referi% la so%nul din te%plu0 4cesta are la &az
faptul singular c" la %agii egipteni 3i $n general $n ci(ilizaiile (ec7i" $nelepciunea preotilor
era legat indisolu&il de arta (indecrii 3i de sntate0 .a%enii din epoca noastr nu au dec't
o foarte (ag idee asupra raporturilor str'nse care e8istau odinioar $ntre $nelepciune 3i
sntate" $ntre cunoa3tere 3i arta (indecrii0
Atiina spiritual are %isiunea de a reda o%enirii si%ul spiritual care sta&ile3te o legtur
$ntre $nelepciune 3i sntate0 S ne rea%inti% faptele e8puse $n conferina precedent" s
e(oc% i%aginea antic la care ne>a tri%is ta&loul Iecioarei cu pruncul" a3a cu% a pictat>o
Rafael pentru !apela Si8tin > cea a lui +sis cu Jorus copil0 S ne a%inti% inscripia din
te%plul su 1)u sunt cea care a fost" este 3i (a fi2 nici un %uritor nu>%i poate ridica (lul50
)8ista o relaie %isterioas $ntre aceast zei 3i arta (indecrii" $n care ea $i iniia pe preoii
egipteni0 /in ulti%ele perioade ale acestei antic7iti ne par(ine o relatare aparte asupra lui
+sis $n %o%entele pe care +sis le petrecea printre ne%uritori" ea se interesa $ndeose&i de
sntatea oa%enilor 3i de arta (indecrii0
S d% $n c'te(a cu(inte o i%agine a so%nului din te%plu" care se nu%ra printre re%ediile
preoilor egipteni0 ?n acele (re%uri" cel care suferea de unele tul&urri ale sntii nu era
tratat cu re%edii e8terioare2 nu e8istau dec't foarte puine astfel de re%edii 3i se foloseau
foarte rar0 !el %ai adesea &olna(ul era dus $n te%plu" unde era ador%it0 *u era un so%n
o&i3nuit" ci un so%n so%na%&ulic at't de profund $nc't &olna(ul putea a(ea nu nu%ai (ise
7aotice" ci ade(rate (iziuni0 ?n ti%pul so%nului el percepea for%ele eterice din lu%ea
spiritual 3i %agii cuno3teau arta de a aciona asupra acelor (iziuni2 ei puteau s le g7ideze 3i
s le diri9eze0 S ne $nc7ipui% un &olna( cufundat $n so%n" cu %agul (indector alturi0 /e
cu% ador%ea &olna(ul" adic de cu% ptrundea $ntr>o lu%e a for%elor eterice" preotul diri9a
acel so%n prin puterile care $i erau conferite prin iniiere" 3i care nu au putut fi o&inute dec't
$n acele ti%puri $ndeprtate c'nd se $nt'lneau condiii de e8isten care acu% sunt foarte rare"
dac nu c7iar cu totul disprute0 Magul %odela (iziunile 3i fiinele eterice $n a3a fel $nc't" ca
prin far%ec" celui ador%it i se artau fiine pe care atlantul le considerase zeiti0 4ceste
for%e di(ine s>au pstrat $n a%intirea di(erselor popoare" regsindu>se de e8e%plu $n
%itologiile nordice" ger%anice 3i grece3ti2 dintre ele" cele care sunt legate de principiul
oricrei (indecri erau aduse $naintea sufletului celui ador%it0 /ac o%ul 3i>ar fi pstrat
treaz starea de con3tien n>ar fi fost niciodat posi&il ca aceste fore s fie deter%inate s
acioneze asupra lui0 Preoii diri9au $ns aceste (ise $n a3a fel $nc't $n ele ptrundeau fore
puternice" care ar%onizau 3i ordonau corpul ale crui fore (itale erau $n dizar%onie 3i
dezordine0 4cest lucru nu era posi&il dec't prin atenuarea con3tienei de sine0
So%nul din te%plu a(ea deci o i%portan foarte real0 4cu% (ede%" de ase%enea" de ce
influena terapeutic a %agilor era legat de o $nelepciune pe care nu o puteau pri%i dec't
1D
prin iniiere0 4ceast legtur reiese foarte clar0 ?ntr>ade(r %agii erau aceia care"
rede3tept'nd $n ei (ec7ea pri(ire care ptrundea $n lu%ile superioare" posedau prin
$nelepciunea lor forele care se re(ars din lu%ea spiritual unde spiritul acioneaz asupra
spiritului0 4stfel do&'ndeau puterea de a aciona prin spirit asupra spiritului" 3i $nelepciunea
era legat inti% de (iaa sntoas a corpului0
?n (re%urile (ec7i" aceast $nlare spre lu%ea spiritual a(ea $n (edere 3i un principiu al
sntii2 ar fi &ine ca oa%enii s poat s $neleag din nou acest ade(r2 atunci ar fi
con3tieni de %area %isiune a 4ntroposofiei0 !e alt %isiune poate a(ea dec't cea de a
conduce pe oa%eni spre lu%ile spirituale" pentru ca s poat conte%pla sferele de unde s>au
co&or't0 /esigur" $n (iitor nu se (a %ai i%pune necesitatea so%nului so%na%&ulic >
con3tiena de sine (a r%'ne intact2 totu3i fora intens a spiritului (a aciona asupra naturii
u%ane2 posedarea $nelepciunii 3i conte%plarea lu%ilor superioare (or da din nou naturii
u%ane sntate 3i ar%onie0
?n prezent" aceast relaie dintre spirit 3i principiile terapeutice este at't de ascuns $nc't cei
care nu sunt $ntr>un fel sau altul iniiati $n profunda $nelepciune a %isterelor nu pot s o
conceap ei nu pot percepe faptele su&tile care $i $ncon9oar0 /ar cel a crui pri(ire nu este
at't de superficial 3tie c (indecarea depinde de condiii foarte profunde0
S lu% de e8e%plu o persoan atins de o anu%it &oal care are o cauz interioar" nu o
fractur sau o &oal a sto%acului care au cauze e8terioare0 !el care (rea s cunoasc lucrurile
$n toat profunzi%ea lor (a $nelege cu u3urin c posi&ilitile de (indecare ale unui &olna(
care se ocup de e8e%plu de %ate%atici sunt cu totul altele dec't cele ale unui o% pe care
acestea nu>l intereseaz0 4cest fapt ( arat ce legtur stranie e8ist $ntre (iaa spiritual a
unui o% 3i sntatea sa fizic0 /esigur" nu tre&uie s deduce% de aici c g'ndirea %ate%atic
(indec0 /ar tre&uie s $nelege% c sunt necesare condiii diferite pentru a (indeca un o%"
$n funcie de faptul c el poate sau nu poate s g'ndeasc %ate%atic0 S presupune% c dou
persoane sufer de aceea3i &oal0 ?n realitate aceasta nu se $nt'%pl niciodat" dar pute% s o
presupune%0 Una dintre ele se ocup intens de %ate%atic" cealalt" di%potri(" a renuntat la
ea0 Se poate $nt'%pla ca a doua persoan s nu se (indece" $n ti%p ce un trata%ent adec(at (a
reda sntatea pri%ei persoane0 4cesta este un caz real0
4lt e8e%plu starea sntii unui ateu con(ins este cu totul alta dec't cea a unei persoane cu
un spirit profund religios0 Ai de aceast dat se poate $nt'%pla ca dac a%&ele persoane sunt
atinse de o &oal cea de a doua s se (indece" iar pri%a nu" de3i utilizeaz acelea3i leacuri0
Pentru g'ndirea %odern aceste relaii par" $n %a9oritatea cazurilor" ni3te a&surditi0 Ai totu3i
a3a este0
!are este cauzaE Iaptul c natura o%eneasc este influenat $n %od diferit de ideile ata3ate
de lu%ea si%urilor 3i de cele care s>au eli&erat de aceasta0 ;'ndii>( ce difereni este $ntre
cei care nu poate s sufere %ate%atica 3i cel cruia $i place0 Unul zice la ce>%i tre&uie %ie
toate acesteaE *u (reau s % ocup dec't de ce pot percepe prin si%urile %ele0 Ai totu3i este
necesar ca fiina o%eneasc s>3i reprezinte lucruri pe care nu le poate (edea2 de ase%enea"
este necesar s fie ptruns de g'nduri religioase" cci acestea se spri9in pe lucruri
intangi&ile" fr nici o legtur cu %ateria" cu e8teriorul2 $ntr>un cu('nt" ele nu %ai sunt
legate de si%uri0 !'nd se (a re(eni la preocupri spirituale" aceste lucruri (or influena
pedagogia0
S lu% de e8e%plu o noiune si%pl D ori D egal 90 !opiii o $neleg %ai &ine c'nd nu este
$nsoit de nici o de%onstraie %aterial0 *u este &ine s tot pui $n faa lor de trei ori c'te trei
&oa&e" cci ei nu se %ai pot apoi de&arasa de concepia senzorial0 .&i3nuii>i pe copii s
nu%ere $nt'i pe degete" dar nu pentru prea %ult ti%p" iar apoi s calculeze doar $n g'nd2
aceasta (a a(ea un efect regularizator asupra sntii lor0
14
*eputinta epocii noastre de a $nelege aceste lucruri se %anifest prin faptul c pedagogia
%odern procedeaz e8act in(ers0 S>a introdus $n 3coli nu%rtoarea" pe care se fac adunri"
scderi 30a0 cu &ile" pentru a face lecia %ai clar pentru oc7i0 Prin acest siste% se dore3te s
se fac percepti&il si%urilor ceea ce nu ar tre&ui sesizat dec't de ctre spirit0 Poate c este
%ai co%od" dar cei care cred c este un &un principiu educati( s recurgi la tot acest %aterial
nu au nici o idee despre influena &inefctoare a pedagogiei care $3i are originea $n forele
spirituale0 Un o% o&i3nuit din copilrie cu concepte %ateriale nu (a putea fi (indecat la fel
de u3or ca cel o&i3nuit cu concepte spirituale" 3i aceasta deoarece siste%ul su ner(os trie3te
$n condiii nesntoase0 !u c't un o% a fost %ai o&i3nuit s g'ndeasc fc'nd a&straciie de
%aterie" cu at't (a fi %ai usor s fie (indecat0
/in acest %oti( $n 4ntic7itate se o&i3nuia s se utilizeze tot felul de figuri si%&olice
triung7iuri" co%&inaii de cifre0 Pe l'ng (aloarea lor o&i3nuit" aceste figuri a(eau ca scop s
ridice o%ul deasupra si%plei perceperi a se%nelor $nscrise $n faa sa0
/ac desenez un triung7i 3i $l pri(esc ca atare" acesta nu are o (aloare special0 /i%potri("
dac (d $n el si%&olul trinitii superioare a o%ului" acest si%&ol are un efect salutar asupra
spiritului0 ;'nditi>( $ns c Atiina spiritual tre&uie s conduc pe o% la conte%plarea
spiritului0 )a ne conduce de la ceea ce se petrece pe P%'nt spre ceea ce s>a petrecut pe
(ec7iul Soare" (ec7ea -un" (ec7iul Saturn0 /ar dac (ei reu3i s ( ridicai fr c'r9ele
si%urilor p'n la ceea ce a fost odinioar" ( (ei $nsu3i concepii care (or aciona ar%onios
asupra $ntregii (oastre (iei" c7iar fizice0 /e aceea 3tiina spiritual (a rede(eni %arele
re%ediu care a fost odinioar" atunci c'nd preoii )giptului antic recurgeau $nc" pentru a
(indeca un &olna(" la o atenuare a )ului acestuia0
Atiina spiritual posed $n sine o for a snttii0 Mi se (a o&iecta desigur antroposofii se
si%t cu toii &ine" nu e8ist &olna(i printre eiE Tre&uie s $nelege% c o persoan nu poate
face prea %ulte pentru sntatea sau pentru &olile sale0 . %are parte dintre cauzele &olilor nu
depind de personalitatea o%ului0 Putei a(ea $n prezent ideile cele %ai sntoase care" dac
ai tri $n condiii nor%ale" nu ar fi niciodat o cauz interioar a &olilor2 dar e8ist alte cauze
care su% a&solut $n afara (oinei indi(iduale" de e8e%plu aciunea ascuns a ereditii" a
influenei dintre oa%eni" aciunea unui %ediu anor%al etc0 Sunt tot at'tea sti%ulente pentru
$%&oln(iri pe care nu (o% a9unge s le $n(inge% dec't cu ti%pul" printr>o g'ndire spiritual
sntoas0 Iaptul c $n epoca noastr oa%eni cu un spirit foarte sntos se $%&oln(esc" c7iar
foarte gra(" nu este o do(ad c Atiinta spiritual nu (a a(ea $n decursul (eacurilor <3i
(or&esc de (eacuri" nu de %ilenii= o influen &inefctoare asupra o%enirii0 Pri(irea
$neleptului percepe un (iitor $n care nu (or %ai fi cauze interioare ale $%&oln(irilor pentru
cei care (or 3ti s triasc $n condiii interioare 3i e8terioare de $nelepciune spiritual0 ,or
%ai fi $nc cauze e8terne" ele nu (or putea fi eli%inate dec't de ctre o 3tiin %edical
spiritual din ce $n ce %ai a%pl0 +at deci c atunci c'nd $nelege% influena real a
spiritului so%nul din te%plu nu %ai este o enig% pentru noi0
!are era deci puterea sal(atoare e(ocat prin (iziunile eterice ale &olna(ului ador%itE )rau
"ormele ,eilor atlani" printre care triau oa%enii de alt dat atunci c'nd $3i prseau corpul
fizic 3i &eneficiau de (ederea eteric0
Merg'nd 3i %ai departe $napoi pe firul e(oluiei o%enirii" a9unge%" cu %ult $nainte de epoca
4tlantidei" $ntr>un ti%p c'nd o%ul a&ia $ncepea s de(in ceea ce este el astzi" c'nd $ncepea
s capete acea personalitate indi(idual pe care o posed astzi0 4ceast perioad este
perioada lemurian0
!ontinentul 4tlantidei" de unde au e%igrat popoare spre 4frica" )uropa" 4sia" s>a pr&u3it $n
i%ense catastrofe dilu(iene0 -e%uria" o parte a p%'ntului locuit de oa%eni $nainte de epoca
1G
atlanilor" a fost distrus prin foc" prin catastrofe (ulcanice0 ?n epoca le%urian o%ul a
o&inut pentru pri%a oar con3tienta de sine0 4ceasta a constituit un pas enor% $n e(oluia
o%enirii0 !u% a a9uns o%ul la con3tiena de sineE Pentru g'ndirea %aterialist %odern este
greu s>3i i%agineze (ec7ea stare a o%enirii0 .%ul de altdat nu era ca cel de astzi" o fiin
alctuit din carne 3i s'nge" din oase 3i %u3c7i0 )l a(ea o for% %ai %oale" plastic" aproape
lic7id0 /oar $n decursul ti%pului s>a $ntrit" s>a concretizat $n oase 3i %u3c7i0 ?n acele
(re%uri oa%enii se $n%uleau cu totul altfel0 .%ul tria atunci %ai deplin $n at%osfera
terestr" care nu era constituit din aer pur ca $n prezent" ci era plin de tot felul de (apori0
)ra o ade(rat for% aerian" str&tut de curenti din afar0 .%ul din acele (re%uri se
ase%na $n oarecare %sur" cu toate c era ce(a %ai dens 3i %ai indi(idualizat" cu un nor a
crui for% se %odific necontenit0 Tot $n acea perioad (ec7iul %od de $n%ulire ase8uat a
fost $nlocuit prin reproducerea se8uat0 4cest lucru s>a petrecut cu %ulte %ilioane de ani $n
ur%0
Prin acest nou %od de reproducere" pri%ul ger%en al unui )u a ptruns $n o%enire0 Mai
$nainte" o%ul era $%&oldit s fac s se nasc din sine se%enul su prin influenie e8terioare"
incluse $n sfera care $l $ncon9ura0 43a se fcea $n%ulirea $n acea epoc $n care o%ul nu a(ea
$nc un )u" c'nd era dotat cu o cunoa3tere clar(ztoare pri%iti(" c'nd odi7nea $nc $n
$ntregi%e $n s'nul di(initii0 )l nu putea spune 1)u sunt50 )l si%ea apro8i%ati( a3a (edea
c fiecare dintre aciunile sale i%presiona %ediul $n care se afla2 astfel si%ea c trie3te $n
acest %ediu2 nu putea spune 1)8ist5" ci 1)8ist prin ceea ce % $ncon9oar50 Se odi7nea $n
s'nul p%'ntului plin de (ia" str&tut de curenii (ieii terestre0 ?n acel ti%p nu e8ista $nc
ni%ic nesntos2 nu era nici &oal" nici %oarte" $n sensul $n care o concepe% $n prezent0
Coala 3i %oartea au ptruns $n o%enire nu%ai atunci c'nd o%ul 3i>a o&inut )ul 3i $n acela3i
ti%p capacitatea de $n%ultire se8uat0 Tre&uie s ne i%agin% $ntr>ade(r c odinioar o%ul
nu era fecundat de se%enul su" ci pri%ea din %ediul care>l $ncon9ura" apro8i%ati( $n felul $n
care respir% acu%" ele%entele fecundatoare0 !eea ce ptrundea $n el $l fecunda 3i $i ddea
posi&ilitatea de a>3i reproduce se%enul0 Ai aceste fore erau sntoase 3i curate" at't $n o%ul
care le pri%ea c't 3i $n cel pe care $l reproducea0 Preoii egipteni 3tiau asta 3i $3i spuneau cu
c't %erge% cu g'ndul %ai departe $napoi spre acele ti%puri $n care do%neau alte condiii" cu
at't %ai %ult a9unge% la o stare $n care &oala nu e8ista0 !7iar si%pla (edere a zeilor pe care
$i percepeau atlantii e8ercita o influen t%duitoare" care se a%plifica 3i %ai %ult c'nd
preoii diri9au conte%plarea celui ador%it spre acei oa%eni din epocile pri%iti(e care nu
posedau $nc $n ei $n3i3i fore de fecundare" ci le pri%eau din uni(ersul $ncon9urtor0 ?n faa
&olna(ului ador%it $n te%plu aprea i%aginea unei fe%ei care na3te fr a fi fost fecundat
de un %uritor" a Iecioarei>Ma% cu pruncul" a zeiei care fusese alturi de oa%eni $n ti%pul
-e%uriei" dar care de atunci se 3tersese din faa oc7ilor lor0 ?n )giptul antic era nu%it Sacra
Isis0 .a%enii nu putuser s o (ad $n %od nor%al pe aceast +sis dec't $n (re%urile c'nd
%oartea nu apruse $nc2 $n starea sa nor%al de con3tien o%ul era atunci $n co%pania
acestor for%e (irginale care $l $ncon9urau 3i din care se nsteau se%enii si0 4tunci c'nd +sis
nu a %ai fost $nsotitoarea (izi&il a oa%enilor" atunci c'nd s>a alturat cercului zeilor" ea a
continuat s se intereseze" din $naltul lu%ii spirituale" de sntatea oa%enilor" dup cu% spun
preoii0 Ai c'nd o%ul era pus" $ntr>un %od anor%al desigur" ca prin acel so%n din te%plu" $n
situaia de a conte%pla acea for% str(ec7e" acea sacr +sis" zeia e8ercita 3i atunci asupra
lui o influent &inefctoare" cci ea reprezenta principiul care e8ista $n o% $nainte ca acesta
s fie $n(luit de un $n(eli3 %uritor0 *ici un %uritor nu i>a ridicat (lul" cci ea este fiina
care 1a fost5 atunci c'nd %oartea nu ptrunsese $nc $n lu%e0 Ea -i are rdcinile -n
eternitate, ea este %area entitate t%duitoare pe care o%enirea o (a cuceri iar3i" c'nd se (a
cufunda din nou $n $nelepciunea spiritual0
+at deci ce s>a pstrat $n %inunatul si%&ol al Iecioarei>Ma% cu pruncul" pe care>l regsi%
$n ta&loul Madonei0 Pute% afir%a" din punctul de (edere al Atiinei spirituale" c acest ta&lou
are o aciune tmduitoare0 !ci el este" $n conte8tul pe care l>a% e8plicat" un leac0 !7iar 3i
$n zilele noastre e8ercit o influen t%duitoare asupra sufletului o%enesc cruia i se arat
16
$n so%n aceast i%agine a Iecioarei0
S ne $ntre&% acu% unde sl3luiau aceste fore fecundatoare $n (re%ea c'nd fiina
o%eneasc nu era $nc fecundat de ctre se%enul suE
+%aginati>( p%'ntul ca un nucleu solid" $ncon9urat de tot soiul de su&stane lic7ide"
clocotitoare" de (apori de ap $n care triau for%ele se%ilic7ide ale le%urienilor0 4cest corp
al p%'ntului este lu%inat de soare" pe care nici un oc7i nu>l poate percepe" pentru c
organele de si% nu se for%aser $nc0 /ar soarele str&ate $n(eli3ul de nori 3i de cea 3i cu
razele lui ptrunde p%'ntul cu fore fecundatoare0 4stfel" ceea ce este o&iectul aspiraiei
fiinelor o%ene3ti" P%'ntul $l pri%e3te de la entitile spirituale in(izi&ile ale soarelui0
)8ist deci un P%'nt lu%inat din afar de soare" pe care o%ul nu>l poate $nc (edea2 asupra
acestui P%'nt se re(ars nu nu%ai cldura" ci $n acela3i ti%p fora care e8ist astzi $n
fecundaie0 4cesta este raportul dintre Soare 3i P%'nt0 4ceast influen" care aciona atunci
asupra for%elor o%ene3ti cu reproducere ase8uat" pare s fi fost o for (iril2 ea era
rsp'ndit peste tot P%'ntul ca un produs al Soarelui0 4stfel se petreceau lucrurile $n
pri%ele epoci le%uriene0
Merg'nd 3i %ai departe $n ur%" a9unge% $ntr>un trecut foarte $ndeprtat c'nd P%'ntul 3i
Soarele" care astzi sunt desprite" erau $nc unite0 !ci odinioar P%'ntul 3i Soarele nu
alctuiau dec't un singur corp de care se lega 3i tot ceea ce este de natur eteric" de natur
su&til0 S studie% epoca $n care Soarele 3i P%'ntul erau unite $ntr>o for% ase%ntoare
cu un pi3cot" $n a3a fel $nc't una dintre prii" sfera %ai %ic <adic P%'ntul 3i -una= erau
prinse de Soare0 S ne i%agin% Soarele ca un corp eteric de %ari di%ensiuni" de care
at'rnau $%preun P%'ntul 3i -una0 Razele solare circulau de la Soare la P%'nt 3i de la
P%'nt la Soare" cci ele nu for%au dec't un singur corp0
Sensul acestei e(oluii ne apare clar atunci c'nd ne $ntre&% ce s>ar fi $nt'%plat dac Soarele
s>ar fi $ndeprtat cu totul de P%'nt" dup ce s>au desprit" dac n>ar %ai fi $ndreptat spre el
razele sale" dac dup desprire P%'ntul ar fi r%as singur0 Pe suprafaa sa orice for% de
(ia s>ar fi uscat" ar fi $ncre%enit0 4 tre&uit ca Soarele s>3i continue aciunea sa fecundant0
Tre&uie s percepe% aceste sc7i%&uri $ntre P%'nt 3i Soare ca o cola&orare a dou principii
dintre care unul duce la o stagnare a (ieii $n i%o&ilitate pe c'nd cellalt duce la e8altarea ei"
la $nflcrarea $ntregii (iei0 Ai acest lucru se continu2 (iaa rezult 3i acu% din Soare0
S %erge% acu% $nc 3i %ai departe $napoi" atunci c'nd cele dou corpuri cere3ti nu erau
dec't unul" c'nd forele lor se contopeau0
1K
!ci a% trecut prin %ai %ulte stadii ale e(oluiei terestre la $nceput P%'ntul %ai era
cuprins $n %asa Soarelui2 $ntr>un stadiu ur%tor" nu %ai era unit cu Soarele dec't printr>o
legtur sla&2 $n al treilea stadiu cele dou corpuri s>au separat co%plet unul de altul0 /oar
$n aceast din ur% perioad )ul ptrunde cu ade(rat $n o% 3i apare $n%ulirea se8uat2
ur%eaz apoi" $n al patrulea r'nd" epoca atlant 3i" $n sf'r3it" epoca $n care tri%" 3i anu%e
epoca de dup 4tlantida0
4tunci c'nd ptrunde% %ai $n profunzi%e $n aceast structur a lu%ilor" ne d% sea%a c
toate e(eni%entele (izi&ile se datoreaz aciunii unor entiti spirituale0 ?n (re%ea c'nd
Soarele 3i P%'ntul alctuiau un singur tot <(o% re(eni %ai t'rziu asupra e(oluiei -unii=
glo&ul acela era supus aciunii ar%onizante a acestor fiine di(ine0 Ai acestea tre&uiau s fie
foarte puternice pentru a putea ordona ni3te fore $nc nedifereniate0
!e s>a $nt'%plat c'nd Soarele s>a desprinsE Iiinele cele %ai ele(ate 3i aciunile cele %ai
su&tile s>au retras odat cu el 3i de atunci $nainte influeneaz P%'ntul din e8terior0 Iiinele
care reprezint (iul propriu>zis" (iaa $ntr>un continuu a('nt" r%'n $n Soare2 pe P%'nt sunt
aceia care" dac ar fi lsai de capul lor" n>ar putea s pro(oace dec't distrugere" osificare"
tene&re0 ?n aceast a doua perioad lu%ina 3i $ntunericul coopereaz0
?n cel de al treilea stadiu se produce co.or#rea Eului -n om0 ?ncepe ti%pul c'nd un )u
con3tient locuie3te $n el0 .%ul resi%te acest )u con3tient %ai ales printr>o opoziie" a9unge
din ce $n ce %ai %ult $ntr>o stare c'nd posed dou stri de con3tien una clar" o alta
o&scur0 Pri%a $i (ine de la Soare" a doua %ai ales de la P%'nt0 )ul" principiu etern"
oscileaz $ntre cele dou stri for%a sa nepieritoare 3i cea care se na3te 3i %oare0 /ar
entitile care au fr $ntrerupere ceea ce o%ul nu poate a(ea dec't cu inter%itene se
desprind din corpul P%'ntului0 -a $nceput se deta3eaz entitatea care acti(eaz fecunditatea2
ea (a locui prioritar $n Soare0 +ar cea care ddea for%ei constan 3i durat se $ndeprteaz
$%preun cu -una0 Soarele 3i -una se despart succesi( de P%'nt0
.dat cu Soarele pleac toate fiinele care ar fi pro(ocat o (ia accelerat pe P%'nt" dac ar
fi r%as unite cu el2 odat cu -una se retrag forele care dau o for% i%ua&il 3i care ar fi
produs $ntrirea 3i pietrificarea0 P%'ntul se afl $ntre acestea dou0 Pe P%'nt o%ul
pri%e3te orientri alternati(e" unele pro(enind de la Soare 3i altele de la -un0 4stfel cei care
au fost odinioar $nsoitorii o%ului se despart de el0
?n cea de a patra perioad %ai sunt $nc prezenti dintre $nsoitorii de odinioar aceia care s>au
condensat p'n la un corp eteric di(in 3i s>au supus p'n la un punct unor sl&iciuni
o%ene3ti0 4cestea sunt divinitile eterice" $n co%pania crora o%ul %ai trie3te $nc $n
(re%urile atlantilor0 ?n epoca postatlantean se pierde orice legtur" c7iar 3i cu ace3ti zei" iar
o%ul este aruncat pur 3i si%plu $n lu%ea fizic2 el nu %ai poate trece pragul lu%ii spirituale0
/ar din acele (re%uri str(ec7i a r%as o a%intire a lu%ilor spirituale" 3i legea repetiiei"
acion'nd asupra o%ului" face s>i apar $n suflet" su& for%a cunoaterii" ceea ce a si%it
altdat su& for%a vieii0 .dinioar a str&tut un nu%r de perioade $n decursul crora
legturi de di(erse feluri l>au unit cu zeii $n do%eniul (ieii > aceste perioade se repet 3i
acu% pentru el" dar la ni(elul cunoa3terii0
Marele potop atlantean a fost ur%at de ci(ilizaia antic indian $n decursul creia oa%enii au
retrit $n suflet 3i $n spirit ti%pul c'nd P%'ntul 3i Soarele erau $nc la un loc0 /i(initatea
su&li%" care diri9a atunci tot ceea ce e8ista" stp'nea pe acei oa%eni din pri%ele ti%puri
postatlanteene2 ei i>au dat un nu%e care a de(enit $n traditia lor /rahman" Totul0unul1 /eci"
$n acea epoc era onorat o di(initate care a fost $ntr>ade(r printre oa%eni" cci la
$nceputurile e(oluiei terestre o%ul fusese un $nsotitor al lui Cra7%an" dar de aceast dat el
$l resi%iea prin cunoa3tere" ca pe o su&li% a&straciune0
18
?n decursul ci(ilizaiei ur%toare" o%ul a a9uns s cunoasc prin a%intire ti%pul c'nd
Soarele 3i toate forele (ieii se despreau de forele $ntunericului0 /eci" $n acea epoc o%ul
a cunoscut o di(initate du&l" repet'nd astfel $n cunoa3terea sa religioas ceea ce e8istase
odinioar $n (ia" 3i aceast dualitate a fost fi8at $n opoziia dintre $rmu,d 3i 2hriman <zeul
&inelui 3i zeul negaiei= a3a cu% a fost conceput de per3i0
49unge% $n epoca c'nd s>a produs desprtirea de Soare 3i de -un" Soarele lu'nd cu el
forele fecundante" iar -una pe cele care dau for% > for% perisa&il pentru oa%eni" dar
dura&il pentru zei0 .%ul a resi%it aceast diferen $n opoziia dintre forele solare de
odinioar 3i cele care acionau acu%0 )l a resi%it aceste fore solare $n cele ale lui .siris al
egiptenilor0 .siris este fora Soarelui a3a cu% s>a e8ercitat ea $n cel de al treilea stadiu al
e(oluiei terestre 3i cu% apare $n cultul lui .siris din cea de a treia perioad postatlantean0
+ar +sis este fora -unii $nainte de a se despri co%plet de P%'nt" $nainte de di(iziunea
se8elor" atunci c'nd ea acioneaz $nc printr>un %od de reproducere (irginal0 -una este
i%aginea pietrificat a lui +sis care s>a refugiat $n ea0
?n cea de a patra perioad" cea a ci(ilizaiei greco>latine" o%ul a retrit prin politeis%ul su
a%intirea esto%pat a epocii 4tlantidei 3i a nu%ero3ilor zei eterici care s>au %anifestat
atunci0
+ar noi" $n cea de a cincea epoc de ci(ilizaie" nu a(e% de retrit ni%ic $n a%intire0 S (
ptrund &ine $n suflet aceast idee noi nu tre&uie s repet% ni%ic" nici o a%intire trecut0
!ci noi a% creat o epoc care %erge spre (iitor" pe c'nd cele patru precedente au fost
repetri ale trecutului0 )poca noastr nu tre&uie s z%isleasc o $nelepciune antic" ci o
-nelepciune nou care s fie capa&il nu nu%ai s re(in $n trecut" ci 3i s acioneze profetic"
ca o 4pocalips" privind -n viitor0
,ede% $nelepciunea antic pe care o pstreaz %isterele ci(ilizaiilor ce s>au scurs2 dar
$nelepciunea noastr tre&uie s ai& un caracter de 4pocalips <re(elaie prezent= 3i noi
aceasta o sdi%0 *e tre&uie un principiu nou de iniiere pentru a putea reface unitatea iniial
a o%ului cu lu%ea spiritual0
4ceasta este %isiunea %i3crii uni(ersale a 4ntroposofiei0
*u este de %irare c at't de %uli oa%eni au pierdut si%ul $nelepciunii0 !ci fr un
principiu de iniiere astzi ea este greu de cucerit" %ai greu dec't $n (re%urile c'nd a%intirile
de altdat puteau fi $%prosptate0 Ai deoarece este at't de greu" lu%ea sensi&il le apare
astzi oa%enilor ca un de3ert $n care nu este /u%nezeu0 Totu3i" $%potri(a tuturor aparenelor"
str(ec7ea lu%e spiritual n>a %urit2 ea trie3te 3i acu% cu acti(itatea ei roditoare" 3i dac
oa%enii o doresc" (or reintra $n contact cu ea0
4tunci c'nd" $n epoca greco>latin" a%intirea (ec7ilor ti%puri era pe punctul de a se pierde"
s>a a(ut gri9 s nu se $nt'%ple aceasta2 o s%'n %iraculoas a fost depus" pentru toate
(eacurile ce ur%au s (in" $n s'nul $ng7eat al P%'ntului" acea s%'n pe care o nu%i%
principiul c7ristic0 Unit cu acest principiu al lui !7ristos" $nelepciunea apocaliptic"
ade(rata cunoa3tere nou a spiritului" se (a %anifesta2 cea care nu nu%ai c $ndreapt
a%intirea spre (re%urile trecute" ci indic 3i (iitorul $n %od profetic" ca prin aceasta s>i
c7e%e pe oa%eni la aciune creatoare0 4ceast $nelepciune acti(" rodnic" a ie3it cu
ade(rat din se%inele sdite $n trecut0
,edeii" deci" ce relaie une3te trecutul cu (iitorul" care constituie de9a do%eniul aciunii
noastre actuale0 ?n faa noastr se arat orizontul (iitorului 3i" (or&ind despre Uni(ers"
P%'nt 3i o%" nu (or&i% nu%ai despre trecut ci 3i de forele (iitorului0 !ci Uni(ersul nu
19
este nu%ai un produs al trecutului" ci 3i e%&rionul unui (iitor $n care P%'ntul nostru %ai are
$nc o etap lung de str&tut0 !ci o%ul are o perspecti( care $n (iitor dep3e3te do%eniul
terestru" 3i dac (re% s 3ti% cu ade(rat ce este el" nu tre&uie s pri(i% nu%ai $nspre trecut"
tre&uie s analiz% ce acioneaz astzi $n lu%e 3i ce (a aciona $n zorile ce (in0
CONFERINA a III&a
Renurile naturii Eurile&rup Centrul $iinei o"ene!ti
Renurile %uperioare ale $iinelor %pirituale
Stuttgart, # augut 1!0"
/ac dori% s $nelege%" $n prelegerile ce (or ur%a" raporturile care e8ist $ntre Uni(ers"
P%'nt 3i oa%eni" este necesar s sta&ili% de pe acu% unele puncte care ne (or ser(i drept
&az0 Tre&uie s ne fie clar c dac nu a% a(ea $n a9utor dec't datele si%urilor noastre 3i
inteligena care se &azeaz pe ele nu ne>a% putea face dec't o idee foarte li%itat asupra
P%'ntului 3i asupra o%ului 3i cu at't %ai %ult asupra Uni(ersului0 Tre&uie s recunoa3te%
c o parte esenial a acestora r%'ne ascuns pentru si%urile e8terioare ca 3i pentru
inteligena sensi&il0 /eci" la $nceput (o% e8a%ina c'te(a aspecte a ceea ce ne $ncon9oar
fr ca noi s pute% percepe0 Muli dintre (oi cunosc aceste lucruri" dar" pentru a $nelege
$nlnuirea cauzal real" este necesar s le %ai e(oc% $nc o dat0 ?n pri%ul r'nd s ne
ocup% de glo&ul pe care locui% si care (a fi su&iectul central al acestui studiu P%'ntul
nostru0
4% analizat ieri o parte a e(oluiei noastre p%'nte3ti $n raport cu e(oluia $n ansa%&lul su2
a% (zut cu%" din (re%urile c'nd P%'ntul 3i Soarele nu alctuiau dec't un singur corp"
entitile au participat $n %od diferit la aceast e(oluie 3i cu% oa%enii din epoca
postatlantean retriau" datorit cunoa3terii sau datorit con3tiinei religioase" toate fazele
tra(ersate de P%'nt $n decursul e(oluiei sale0 S analiz% acu% %ai $ndeaproape P%'ntul0
?n lu%ea (izi&il" sunte% $ncon9urati de ceea ce nu%i% cele patru regnuri ale naturii regnul
%ineral" regnul (egetal" regnul ani%al 3i o%ul0 /ar o%ul nu este nu%ai fiina fizic"
%aterial" pe care ne>o arat si%urile" pe care ne>o descrie 3i ne>o e8plic 3tiina2 este o
fiin co%ple8" care este alctuit dintr>un corp fizic" un corp eteric" un corp astral 3i din )u0
/ac $ns pri(i% 3i celelalte regnuri ale naturii" ne d% sea%a c aceste noiuni > corp fizic"
corp eteric" corp astral 3i )u > li se aplic 3i lor $n egal %sur0 /ac r%'ne% $n li%itele
fizice" o%ul este singura fiin terestr creia $i recunoa3te% un )u2 $n aceast lu%e fizic
doar o%ul posed un )u con3tient0 *u aceea3i situaie o au ani%alele2 ani%alul nu are" ca
o%ul" )ul su $n corpul fizic0 /ac co%par% o%ul cu ani%alul" pute% spune de la $nceput
c $n ti%p ce o%ul este o indi(idualitate" deli%itat de $n(eli3ul su fizic" care posed un )u
personal" ani%alul nu are a3a ce(a2 nu e8ist dec't un )u co%un pentru fiecare specie
ani%al0 /e e8e%plu" toi leii sau toi ur3ii au un singur )u co%un 3i de aceea nu%i% acel
)u ani%al un Eu0%rup0 )ul o%enesc se %anifest $n lu%ea fizic2 cu toate c nu pute% s>l
(ede% cu oc7ii no3tri" el e8ist $n fiecare o%0 -a ani%al situaia este diferit2 Eul0%rup nu se
dez(luie $n lu%ea fizic0 Pentru a ( i%agina acest Eu0%rup $nc7ipuii>( un zid $n care s>ar
fi fcut zece orificii0 /ac % aflu de cealalt parte a zidului 3i>%i trec degetele prin aceste
orificii" $%i putei (edea degetele" dar nu % (edei pe %ine0 , (ei da sea%a desigur c
degetele nu se %i3c singure" ci c tre&uie s fie cine(a ascuns care deter%in %i3carea lor"
cu alte cu(inte (ei &nui e8istena unei fiine creia $i aparin cele zece degete0 4ceast
co%paraie ne face s $ntelege% Eul0%rup al ani%alului0 Toii leii pe care $i percepe% $n plan
fizic sunt fiine $n spatele crora se afl ce(a0 -a fel ca 3i $n cazul celui care $3i trece degetele
prin zid" acel ce(a co%un tuturor leilor r%'ne ascuns" deoarece nu se afl $n lu%ea fizic0
)ul o%ului se afl $n lu%ea fizic" cel al ani%alului $n lu%ea astral0 Pentru a reprezenta
sc7e%atic raportul dintre ani%al 3i )ul su" tre&uie s sta&ili% o de%arcaie $ntre lu%ea
fizic 3i lu%ea astral2 $n cazul o%ului" )ul su este aici" $n lu%ea fizic2 $n cazul ani%alului"
B0
aici nu se afl dec't corpul fizic" cel eteric 3i cel astral0 4l patrulea ele%ent" )ul" nu este $n
lu%ea fizic0 /e la fiecare ani%al porne3te un fel de prelungire p'n $n lu%ea astral" unde
toate aceste prelungiri se unesc 3i for%eaz un $n(eli3" $%&rc%intea Eului0%rup ani%al" de
e8e%plu )ul>leu0 4cest Eu0%rup trie3te $n plan astral ca o personalitate indi(idual" ca 3i )ul
u%an $n plan fizic0 ?n plan astral" cel $nzestrat cu clar(iziune percepe )ul di(erselor ani%ale
ca pe fiine indi(iduale care $3i $ntind ra%ificaiile $n lu%ea fizic0
Tre&uie totu3i s ne feri% de concepii pur sc7e%atice 3i s ne o&i3nui% s ne reprezent%
lucrurile a3a cu% sunt ele $n realitate0 Tre&uie s ne d% sea%a c pentru a intra $n lu%ea
astral nu a(e% ne(oie s %erge% $n alt parte" cci ea ptrunde lu%ea noastr fizic2 se cere
nu%ai s a(e% organe cu care s o percepe%0
*e pune% acu% $ntre&area cu% (ede clar(ztorul Eurile0%rup ale ani%alelorE
!lar(ztorul care pri(e3te" de e8e%plu" un Eu0%rup de ani%ale superioare (ede un fel de
raz lu%inoas de>a lungul spinrii ani%alului0 4t%osfera noastr nu este str&tut nu%ai
de curenii %ateriali pe care $i cunoa3te%" ci prin ea trec $n lung 3i $n lat cureni de natur
astral0 !lar(ztorul (ede P%'ntul str&tut de cureni de tot felul" printre care distinge
Eurile0%rup ale ani%alelor0
4pare acu% a doua $ntre&are fiinele inferioare" de e8e%plu plantele" au ce(a ase%ntor
unui )uE Cine$nieles0 Pentru un clar(ztor care studiaz o plant" fizicul ei nu este de fapt
dec't o co%&inaie a corpului fizic cu cel eteric0 S ne i%agin% suprafaa p%'ntului"
rdcinile unei plante" tulpina" frunzele 3i floarea0 !eea ce este aparent $n lu%ea fizic nu are"
ca o%ul" un corp eteric" un corp astral 3i un )u" ci nu%ai un corp eteric0 Planta nu are corpul
astral pe care $l are ani%alul0 /ar de aici nu tre&uie s deduce% c astralul care ne ptrunde
3i care acioneaz 3i $n lu%ea ani%al nu are nici o aciune asupra plantei0 Pri(it de un
clar(ztor" planta se (ede scldat de raze care e%an din su&stana astral0 4ceasta este cea
care particip la for%area florii0 !re3terea plantei" frunz cu frunz" se face su& influena
corpului eteric" dar este $ncoronat de floarea for%at prin aciunea su&stanei astrale care o
$ncon9oar0
!lar(ztorul (ede deci c tot ceea ce cre3te este $ncon9urat de aceast su&stan astral0 /ar
%ai e8ist ce(a legat de plant > un )u0 Pentru a sesiza )ul plantei" tre&uie s>l cut% $n
ad'ncul P%'ntului0 4colo se afl )ul tuturor plantelor > acesta este un ade(r esenial0
4stfel" pe c'nd Eul ani%alelor $ncon9oar P%'ntul" pentru a percepe Eul plantelor tre&uie s
ne $ndrept% pri(irile spre centrul P%'ntului0
Ai $ntr>ade(r" atunci c'nd pri(iri clar(ztoare ptrund p'n la aceast conte%plare a plantei"
P%'ntul" care $n oc7ii o%ului pare c nu este dec't o for%aiune %aterial" se transfor%
$ntr>un organis% a('nd $n centru Eul2 3i acest Eu este alctuit din toate Eurile plantelor0
P%'ntul posed un Eu care $i d (ia" iar plantele" ca 3i prul din capul oa%enilor" cresc 3i
fac parte dintr>un organis% terestru planetar0 Ai atunci c'nd s%ulgeti o plant din rdcin
p%'ntul sufer" sufletul>plant si%te durerea0 /i%potri(" nu tre&uie s crede% c p%'ntul
sufer atunci c'nd culege% flori2 situaia este contrarie0 /e e8e%plu" atunci c'nd se secer
gr'ul" pri(irea clar(ztoare percepe unde de %ulu%ire care str&at lanul0
4ici nu>3i au locul consideraii de natur %oral0 4i putea $ntre&a de e8e%plu este un ru
%ai %ic atunci c'nd un copil culege fr rost tot felul de flori" dec't atunci c'nd o plant este
scoas din rdcini cu gri9 3i cu &une inteniiE Iaptele sunt totu3i acestea0 /ac scoateti o
plant din rdcin" pra(ocai o suferin p%'ntului" $n sc7i%& $i facei &ine atunci c'nd
tiai o floare0 !ci p%'ntul druie cu plcere ceea ce poart la suprafa" 3i atunci c'nd
ani%alele pasc el si%te o %ulu%ire ase%ntoare cu cea pe care o si%te o (ac c'nd suge
(ielul0 4cesta este un fapt ocult0 Planta care iese din p%'nt 3i este scldat de o raz astral
B1
reprezint pentru p%'nt ceea ce este pentru ani%ale laptele pe care $l dau0 4cestea nu sunt
si%ple co%paraii" ci fapte0 Pri(irea care poate s ptrund $n lu%ea astral nu (ede totu3i
)ul plantei2 pentru aceasta tre&uie s a9ung $n lu%ea /e(ac7anului:0
: ,ezi Rudolf Steiner" Teosofia, o introducere n cunoaterea suprasensibil" cap0 Cele trei lumi0 <n0 a0=
Eurile0%rup ale ani%alelor se afl deci $n lu%ea astral" pe c'nd Eul plantelor se $nt'lne3te $n
lu%ea /e(ac7anului0
Se pune &ine$neles $ntre&area din ce este alctuit lu%ea %ineral" cea a pietrelor despre
care se spune c sunt %oarteE 4u 3i ele un )u sau corpuri superioareE Piatra nu are $n aceast
lu%e dec't un corp fizic0 !orpul eteric al %ineralului $l $ncon9oar 3i>l $n(luie din toate
prtile0 !'nd luati" de e8e%plu" un cristal" tre&uie s ( i%aginati c toat aceast for% este
un (id eteric" 3i c doar acolo unde nu %ai este su&stan fizic $ncepe etericul2 a3a cu%
planta este scldat $n ele%entul astral" %ineralul este $ncon9urat de ele%entul eteric0 4cest
ele%ent eteric $3i are locul $n lu%ea astral > luai a%inte" $n acest caz etericul $3i are locul $n
lu%ea astral0 Situaia este %ai co%plicat dec't se crede de o&icei0 *u tre&uie s crede% c
$n lu%ea astral totul este astral" tot asa cu% nu totul este fizic $n lu%ea fizic0 /e e8e%plu"
$n plan fizic a(e% corpul eteric" corpul astral 3i c7iar )ul o%ului0 !el $nzestrat cu clar(iziune
(ede corpul eteric al %ineralului $n lu%ea astral0
/eci unde se afl corpul astral al %ineraluluiE
)l apare ca ni3te raze cu o for% foarte aparte0 +%aginati>( aceste raze $nfipte ca ni3te inte
$n corpul eteric > for%aiuni lu%inoase care se alungesc din ce $n ce %ai %ult 3i ptrund" ca
s zice% a3a" $n corpul eteric al %ineralului0 4cestea sunt i%aginile radiante de su&stan
astral pe care le reflect fiecare %ineral0 4ceste i%agini nu au %argine" cci ele radiaz $n
spaiu spre infinit0 !'nd studiai un cristal" (edei deci la $nceput spaiul plin de %aterie
fizic2 apoi prin clar(iziune percepei o for% fizic scldat $n lu%ina corpului eteric" $n
care apar $nfipte for%aiuni de raze care se $ntind $n toate direciile spaiului" prelungindu>se
spre infinit0 ?n acest fel" din punctul din spaiu u%plut de o %aterie oarecare pri(irea (oastr
are acces spre infinit0 *u e8ist nici un punct din spaiu care s nu ai& raporturi cu $ntregul
Uni(ers0 !a 3i cu% $n lu%ea noastr fiecare fiin ar fi at'rnat de %ii 3i %ii de fire
lu%inoase de natur spiritual" legturi de lu%in care se $ntind $n infinitatea spaiului2
i%aginai>( c pe %sur ce se prelungesc aceste linii lu%inoase a9ung s conflueze0 Ai" $ntr>
ade(r" atunci c'nd un %ineral este analizat prin clar(iziune" iat ce zri% corpul fizic este
$ncon9urat de i%aginea lu%inoas a corpului eteric2 apoi se (d raze care ies din el 3i se
prelungesc la infinit $n spaiu2 le (ede% cu% dispar ca $ntr>o sfer goal pe dinuntru2 fiecare
%ineral este punctul central al unei astfel de sfere 3i acestea e8ist peste tot" $n $ntreaga lu%e0
)le sunt cuprin3e unele $n altele" 3i c'nd pri(irea clar(ztoare se $nal treptat p'n la locul
unde se unesc toate razele" (ede cu% din toate punctele spaiului se reflect razele acestor
Euri ale %ineralelor0 Pri(irea clar(ztoare percepe aceste )uri c'nd a9unge $n regiunile
superioare ale /e(ac7anului0 4colo se gsesc ele0
S recapitul% studiul nostru asupra diferitelor regnuri0 Eul o%ului se afl $n plan fizic" Eul
ani%alului $n plan astral" cel al plantei $n prile inferioare ale /e(ac7anului" iar cel al
%ineralelor $n prile superioare0
/eci %ineralele se afl pe P%'nt $ntr>o situatie opus celei $n care se afl o%ul0 Eul o%ului
este $nc7is $n corpul su" fiecare o% este un centru pentru sine0 Plantele la un loc for%eaz un
centru terestru" iar Eurile %ineralelor constituie periferia sferei lu%e3ti0 /e aceea" oriunde se
afl o%ul" Eul su este $n centru" $n ti%p ce Eul %ineralului este pretutindeni la periferie0
?nelegeti acu% cu u3urin c sufletul %ineralului se gse3te $n cu totul alt situatie dec't" de
BB
e8e%plu" sufletul o%enesc sau cel ani%al0 !'nd un %ineral este sfr'%at" el nu si%te durere"
ci di%potri( o senzaie plcut2 din cariere se desprind cureni de &ucurie uni(ersal atunci
c'nd pietrele sar $n &uci0 /i%potri(" ai pro(oca o durere i%ens dac ai $ncerca s unii
din nou toate &ucile" toate frag%entele0 Putei o&ser(a aceasta 3i $n alt %od0 +%aginai>(
un pa7ar cu ap cald $n care se pune sare0 Sarea se dizol(" 3i %ateria $%preun cu ea" dar se
produce o senzaie de &unstare prin separarea prilor %inerale dizol(ate $n ap0 /ac apa se
rce3te" sarea recristalizeaz2 o senzaie de durere este legat de acest proces0 +niiatii au 3tiut
aceste lucruri 3i le>au spus $ntotdeauna oa%enilor0 Tre&uie $ns ca oa%enii s $n(ete s le
$neleag0 Unul dintre %arii iniiai a spus $n aceast pri(in o (or& plin de un sens
profund0 ;'nditi>( ce a fost P%'ntul odinioar0 4stzi p3i% pe un teren solid" dar n>a fost
$ntotdeauna a3a0 !'nd ne $ntoarce% $napoi $n trecutul P%'ntului" $l gsi% din ce $n ce %ai
%oale" apoi lic7id 3i c7iar gazos0 Tot ce este astzi dur" %ineral" s>a cristalizat pornind de la
acel lic7id0 Pentru ca o%ul s poat %erge pe p%'nt" tre&uia ca tot ce era lic7id 3i
neconsistent s se solidifice pentru ca o%ul s e8iste" P%'ntul a tre&uit s treac prin %ari
suferinte" cci aceast solidificare a %asei terestre a fost $nsoit de %ari dureri0 /e aceea
Sf'ntul Pa(el ne spune 1Toat creaia suspin $n dureri" a3tept'nd copilul adoptat50 /eci
P%'ntul a tre&uit s se solidifice $n dureri 3i s for%eze solul %ineral pentru ca o%ul s fie
fcut fiu al lui /u%nezeu0
/ac o%ul ar cunoa3te a3a cu% se cu(ine scrierile ade(railor initiai" ar a(ea un respect
ne%rginit pentru ei2 fiecare r'nd din Scripturi l>ar cople3i de e%oie" dac i>ar $nelege
sensul cu a9utorul Atiinei spirituale0 ?n aceast e8presie 1Toat creaia suspin $n dureri5
sunt cuprinse %istere cos%ice0 Cine$nteles c aceste ade(ruri nu (or de(eni din nou fecunde
pentru o%enire dec't atunci c'nd ele (or ptrunde $n si%irea ei0 *u este necesar o idee
a&stract" pur intelectual" asupra lor" ci ele tre&uie s fie asi%ilate" $ncorporate $n
cunoa3terea ade(rat0
S o&ser(% cu% cre3te planta" prote9at de sus de corpul astral 3i a('ndu>3i )ul $n centrul
P%'ntului0 !e face corpul astral care $n(luie floareaE 4ciunea sa este foarte i%portant
pentru (iaa plantei 3i pentru a $nelege aceasta tre&uie s ad'nci% 3i %ai %ult studiul
structurii spirituale a e8istenei noastre terestre0
4% (zut $n prelegerea de ieri c era o (re%e c'nd P%'ntul 3i Soarele for%au un singur
corp0 .%ul e8ista de9a $n acele (re%uri" dar $n condiii total diferite de cele de astzi2 el a(ea
o stare de con3tien clar(ztoare difuz2 organis%ul su era adaptat la (iaa de pe aceast
%as terestr>solar0 ?n zilele noastre" c'nd o raz de soare $i atinge oc7iul" o%ul (ede
aceast raz0 4dic" el (ede raza care (ine din e8terior" sau %ai degra& (ede prin
inter%ediul acelei raze0 /ar nu era a3a atunci c'nd o%ul era $nc" $%preun cu P%'ntul" $n
Soare0 4tunci el (edea raza de soare" ca s zice% a3a" din interior" (edea sufletul ptruns de
acea raz > 3i 3tii care erau forele acelui sufletE Iora care e8ist $n raza de soare este
aceea3i cu cea care str&ate corpul (ostru astral0 -u%ina fizic nu este dec't corpul e8terior
al lu%inii astrale care e%an din Soare 3i de fapt acest ele%ent care acoper planeta este
str'ns $nrudit cu astralul care pro(ine din Soare0 4(ei dorine" (oin" pentru c a(ei un corp
astral > floarea este scldat de dorina" senti%entul" (oina de a aspira" de a atrage sufletul
din raza de soare" 3i" odat cu sufletul" ele%entul cel %ai pur" )ul2 prelungirea razei" prin
inter%ediul plantei" a9unge p'n $n centrul p%'ntului0 4ceast aciune a spiritului razei" care
prin inter%ediul plantei ptrunde $n centrul p%'ntului" e8pri% acti(itatea )ului plantei0
43a cola&oreaz spiritul" planta 3i Soarele0 ?n realitate forele spirituale pe care le conine
Soarele sunt $n per%anen drenate spre P%'nt0 /e ctre cineE /e ctre acele corpuri astrale
care scald floarea" tinz'nd spre sufletul din raza de soare" aspir'ndu>l cu a(iditate 3i
trans%i'ndu>l P%'ntului0 +nfluena razelor de soare $n lu%ea fizic nu este dec't un aspect
al realitii > cellalt este aceast aciune inti% asupra plantei a unui ele%ent $nsetat de
lu%ina pe care Soarele o tri%ite pe P%'nt0
BD
4cu% $nelegei deci cu% se poate aplica aceasta $n practic0 +%aginai>( un o% al (iitorului
care (a fi capa&il s resi%t fa de fiecare plant acea dorin arztoare pe care o are aceasta
aspir'nd la sufletul solar0 4cest o% ar a(ea" pe o treapt spiritual superioar" ceea ce posed"
pe o treapt inferioar" ani%alul care pe p3une alege plantele care sunt potri(ite pentru el 3i
le las deoparte pe celelalte0 4ni%alul este condus de un instinct incon3tient" dar de fapt de
ctre spiritele superioare0 .%ul (iitorului (a alege $n %od con3tient plantele care $i sunt de
folos" nu ca acu%" c'nd se g'nde3te ce i>ar putea furniza su&stanele fa(ora&ile corpului su"
ci (a e8ista $ntre el 3i fiecare plant $n parte o relaie (ie2 el (a 3ti c tot ce au asi%ilat
plantele trece 3i asupra sa0 Jrnirea nu (a %ai fi considerat o funcie inferioar" sufletul 3i
spiritul su (or participa la acest act" pentru c el (a 3ti c tot ce consu% este for%a
e8terioar a unui suflet0 Pentru (re%urile noastre" (re%uri de tranziie $n care oa%enii nu
cunosc $ndea9uns legturile (ii care $i unesc cu lu%ea" a fost ne(oie s se realizeze tot felul de
su&stitute0 /e ce" $n toate ti%purile" iniiatii au $nde%nat pe oa%eni s se roage $nainte de
%asE Rugciunea aceasta nu este ni%ic altce(a dec't o %rturie c" prin inter%ediul 7ranei"
$n o% se re(ars un ele%ent spiritual0
+at deci cu% se pot transfor%a senti%entele 3i senzaiile noastre atunci c'nd asi%il%
ade(rata $nelepciune0 !u o siguran co%para&il cu ceea ce este" pe o treapt inferioar"
instinctul ani%alului" o%ul (a 3ti ceea ce face cu o li%pezi%e lu%inoas 3i strlucitoare2 (a
3ti aceasta pentru c (a cunoa3te sufletul a ceea ce (a asi%ila0 Recunoaste% c7iar $n acest
do%eniu (aloarea practic pe care o (a a(ea Atiina spiritual $n (iitor0
4cu% pute% pri(i cu alte senti%ente Uni(ersul0 P%'ntul nu ne %ai apare nu%ai ca o
planet lu%inat de razele soarelui" el de(ine o fiin (ie care aspir" prin $n(eli3ul astral al
plantelor" sufletul solar2 (ede% c Uni(ersul $ntreg este ptruns de )ul %ineralelor > totul este
str&tut de suflet 3i de spirit0
/ar nu se reduce totul la cele patru regnuri naturale %ineral" (egetal" ani%al 3i u%an0
4cestea alctuiesc ceea ce o%ul poate (edea $n %od nor%al0 4% artat de9a c o%ul" de
e8e%plu $n ti%pul atlanilor" a fost alturi de entiti al cror corp cel %ai dens era cel eteric0
4%intirea acestor (re%uri a fost pstrat de %itologiile di(erselor popoare" dar ace3ti Heus"
4polo 3i alii au fost fiine reale pentru (ec7ii atlani2 $n ti%pul so%nului ei triau $%preun
cu ace3tia0 )8ist $n %od real astfel de fiine care nu au co&or't p'n la $ncarnarea corporal0
Pute% a3adar percepe alte regnuri" superioare o%ului" dintre care trei ne intereseaz $n %od
deose&it0 S folosi% pentru ele nu%ele care le>au fost date de esoteris%ul cre3tin regnul care
se afl $n i%ediat atingere cu o%ul" cel al $ngerilor" a fost nu%it cel al Spiritelor
claro.scurului0
Ur%torul regn" superior celui al $ngerilor" nu%ii $n li%&a greac 2n%eloi" este regnul
ar7ang7elilor" 2rchan%eloi sau Spirite ale "ocului" 3i $n sf'r3it un alt regn" 3i %ai e(oluat" este
cel al forelor originare" 2rchai" Spiritele personalitii0 ,o% analiza puin (iaa acestor trei
regnuri situate %ai presus de o%0 43a cu% o%ul particip la (iaa plantelor atunci c'nd
culti( p%'ntul" aceste regnuri superioare particip la (iaa o%eneasc0 ?n prezent o%ul are
un )u" un corp astral" un corp eteric 3i un corp fizic0 !e anu%e asigur continuarea e(oluieiE
Iaptul c o%ul lucreaz tot %ai %ult asupra propriei persoane0 4stzi )ul o%ului este $n
%are %sur neputincios fa de alte pri din fiina sa0 ;'nditi>( c o%ul de astzi $n
general nu este $n stare s>3i stp'neasc pasiunile" ci acestea" deci corpul su astral" sunt cele
care $l diri9eaz0 /in acest punct de (edere e8ist deose&iri %ari $ntre oa%eni0 Unii sunt
supu3i $n $ntregi%e forelor astrale" pasiunilor lor0 Pri(ii pe sl&aticul care $3i %n'nc
se%enul 3i co%parai>l cu europenii ci(ilizai de acu%2 luai apoi $n considerare un o% foarte
ele(at" ca de e8e%plu Sc7iller sau Irancisco dN4ssisi0 ,edei c e8ist o e(oluie continu
datorit eforturilor o%ului care $n(a s>3i stp'neasc corpul astral cu a9utorul )ului su0
,a (eni o (re%e c'nd Eu3 (a do%ina co%plet corpul astral" $l (a ani%a" $l (a ptrunde0
B4
4tunci o%ul (a constitui un ele%ent superior" pe care $l nu%i% 'anas sau Eul0spirit 3i care
nu este altce(a dec't corpul astral transfor%at de ctre )u0 ?n fond" corpul astral este alctuit
din dou prti" dintre care una s>a transfor%at de9a su& do%inaia )ului" pe c'nd pe cealalt
)ul nu o stp'ne3te $nc0 4ceasta din ur% este $nc plin de fore 3i instincte inferioare" pe
care )ul tre&uie s le alunge 3i s le $nlocuiasc cu alte fore0 /ar pentru ca aceste fore
inferioare s nu distrug corpul astral" tre&uie ca acesta s fie ptruns" s fie ani%at de entiti
superioare care s>l gu(erneze acu%" a3a cu% o (a face o%ul atunci c'nd (a atinge punctul
final al e(oluiei sale0 4ceste fiine care au %isiunea de a ine $n fr'u acea parte a corpului
astral pe care o%ul nu o poate stp'ni sunt superioare o%ului > sunt $ngerii sau Spiritele
claro&scurului0 /e fapt" fiecare o% se afl $n gri9a unui astfel de spirit" care $i conduce corpul
acesta astral" 3i -n%erul p,itor nu este rodul unei i%aginaii copilre3ti" ci e8pri% o
$nelepciune profund0
4cest $nger de paz are o %isiune i%portant0 Ati% c o%ul trece prin %ulte re$ncarnri0 /e
la un anu%it punct al e(oluiei $ncepe s pri%easc )ul $n sufletul su 3i s triasc pentru
pri%a dat cu el pe P%'nt0 )l %oare" apoi dup un anu%it ti%p se re$ncarneaz" 3i astfel
ur%eaz re$ncarnri dup re$ncarnri" p'n $n (iitorul foarte $ndeprtat c'nd e(oluia o%enirii
se (a sf'r3i0 /up ce (a trece prin toate aceste re$ncarnri" o%ul (a cpta $n sf'r3it
capacitatea de a>3i stp'ni perfect corpul astral0 !el puin $n cazul unei e(oluii nor%ale" el
nu poate a9unge la aceasta fr s fi trecut prin nu%eroase re$ncarnri0 Unul dintre spiritele
superioare $nsoe3te fiina cea %ai inti% a o%ului care trece din $ncarnare $n $ncarnare 3i $l
$ndru% s>3i $ndeplineasc %isiunea pe P%'nt0 ?n realitate lucrurile se petrec ca 3i cu%
o%ul" la $nceputul peregrinrilor sale pe p%'nt" 3i>ar putea ridica pri(irile spre o fiin
su&li%" %odelul care $i stp'ne3te corpul astral 3i care $i spune astfel (a tre&ui s fii tu
atunci c'nd $i (ei fi $ndeplinit e(oluia terestr0 Misiunea $ngerilor este s diri9eze $ncarnrile
u%ane0 !a atare" fie c spune% c o%ul $3i conte%pl )ul su superior" de care tre&uie s se
apropie tot %ai %ult" fie c spune% o%ul $3i conte%pl $ngerul ca pe un %odel su&li%" $n
fond aceasta reprezint a&solut acela3i lucru0
/up aceea" continu'ndu>3i opera" o%ul $3i (a transfor%a $n %od con3tient corpul eteric $n
/uddhi sau Spirit al vieii2 $n prezent el face acest lucru $n %od incon3tient0 /e aceea lu%ile
spirituale superioare tre&uie s actioneze $n corpul eteric" 3i aceast acti(itate re(ine
Spiritelor "ocului0 /ar corpurile eterice ale oa%enilor nu sunt at't de difereniate indi(idual
cu% sunt corpurile astrale0 Iiecare o% are calitile 3i defectele sale" dar $n ceea ce pri(e3te
corpul eteric" aici e8ist o oarecare egalitate2 acest lucru se e8pri% $n calitile unei rase" ale
unui popor0 /e aceea nu e8ist $nger pzitor pentru corpul eteric a3a cu% e8ist pentru cel
astral0 Pzitorii popoarelor 3i raselor sunt spiritele focului0 Popoarele 3i rasele de pe p%'ntul
nostru sunt cluzite $n %od colecti( de aceste spirite nu%ite ar7ang7eli sau spirite ale
focului0 .c7ii (o3tri descoper acu% lucruri care r%'n a&stracte pentru foarte %uli oa%eni"
dar care sunt a&solut concrete pentru cel a crui pri(ire ptrunde $n lu%ile spirituale0
!'nd se (or&e3te despre spiritul sau sufletul unui popor" se consider c aceasta este nu%ai o
for%ul a&stract oarecare0 /ar pentru un o&ser(ator ocult situaia este alta0 Poporul $n
$ntregi%e $i apare ca $ncastrat $ntr>o su&stan spiritual" 3i aceast su&stan spiritual este
corpul unui spirit al focului0 /in ti%puri i%e%oriale P%'ntul nostru este condus 3i
$ndru%at" din popor $n popor" din ras $n ras" de ctre Spiritele focului" care sunt i%plicate
pas cu pas $n e(oluie 3i a cror e8presie o constituie sufletele popoarelor0
/ar e8ist 3i altce(a" independent de co%uniti ca poporul sau rasa0 ,edei c'te lucruri se
deta3eaz de aceste colecti(iti $n epoca noastr0 /ac ne $ntoarce% cu g'ndul $n secolul
O+++" de e8e%plu" (ede% c 3i atunci s>au i(it %i3cri spirituale ase%ntoare la toate
popoarele europene" dep3ind sfera spiritelor popoarelor > este a3a>nu%itul 1spirit al (re%ii50
4cest spirit al (re%ii e8ist $n realitate" este corpul unor entiti aflate pe o treapt 3i %ai
$nalt" Spiritele personalitii, 2rchai, Spirite ale ori%inilor1
BG
,ede% deci c P%'ntul nostru este $nglo&at $ntr>o at%osfer spiritual0 /in stratul %ineral
se i(esc plantele2 ani%alele 3i o%ul p3esc pe p%'nt2 acesta la r'ndul su este $ncon9urat de
entiti spirituale spirite care conduc pe fiecare o% $n parte" spirite care cluzesc popoarele
3i rasele 3i cele care %arc7eaz spiritul ti%pului dintr>o epoc $ntr>alta0
4% $ncercat s trece% $n re(ist ce reprezint planeta noastr" 3i c7iar uni(ersul nostru" $n
raporturile lor spirituale cu o%ul0 Prin aceasta a% sta&ilit o &az care ne (a per%ite s
continu% cu folos studiul nostru0
CONFERINA a I+&a
Mani$e%t#ri e,terioare ale entit#ilor %pirituale prin ele"ente -nirea lor cu
oa"enii
For"area Co%"o%ului prin $ra"entare Mitul lui O%iri%
Stuttgart, $ augut 1!0"
4% (or&it ieri despre di(ersele entiti spirituale care $ntr>un sens co%pleteaz regnurile care
ne $ncon9oar $n lu%ea fizic0 4% (zut c plantele 3i c7iar pietrele posed un )u 3i un corp
astral 3i pri(irile spiritului nostru s>au ridicat spre realiti care sunt deasupra celor pe are le
percepe oc7iul fizic 3i pe care le poate concepe creierul fizic0 4% (zut" pe l'ng aceasta" c
fiine superioare acioneaz $n tot ceea ce $nfptuie3te o%ul $n decursul e(oluiei sale pe
p%'nt 3i c7iar c o fiin de natur superioar inter(ine $n destinul indi(idual al fiecrui o%0
/in punctul de (edere al Atiinei spirituale" orice o%" $n decursul (ieii care se desf3oar
$ntre na3terea fizic 3i %oarte" ne apare la $nceput ca stp'n incontesta&il at't al lu%ii sale
interioare c't 3i al aciunilor 3i al (oinei sale0 /ar 3ti% c entitatea sa interioar parcurge
nu%eroase re$ncarnri 3i c $n situaia nor%al a e(oluiei sale actuale o%ul nu este $nc $n
stare s e8ercite o influen care s treac dincolo de $ntruparea pe care o trie3te2 prin
ur%are este ne(oie ca ni3te fiine s acioneze $n el pentru a>i i%pri%a fore de orientare care
s nu se li%iteze nu%ai la ceea ce se petrece $ntre na3tere 3i %oarte" ci s dep3easc acest
inter(al 3i s lege o $ncarnare de alta0 4ceste fiine spirituale" dup cu% a% spus" sunt nu%ite
$n esoteris%ul cre3tin -n%eri sau 2n%eloi2 pot fi" de ase%enea" nu%ite Spirite ale
claro.scurului sau" $n 3tiina spiritual rosicrucian" 4ii ai (ieii1 Toate aceste denu%iri (or
de(eni $ncetul cu $ncetul %ai clare0 4% studiat de ase%enea %odul $n care co%unitile
u%ane" rasele 3i popoarele sunt conduse de spirite pe care le nu%i% 2rhan%heli sau Spirite
ale "ocului2 $n sf'r3it" ceea ce dep3e3te (iaa li%itat a unui popor" ceea ce se e8pri% $n
spiritul epocii este condus de fore originare nu%ite 3i 2rchai sau Spirite ale personalitii"
sau dup ter%inologia teosofic 2suras0 4stfel" oriunde ne afl%" entitile spirituale ptrund
$n uni(ersul nostru 3i (ede% cu% regnurilor care ne $ncon9oar li se adaug $nc trei0 S ne
reprezent% acu% care sunt %anifestrile e8terioare ale acestor fiine0
.&ser(area %aterial o&i3nuit a planetei noastre ne arat c ea este alctuit din p%'nt"
ap" aer 3i foc0 43a cu% 3ti% de9a" acestea sunt cele patru stri ale %ateriei e8terioare0 !eea
ce $nelege% $n general prin 1p%'nt5 este ceea ce acu% este nu%it 1solid50 Tot ceea ce este
lic7id <nu nu%ai apa" dar c7iar 3i de e8e%plu" %ercurul" este dese%nat de ter%enul de 1ap52
aerul se e8tinde asupra a tot ce este gazos2 c't despre ceea ce resi%i% c este dotat cu un
oarecare grad de cldur" ni>l reprezent% ptruns de ceea ce nu%i% 1cldura su&stanial5"
care pentru noi nu este o calitate e8terioar" ci o prelungire a strilor fizice la care ne>a%
referit %ai $nainte 3i de care este str'ns legat:0 4cesta este %odul $n care ne pute%
reprezenta la $nceput ceea ce ne $ncon9oar su& aspect %aterial0
: Reprezent'nd o gradaie a fiinei" p%'ntul sau solidul este o stare %ai grosier dec't lic7idul" lic7idul
o stare %ai grosier dec't gazul" iar gazul o stare %ai grosier dec't cldura0 Prin $nsu3irile sale cldura
pare a fi o stare inter%ediar $ntre starea su&stanial 3i radiaie0 !a atare" cldura se co%port $n unele
B6
situaii ca o su&stan care se poate co%&ina sau nu ca alte su&stane 3i atunci (or&i% de su&stane &une
conductoare de cldur" iar alteori ca radiaie" 3i atunci o gsi% ca o co%ponent a spectrului lu%inii
al&e" $n do%eniul infraro3ului0 <n0 red0=
.r" spiritele pe care le>a% a%intit %ai $nainte triesc $n aceste di(erse ele%ente %ateriale ca
$ntr>un corp e8terior0 Pentru acela care o&ser( uni(ersul cu o pri(ire clar(ztoare"
ele%entul lic7id" 3i $ndeose&i apa" este str&tut 3i $nsufleit nu nu%ai de fiine de natur
ac(atic" cu% ar fi pe3tii 3i altele" ci 3i de entiti spirituale" cu toate c lic7idul este insta&il 3i
incapa&il de a pstra (reo for% precis0 ?ntr>ade(r aceste entiti sunt $ntrupate $ntr>o for%
fluid care se %odific necontenit 3i pe care" prin ur%are" oc7iul o%enesc nu o poate (edea0
4ici triesc cei pe care i>a% nu%it $ngeri sau Spirite ale claro&scurului0 )i au $ntr>ade(r un
corp fizic" dar care nu are o consisten &ine definit2 atunci c'nd %iturile antice 3i legendele
(or&esc de 1fiine ac(atice5" aceasta nu este fantezie" ci relatarea unui fapt real0 ?n ele%entul
cunoscut su& nu%ele de 1aer5" 3i %ai ales $n aerul care ne $ncon9oar" triesc entiti nu%ite
ar7ang7eli0 Ai nu este nu%ai o legend ceea ce se po(este3te" cu% c ('ntul care sufl 3i
for%eaz ('rte9uri este %anifestarea corporal a acelui regn0 !'nd spune% c $ngerii triesc
$n ele%entul ap" tre&uie s adug% c este (or&a $n %od special de acea ap care u%ple
at%osfera su& for% de (apori" care este pul(erizat ca o cea fin $n aer2 $n acest aer" cel
$nzestrat cu clar(iziune percepe prezena corporal a ar7ang7elilor0
Cldura pe care o si%i% $n noi este se%nul fizic al fiinelor pe care le nu%i% Spirite ale
personalitii sau "ore ori%inare0 , putei da sea%a c nu at't cele patru ele%ente p%'nt"
ap" aer 3i foc sunt cele care alctuiesc o%ul" ci $ndeose&i fiinele pe care le>a% nu%it %ai
sus0 )le co%pun corpul u%an $n aceea3i %sur ca 3i %ateria2 $l ptrund 3i $l str&at $n
per%anen0
/ar $nc nu a% epuizat lista fiinelor care se ocup de o%0 )8ist unele 3i %ai ele(ate" care
sunt superioare c7iar 3i Spiritelor personalitii 3i a cror aciune intereseaz Uni(ersul"
P%'ntul 3i .%ul0
Printre acestea se nu%r" de e8e%plu" fiinele care (in spre noi strlucind $n lu%in2 lu%ina
este pentru noi ce(a 3i %ai su&til dec't cldura0 Peste tot unde se $%pr3tie raze" $nt'lni% $n
lu%in (e3%'ntul entitilor superioare pe care esoteris%ul cre3tin le nu%e3te &Puteri5
&Eousiai52 sunt nu%ite de ase%enea Spirite ale "ormei" cci ele dau for% la tot ce ne
$ncon9oar0 Peste tot unde (ede% lucruri li%itate de for%e e8acte" pute% recunoa3te
acti(itatea acestor spirite0 4% (zut c Spiritele ti%pului care se %anifest $n decursul
e(oluiei terestre sunt dependente de Spiritele personalitii2 Spiritele for%ei au de $ndeplinit
o %isiune 3i %ai $nalt0 /e la $nceputurile e(oluiei u%ane" adic din %o%entul $n care o%ul
a realizat pri%a sa $ncarnare" Spiritul ti%pului s>a transfor%at ne$ncetat2 noi conductori au
aprut din falanga Spiritelor personalitii0 /ar e8ist ce(a care dep3e3te 3i aciunea
Spiritelor ti%pului 3i care se continu de>a lungul $ntregii istorii a o%enirii0 4tunci c'nd o%ul
3i>a $nceput %isiunea pe p%'nt" entitile spirituale au inter(enit $n o%enire 3i lor le dator%
posi&ilitatea de a aciona ca oa%eni pe acest p%'nt0 4ceste spirite" pe care le>a% nu%it
Spirite ale for%ei" diri9eaz de la $nceputul %isiunii terestre ansa%&lul tuturor aciunilor
celorlalte entiti Spiritele personalitii care triesc $n Spiritul timpului, 2rhan%helii
colectivitilor 3i $ngerii fiecrui individ0 4ceste Puteri au a(ut drept sarcin s (eg7eze
asupra misiunii terestre -n ansam.lul ei2 sarcina lor pri(e3te $ntreaga planet0
?nt'lni% aceste Puteri sau Spirite ale for%ei atunci c'nd ne ridic% deasupra Spiritului
ti%pului p'n la Spiritul -ntre%ii omeniri0
Atii desigur c planeta terestr este supus" ca 3i o%ul" legii re$ncarnrii0 P%'ntul nostru a
trecut odinioar printr>o etap pe care o nu%i% (ec7ea -un0 Misiunea terestr nu se realiza
atunci $n aceea3i for% ca cea $n care se face astzi pe P%'ntul propriu>zis0 -una a a(ut o
alt %isiune" cci fiecrei stri planetare $i corespunde $n !os%os o %isiune aparte2 ni%ic nu
BK
se repet $n acela3i fel" totul este supus e(oluiei0 .dinioar" $n (re%ea acelei $ncarnri a
P%'ntului pe care o nu%i% (ec7ea -un" Spiritele micrii, !5namis sau (irtui $n sensul
esoteris%ului cre3tin au a(ut o sarcin analoag cu cea pe care o au pe p%'nt Spiritele
for%ei0
S %erge% 3i %ai %ult $n ur% pe scara e(oluiei" p'n la starea planetar care a precedat
(ec7ea -un > str(ec7ea stare solar" care nu are ni%ic co%un cu soarele pe care $l (ede%
astzi pe cer0 )ra gu(ernat de entiti" a3a cu% sunt Spiritele for%ei pe P%'nt 3i Spiritele
%i3crii pe -un0 )soteris%ul cre3tin le dese%neaz prin nu%ele de +5riotetes sau
!ominane2 acestea sunt Spiritele -nelepciunii0 )le au do%nit pe (ec7iul Soare0 49unge%
acu% la cea %ai (ec7e stare planetar" la (ec7iul Saturn0 Iiinele care au do%inat acolo sunt
cele pe care le nu%i% Tronuri sau Spirite ale voinei0 *e>a% apropiat astfel din treapt $n
treapt de fiine spirituale care diri9eaz nu nu%ai ceea ce se transfor%" ca Spiritul ti%pului"
ci a cror %isiune pri(e3te un astru $n ansa%&lu 3i nu se sc7i%& dec't atunci c'nd se trece
de la o planet la alta0
Tronurile" Spiritele $nelepciunii" Spiritele %i3crii 3i Spiritele for%ei sunt $nc $ntr>un
contact per%anent" str'ns cu noi" cu toate c aceast uniune este %ai puin inti% 3i %ai puin
tangi&il direct fa de cea care ne leag de entiti spirituale de natur %ai putin ele(at0
,o% $ncerca s ilustr% printr>un e8e%plu %odul $n care acioneaz aceste entiti $n
e(oluia planetei noastre0 /ar pentru aceasta (a tre&ui %ai $nainte s face% unele consideraii
pri(ind e(oluia pe care o parcurg 6n%erii, 2rhan%helii 3i Spiritele personalitii0 Toate
acestea sunt superioare o%ului actual0 /ar (a (eni (re%ea c'nd 3i o%ul (a atinge grade
superioare ale e(oluiei0 !'nd (a a(ea loc ur%toarea $ncarnare a P%'ntului nostru" $n
stadiul Pupiter" o%ul (a a9unge la ni(elul pe care astzi $l ocup $ngerii" cci el e(olueaz
ne$ncetat spre grade de perfeciune tot %ai $nalte0 4cela3i lucru s>a $nt'%plat cu celelalte
entiti2 ele nu au fost dintotdeauna ceea ce sunt astzi 3i au trecut 3i ele prin stadii inferioare0
/e e8e%plu" $ngerii au str&tut $n trecut stadiul de o%" care este stadiul nostru pe P%'nt2
pentru ei aceasta s>a petrecut pe (ec7ea -un" 3i dac au de(enit ceea ce sunt acu%" aceasta
s>a realizat ca ur%are a efortului depus de ei $n3i3i0
4r7ang7elii sau Spiritele focului au trecut de ase%enea prin stadiul lor o%enesc" pe (ec7iul
Soare2 ei erau pe atunci $n stadiul $n care sunte% noi acu%" pstr'nd proporiile2 acu% ei sunt
cu dou etape $naintea noastr0 !'t despre Spiritele personalitii" ele au cunoscut un stadiu
o%enesc pe (ec7iul Saturn0 )rau cu un grad deasupra fiinelor care au str&tut acest stadiu
pe (ec7iul Soare" iar astzi sunt cu trei etape %ai a(ansate dec't o%enirea de pe P%'nt0
Spiritele for%ei" Puterile" care ne apar ca fiine de o ele(aie su&li%" 3i>au s('r3it stadiul
o%enesc $ntr>un trecut ini%agina&il de $ndeprtat2 atunci c'nd a $nceput pri%a $ncarnare a
P%'ntului nostru $n stadiul pe care $l nu%i% (ec7iul Saturn" ele ter%inaser de9a aceast
e(oluie o%eneasc0 Pe aceast cale pute% %sura c't de ele(ate tre&uie s fie senti%entele
noastre c'nd ne ridic% pri(irile spre aceste Iiine spirituale0 Totu3i 3i acestea se supun legii
e(olutiei" 3i cu toate c $nc de pe (re%ea (ec7iului Saturn erau %ai a(ansate dec't este
astzi o%ul de pe Terra" ele n>au $ncetat s>3i continue e(oluia din treapt $n treapt" $n
decursul $ncarnrilor planetare ale Soarelui" -unii 3i $n stadiul actual0 4stfel ele au a9uns la un
grad de perfeciune at't de su&li%" $nc't c'%pul lor de aciiune a atins %o%entul $n care nu
%ai au ne(oie de o planet pentru a>3i gsi su&stanele prin care pot e8ista0 !ci dac" $ntr>un
anu%it sens" toate celelalte entiti au ne(oie de planeta noastr $ngerii de ap" ar7ang7elii
de aer 3i Spiritele personalitii de foc" Spiritele for%ei de9a nu %ai au ne(oie de starea
noastr planetar0 4u a(ut ne(oie de un alt lca3" atunci c'nd P%'ntul nostru 3i>a $nceput
e(oluia" 3i acesta este %oti(ul pentru care s>au desprtit de el0
,>a% spus c a fost o (re%e c'nd glo&ul p%'ntesc 3i Soarele nu for%au dec't un singur
corp0 Spiritele for%ei" $n acea (re%e" erau unite $nc cu P%'ntul2 dar ca ur%are a
B8
perfeciunii pe care au do&'ndit>o au a(ut ne(oie de o su&stan %ai su&til dec't cea pe care
le>o putea oferi P%'ntul0 Prin ur%are ele au e8tras de pe P%'nt ele%entele 3i fiinele cele
%ai su&tile 3i se poate spune c $n acest %od s>a fcut desprinderea Soarelui0 4cesta este
%oti(ul spiritual pentru care P%'ntul s>a desprtit de Soare0 4ceast separare a corpurilor
nu s>a produs nu%ai datorit presiunii %ecanice a unei e8plozii a %ateriei" ci 3i su& aciunea
unor entiti spirituale Spiritele for%ei au retras de pe P%'nt ele%entele su&tile 3i $n ur%a
acestui fapt s>a nscut glo&ul solar" care de atunci $3i $ndreapt din afar lu%ina ctre P%'nt0
Prin razele de soare se re(ars asupra noastr natura spiritual a Puterilor" de aceea (>a% spus
%ai $nainte c lu%ina este (e3%'ntul acestor Puteri0 4tunci c'nd" cunosc'nd Atiina
spiritual" ne ridic% pri(irile ctre Soare 3i (ede% aceast lu%in li%pede ale crei raze
co&oar ctre noi" recunoa3te% $n ea (e3%'ntul spiritelor care>3i $ndreapt forele spre
p%'nt pentru a a9uta 3i cluzi %isiunea p%'nteasc0
/ac $nelege% c separrile care s>au produs $n Uni(ers sunt deter%inate de entitile
spirituale care acioneaz asupra %ateriei" ni se clarific 3i un alt fapt care altfel este greu de
e8plicat0 Atii c 3tiina consider c $ntregul nostru siste% solar a ie3it dintr>un fel de
ne&uloas pri%iti(0 4ceast teorie a lui @ant 3i -aplace a fost %odificat de unii sa(ani ca
4rr7enius" dar nu aceasta ne intereseaz $n %o%entul de fa0 S porni% de la teoria
acceptat $n general" dup care a3trii care alctuiesc siste%ul solar s>au nscut din
condensarea unei ne&uloase pri%iti(e2 aceasta" intr'nd $ntr>o %i3care de rotaie" s>a
frag%entat 3i a3a s>a produs separarea Soarelui 3i a celorlalte planete0 ?n(tura Atiiniei
spirituale nu (ine $n contradicie $n nici un fel cu aceast ipotez 3tiintific0 /ac cine(a ar fi
fost %artor la ceea ce s>a petrecut $n spaiul cos%ic ti%p de %ilioane de ani 3i ar fi ur%rit
cu% s>a difereniat acea ne&uloas pri%iti(" d'nd na3tere planetelor actuale" i%aginea pe
care ar fi a(ut>o n>ar fi fost prea diferit de cea descris de ipoteza 3tiinific0 /ar s analiz%
cu% percepe clar(ztorul acea ne&uloas originar0
Ai el (ede un glo& enor%" alctuit dintr>o su&stan foarte su&til $n care nu se pot distinge
$nc nici Soarele" nici P%'ntul" nici Pupiter" dar pentru el aceast ne&uloas nu apare din
ce(a necunoscut" ea are un trecut care a9unge p'n la (ec7ea -un" astrul care a precedat
siste%ul nostru terestru0 Tre&uie s ne i%agin% c (ec7ea -un" la fel ca 3i P%'ntul
nostru" a fost un corp ceresc care s>a $nc7eiat" dac se poate zice a3a" printr>o stare final de
spiritualizare0 !eea ce atunci cptase o oarecare difereniere a fost $ntr>un fel a%estecat din
nou 3i 3i>a pierdut indi(idualitatea $ntr>o stare de nedifereniere0 4poi acel glo& unic a intrat
$ntr>un fel de so%n cos%ic de unde a iesit din nou la lu%in atunci c'nd din s'nul
!os%osului a aprut acel glo& de eter ne&ulos care reprezint re$ncarnarea (ec7ii -uni0
Pentru noi acel glo& pri%iti( nu este nu%ai o %as %aterial" noi (ede% trind $n el $ntr>un
%od deose&it puternicele entiti ale Spiritelor %i3crii" Spiritelor for%ei 3i altele0 .%ul nu
e8ista atunci dec't $n stare de ger%en" cci pe -un el nu a(ea $nc acel )u pe care l>a pri%it
nu%ai pe P%'nt0 /ar toate entitile spirituale care atinseser de9a un oarecare grad de
e(oluie erau legate str'ns de acea ne&uloasa originar0
!u% procedeaz cel care (rea s e8plice printr>o ipotez fizic" %aterialist" $n ce %od s>a
nscut siste%ul nostru solar din acea ne&uloasE 4desea $n 3coli" pentru a ilustra aceast
e(oluie" se recurge la ur%toarea e8perien se d dru%ul la o pictur de ulei $ntr>un lic7id
cu aceea3i densitate" cruia i se i%pri% o %i3care de rotaie cu a9utorul unui %ecanis%
foarte si%plu2 se poate (edea cu% &ula de ulei se aplatizeaz 3i din ea se desprind %ici
picturi care for%eaz tot at'tea glo&ulee care continu s se $n('rt $n 9urul pri%ei picturi0
4stfel se reconstituie $n %ic" prin rotaie" un fel de siste% planetar0 4ceast e8perien are o
for de sugestie foarte %are0 !u% s nu>i $nc7ipui c acela3i lucru s>a petrecut $n Uni(ersE
Se poate literal%ente (edea c prin rotaie poate aprea un siste% de planete0 /ar se uit un
lucru" pe care adesea este foarte fru%os s>l uit%" dar nu 3i $n acest caz ne uit% pe noi
$n3ine0 /ac n>ar $n('rti cine(a a8a care per%ite realizarea e8perienei" siste%ul planetar nu
s>ar na3te0 )ste un caz frec(ent pentru g'ndirea %aterialist" care nu (ede niciodat dec't o
B9
9u%tate a lucrurilor0 /ac a% g'ndi riguros 3i logic" a% fi silii s ad%ite% c e8ist un uria3
care pune $n %i3care $n spaiul uni(ersal a8a de rotaie0 Cine$neles c nu e8ist un astfel de
uria3 $n spatiu" dar e8ist altce(a0 *e&uloasa uni(ersal nu este for%at nu%ai din %aterie" ea
este str&tut 3i spiritualizat de acele entiti despre care a% (or&it2 dorinele 3i aspiraiile
lor" de natur diferit" sunt cele care (or da %ateriei for%e de (ia de ase%enea diferite0 Ai
din cauza lor se produc separri $n funcie de starea lor de %aturitate 3i de aceea" de e8e%plu"
cele %ai ele(ate dintre ele se desprind odat cu Soarele" $n ti%p ce acelea care au ne(oie de
forele 3i de su&stanele terestre r%'n pe P%'nt0 ?n aceast %as pri%iti(" clocotitoare"
toate entitile spirituale sunt acti(e 3i organizeaz" prin desprinderi succesi(e" siste%ul
planetar pe care $l cunoa3te% $n zilele noastre0
4u e8istat 3i unele entiti care" de e8e%plu" nu au atins pe deplin scopul pe care 3i>l
propuneau Spiritele for%ei2 ele erau r%ase $n ur% $n e(oluie0 Prea a(ansate pentru a locui
pe P%'nt" nu erau totu3i destul de $naintate pentru a se altura ele%entelor solare su&tile0
Printre aceste entiti predo%in dou categorii" a cror influen asupra P%'ntului o (o%
analiza0 !ci dac Spiritele for%ei care se realizaser perfect $3i $ndreapt spre noi razele lor
3i aciunea lor diriguitoare prin lu%ina Soarelui" fiinele care se afl $ntr>un stadiu
intermediar influenteaz de ase%enea P%'ntul" dar dintr>o sfer %ai putin $nalt" cu toate c
este superioar celei o%ene3ti0 4ceste fiine au asi%ilat su&stanele care le erau necesare 3i au
fcut din ele corpuri cere3ti inter%ediare $ntre Soare 3i P%'nt" 3i astfel au aprut $ntre
acestea planetele ,enus 3i Mercur0 Tot astfel s>au desprins 3i celelalte planete din siste%ul
nostru solar" datorit faptului c alte entiti le>au creat pentru a constitui c'%pul lor de
aciune0
S %ai e(oc% o dat epoca $n care Soarele toc%ai se separase 3i P%'ntul r%sese cu toi
ger%enii care ur%au s se dez(olte aici 3i s dea na3tere $ntr>o zi o%enirii actuale" care nu
e8ista $n acel ti%p dec't $ntr>un stadiu pri%ar0 )8istau de ase%enea ger%enii a ceea ce a
de(enit regnul ani%al 3i regnul (egetal2 acestea trecuser de9a prin $ncarnrile anterioare ale
P%'ntului" dar reapar su& for% de ger%eni0 S ne ocup% $n pri%ul r'nd de o%0
4tunci c'nd Soarele era $nc unit cu P%'ntul" fore puternice care e%anau de la su&li%ele
entiti solare e8ercitau asupra o%ului o aciune care pornea din interiorul astrului0 .%ul era
a3a cu% $l lsase e(oluia sa lunar2 s>ar putea spune c ie3ea din goace 3i nu era $nzestrat" la
$nceput" dec't cu un corp fizic" un corp eteric 3i un corp astral0 !orpul fizic nu era a3a dens ca
cel actual" era %ai spiritual" %ai su&til0 !'t despre )u" acesta nu se for%ase $nc0 /ar atunci
c'nd Soarele" $%preun cu )ntitile solare" au lu%inat P%'ntul din afar" pentru o%
condiiile de pe P%'nt s>au sc7i%&at total0 ;'ndii>( $ntr>ade(r c at't ti%p c't P%'ntul
3i Soarele fuseser unite $naltele entiti solare fuseser st'n9enite $n e(olutia lor" ca 3i $n
aciunile lor diriguitoare" de ctre forele grosiere ale P%'ntului0 /e $ndat ce s>au eli&erat"
ele s>au putut %i3ca $n (oie 3i au putut i%pri%a o cu totul alt caden e(oluiei" deoarece nu
%ai erau $ngreunate de %asa terestr0 /eci ele s>au eli&erat de P%'nt 3i prin aceasta au
cptat %ai %ult for pentru a e8ercita din afar o aciune %ai puternic asupra oa%enilor0
+ar ace3tia" care se supuneau acelor spirite atunci c'nd P%'ntul st'n9enea $nc aciunile lor"
au acceptat cu at't %ai %ult aciunea lor c'nd aceasta a de(enit li&er 3i puternic0 Prin
aceasta e(oluia o%enirii s>a accelerat ne$nc7ipuit de %ult 3i (iaa oa%enilor pe P%'nt ar fi
a9uns repede la capt dac n>ar fi inter(enit altce(a0
Unul dintre aceste spirite s>a desprit $%preun cu cetele sale din co%unitatea entitilor din
care fcea parte 3i a r%as unit cu P%'ntul0 4 fost $nsrcinat cu %isiunea de a ine $n fr'u 3i
de a potoli a('ntul for%ida&il produs de aflu8ul forelor solare pentru ca Spiritele soarelui s
nu %ai fie singurele care s acioneze0 /ar dac acest spirit desprins de celelalte ar fi r%as
str'ns legat de P%'nt" dac ar fi acionat nu%ai $n s'nul acestuia" $ntreaga planet s>ar fi
pietrificat" cci influena acestuia ar fi fost predo%inant $n %od e8cesi(0 !e s>a $nt'%platE
/uc'nd cu el su&stanele 3i forele cele %ai grosiere" acest spirit a prsit P%'ntul0 Prin
D0
aciunea lui s>a for%at -una actual0 Spiritul for%ei care a acceptat %isiunea de a $ncetini 3i
a reine a('ntul prea rapid al e(oluiei r%'ne c7iar 3i acu% unit cu -una0
)(oluia continu0 P%'ntul 3i -una se despart0 Iiinele p%'ntene sufer $n %od special
influena a dou fore cea care (ine de la Soare 3i cea care (ine de la -un0 Su& aciunea
celei dint'i (iaa o%ului" a&ia $nceput" ar a9unge de9a la captul ei0 )l nu se poate dez(olta
dec't datorit faptului c forele Soarelui 3i cele ale -unii se contracareaz" ec7ili&r'ndu>se
reciproc0 .%ul $3i are locul su pe P%'nt 3i pri%e3te din afar aciunea spiritual a
entitilor care $i per%it s $nfptuiasc $n acest loc e(oluia sa actual0
4% (zut c o%ul este cluzit de la o $ncarnare la alta de ctre $ngeri" dar ace3ti $ngeri nu
sunt independeni $n Uni(ers2 ei sunt condu3i de ctre Iiinele superioare care locuiesc $n
Soare0 /ac ar aciona nu%ai spiritele solare" (iaa s>ar concentra $ntr>o singur $ncarnare2
lsat nu%ai su& aciunea -unii" (iaa nici %car n>ar %ai aprea0 4stfel" (iaa noastr
p%'nteasc nu este dec't o cola&orare2 forele lunare $ntresc 3i for%eaz" $n ti%p ce
Soarele tope3te for%ele 3i per%ite ca ceea ce este dura&il s treac prin re$ncarnri0 /in punct
de (edere spiritual" toate au o %isiune $n Uni(ers0
S ne i%agin%" $ntr>o lu%in ce(a %ai concret" ce s>a petrecut atunci pe P%'nt0 Ati% c
o%ul nu a %o3tenit de pe (ec7ea -un dec't corpul fizic" corpul eteric 3i corpul astral0 !'nd
Soarele s>a desprins din glo&ul pri%ar" corpul fizic nu a9unsese $n punctul $n care organele
sale de si% s poat percepe o&iectele e8terioare0 /esigur acestea e8istau din epoca
saturnian" dar nu erau dotate $nc cu percepii e8terne0 Ser(iser pe (ec7ea -un s produc
i%aginile pe care le z%islea o%ul0 +%aginai>( c $n acele ti%puri lunare un o% se apropia
de un altul2 el nu putea percepe for%a sa e8terioar0 /ar $n el se for%a un fel de i%agine de
(is 3i dup for%ele 3i culorile acesteia el 3tia c se afl $n faa unui du3%an 3i c tre&uie s
fug0 4ceasta este o constien0ima%ine care sta&ile3te un raport real cu sufletul $ntregului
%ediu $ncon9urtor0 Contiena0o.iect nu apare pe P%'nt dec't treptat2 c7iar atunci c'nd
Soarele de(enise de9a un astru independent" o%ul $nc nu>l putea percepe" $l si%ea nu%ai"
su& for%a (isurilor" ca o lu%in interioar0 )l constata $ntr>ade(r $n spiritul 3i $n sufletul su
influena &inefctoare pe care o e8ercitau asupra lui Spiritele soarelui0 . si%ea strlucind $n
i%aginile care populau aura sa0 /ar aceasta nu are nici o legtur cu percepia actual0
,ede% deci c a fost o (re%e c'nd puterile solare $3i re(rsau lu%ina asupra o%ului" dar
acesta nu percepea soarele e8terior0
-una s>a separat ce(a %ai t'rziu0 /oar $n %o%entul c'nd ea s>a desprit de P%'nt o%ul a
putut s capete o constien de sine sau cel putin aceasta a $nceput s se sc7ieze2 atunci el a
$nceput s se perceap ca fiin distinct de %ediul su0 P'n atunci el se si%ea cuprins $n
s'nul celorlalte fiine0 /e atunci $ncolo i>a fost posi&il s perceap lu%ea fizic care $l
$ncon9oar" a $nceput s se i(easc con3tiina )ului0 Putei s ( dai sea%a cu u3urin c
facultatea de a (edea este str'ns legat de con3tiena )ului2 cci at't ti%p c't nu te poi
distinge pe tine -nsui fa de %ediul $ncon9urtor" nu e3ti un )u0 /e aceea pri%a licrire de
con3tien a )ului coincide cu acel %o%ent al e(oluiei c'nd oc7ii o%ului se desc7id spre
lu%ea din afar 3i c'nd -una se desprinde de P%'nt0 ?nainte ca -una s se fi separat de
P%'nt ea aciona direct asupra forelor de cre3tere prezente $n fiecare o%" de la na3tere 3i
p'n la %oarte" a3a cu% o face 3i acu%" dar din e8terior0 /ar pentru ca e8istena o%ului s nu
r%'n %rginit nu%ai $ntre na3tere 3i %oarte" era ne(oie de aportul altor fore pro(enite
din Soare0 )(oluia pe P%'nt a pri%it astfel aciunea co%&inat a forelor interioare ale
-unii 3i a forelor e8terioare ale Soarelui0 ?ncercai s ( i%aginai acest lucru $n %od c't %ai
e8presi( 3i precis0
?n tot inter(alul de ti%p c't" dup ce Soarele prsise P%'ntul" -una r%sese $nc unit cu
el" o%ul a perceput prin ima%ini interioare aciunea forelor solare2 el a si%it efectul
&inefctor al acestor fore care se uneau pe P%'nt cu cele ale -unii" d'ndu>i alctuirea sa"
D1
dar niciodat n>a putut s le (ad0 /ar iat c -una s>a desprins0 4tunci simurile omului s0au
deschis" dar prin acest fapt el a pierdut posi&ilitatea de a percepe spiritul 3i sufletul forelor
solare0 ;'ndii>( la acel %o%ent c'nd dispare posi&ilitatea de a percepe spiritul su& for%
de ta&louri>i%agini 3i c'nd $ncepe s se i(easc percepia e8terioar a Soarelui" si%ul
(zului0 /e fapt o%ul nu poate $nc s (ad cu ade(rat Soarele" cci P%'ntul este $n(luit
de o cea deas0 Totu3i" fa de clar(iziunea sa ne&uloas de altdat" el are capacitatea de a
reu3i treptat s (ad Soarele e8terior prin at%osfera dens0 4stfel" $naint'nd pe calea
e(oluiei" o%ul a $ncetat s %ai perceap aciunea &inefctoare a Soarelui0 ,ec7ii egipteni
pstrau a%intirea acelei stri 3i au nu%it forele Soarelui" acele raze pure pe care o%ul le>a
perceput odinioar prin clar(iziunea sa $nceo3at" &$siris50 4ceast percepere a lui .siris a
disprut $n (re%ea c'nd a&urii din at%osfer nu per%iteau $nc s fie (zut prin perceptie
e8terioar0 .a%enilor li s>a prut c ce (zuser ei $nainte %urise0 1.siris a fost ucis de
du3%anul su TQp7on50 +ar forele care se desprinseser ca s for%eze -una" acele fore de
cre3tere care stp'nesc o%ul $ntre na3tere 3i %oarte" cutau de atunci cu a(iditate 3i nostalgie
pe anticul .siris0
?ncetul cu $ncetul" ceaa s>a risipit0 /esigur pentru aceasta a tre&uit s se scurg %ult ti%p"
p'n $n %iezul (re%urilor atlanilor0 .%ul a $nceput s (ad cu% apare Soarele" dar nu ca
odinioar" c'nd a(ea o stare de con3tien co%un cu Uni(ersul2 razele de soare ptrundeau
acu% $n oc7ii fiecrui indi(id0 Ai astfel o%ul a (zut $n Soare pe .siris frag%entat" tiat $n
&uci0
4ceasta este relatarea unui %are e(eni%ent cos%ic0 4tunci c'nd ne>a% $ncarnat" $n ti%pul
)giptului antic" noi a% cunoscut acest e(eni%ent ca o reminiscen0 Marii preoti egipteni $l
a(eau su& oc7i 3i $l $n(e3%'ntau $n i%gini %itice0 )i spuneau 14tunci c'nd Soarele 3i -una
3i>au luat pentru pri%a oar locul $n Uni(ers" o%ul se gsea la %i9loc" inut $n ec7ili&ru $ntre
forele solare 3i cele lunare50 ?nainte ca -una s se separe" nu e8ista $nc $n%ulirea se8uat"
ci nu%ai o reproducere (irginal0 Iorele care gu(ernau P%'ntul au trecut din se%nul
Iecioarei" tra(ers'nd Calana" si%&olul ec7ili&rului" p'n $n se%nul Scorpionului0 /e aceea
%arii preoti adugau 14tunci c'nd Soarele s>a gsit $n se%nul Scorpionului" P%'ntul fiind
$n cel al Calantei" razele sale au ptruns ca ni3te sulii" strpung'nd organele de si% a3a cu%
o face acul scorpionului <acul scorpionului se%nific inter(enia e8terioar" care aduce un
ele%ent nou fa de (ec7iul %od de reproducere (irginal= 3i atunci a fost ucis .siris50 ?ntr>
ade(r (ede% cu% apare $n acel %o%ent $n o%enire nostalgia forei str(ec7i" cutarea acelei
(iziuni a lui .siris0
,edei c nu tre&uie s cut% doar un sens astrono%ic unui %it ca cel al lui .siris" ci tre&uie
s (ede% $n el rezultatul unei (iziuni clar(ztoare e8ercitat de (ec7ii preoti ai )giptului0 )i
au $ntrupat $n acest %it tot ce 3tiau despre e(oluia anterioar a P%'ntului 3i a .%ului0 -a
&aza tuturor acestor %ituri se afl e(eni%ente care s>au petrecut $n %od real $n lu%ile
spirituale0 Pe un e(eni%ent de acest fel se &azeaz 3i %itul lui .siris0
DB
CONFERINA a +&a
(acri$ciul $#cut de .ronuri, /iriotete%, 01na"i% !i E,u%iai Ie2ova !i Elo2i"i
Cooperarea lor n di$erite %tadii ale evoluiei u"ane
Stuttgart, " augut 1!0"
4% (zut %ai $nainte cu% decurg condiiile actuale de pe P%'ntul nostru din aciunea
$ntregului Uni(ers" cu% $ntr>un trecut foarte $ndeprtat glo&ul terestru era unit cu astrul solar
de care s>a desprit apoi 3i care astzi ne tri%ite de departe razele sale0 Mai t'rziu" din glo&ul
str(ec7i" care cuprindea $nc $n sine ele%entele -unii actuale" s>a desprins -una 3i a%
analizat ieri %odul $n care aceast $%prire $n trei corpuri cere3ti se afl $ntr>o relaie
spiritual foarte str'ns cu $ntreaga e(oluie a .%ului si a Uni(ersului0
)ntittile care s>au desprins din %asa terestr odat cu su&stanele solare acionau %ai $nainte
$n s'nul acelui glo&2 aciunea lor" care pe atunci era interioar" ulterior a $nceput s se
%anifeste din afar0 Cine$neles c aceasta a dus la %odificarea condiiilor de (ia de pe
P%'nt 3i ele s>au sc7i%&at 3i %ai %ult prin faptul c s>a desprins 3i -una0 !ci ceea ce
r%sese unit pentru o (re%e" 3i anu%e -una 3i P%'ntul" a suferit de ase%enea o sc7i%&are
atunci c'nd -una s>a $ndeprtat0 +ar se%nificapa acestei e(oluii este c" a3a cu% a% (zut"
o%ul s>a gsit a3ezat $ntre dou fore dac ar fi fost nu%ai su& aciunea Soarelui" aceasta ar
fi i%pri%at un %ers prea rapid al e(oluiei2 pe de alt parte" dac Soarele s>ar fi $ndeprtat
total de P%'nt 3i l>ar fi lipsit de forele sale" fiinele p%'nte3ti" 3i %ai ales o%ul" s>ar fi
$%pietrit" dac s>ar fi aflat nu%ai su& aciunea forelor lunare0 /ar a3a s>a realizat un
ec7ili&ru $n e(oluia o%enirii0
Atii c entitile ale cror fore spirituale a9ung pe P%'nt prin inter%ediul razelor de soare
DD
sunt Spiritele for%ei sau Puterile0 )le sunt cele %ai apropiate de e(oluia de pe P%'nt0
!petenia acelor Puteri a continuat s triasc pe P%'nt 3i dup desprinderea Soarelui 3i nu
s>a deta3at de el dec't %ai t'rziu" odat cu -una0 /e aceea noi $l consider% in pri%ul r'nd a
fi o di(initate lunar" cea pe care tradiia &i&lic o nu%e3te Iehova0 !'t despre celelalte Puteri
solare care 3i>au $ndreptat lu%ina spre planeta noastr 3i au acionat asupra for%ei" tradiia
&i&lic le nu%e3te )lo7i%" Spirite ale lu%inii0 Su& influena acestor )lo7i%" pe de o parte" 3i
a lui +e7o(a" pe de alta" ec7ili&rul a fost asigurat0
*u nu%ai o%ul realizeaz o e(oluie2 acest lucru este (ala&il pentru toate fiinele din
Uni(ers0 4ceste fiine su&li%e care re(ars asupra noastr forele lor prin inter%ediul
lu%inii" Spiritele for%ei" au realizat 3i ele o e(oluie" ridic'ndu>se de la o treapt inferioar
p'n la cea pe care se afl astzi0 !eea ce a% afir%at despre )lo7i% 3i +e7o(a este in aceea3i
%sur ade(rat pentru cele %ai a(ansate dintre aceste spirite care au do&'ndit capacitatea de
a trece de la glo&ul iniial la starea de Soare sau de -un0 Totu3i" in cadrul fiecrei trepte"
gsi% 3i entiti care an r%as $n ur%0 +eri a% discutat de9a c planete ca ,enus 3i Mercur $3i
datoreaz e8istena faptului c unele entiti au r%as la 9u%tatea dru%ului $ntre oa%eni" pe
de o parte" 3i Spiritele solare" pe de alt parte2 a(eau ne(oie de o locuin %ai ele(at dec't
P%'ntul" dar nu au putut a9unge p'n in Soare0 )le sunt cu %ult deasupra o%ului" dar nu au
atins $nc starea Spiritelor solare0 )le cuprind un nu%r foarte %are de entiti $n co%paraie
cu e(oluia o%ului pe p%'nt0 ;si% aici pe aceia pe care i>a% putea nu%i in ansa%&lu
"iine luci"erice" dup nu%ele cpeteniei lor" -ucifer0
S ne reprezent% clar cu% se i%plic +e7o(a 3i )lo7i%i" pe de o parte" 3i entitile
luciferice" pe de alt parte" in e(oluia o%enirii0 !ola&orarea dintre zeii solari 3i zeul lunar
duce la un du&lu rezultat0 S ne a%inti% $ntr>ade(r c P%'ntul a trecut" $nainte de
$ntruparea actual" prin c'te(a stri anterioare" %ai $nt'i prin cea de Saturn" apoi" dup o faz
de repaus" prin cea de (ec7i Soare 3i dup alt repaus prin cea de (ec7e -un0 .%ul" in
e(oluia sa" pstreaz a%intirea interioar a tuturor acestor $ntrupri ale P%'ntului nostru2 in
prezent acesta ne apare ca a('nd o co%ple8itate e8tre% de %are0
!ele patru ele%ente care $l constituie in prezent corpul fizic" corpul eteric" corpul astral 3i
)ul sunt articulate $ntre ele prin raporturi de foarte %are su&tlitate0 ;'nditi>( c o fiin care
nu ar poseda in lu%ea noastr fizic dec't un corp fizic ar fi o piatr" un %ineral2 $ntr>ade(r
%ineralul nu are pe p%'nt dec't un corp fizic0 !el care pe l'ng corpul fizic ar a(ea 3i un
corp eteric ar face parte din regnul (egetal2 a3a cu% sunt plantele0 !el care ar %ai a(ea in
plus 3i un corp astral ar fi ceea ce sunt ani%alele 3i doar acela la care acestora li se adaug 3i
un )u a9unge pe p%'nt la treapta u%an0
4ceast structur nu este $nc dec't sc7iat 3i ne d% sea%a ce i%perfeciuni are atunci c'nd
$ntorc'ndu>ne in trecut" in (re%urile de de%ult" ne $ntre&% care este cel %ai (ec7i dintre
cele patru ele%ente care $l alctuiesc pe o%E S>ar crede c acesta este %ai degra& )ul"
deoarece este ele%entul cel %ai ele(at 3i cel care face de fapt din o% o fiin o%eneasc0 /ar
lucrurile nu stau a3a0 )le%entul cel %ai (ec7i al o%ului nu este nici )ul" nici corpul astral"
nici corpul eteric" ci c7iar corpul fizic0 )l este cel al crui ger%en pri%ar a fost depus pe
(ec7iul Saturn" cu toate c nu tre&uie s ni>l i%agin% analog cu cel de astzi0 4cu% el ne
apare su& o for% osoas 3i dur2 for%a 1solidului50 !uprinde $nc particule lic7ide"
$nzestrate cu di(erse proprietti" pe l'ng aceasta el este str&tut de gaze 3i de aer2 in sf'r3it"
gsi% in el ceea ce" din punct de (edere ocult" este o su&stan cldura interioar0
!ldura care se afl in o% este independent de %ediul $ncon9urtor" ea nu se regleaz dup
te%peratura a%&iant" ca la %inerale2 c7iar $ntr>un %ediu rece o%ul poart in el sursa
propriei sale clduri0 Iacei a&stracie" in g'nd" de tot ce este solid" lic7id sau gazos in corpul
o%enesc" i%aginati>( acest corp ca o for% caloric pur in spatiu" cldura pe care o a(ei in
s'nge suntei atunci in prezena a ceea ce a e8istat pe (ec7iul Saturn2 singura diferen este
D4
c aceast cldur nu a(ea" ca astzi" o for%" ci ea a&ia $ncepea s se contureze0 4ceasta a
fost situaia %ai ales ctre 9u%tatea e(oluiei saturniene" cci o ase%enea faz cuprinde stri
de $nceput" %i9loc 3i sf'r3it0 4r fi foarte greu s descrie% starea iniial" cci puine spirite au
puterea s>3i reprezinte proprietile pe care le a(ea Saturn $nainte ca el s se condenseze
p'n c'nd a a9uns s fie constituit din cldur0 4d'ncindu>( in spirit in acel trecut
$ndeprtat" s nu credei c dac (>ai plasa $ntr>un punct al spaiului cos%ic pentru a>l
o&ser(a pe Saturn ai putea (edea ce(a lu%ina nu e8ista0 Saturn nu strlucea0 )l a $nceput s
luceasc sla& nu%ai spre sf'r3itul e(oluiei sale0 !u c't" ne apropie% de %i9locul acestei
e(oluii" cu at't si%i% %ai %ult un fel de cldur" ca cea a unei so&e care nu ar a(ea li%ite
fi8ate din e8terior" ci care 3i le>ar crea singur0 Se ptrunde $ntr>un spaiu al cldurii0 Totu3i
nu tre&uie s ne reprezent% acest corp caloric ca fiind unifor%0 /ac ai a(ea capacitatea de
a si%i diferite nuane de cldur" ai sesiza c aceste linii calorice se $ntind in toate prile"
ai percepe for%ele>cldur0 Saturn a fost alctuit in $ntregi%e din for%e fcute nu%ai din
cldur 3i aceste for%e au fost pri%ii ger%eni ai corpului fizic al o%ului0 !eea ce a dat
Saturn fiinei o%ene3ti nu a dep3it acest stadiu0 Mai t'rziu" c'nd intr in declin" cu toate ca
(iaa sa (a continua" el nu (a %ai aduce ni%ic fecund pentru e(oluia u%an0
/up un ti%p de repaus" Saturn se transfor% in Soare0 /in punctul de (edere al %ateriei
e8terioare" ctre %i9locul e(oluiei solare" se produce o densificare a ele%entelor %ateriale0
Soarele nu este alctuit nu%ai din cldur" ci 3i din gaze 3i aer" ceea ce ocultis%ul nu%e3te
1cldur5 3i 1gaz50 !ele ce se gsesc in Soare suport condiiile i%puse de aceste dou
ele%ente0 +at ce rezult de aici c'nd o%ul era constituit nu%ai din cldur" $nc nu putea s
posede un corp eteric" de aici $nainte el (a putea a(ea un astfel de corp" astfel c (a fi alctuit
din dou principii corpul fizic 3i corpul eteric0 /ar corpul fizic era cu totul altfel pe Soare
fa de cel actual0 ?nc7ipuii>(" pentru a putea s ( facei %car apro8i%ati( o idee" c
inspirai o cantitate de aer0 Reprezentai>( o oarecare cre3tere a cldurii in ur%a acestei
inspirri0 Iaceti a&stracie acu% de $ntregul (ostru organis%" cu e8ceptia aerului inspirat
care" rsp'ndindu>se in tot corpul" ia for%a acestuia0 Iacei a&stracie de solid" de lic7id" nu
pstrai dec't aerul 3i cldura0 +%aginai>( concret o astfel de for% constituit nu%ai din
inspiraia aerului 3i din efectele acesteia0 /ac ur%rii in acest fel for%a aerului inspirat 3i a
cldurii coninute in organis%" e(ocai cu apro8i%aie i%aginea o%ului din perioada de
%i9loc a e(oluiei solare0
,>ai putea $ntre&a cu% a9unge cel $nzestrat cu clar(iziune s perceap" in cronica 4Mas7a"
aceste for%e gazoase alctuite nu%ai din linii de cldur 3i de curenti de gaze0 )l le percepe
ca ur%are a unui fapt foarte concret0 !'nd cldura se condenseaz in gaz" fr s %ai e8iste
(reo alt stare a %ateriei <nu ca astzi" c'nd p%'ntul pri%e3te din afar razele de soare=" in
%o%entul c'nd gazul" aerul" se desparte de for%a>cldur" apare lu%ina0 4stfel" in Soare"
corpul fizic este for%at de un fel de for% e%&rionar de cldur 3i de o for% de curent
gazos de o %inunat strlucire 3i cu nuane dintre cele %ai di(erse0 -a $nceput $ntregul glo&
este alctuit nu%ai din corpuri de cldur care radiaz 3i care sunt pri%ii ger%eni ai corpului
nostru fizic0 /e9a ele sunt ptrunse de corpul eteric0 ?n acest fel o%ul s>a ridicat pe o treapt
superioar0 !orpul fizic a de(enit un corp de lu%in prin faptul c a pri%it in el un corp
eteric > 3i o%ul $nsu3i" particip'nd la natura solar" $%pr3tie strlucirea lu%inii in Uni(ers0
!orpul fizic a atins a doua treapt pe calea perfeciunii in ti%p ce corpul eteric se afl doar pe
pri%a" cci el s>a for%at in strlucirea glo&ului solar0
S continu% s analiz% o%ul0 Soarele se transfor% treptat $ntr>un corp lunar" dup ce a
trecut printr>o nou perioad de repaus0 /in punct de (edere %aterial" for%ele gazoase se
condenseaz in for%e lic7ide apare apa0 ,ec7ea -un este de fapt o planet in stare lic7id 3i
corpul fizic al o%ului se regse3te acolo" dar $ntr>o for% plastic alctuit de aceast dat
din coloane lic7ide" str&tute de cureni de gaze" care pre%erg respiraia actual" ca 3i de
cureni de cldur0 /eci acest corp este alctuit din trei ele%ente ap" aer 3i cldur0 +n acea
perioad" lunar" regsi% deci corpul eteric" dar pe l'ng acesta o%ul do&'nde3te un corp
DG
astral 3i $ntrune3te trei principii fizic" eteric" astral0
Se (ede de9a" c7iar din acele ti%puri" c nu este posi&il ca toate fiinele care e(olueaz pe
glo&ul lunar s se dez(olte in acela3i rit%0 Pentru a pregti desprirea care se (a produce la
$nceputul e(oluiei noastre pe Terra" la $nceput Soarele se deta3eaz din glo&ul iniial" iar spre
9u%tatea e(oluiei lunare (ede% c e8ist dou corpuri cere3ti cel lunar <P%'nt>-un= 3i
cel al Soarelui" care s>a desprins ca ur%are a> actiunii entitilor %ai e(oluate care au a(ut
ne(oie de o su&stan %ai su&til pentru a>3i continua e(oluia0 ?n ur%a acestei separri"
forele 3i entitile r%ase sunt alctuite din ele%ente %ai dense 3i in consecin planeta
sufer $ntr>un anu%it fel o condensare0 +at deci c $nc de pe (re%ea (ec7ii -uni Soarele 3i
entitile care $l alctuiesc au e8ercitat asupra ei o influent e8tern0
/ar este necesar s descrie% %ai in detaliu starea astrului lunar r%as dup aceast separare"
cci pe el s>a $nfptuit o parte a e(oluiei noastre0 Pe (ec7iul Saturn" pe (re%ea c'nd nu
e8ista dec't corpul fizic" o%ul a(ea o (aloare analoag cu cea pe care o au astzi %ineralele0
Pe (ec7iul Soare el s>a ridicat p'n la (aloarea plantelor de astzi" a('nd in acela3i ti%p un
corp fizic 3i unul eteric0 /ar unele fiine r%seser in ur%" pentru c nu au reu3it s se
$nale p'n la aceast stare a o%ului pe (ec7iul Soare 3i au r%as la stadiul de e8isten
saturnian0 ?n acest fel ele au de(enit str%o3ii unora dintre for%ele ani%ale actuale0 /eci
trecutul o%ului se poate ur%ri p'n la (ec7iul Saturn" pe c'nd o parte dintre ani%alele
actuale au $nceput s apar" ca un regn secundar alturi de regnul u%an" doar $ncep'nd din
perioada Soarelui0 /in aceea3i cauz" datorit $nt'rzierii in e(oluie" (ede% c pe -un se
for%eaz alte dou regnuri" care nu reu3esc s ating stadiul u%an > unul dintre acestea
r%'ne pe -un la ni(elul (egetal" constituind str%o3ii regnului (egetal actual0 !eea ce este
$nc in stadiu de %ineral (a de(eni apoi pe P%'nt plant0 !'t despre ceea ce este astzi
%ineralul" pe -un nu e8ista $nc nici un ger%en al acestuia" cci el nu apare dec't %ai
t'rziu" ca un fel de produs al celorlalte regnuri0
!'nd susii astfel de lucruri $i dai sea%a" &ine$nteles" c pentru %entalitatea actual pare o
ne&unie s afir%i c plantele pot e8ista fr suportul unui regn %ineral" dar tre&uie s ne d%
sea%a c in acele (re%uri e8istau cu totul alte condiii0 Iapt este c pe (ec7ea -un o%ul se
dez(olta su& for%a regnului ani%al" ani%alul su& for%a regnului (egetal 3i planta su& for%a
regnului %ineral0 !'nd -una s>a desprit de Soare s>a produs un decala9 general" dup cu%
ur%eaz
-a $nceputul (ec7ii -uni $nt'lni% cele trei regnuri de9a %entionate
10 Regnul u%an era in stadiul regnului ani%al actual" fiind alctuit din trei cotpuri fizic"
eteric 3i astral0
B0 Regnul ani%al era in stadiu de plant" alctuit din corp fizic 3i eteric0
D0 Regnul (egetal era in stadiu %ineral" deoarece nu poseda dec't corp fizic0
Regnul %ineral de astzi nu e8ista $nc0 4tunci c'nd -una s>a desprit de Soare" entitile 3i
forele solare eli&erate de su&stanele grosiere ale -unii au acionat cu o intensitate 3i %ai
%are0 !a ur%are" cele trei regnuri %enionate s>au %ai $nlat cu o treapt in e(oluia lor0
!orpul astral al o%ului a fost %ai putin su&9ugat de corpul fizic2 c'nd Soarele a $nceput s>3i
tri%it razele din e8terior" corpul astral 3i cel eteric s>au dega9at in %ai %are %sur de
corpul fizic" ceea ce a dus la o sc7i%&are profund fa de %odul in care erau unite cele trei
corpuri la $nceputul e8istenei lunare0 4cest lucru are ur%toarea consecin $nc7ipuii>( c
o%ul de astzi ar fi alctuit din trei corpuri fizic" eteric 3i astral" 3i c s>ar i(i o for din
e8terior care s desprind corpul astral de corpul eteric2 cel $nzestrat cu clar(iziune ar putea
atunci s le perceap ca fiind in afara sa0 !a ur%are a faptului c aceste dou corpuri ar fi
eli&erate de greutatea corpului fizic" o%ul ar %ai a(ansa cu o se%ietap in e(oluia sa0 4cest
lucru s>a petrecut atunci0 .%ul a de(enit o fiin inter%ediar $ntre starea sa de acu% 3i cea a
ani%alului2 natura sa spiritual era condus 3i $ndru%at de su&li%ele Puteri solare0 !elelalte
D6
dou regnuri au parcurs" de ase%enea" o parte a unei etape" astfel c la %i9locul e(oluiei
lunare nu se $nt'lneau $nc regnurile actuale" ci ur%toarele regnuri inter%ediare un regn
o%>ani%al" un regn ani%al>(egetal 3i un regn (egetal>%ineral0 43a cu% in (re%ea noastr
%ineralele for%eaz terenul fer% pe care p3i%" in (re%urile de atunci regnul cel %ai de 9os"
inter%ediar $ntre plant 3i ani%al" ser(ea ca suport celorlalte fiine0 4cesta nu a(ea ni%ic
co%un cu su&stana %ineral actual" ci era pe 7umtate viu0 ?nc7ipuii>(i un fel de tur&" un
$n(eli3 de consistena unor (erdeuri fierte" un fel de fiertur (ie plin de cureni 3i (ei a(ea
o i%agine apro8i%ati( a acelei %ase de fond0 -a suprafaa ei nu se ridicau st'nci" ci for%e
ase%ntoare cu le%nul" %ase (egetale $ntrite" cornificate0 Prin clar(iziune ne pute% da
sea%a" de ase%enea" cu% se deplasau fiinele pe acest sol $n acela3i ti%p (egetal 3i %ineral"
din care o parte s>a condensat" d'nd na3tere pietrelor0 /in acest ele%ent lic7id" ('scos" se
desprindeau fiine inter%ediare $ntre ani%al 3i plant" care fie c erau prinse prin rdcini de
aceast su&stan fie se %i3cau %ult %ai repede dec't astzi0 )le resi%eau unele senzaii la
atingere0 !'t despre fiina inter%ediar $ntre o% 3i ani%al" aceasta era constituit din
su&stane %ai su&tile 3i nu a(ea in ea ni%ic din %ateria cea %ai dens0 !orpul su fizic" care
$3i sc7i%&a continuu aspectul" era e8traordinar c'nd $l pri(eai2 clar(ztorul nu poate distinge
pe (ec7ea -ung nici o for% care s se ase%ene cu capul pe care $l are o%ul acu%0 )l
distinge corpuri fizice cu for%e %oi 3i %alea&ile" ale cror capete iau nu%ai for%e ani%ale2
deasupra acestora se ridic corpul eteric 3i corpul astral0 4spectul fizic al acestor fiine
$%&rac deci for%ele cele %ai (riate" e(oc'nd pe cele ale ani%alelor2 dar este (or&a nu%ai
de o e(ocare 3i doar atunci c'nd se trece de la aspectul fizic la o&ser(area astral se poate
conte%pla natura superioar a acestei fiine lunare inter%ediare $ntre ani%al 3i o%0
/eci acestea sunt fiinele de pe (ec7ea -un0 /ac o&ser(% p'n in ad'ncuri e(oluia
o%eneasc su& aspectul su spiritual" gsi% c %iturile 3i legendele care ni s>au trans%is
cuprind de %ulte ori %ai %ult $nelepciune dec't 3tiina din (re%ea noastr0 4tunci c'nd
o%ul (a regsi te%eliile spirituale pe care se reaze% Uni(ersul" el $3i (a da sea%a c
$nelepciunea acu%ulat in aceste po(e3ti 3i legende este %ult %ai ad'nc dec't cea a unei
3tiine aparent at't de a(ansate0
S ne $ntoarce% pe (ec7ea -un" pe (re%ea c'nd nu e8istau $nc dec't regnurile
inter%ediare 3i s ne opri% o clip la acest stadiu a1 e(oluiei0 S ne d% sea%a &ine c
fiinele care populeaz acel glo& sunt str%o3ii a tot ceea ce e8ist in zilele noastre0 Regnul
%ineral de acu% a luat na3tere din ceea ce a degenerat din fiinele inter%ediare $ntre %ineral
3i plant0 Plantele noastre se afl in acela3i raport cu regnul inter%ediar $ntre ani%al 3i
(egetal0 +ar o %are parte dintre ani%ale pro(in din ele%ente degenerate din regnul ani%al>
u%an0 Minerale" plante" ani%ale" oa%eni" sunt in totalitate descendenii acelor fiine de pe
(ec7ea -un0
)8ist in (re%urile noastre unele plante foarte aparte" care nu pot cre3te pe un sol %ineral" de
e8e%plu" v#scul:0
: Pro&le%a ('scului este su& toate raporturile deose&it de interesant din %ulte puncte de (edere0 R0
Steiner a nu%it ('scul 1o r%3i5 a (ec7iului stadiu lunar al e(oluiei P%'ntului0 4cest lucru poate fi
$neles dac se recurge la co%paraia cu plantele cu flori actuale0 4cestea din ur% nu pro(in din
r%3iele care au continuat s se dez(olte p'n la stadiul actual" ci sunt creaii noi0 1Regnul ani%al>
(egetal de pe (ec7ea -un a fost precursorul dar nu strmoul plantelor cu flori actuale" care nu s>au
putut dez(olta dec't prin potri(ire co%plet la regnul %ineral terestru aprut ca neofor%aiune0 +n ceea
ce pri(e3te ('scul $ns sunte% in prezena uneia dintre creaiunile unicat care au tra(ersat (enind in
stadiul actual al P%'ntului fr a tre&ui s fie co%plet %eta%orfozate0 /in aceast cauz el nu poate
atinge treapta unei plante cu flori propriu>zise 3i car cu sine > ca s ne e8pri%% astfel > for%a de (ia
a (ec7ii -uni0 )l nu poate cre3te dec't pe su&strat (iu0 Plantula plantelor cu flori nu este nici ea altce(a
dec't o r%3i a stadiului lunar care tre&uie recapitulat pe scurt $ntre dou generaii0 +n felul acesta se
li%peze3te 3i i%aginea ('scului0 )l este cos%ic in %sura in care se dez(olt in afara ele%entelor 3i
forelor P%'ntului actual <000=0 )l prezint astfel o interiorizare re%arca&il a lu%inii0 ,'scul $n(erze3te
in locuri in care nu poate fi atins de lu%in5 <;0 ;ro7%ann !ie Ptlan,e, (ol0 ++" ed0 a ++>a" p0 B1D=0 S
DK
%ai a%inti% incapacitatea se%inelor de ('sc de a $ncoli pe orice su&strat in afara ra%urilor ar&orilor
(ii0 <n0 red0=
,'scul are o particularitate e8traordinar care $l distinge de toate celelalte plante in oc7ii
clar(ztorului0 )l posed un fel de corp astral care ptrunde in el ca in corpul ani%alelor0 Ai
cu toate c nu are deloc sensi&ilitate" are o oarecare ase%nare cu un ani%al" aceasta
deoarece el apartine unei specii degenerate de plante>ani%ale de pe (ec7ea -ung" care nu an
de(enit plante actuale 3i prin ur%are nu pot s se $nrdcineze $ntr>un sol %ineral0 )le nu au
reu3it s a9ung p'n la acest stadiu 3i de aceea au ne(oie de alte plante pe care s se fi8eze0
,'scul a r%as la ni(elul condiiilor de e8isten de pe (ec7ea -un0 Str%o3ii popoarelor
europene au 3tiut acest lucru 3i l>au e8pri%at in legendele lor0 ,ec7ile populaii ger%anice 3i
nordice au considerat c -oMi este un zeu legat de (ec7ile for%e de pe -un" care $3i continu
aciunea pe P%'nt0 !'nd P%'ntul a cptat caracterul su actual" el a intrat su& influena
forelor pe care acele popoare (ec7i le>au si%&olizat prin zeul Caldur0 4cest zeu reprezint
forele care acioneaz asupra fpturilor p%'ntene care e(olueaz nor%al pe P%'nt0 !'t
despre cele care" de3i se afl pe P%'nt" au r%as in stadiul lunar" acestea se afl in relaii
str'nse cu zeul lunii" -oMi0 /e aici pro(ine interesanta legend care ne spune c odat" pe
c'nd zeii erau adunaii la 9ocuri" toate fiinele au fcut 9ur%'nt s nu>l rneasc niciodatt pe
Caldur0 *u%ai ('scul nu a 9urat0 /e ceE Pentru ca este de alt natur dec't forele terestre
$ntrupate in Caldur2 el este un %artor $nt'rziat" degenerat" al (ec7ii -uni0 )l poate deci s>i
aduc (t%are lui Caldur" for a P%'ntului0 +n (re%e ce -oMi" zeu lunar" s>a folosit de o
fiin care $i este $nrudit:0
: ?n legtur cu %itul lui Caldur din %itologia ger%an" iat ce scrie ;ro7%ann in cartea citat 1Caldur"
cel %ai iu&it dintre zei" are (ise grele care $i anun %oartea0 ?n consecin" Irigg ia 9ur%'nt focului"
apei" fierului 3i tuturor %inereurilor" pietrelor 3i p%'ntului" ar&orilor" &olilor 3i otr(urilor" tuturor
patrupedelor" psrilor 3i (ier%ilor c nu (or duna lui Caldur0 Heii $ns" si%indu>se astfel asigurai" se
apuc s trag dup Caldur" s arunce 3i s>l &at0 *i%ic nu it atinge0 4tunci" -oMi cel cu g'nduri rele"
tra(estit in fe%eie &tr'n se duce la Irigg pentru a se infor%a ce fac zeii0 )l afl despre 9ur%intele
fcute 3i despre faptul c nu i s>a luat 9ur%'nt ('scului pentru c a prut a fi Rprea t'nrS0 Pu&il'nd"
-oMi rupe ('scul 3i $l $ndea%n pe zeul or& Jodur s trag cu arcul in ti%p ce el $nsu3i $i a3az sgeata
fcut din ('sc0 Sgeata $l strpunge pe Caldur R$nc't ace3ta czu %ort la P%'nt 3i aceasta a lost
nenorocirea cea %ai %are care i>a lo(it pe zei 3i pe oa%eniS50
Caldur este personificarea forei solare pe P%'nt0 Toate fiinele terestre au" din aceast cauz" o relaie
cu el 3i nu $i pot duna0 ,'scul $ns poate" pentru c este o r%3i a (ec7ii -uni" strin printre
celelalte fpturi ale P%'ntului0 )l poate o%or$ in %ina lui -oMi" el $nsu3i o r%3i care nu este rud a
zeilor p%'nteni" potri(it lui R0 Steiner0 )dda <epopee ger%an= dese%neaz ('scul ca fiind 1prea
t'nr5" ceea ce nu $nsea%n ni%ic altce(a dec't c nu a atins %aturitatea p%'ntean0 4tunci c'nd au
fost $ntre&ate toate fiinele P%'ntului 3i an depus 9ur%'ntul" ('scul nici nu a putut fi $ntre&at" cci el
nu este o fiin p%'ntean0 43a tre&uie $neleas i%portanta ('scului in %itul lui Caldur0 4colo unde
si%&olistica este ade(rat" adic acolo unde ea este e8tras din coninutul de ade(r al lu%ii" ea tre&uie
s se suprapun cu cuno3tintele 3tiintifice0 <n0 red0=
4ceast legend este rezultatul unei cunoa3teri profunde a e(oluiei0 Atiind c de %ulte ori
ceea ce este opus e(oluiei nor%ale 3i sntoase poate s a9ute in cazul e(oluiei anor%ale"
pertur&ate" $nelege% ce intuiie deose&it i>a fcut pe str%o3ii no3tri s considere c ('scul
are o putere de (indecare cu totul aparte0 )i cuno3teau cele spuse de %ine adineauri 3i de
aceea a(eau o %are consideraie pentru ('sc0 4cest e8e%plu ne arat ce $nelepciune este
ascuns in %ituri 3i legende0
/eoarece pe -un o parte din corpul eteric 3i din cel astral s>au ridicat deasupra corpului
fizic" la fiina inter%ediar $ntre o% 3i ani%al s>a produs in %od necesar o sc7i%&are a strii
de con3tien0 )(oluia strilor de con3tien se desf3oar in paralel cu aceast e(oluie0
Iiecare din aceste trepte e(oluti(e" Saturn" Soare" -un" Terra" %arc7eaz in acela3i ti%p o
etap in e(oluia strii de con3tient0 Pe (ec7iul Saturn" in pri%a sa faz" starea de con3tien
este nedeslu3it0 Starea de con3tien pe care o a(e% acu% c'nd sunte% cufundai in cel %ai
ad'nc so%n fr (ise" cea a plantei" ad'ncit $ntr>un so%n nesf'r3it" este totu3i %ai clar
D8
dec't starea de con3tien a o%ului de pe Saturn" care nu ar putea fi co%parat dec't cu starea
de con3tien actual a %ineralului0 /oar odat cu Soarele o%ul s>a ridicat la o stare de
con3tien analoag cu cea a plantelor" iar atunci c'nd a pri%it" pe -una (ec7e" un ele%ent
astral" starea sa de con3tien a %ai parcurs o treapt 3i a atins ceea ce nu%i% con3tiena>
i%agine0 . pute% co%para cu (isele actuale" dar nu%ai p'n la un anu%it punct" cci (isele
noastre doar rareori au un sens" pe c'nd pe -un era alt situaie0 4% (zut c atunci c'nd o
fiin se $nt'lnea cu alta" ea nu percepea nici for%e" nici culori e8terioare" ci doar si%ea cu%
cre3te in sine o i%agine analoag cu cea din (is2 aceast i%agine $i re(ela care era natura
celui care se apropia" dac a(ea intenii prietene3ti sau du3%noase" dac tre&uia sau nu s
fug de el0
/ar c'nd Soarele a $nceput s lu%ineze din e8terior" s>au produs alternri ale strii de
con3tien $n unele perioade aceasta era %ai acti(" pe c'nd $n ti%pul altora ea de(enea
o&scur0 ?n prezent starea de con3tien alterneaz in funcie de zi 3i de noapte0 !'nd se
treze3te din so%n" o%ul $3i ia in stp'nire corpul fizic 3i pe cel eteric" 3i prin inter%ediul lor
lu%ea realitilor e8terioare0 !'nd se foloseste de si%uri" totul de(ine clar in 9urul lui0 /ar
seara" c'nd )ul su 3i corpul su astral prsesc corpul fizic 3i pe cel eteric" el nu %ai are
organe de percepie 3i totul se $ntunec in 9urul su0 ?n felul acesta starea de con3tien de
so%n fr (ise" pe care o a(ea in ti%pul (ec7iului Soare" alterneaz cu con3tiena treaz pe
care a do&'ndit>o pe P%'nt0 4ceste alternane se pregteau de9a pe (ec7ea -un0
?nca din acele ti%puri corpul eteric 3i corpul astral &a ie3eau la suprafa" deasupra corpului
fizic" &a se scufundau din nou" cci (ec7ea -un se %i3ca de9a in 9urul Soarelui" ceea ce a(ea
ca ur%are faptul c o%ul era alternati( lu%inat sau nu de Soare0 S>a sta&ilit un ritm $ntre
corpul fizic pe de o parte" corpul eteric 3i cel astral pe de alt parte0 /esigur contrastul nu era
at't de %are ca acu%0 Totu3i" atunci c'nd pe (ec7ea -un o%ul" lu%inat de razele soarelui" se
desprindea puin de corpul su fizic" el se gsea $ntr>o stare de con3tien spiritual 3i
percepea cu intensitate realitile spirituale0 !'nd corpul eteric 3i cel astral co&orau iar3i in
corpul fizic" starea de con3tien se $ntuneca0 /up cu% (edei" lucrurile se petreceau in(ers
fa de situaia de acu%0 4ceste perioade alternati(e durau %ult %ai %ult pe -un0 ?n
decursul strilor de con3tien $ntunecat se producea" fr ca o%ul s>3i dea sea%a" ceea ce
s>ar putea nu%i fecundaie0 Pentru a face s se nasc capacitatea de reproducere" de
fecundaie 3i de z%islire" partea superioar a o%ului co&ora in corpul fizic" iar odat ce actul
fusese realizat" se ridica iar3i in lu%ea superioar0
4stfel s>au pregtit in %od progresi( condiiile care s>au realizat pe P%'nt" 3i faptul c
o%ului 3i tuturor celorlalte fiine de pe -un li s>a st'rnit elanul pentru o e(oluie %ai
perfect se datoreaz separrii P%'ntului de Soare" dup care spiritele care populau Soarele
au e8ercitat o influen %ai puternic0 4cest lucru nu ar fi putut s se realizeze dac Soarele
ar fi fost ne(oit s suporte pe %ai departe po(ara su&stanelor lunare0 )l a fost eli&erat de
acestea 3i datorit acestui fapt -una a lost in stare s a(anseze at't de repede $nc't dup un
ti%p a cptat %aturitatea necesar pentru a putea s se uneasc din nou cu Soarele0 ?n cursul
acestei perioade toate planetele s>au unit iar" intr'nd $%preun in repausul spiritual nu%it 3i
PralaQa0 /up acest repaus s>a i(it pri%ul ger%en eteric al corpului ceresc" care a dat na3tere
P%'ntului prin eli%inarea succesi( a unor ele%ente care $l alctuiau la $nceputuri0
S ne pune% acu% $ntre&area de ce corpul fizic a aprut pe Saturn" corpul eteric pe Soare 3i
corpul astral pe -un0 !el care studiaz Atiina spiritual nu>3i pune $ntre&ri st'ngace ca
acele persoane care $3i $nc7ipuie c fac filosofie $ntre&'ndu>se la nesf'r3it de unde (ine astaE
dar cealaltE 3i care" dup ce au pri%it un rspuns" continu s tot pun $ntre&ri0 Se poart
astfel cei care nu au atins $nc ei $n3i3i o anu%it (iziune spiritual a Uni(ersului" cci dup
aceea de(ii %ai rezona&il" 3tiind c e8ist un punct dincolo de care $ntre&rile nu %ai au sens0
S lua% un e8e%plu0 ;'ndii>( c (edei ni3te ur%e pe dru% 3i ( $ntre&ai de unde pro(inE
Rspunsul pe aici a trecut o trsur0 /ar de ce a trecut pe aici o trsurE Pentru c cine(a a
D9
a(ut ne(oie de ea pentru tre&urile sale0 Se %ai poate $nc $ntre&a cu% se face c a(ea astfel
de tre&uriE /ar de la un punct $ntre&rile nu %ai au sens" cci ele se $ndeprteaz prea %ult
de punctul lor de plecare te>ai $ndeprtat de pro&le%0 /ac porne3ti c'nd pui o $ntre&are nu
de la un fapt" ci de la o idee" nu poi a9unge dec't la o $nlnuire de a&straciuni" la $ntre&ri
fr sf'r3it0 Tre&uie s porne3ti de la o o&ser(aie concret pentru a a9unge la realiti
spirituale concrete0 4tunci nu %ai $ntre&i de ce entitile au fcut acest lucruE !i te $ntre&i
ce au fcutE Tre&uie s cpt% aceast disciplin 3i s 3ti% s recunoa3te% faptul c nu poi
s tot $ntre&i la nesf'r3it0
.&ser(aia ocult ne $n(a c odinioar" c'nd $ncepea s se for%eze (ec7iul Saturn" unele
entiti spirituale au re(rsat" ca printr>o 9ertf" propria lor su&stan" pentru ca aceasta s
de(in su&stana care a constituit planeta Saturn" 3i anu%e cldura0 4cele fiine at't de
superior e(oluate" desigur" nu %ai a(eau ne(oie de ni%ic care ar se%na in (reun fel cu
7rana 3i se aflau c7iar in situaia de a putea e8ala" de a oferi" propria lor su&stan0 4cestea
sunt Tronurile0 )le au s('r3it acea 9ertf la $nceputul erei lui Saturn 3i au furnizat astfel
pri%ul ele%ent al corpului fizic al o%ului0 4cela care poate regsi prin o&ser(are ocult acest
corp fizic pe (ec7iul Saturn afir% c el a e%anat din su&stana Tronurilor0 +at c din etap
in etap corpul fizic al o%ului s>a transfor%at" c el a e(oluat p'n in stadiul actual" dar c
ceea ce este el astzi reprezint su&stana transfor%at a Tronurilor0
?n epoca (ec7iului Soare" corpul eteric s>a adugat corpului fizic0 4ceasta a lost din nou
opera unor entiti spirituale" cele care se afl %ai 9os de Tronuri 3i pe care le nu%i% Spirite
ale $nelepciunii sau +5riotetes0 )(oluia lor pe Saturn nu era destul de a(ansat pentru a le
da posi&ilitatea s re(erse atunci propria lor su&stan0 )le au atins pe Soare puterea de a
e8ala dintr>$nsele su&stanta corpului eteric0 ?n acest corp eteric gsi%" $ncep'nd din epoca
solar" su&stana Spiritelor $nelepciunii0
Pe -una (ec7e ne>a fost dat corpul astral0 Ai in acest caz su&stana a fost oferit de fiine
spirituale Spiritele %i3crii" !5namis" nu%ite 3i ,irtui0 ?n cele din ur% a% trecut de pe
(ec7ea -un pe P%'nt0 +ar aici iar3i o alt entitate 3i>a re(rsat fora in noi ca s pri%i%
)ul care s>a adugat celorlalte trei corpuri0 4cest )u ne este dat de spirite care diri9eaz
e(oluia cos%ic acestea sunt Spiritele for%ei" Puterile sau )8ousiai0 4% %ai (or&it de ele"
cci ele sunt" de ase%enea" )lo7i%" cei care au $ndreptat spre noi lu%ina Soarelui0 4% (zut
c unul dintre ele" +e7o(a" a actionat de pe -un pentru for%area spiritului o%enesc0 /eci
spiritele for%ei cola&oreaz" action'nd din afar asupra o%ului" pentru a face s ger%ineze
)ul0
+at cu% din treapt in treapt entitile spirituale inter(in in e(oluia o%ului Tronurile pe
Saturn" Spiritele $nelepciunii pe Soare" Spiritele %i3crii pe -un" iar pe P%'nt Spiritele
for%ei" reprezentate de +e7o(a 3i de ceilali )lo7i%0 Toate aceste entiti an dat o%ului for%a
sa actual" i%pregn'ndu>l cu propria lor esen0
Tradiia &i&lic ne arat clar cu% a fost i%pregnat o%ul de su&stana acestor Spirite ale
for%ei0 ?n(tura din Tora cuprinde un %ister profund0 Unul dintre Spiritele for%ei" +e7o(a"
s>a unit cu -una 3i de acolo 3i>a e8ercitat aciunea asupra o%ului pentru a realiza o for%
di(in 1/u%nezeu l>a fcut pe o% dup c7ipul su 3i l>a fcut ase%enea lui /u%nezeu50
Spiritele for%ei sunt cele care i>au dat for% o%eneasc" zidindu>l dup c7ipul di(in0 )lo7i%
au re(rsat pe P%'nt puterea Soarelui su& for% de lu%in0 +e7o(a a renunat la for%" la
(e3%'ntul e8terior de lu%in2 a (enit pe P%'nt in c7ipul unui /u%nezeu ascuns" pentru c
el a ales ti%pul cuprins $ntre na3tere 3i %oarte0 ?n aerul pe care $l str&ate lu%ina" cu el s>au
unit spiritele aerului0 !'nd ne i%agin% ce tri%ite Soarele pe P%'nt" su& aspect spiritual 3i
fizic" (ede% cu% razele sale sunt captate de ctre P%'nt 3i a9ung la o% 3i cu% aduc cu ele
e%anaiile spiritului lui +e7o(a0 )le aduc de ase%enea elementul spiritual care anim aerul0
Ci&lia ne descrie clipa in care +e7o(a re(ars in o% puterea sa" un ele%ent din entitatea sa" in
40
pasa9ul in care se spune 1+ar +e7o(a a suflat asupra o%ului suflarea (ieii 3i el a de(enit un
suflet (iu50
Tre&uie s lu% aceste cu(inte in sensul cel %ai direct 3i s descifr% cu ade(rat ceea ce
conin ele0 Un fior de (eneraie ne ptrunde atunci c'nd $ncepe% s le $nelege%" c'nd
realiz% sensul acestor cu(inte care ne dez(luie faptul c pe Saturn" pe Soare 3i pe -un
Tronurile" Spiritele $nelepciunii 3i Spiritele %i3crii au re(rsat $n o% esena lor" iar pe
P%'nt l>au ptruns Spiritele for%ei0 !u('ntul &i&lic red acest %o%ent i%ens0
,o% (edea %ai departe cu% s>au unit ace3ti )lo7i% 3i +e7o(a cu entitile luciferice din
perioada 4tlantidei 3i p'n in zilele noastre
CONFERINA a +I&a
(piritele $or"ei %unt reentele vieii de pe P#"*nt
Intervenia entit#ilor luci$erice For"area ra%elor
Stuttgart, 10 augut 1!0"
?ns3i natura su&iectului nostru" care ne i%pune un %od aparte de a&ordare" ne face s
$naint% in cercuri succesi(e" din ce in ce %ai apropiate de scopul ce ni l>a% propus0 /in
aceast cauz" la pri%a (edere studiului nostru prea c $i lipse3te un plan interior0 /ar nu%ai
$naint'nd treptat din afar ctre interior pute% a9unge la o $nelegere real a su&iectului
studiat0
4% a9uns cu studiile noastre p'n in %o%entul c'nd au aprut" ca ade(rate regente ale
e8istenei o%ului pe P%'nt" Spiritele for%ei" )8ousiai sau" dup cu% le nu%e3te
esoteris%ul cre3tin" Puterile0 )ste de o i%portani funda%ental faptul c aceste spirite" at't
de e(oluate $nc't de la un punct $ncolo P%'ntul nu le %ai poate ser(i drept c'%p de aciune"
au acionat in cursul e(oluiei terestre asupra %ateriei 3i a sufletului0 4% (zut c ele au
preluat de pe P%'nt forele 3i su&stanele cele %ai su&tile" fc'nd din Soare sediul e(oluiei
lor0 Unul dintre aceste spirite su&li%e s>a 9ertfit $ntru totul" s>a desprins din co%pania
Spiritelor solare2 de atunci el a r%as unit cu forele lunare0 4cesta este cel pe care tradiia
&i&lic $l cunoa3te su& nu%ele de +e7o(a0 ?ncep'nd din acele (re%uri" influena lui +e7o(a se
face si%it in forele lunare0 /eci" P%'ntul a $nceput de atunci s pri%easc din afar" pe
de o parte" aciunea Spiritelor solare 3i" pe de alt parte" pe cea a lui +e7o(a 3i a cetelor care $l
slu9esc0 4ceste dou acti(iti reunite in ansa%&lu regleaz in prezent e(oluia o%enirii pe
p%'nt" pe care o (o% analiza %ai $ndeaproape0
!e $nsea%n afir%aia 1Spiritele for%ei sunt ade(ratele regente ale e8istenei terestreE5
/oar 3ti% c aceste Spirite ale for%ei au luat parte la e(oluia planetei noastre 3i in stadii
anterioare" in (re%urile lui Saturn" ale Soarelui 3i ale -unii0 Cine$neles" dar atunci ele a(eau
un alt c'%p de aciune0 ,o% $nelege aceasta rea%intindu>ne faptele %enionate %ai $nainte0
Pe (ec7iul Saturn nu e8ista dec't ger%enele corpului "i,ic" fr ca acestuia s i se adauge un
corp eteric sau astral0 Spiritele for%ei" dintre care fcea parte 3i +e7o(a" acionau de9a" dar"
pentru a prezenta si%plu situaia" pute% spune c terenul nu era pregtit $ndea9uns pentru
acti(itatea lor0 /oar dup ce Spiritele $nelepciunii i>au dat o%ului" pe Soare" corpul eteric"
iar Spiritele %i3crii i>au dat pe -un corpul astral" entitile nu%ite Puteri au gsit o%ul
pregtit pentru aciunea lor0 !ci nu%ai unei fiine o%ene3ti $nzestrate cu un corp fizic" un
corp eteric 3i un corp astral i>au putut da ele ceea ce acu% nu%i% "orma omeneasc0 4ceast
for%" pe care astzi o putei o&ser(a $n (oi $n3i(" nu a e8istat $n nici una dintre fazele
anterioare ale e(oluiei" (ec7ea -un" Soarele" Saturn nefiind dec't stadii de pregtire0 4 fost
ne(oie s se realizeze o e(oluie pentru ca o%ul s poat fi $nzestrat cu o for% at't de
41
no&il0 4tunci c'nd ne pune% $ntre&area de ce Spiritele for%ei nu au acionat $nc de pe
(ec7iul Saturn" pute% rspunde c aceasta se datoreaz faptului c ger%enele corpului
o%enesc care se for%ase atunci era" a% putea spune" prea nou 3i c el tre&uia s ating $nt'i
un oarecare grad de %aturitate0
4cest grad nu este atins dec't atunci c'nd P%'ntul a9unge in punctul care a fost descris ieri
cel in care" unit cu Soarele" for%eaz $%preun o planet de natur su&til care $3i continu
e(oluia0 Spiritele for%ei actioneaz $nc din acele ti%puri 3i pregtesc treptat corpul fizic"
p'n c'nd acesta reu3e3te s a9ung la "orma omeneasc1
Pute% preciza %o%entul in care se poate spune" $ntr>un fel" c s>a" ter%inat for%area
corpului o%enesc" c in principiu acesta a fost realizat0 4cest lucru nu se realizase $nc la
$nceputul perioadei atlanteene0 Re(enind in trecut" $nainte de catastrofa care a pus capt
e8istenei 4tlantidei" nu gsi% la $nceputul acelor (re%uri dec't o i%agine a str%o3ilor
no3tri foarte diferit de ceea ce sunte% noi acu%0 /oar pe la %i9locul epocii atlanteene
a9unge% in punctul in care in linii %ari o%ul a cptat for%a pe care o cunoa3te% astzi0
?nainte de aceasta" toate su&stanele %ateriale care $l alctuiau erau $nc %oi0 -a $nceputurile
4tlantidei" su&stana u%an nu a(ea ni%ic din duritatea oaselor de astzi" nici %car din
consistena cartila9elor0 S>ar putea spune c o%ul $nota $ntr>un aer $ncrcat de (apori gro3i de
ap2 era $ntr>un fel o fiin ac(atic" ase%enea acelor ani%ale care cu greu se disting de
%ediul ac(atic0 Sc7eletul su era de9a sc7iat" in dina%is%ul su" dar nu se $ntrise $nc0 +n
acea (re%e relaiile dintre partea superioar 3i cea inferioar a o%ului erau $nc foarte
diferite de cele de astzi0 4cu%" in ti%p ce o%ul doar%e corpul astral 3i )ul se desprind din
corpul fizic 3i eteric0 !orpul eteric este in zilele noastre aproape identic cu corpul fizic ca
for% 3i %ri%e 3i de aceea" atunci c'nd corpul astral iese din corpul fizic" el prse3te foarte
repede 3i corpul eteric0 *u era a3a la $nceputurile 4tlantidei0 4tunci corpul eteric se re(rsa in
afara corpului fizic in toate direciile 3i $ndeose&i in dreptul capului0 !a atare" corpul astral
r%'nea unit cu acesta" c7iar atunci c'nd el prsea corpul fizic0 ?n ti%p ce astzi" atunci
c'nd corpul astral se desprinde" c7iar in clipa c'nd prse3te corpul fizic el prse3te 3i
corpul eteric0 !a ur%are a faptului c in afara corpului fizic corpul astral era unit cu corpul
eteric" o%ul nu si%ea in ti%pul noptii o $ntunecare 3i o pierdere a cuno3tinei at't de
pronunate ca astzi0 Pe c'nd se gsea in afara corpului fizic" el zrea" printr>un fel de
clar(iziune (oalat" entiti de natura sufletului 3i a spiritului0 ?nc7ipuii>( c ador%ii 3i c
din corpul du%nea(oastr fizic se desprinde corpul astral2 pri(irea du%nea(oastr nu se %ai
$ndreapt spre lu%ea aceasta" in sc7i%& conte%pl lu%ea realitilor sufletului 3i spiritului0
/ar un o% astfel alctuit nu poate a(ea corp fizic" nici siste% osos2 el este %ai suplu"
deoarece corpul su fizic nu s>a $ntrit $nc0
,o% analiza acu% condiiile de e8isten din pri%ele perioade ale 4tlantidei" care apar cu
claritate in faa pri(irii clar(ztoare" dar pot s 3oc7eze con(ingerile %aterialiste0 .%ul din
acele ti%puri $ndeprtate a(ea o %are stp'nire asupra for%ei corpului su0 /ac dorea" de
e8e%plu" s %odifice aspectul unui %e%&ru <s presupune% c pe al aceluia care a de(enit
%ai t'rziu %'n=" putea s acioneze asupra lui" lungindu>l" fc'ndu>l elastic2 putea nu nu%ai
s>3i %i3te %e%&rele" ci 3i s le $ntind" s 3i le lungeasc0 /e3i aceast idee nu este deloc
agreat de g'ndirea %aterialist din zilele noastre" a3a se petreceau lucrurile" %ai cu sea%
c'nd ne $ntoarce% 3i %ai %ult in trecut" p'n in epoca le%urian0 ,o% (edea care este cauza
acestui fapt0 S ne $ntre&% c'nd a pierdut o%ul capacitatea de a a(ea %e%&re elastice care
puteau s se $ntind %ai %ult sau %ai putin 3i s se resoar&0 4tunci c'nd Spiritele for%ei 3i>
au $nc7eiat lucrul0 !'t ti%p o%ul nu pri%ise $nc for%a fizic pe care o are astzi" aceast
for% a putut s se %odifice su& aciunea altor spirite0 /ac ne $ntoarce% $napoi in epocile
care au precedat 4tlantida" constat% c for%a u%an nu se definiti(ase $nc" ea continua s
se %eta%orfozeze0 /ar a (enit clipa c'nd opera Spiritelor for%ei s>a $nc7eiat2 ele au %odelat
o%ul dup propria lor i%agine" cci au re(rsat in el propria lor for%0
4B
S presupune% c unele dintre fiinele o%ene3ti nu au putut atinge acest grad de realizare2
ele s>au oprit in e(oluia lor $ntr>un stadiu pre%atur" s>au osificat" s>au solidificat $ntr>o for%
care pstreaz aspectul unei trepte dep3ite0 ?nainte de toate" tre&uia ca fiina care ur%a s
de(in o% s pstreze cat %ai %ult ti%p posi&il o for%a> 3i un aspect %o&ile" p'n c'nd
ur%a s (in clipa c'nd era nor%al ca aceast for% s capete sta&ilitate0 Puin $nainte de
aceasta <de fapt aceasta reprezent'nd o perioad destul de indelungat= aspectul e8terior al
o%ului era de a3a natur $nc't asupra lui tre&uiau s acioneze ne$ncetat forte care s>l
%odeleze" s>l transfor%e" s>i $nno&ileze corpul0 S presupune% c datorit unor
e(eni%ente pe care le (o% cunoa3te %ai trziu un nu%r oarecare de oa%eni au fost lipsii de
influena acti( a acestor forte" au r%as $ntr>un stadiu pe care ceilali l>au dep3it0 4cest
lucru s>a $nt'%plat cu ani%alele care sunt cele %ai aprTpiate de noi %ai%uele0 4supra lor
nu au acionat destul de %ult ti%p Spiritele for%ei0 )le nu au fost in stare s a3tepte 3i au
ie3it prea de(re%e de su& actiunea entitilor di(ine0 !e a% spus despre %ai%ue s>a petrecut
fr $ncetare" de>a lungul $ntregii e8istene pe P%'nt" 3i cu ali indi(izi2 toi cei care au ie3it
de su& aceste influene $nainte de (re%e au r%as in ur%" $%pietrii $ntr>un punct al
e(oluiei lor0
4stfel s>a for%at $ntreaga serie de ani%ale actuale0 -a $ntre&area dac o%ul" in (reun fel
oarecare" se trage din aceste for%e ani%ale" rspunsul este nu0 .%ul a r%as" ca s zice%
a3a" deasupra scoarei P%'ntului" $ntr>un ele%ent %ai pur" 3i nu s>a condensat pe P%'nt
dec't la ti%pul potri(it0 !lipa c'nd o%ul a co&or't din $nli%ile spirituale pure 3i a cptat
densitate p%'nteasc este cea pe care Ci&lia a fi8at>o in i%aginea %inunat a Paradisului0
.ric't a% cuta" nu (o% gsi niciodat Paradisul $ntr>un punct al P%'ntului" ci nu%ai in
at%osfer0 !ci o%ul nu a co&or't pe P%'nt din Paradis dec't dup ce a pri%it o "orm
definiti(0
S ne i%agin% clar cu% s>au putut desf3ura lucrurile in perioada de %i9loc a 4tlantidei"
c'nd Spiritele for%ei au ter%inat de %odelat corpul o%enesc0 4tunci o%ul a putut s
perceap cele care $l $ncon9urau cu si%uri de ase%enea definiti(ate 3i de atunci s>a putut
adapta la %ediul su fizic0 P'n atunci acest %ediu i>a aprut cu contururi neclare0 /ar a
(enit %o%entul c'nd o%ul a putut s intre in contact cu lu%ea e8terioar in %od nor%al 3i s
disting ceea ce $l $ncon9ura0 4 $n(at s poat zice despre sine )u > ceea ce nu se poate face
dec't atunci c'nd te distingi clar pe tine $nsui fa de ceea ce te $ncon9oar0 +at deci ce a
$n(at o%ul in clipa aceea a $nceput s considere corpul fizic ca pe un ade(rat purttor al
acestui )u0
4% a%intit de9a faptul c in fiecare stadiu al e(oluiei unele entiti au r%as in ur%0 *u
toate au putut atinge stadiile care le>ar fi per%is s acioneze in sensul despre care a% (or&it"
3i acest lucru este ade(rat 3i in cazul unora dintre Spiritele for%ei0 Toc%ai cele care au
r%as in ur% au o i%portant cu totul deose&it pentru e(oluia o%ului pe P%'nt0
!'t despre alte entiti care au o poziie inter%ediar $ntre Spiritele for%ei 3i o%" cele care $3i
au centrul pe Mercur 3i pe ,enus" ele n>au putut s acioneze e8act in %o%entul dorit 3i in
%od corespunztor <a3a cu% au fcut Spiritele solare nor%al e(oluate=0 /eoarece e(oluia lor
nu a fost nor%al" ele nu au putut inter(eni dec't in alt epoc0 ,o% (edea care au fost
consecinele acestui fapt0
)ul are %isiunea de a transfor%a celelalte principii ale fiinei o%ene3ti el tre&uie s $nceap
s stp'neasc progresi(" la $nceput corpul astral" pe care s>l disciplineze" ceea ce $nsea%n
c o%ul tre&uie s a9ung s>3i do%ine pasiunile" instinctele0 !'nd a sosit %o%entul ca )ul
s>3i fac in %od nor%al apariia in o% 3i s $nceap s acioneze asupra corpului astral"
acesta tre&uia deci s se %odifice progresi(" pentru a se transfor%a in )u spiritual0 ?ntr>
ade(r" aciunea spiritelor su&li%e ale for%ei in partea %i9locie a epocii atlanteene a desc7is
calea pentru ca aceast transfor%are s $nceap0 /ar aici sur(ine re%arca&ila inter(enie a
4D
entitilor aflate in $nt'rziere0 4cestea nu erau destul de e(oluate pentru a putea a9uta o%ul
s>3i transfor%e corpul astral $ntr>un )u spiritual0 )le au acionat prea de(re%e" asupra unui
corp astral care nu fusese $nc %arcat de forele )ului0 *ea('nd $nc posi&ilitatea s
pri%easc )ul" corpul astral a fost totu3i afectat de aciunea acestor entiti spirituale
$nt'rziate0 ,ei $ntelege %ai &ine situaia dac ( (ei a%inti c pe -una (ec7e o%ul poseda
trei corpuri > fizic" eteric 3i astral > 3i c in (re%ea aceea Puterile e8ercitaser o influen
nor%al asupra corpului astral0 )ntitile care au e(oluat in acest fel" nor%al" au acionat apoi
asupra )ului" $n ti%p ce altele" care r%seser in ur%" au continuat s actioneze asupra
corpului astral in acela3i fel in care acionaser odinioar pe -un0
4stfel" $nainte ca o%ul s>3i fi dez(oltat )ul" aceste entiti $nt'rziate" totu3i superioare cu
%ult o%ului" i>au influenat corpul astral -e (o% nu%i" dup cpetenia lor" care este
principalul lor reprezentant" entiti luci"erice0 /eci asupra o%ului au acionat dou feluri de
entiti unele au a(ut o influen nor%al" pe c'nd altele" despre care pute% spune c nu au
putut a9unge p'n la )u" au acionat asupra corpului astral al o%ului > entitile luciferice0
4cesta este %oti(ul pentru care acestea din ur% l>au pertur&at pe o% in e(oluia sa0 /ac n>
ar fi actionat asupra lui" in %i9locul epocii atlanteene" Puterile su&li%e ar fi fcut ca )ul s
apar in %od nor%al in corpul astral0
*e>a% putea $ntre&a dac ceea ce au fcut forele luciferice este un ru pentru o%" fa de
ceea ce au fcut Puterile0 Sigur c nu0 4naliz'nd faptele (erificate prin clar(iziune" ne d%
sea%a c de fapt aceste fiine au accelerat c7iar $naintarea o%enirii0 !ci o%ul ar fi tre&uit s
a3tepte p'n in cea de pe ur% faz a e(oluiei sale pentru a>3i dez(olta unele capaciti pe
care spiritele luciferice i le>au dat $nainte de ter%en0 4 pri%it de la ele" $nainte de ti%pul
pre(zut" unele faculti spirituale care l>au ridicat cu o treapt %ai sus in e(oluia sa0
4ceasta nu e ce(a ru" ci" di%potri(" do(ede3te c" oric't ar prea de ciudat" o pro(ident
e8tre% de $neleapt prezideaz %ersul $nainte al o%enirii0 ?ntr>ade(r" datorit faptului c
o%ul a cptat" pe o treapt inferioar" unele facultai spirituale a cror apariie nu era
pre(zut dec't pentru %i9locul epocii atlanteene" el a putut e8ercita aceste faculti $ntr>un
alt %od" con3tient 3i li&er0 4ltfel o%ul ar fi fost inut deoparte p'n in acea epoc0
!u% ar tre&ui s consider% $nt'rzierea care a sur(enit in e(oluia anu%itor entitiE Pri(ind
superficial lucrurile a% fi tentai s o ase%n% cu cea a ele(ilor care nu fac progrese la
$n(tur0 /ar de fapt ele au r%as in ur% nu din lene" ci din spirit de sacrificiu0 4ceste
fiine s>au 9ertfit pentru a da o%ului posi&ilitatea s pri%easc in %od %ai con3tient 3i %ai
li&er darul )ului adus de Spiritele for%ei0 /e>a lungul e(oluiei o%ul a pri%it de la aceste
Spirite luciferice ger%enii cu('ntului" ai g'ndirii" ai %e%oriei logice" talente pe care le (a
folosi in art 3i 3tiin0
Ir aceast influen luciferic o%ul nu ar fi fost in stare s ating acest el" cci acti(itatea
sa ar fi fost pur instincti(0 )ste drept c in acela3i ti%p i>a fost adus 3i pus la dispoziie un
alt ele%ent" pe care Spiritele nor%ale ale for%ei nu l>ar fi lsat la latitudinea sa0 .%ul a fost
pus in faa /inelui i a 8ului0 4 a(ut li&ertatea de a se $ndeprta de calea cea &un0 /ac nu
ar fi inter(enit fiinele luciferice" o%ul nu ar fi fost pus niciodat s aleag $ntre &ine 3i ru"
dar nici nu 3i>ar fi do&'ndit li&ertatea0 )l datoreaz acelor fiine faptul c a de(enit li.er0
Purt% cu toii in noi cele se%nate de entittile luciferice0
4stfel" la %i9locul epocii 4tlantidei" Spiritele for%ei au a9uns in e(oluia lor in punctul in
care puteau trans%ite o%ului ceea ce acu%ulaser0 /eci atunci" dac nu ar fi acionat dec't
aceste spirite" o%ul ar fi putut s pri%easc de la ele %ermenul Eului0 /ar Spiritele luciferice
actionaser" de ase%enea" $nc de %ult (re%e asupra o%ului" acceler'nd in %od sensi&il
aceast e(oluie" fie $nl'nd>o" fie co&or'nd>o0 !a ur%are" s>a $nt'%plat ce(a de o
i%portan i%ens0 /ac e(oluia ar fi a(ut loc fr Spiritele luciferice" o%ul ar fi atins un
stadiu $n care nu s>ar fi pus pro&le%a s uzeze de li&ertate0 4r fi pri%it 3i in acest caz de la
44
Spiritele for%ei darul )ului" dar fr nici un %erit din partea sa0 /atorit faptului c Spiritele
luciferice l>au %aturizat $nainte de (re%e" el a putut" pe de o parte" s de(in %ai ru" dar" pe
de alta" nu a %ai pri%it in ansa%&lu aciunea Spiritelor nor%ale ale for%ei" a Spiritelor solare
superioare" ceea ce este foarte i%portant0
/ac o%ul ar fi a9uns p'n in %i9locul epocii 4tantidei fr s>3i fi cucerit li&ertatea" in ur%a
desf3urrii nor%ale a e(oluiei sale spirituale s>ar fi produs ur%torul lucru ceea ce noi
nu%i% principiul christic ar fi putut co&or$ pe P%'nt $nc din acele (re%uri2 !7ristos ar fi
aprut de9a in acele (re%uri0 /ar ca ur%are a li&ertii pri%ite" o%ul nu a %ai a9uns la gradul
nor%al de e(oluie 3i de aceea a tre&uit s ating prin fore proprii %aturitatea necesar
pentru a pri%i principiul christic" ceea ce nu s>a putut petrece dec't %ult %ai t'rziu" cu at't
%ai t'rziu cu c't acionaser %ai de(re%e asupra lui forele luciferice0 Tre&uie s $nelege%
c pogor'rea lui !7ristos pe P%'nt a fost $nt'rziat prin inter(enia Spiritelor luciferice" dar
ca ur%are a acestui fapt oa%enii $naintaser %ai %ult in e(oluia lor atunci c'nd a (enit
!7ristos0 +at deci c aceste entiti au fcut din o% ceea ce este el astzi" l>au pregtit pentru
%reaa epoc a pogor'rii lui !7ristos0 ?ntr>un fel este ca 3i cu% 3i>ar fi zis dac ls% pe
o% $ntr>o stare de con3tien instincti( p'n in epoca 4tlantidei" $l (a pri%i pe !7ristos
printr>un si%plu instinct spiritual" dar nu (a fi pregtit s uzeze de li&ertate0 *e (o% 9ertfi
pentru ca in el s se nasc anu%ite faculti care (or $nt'rzia %o%entul c'nd el (a putea" de
data aceasta in %od con3tient" s>l (ad pe !7ristos0 +ar ti%pul care s>a scurs $ntre %o%entul
c'nd a $nceput aciunea lor 3i %i9locul epocii 4tlantidei corespunde e8act cu ti%pul care
desparte acest %i9loc de (enirea lui !7ristos0
!e rol au a(ut Puterile pe care o%ul le>a putut pri%i ctre %i9locul epocii 4tlantideiE 4cest
rol s>a e8ercitat nu%ai din e8terior asupra o%ului 3i el nu a putut s fie pe deplin con3tient de
aceasta in sufletul su0 +nfluena acelor spirite care $ncepuser s acioneze %ai dinainte $l
constr'ngea pe o% s asculte de legile e8terioare" dar el nu si%ea aceasta ca fiind o presiune
(enit din strfundurile fiinei sale0 43a cu% ani%alul ascult instincti( de legile $nnscute in
el" o%ul a ascultat de poruncile lui +e7o(a0 )l a pri%it prin aceasta -egea care a fost
e8pri%at $n for%a e8terioar de Moise 3i de Proroci0 ?n acest inter(al oa%enii au $naintat $n
e(oluia lor p'n la punctul c'nd puteau a(ea ei $n3i3i iniiati(a actelor proprii0 P'n atunci"
fr ca oa%enii s contri&uie in (reun fel" %odul lor de organizare pe P%'nt a fost sta&ilit
de ctre Puteri0 +n ce do%eniu s>a fcut %ai %ult si%it aciunea acestoraE ?n %od deose&it
in do%eniul legturilor de s'nge" al reproducerii 3i a tot ce se leag de acestea0
+n trecut zeii" Spiritele popoarelor" Spiritele tri&urilor au fost cele care au organizat grupurile
de oa%eni" d'ndu>le legi0 ?n acele (re%uri dragostea nu e8ista $nc dec't in li%itele celor de
acela3i s'nge 3i a legilor naturale0 !u c't urc% %ai %ult in trecut" (ede% c legturile dintre
oa%eni nu se &azeaz dec't pe legile naturale 3i c dragostea este sdit de fore care i se
i%pun o%ului din afar0 Principiul lui +e7o(a acioneaz prin legtura de s'nge a generaiilor0
4cesta este ele%entul care une3te tri&urile0 Prin aceast co%unitate de s'nge +e7o(a face s
do%neasc ordinea 3i ar%onia in s'nul poporului su0 +ar Spiritele luciferice sunt cele care se
opun aciunii sale 3i atac acest principiu al afinitii &azate pe legturi de s'nge0 )le (or s>l
deter%ine pe o% s se concentreze %ai %ult asupra forelor personalitii sale indi(iduale2
ele (or s>l s%ulg din legtura de s'nge 3i fac aceasta p'n in %o%entul c'nd apare
!7ristos" care (a face pe o% ade(ratul stp'n al indi(idualitii sale" conferindu>i propria sa
for interioar" ls'nd ca ?nelepciunea 3i ;raia di(in s de(in forele cele %ai profunde
ale fiinei sale0 +at ce au pregtit de %ult (re%e Spiritele luciferice2 o%ul nu a realizat ce
doriser ele dec't atunci c'nd !7ristos s>a pogor't pe P%'nt0 !ei care cuno3teau aceste
fapte 3tiau ce spun atunci c'nd le>au redat prin cu(intele Christus verus Luci"erus <!7ristos
este ade(ratul -ucifer=" acesta fiind un dicton esoteric0
4stfel" in decursul ti%purilor care au precedat (enirea lui !7ristos" au acionat dou principii
un principiu care $i une3te pe oa%eni prin legturi de s'nge 3i un altul care $i desparte 3i tinde
4G
s>l ridice pe o% pe cul%ile fiinei sale indi(iduale0 .%enirea s>a for%at treptat su& influena
acestor dou principii0
/ac ne $ntoarce% la gradul de u%anizare propriu 4tlantidei" regsi% ino%entul c'nd o%ul
o&ine %ateria dur care for%eaz oasele0 Tre&uie s recurge% la unele e8presii uzuale0
Spiritele diriguitoare au fost ne(oite s ai& gri9 ca aceast osificare s nu se produc prea
repede2 a tre&uit ca" in (re%urile 4tlantidei" siste%ul osos s fie pstrat" un ti%p" destul de
suplu pentru a %ai putea fi %odelat0 /ar 3ti% c in toate perioadele au e8istat entiti
spirituale care s>au desprins din e(oluia nor%al0 /atorit influenei e8ercitate de acestea"
unele grupe de oa%eni 3i>au for%at structuri fizice specifice pe care le>au pstrat pan in ziua
de azi" %anifest'ndu>se la ni(elul diferitelor siste%e <osos" ner(os" digesti(" circulator=0
4stfel s>au creat pre%ise pentru ca recepti(itatea unor rase s actioneze diferit fa de
i%pulsurile spirituale in cursul ti%pului0 Totu3i" Spiritele diriguitoare au acionat astfel $nc't
principiul "ormei umane" odat creat" s continue s acioneze in %od real in $ntreaga
u%anitate:0
: 4stfel de(ine e8plica&il c anu%ite grupuri u%ane r%ase izolate %ult ti%p de restul popoarelor
recupereaz relati( repede" in contact cu procesul cultural>educati(" r%'nerile in ur%" pierz'nd in
acela3i ti%p capacitile de percepie ata(ice" suprasenzoriale" caracteristice populaiilor pri%iti(e su&
raportul ci(ilizaiei0 Un &un e8e%plu $l constituie cazul populaiilor a&origene din 4ustralia0 <n0 red0=
S e(oc% o (re%e" care nu este at't de $ndeprtat" c'nd e8ista $nc o oarecare clar(iziune
(oalat 3i c'nd iniiaii e8ercitau $nc o %are influen0 !'nd oa%enii %ai pstrau $nc
a%intirea con3tient a acestor e(eni%ente trecute" cu% se e8pri%a acest lucruE S
presupune% c in ;recia antic au e8istat populaii al cror organis% s>ar fi $ntrit $nainte de
cel al ulti%ilor sosii0 S presupune% c a e8istat acolo 3i o alt ras" nscut dintr>un
a%estec 3i care $3i pstrase capacitatea de a a(ea (iziunea etapelor trecute pentru c se gsea
$ntr>un stadiu 3i %ai pri%iti( dec't celelalte0 4ceasta a fost de fapt situaia in ;recia0 Un grec
care $ncerca s reconstituie prin pri(irea sa interioar e(oluia s('r3it de o%enire" $3i putea
spune dac $%i $ndrept pri(irile spre 4frica" regsesc in ci(ilizaia egiptean oa%eni foarte
e(oluai" care au resi%it influena ci(ilizatiilor anterioare" &a&ilonian" caldean 30a0 /ar pe
acela3i P%'nt a e8istat" c7iar %ai $nainte" o populaie asupra creia aciona o influen care
producea o $ntrire %ai ales la ni(elul funciilor inferioare" care gu(erneaz nutriia0 . alt
etap a fost legat de aportul de %ai t'rziu de i%igrani care se scurgeau din 4sia0 +n sf'r3it"
acestora li s>au adugat popoarele care au r%as cel %ai %ult ti%p in posesia unui organis%
plastic0 +at ce a redat idealizat artistul grec %odel'nd corpul di(initiilor sale" red'nd ceea ce
a cunoscut pri(ind $ns3i e(oluia" ceea ce a 3tiut referitor la aciunea forelor di(ine0 )l 3tia
c unele fiine o%enesti $ncre%eniser $ntr>o epoc pre%atur a e(oluiei lor" pe c'nd altele"
di%potri(" $3i pstraser corpul in acea stare %alea&il dorit de zei0 4rtistul grec din acele
(re%uri o&ser(a acestea el $nsu3i0 )l (edea c" de3i era $nt'rziat su& unele aspecte" aparinea
totu3i grupului de oa%eni care e(itase cel %ai %ult ti%p posi&il $ncre%enirea fizic" 3i
(ede% cu% cunoa3terea acestui %ister este e8pri%at de %inune prin sculptura greac0
Ur%rind din acest punct de (edere ce a dat aceasta" $nt'lni% trei tipuri distincte de
di(initi

10 Tipul Heus" cruia it apartine $ntregul ansa%&lu de zei oli%pieni grupai in 9urul lui Heus0
B0 Un tip care s>a adugat %ai t'rziu acestuia 3i care reprezint pentru con3tiina greac o
for% cu totul diferit cea a lui Jer%es sau Mercur0 Ur%rii c't de a&undent este prul la
tipul Heus" c't de diferit este fa de %icile &ucle dese ale lui Mercur0 !o%paraii" de
ase%enea" for%a oc7ilor 3i lo&ul urec7ilor 3i (ei (edea cu u3urin c grecii au (rut s
e8pri%e prin tipul Jer%es ce(a cu totul diferit atunci c'nd l>au a3ezat alturi de tipul Heus0
D0 Tipul faun0 4cest tip ilustreaz o treapt a o%enirii 3i %ai (ec7e dec't tipul Jer%es" de
care se distinge foarte clar0
+at ce au reprezentat grecii in felul lor0 )le%entul care se gsea in sudul ;reciei a fost
46
reprezentat prin tipul faun2 cel din est s>a $ntrupat in tipul Jer%es" iar ceea ce era acel grec
$nsu3i" propriul su tip" cel al rasei care a $nte%eiat ra%ura arian" a fost reprezentat prin tipul
ideal al lui Heus0
49unge s dore3ti s o&ser(i pentru a putea recunoa3te in fiecare for% in ce %sur an 3tiut
grecii s adapteze cu finee (iaa care se e8pri% in for%a e8terioar la for%ele interioare
creatoare0 4s dori s ilustrez printr>un detaliu cu c't su&tilitate au 3tiut arti3tii greci s
e8pri%e in arta lor cele %ai grandioase idei0 Tipul care ni s>a pstrat su& trsturile lui
Jer%es" acest tip de o% care a fi8at fore organice inferioare" prezint ur%toarele
caracteristici forele care %odeleaz o&razul au acionat in %od deose&it asupra prii
inferioare a feei" in ti%p ce atunci c'nd acioneaz asupra tipului grec" ele predo%in in
partea superioar a capului" ceea ce se poate constata pri(ind no&ila $nltare a frunii la Heus0
?n acest %od con3tiina grecului 3i>a pus a%prenta asupra sculpturii2 nu pute% $nelege
e(oluia sa dec't atunci c'nd ur%ri% forele care se e8pri% prin art p'n in cele %ai %ici
detalii" de e8e%plu prin %odul in care un artist reprezint oc7ii0
Ai atunci nu ad%ir% nu%ai spiritul de o&ser(aie al grecilor" ci 3i felul in care au realizat in
for%e (izi&ile forele care au acionat asupra o%ului pentru a>l %odela pe dinuntru0 +storia
for%rii nea%urilor s>a conser(at in sculptura artei grece3ti" ca 3i $n po(estirile %itologice" 3i
cele %ai %ici detalii ale acestei arte" oc7ii unei statui" %rturisesc in %od cu totul deose&it
e8istena unor fore de natur spiritual0
CONFERINA a +II&a
For"ele ani"ale, e,pre%ii $iziono"ice ale pa%iunilor o"ene!ti
Reliia eiptean#, aducere&a"inte a epocii le"uriene (i")olul Pe!telui
!i al 3arpelui A"intirea Atlantidei in Europa 4u"ina lui C2ri%to%
Stuttgart, 11 augut 1!0"
4% (zut c in e(oluie" in general" 3i in e(oluia o%eneasc" in special" apar o serie de
diferene" se produc inegaliti atunci c'nd unele fiine se fi8eaz $nainte de (re%e $ntr>o
anu%it for%0 )le se cristalizeaz prea de(re%e0 +n ti%p ce alte fiine" care din alte puncte
de (edere sunt ase%ntoare cu celelalte" $3i pstreaz $ntreaga suplee 3i plasticitate p'n in
%o%entul propice 3i" prin ur%are" pot s realizeze o dez(oltare $ntr>o nou direcie0 4%
sta&ilit" de ase%enea" in ce %o%ent al e(oluiei s>a i(it for%a o%eneasc propriu>zis la
%i9locul epocii 4tlantidei0 ?n acele ti%puri" natura e8terioar a o%ului poseda o %are
elasticitate2 nu nu%ai c el putea s>3i %i3te %e%&rele" dar putea 3i s le alungeasc dup
cu% dorea0 4ceste lucruri referitoare la lu%ea de altdat 3i la o%enirea din trecut inspir
o%ului din (re%ea noastr un fel de repulsie0 !7iar 3i aici" in cercul celor care studiaz
Atiina spiritual" conferinele acestea $3i propun s prezinte ade(rul in doze %ici" puin c'te
puin0 ?n acest fel el este %ai u3or de asi%ilat0
S ne aduce% a%inte c ti%purile 4tlantidei au luat sf'r3it printr>un ansa%&lu de catastrofe
dilu(iene cu caracter foarte co%ple80 /ar $nainte de acestea" perioada 4tlantidei durase foarte
%ult <$n conferinele ur%toare (o% preciza aceste cifre=0 Pute% s ne $ntoarce% $napoi cu
g'ndul p'n la $nceputul acelei perioade0 ,o% gsi atunci in istoria planetei noastre alte
catastrofe2 de natur (ulcanic0 Prin acestea au disprut continente $ntregi" care se aflau la
sud de 4sia de astzi" la est de 4frica 3i la nord de 4ustralia0 ?n aceste teritorii tria o
preo%enire0 )le sunt $nglo&ate su& denu%irea de continent lemurian" nu%e luat din do%eniul
3tiinelor naturii0
4ceast preo%enire poseda o corporalitate fizic e8tre% de %oale 3i de plastic0 .%ul din
4K
acele ti%puri putea s se transfor%e0 4spectul su ar prea foarte ciudat o%ului din zilele
noastre0 ?n acel %o%ent" de altfel pre%atur" a $nceput s se sc7ieze pentru pri%a oar la o%
senti%entul unui )u2 dar aceasta nu era dec't un $nceput0 -ipsa de personalitate 3i caracterul
%alea&il al corpului e8plic faptul c acel aspect o%epesc in continu sc7i%&are in funcie
de coninutul psi7ic al fiecrei fiine era" $ntr>un anu%it fel" un re(elator al sufletelor0
4spectul su (aria dup cu% o%ul $l ali%enta cu dorine &une sau rele" cu g'nduri &une sau
rele0 ?n acele ti%puri nu era cu putin s fie inut ascuns un g'nd ru2 el i%pri%a corpului
for%a sa0
+n acea epoc" pe P%'nt se aflau puine specii ani%ale0 *u e8istau dec't oa%enii 3i speciile
inferioare de ani%ale0 .a%enii $3i fceau si%it prezena" se recuno3teau unul pe altul" dup
e8presia dorinelor lor" a instinctelor 3i g'ndurilor lor0 !are este astzi e8presia fiziono%ic a
acestor dorine" a acestor instincte" a acestor g'nduriE )a se afl in for%ele ani%ale0 !'nd
pri(i% acu% ani%alele din specii superioare" gsi% in ele e8presia di(erselor faculti ale
o%ului" e8puse $ntr>o ga% (ariat2 tot ce se refugiaz acu% in corpul astral al o%ului"
pasiunile 3i tendinele de tot felul" toate acestea acionau odinioar cu intensitate asupra
corpului o%enesc %alea&il $nc" for%at cel %ult dintr>o cea incandescent" 3i ddea
e8presia acelui corp0 !ele %ai %ulte dintre ani%alele superioare de astzi se trag din fiine
u%ane care s>au $%pot%olit in instinctele lor" s>au fi8at in ele 3i au r%as in ur%0 4ni%alele
s>au nscut din pasiunile 3i dorinele o%ene3ti" care s>au solidificat" au $ncre%enit $ntr>o
for% r%as pe loc0 .%ul care trece prin lu%e a('nd o $nelegere ocult a feno%enelor
resi%te lucruri foarte deose&ite0 )l $3i spune pe parcursul de(enirii %ele a% str&tut stadiile
de -eu 3i de Aarpe" a% trit in aceste for%e2 (iaa %ea psi7ic a a(ut caliti care au dat
na3tere acestor for%e0 Iiinele o%ene3ti care s>au do(edit apte s ating stadii superioare"
cele care 3i>au pstrat neatins at't centrul lor psi7ic c't 3i ec7ili&rul au pstrat capacitatea de
a tri in interiorul lor pasiuni 3i instincte fr $ns s capete in (reun fel for%a 3i structura
corporal a acestora0 Prin aceasta" o%ul s>a ridicat deasupra ani%alelor0 ?n ani%ale pute%
ur%ri propriul nostru trecut" dar nu su& aspectul su de odinioar" cci de atunci s>au scurs
%ilioane de ani0
S ad%ite% c instinctele cu care este $nzestrat acu% leul s>au %anifestat la $nceput" in
(re%uri $ndeprtate" in fiina unui o%" d'ndu>i for%a de leu0 4ceast for% s>a %aterializat"
a aprui specia leului0 /ar de atunci nea%ul leilor a suportat o $ndelungat e(oluie 3i de
aceea leut de astzi nu %ai este la fel cu cel originar2 el nu este dec't ur%a3ul acestuia0 ?ntr>
un anu%it sens" di(ersele ani%ale nu sunt dec't ur%a3ii degenerai ai no3tri0 !unosc'nd
aceasta" pute% $nelege %ai &ine lu%ea care ne $ncon9oar0
/ar s nu ne $nc7ipui% c ani%alele care e8ist astzi sunt for%a cristalizat a unor instincte
$ntotdeauna rele0 *u" erau instincte necesare0 .%ul a tre&uit s ia din ele ceea ce era de folos
fiinei sale actuale0 !'nd re(ede% acele ti%puri (ec7i ale e(oluiei" gsi% P%'ntul populat
de for%e ani%ale %ateriale in curs de transfor%are" care sunt e8presia instinctelor noastre" a
pasiunilor noastre0 Prin aceasta se face si%it aciunea entitilor spirituale despre care a%
(or&it0 P%'ntul era alctuit $nc dintr>o su&stant %alea&il 3i se poate zice c entitile
spirituale %odelau aici di(ersele for%e ani%ale0
S ne a%inti% de ur%torul lucru reli%ia e%iptean a reflectat in $n(%intele ei faptele
cos%ice din epoca le%urian0 !eea ce s>a $nt'%plat pe P%'nt in epoca le%urian a
constituit %iezul cuno3tintelor sacre ale )giptului0 /eci s nu ne surprind faptul c gsi%
printre reprezentrile religioase ale )giptului at'tea for%e ani%ale sau zei cu capete de
ani%ale0 )le reflect a%intirea spiritual a ceea ce a e8istat cu ade(rat pe faa p%'ntului0
*u face% o co%paratie" ci afir%% o realitate c'nd spune% c sufletele incarnate in ti%pul
ci(ilizatiei egiptene au si%it cu% se trezesc in ele (re%urile le%uriene" c religia lor a fost o
resurectie spiritual a acelor ti%puri0 /i(ersele epoci terestre au inspirat genul acesta de
rena3tere su& for% de religii sau de filosofii0
48
!7iar in epoci %ai t'rzii" condiiile de (ia pe P%'nt erau $nc foarte diferite de ce sunt ele
astzi" la fel ca 3i strile de constien0 Ior%a o%eneasc s>a %odelat treptat p'n pe la
9u%tatea ti%purilor 4tlantidei0 )a a a9uns la $%plinire datorit lui +e7o(a 3i Spiritelor
for%ei" dup cu% a% (zut0 /e fapt tot ceea ce constituie acu% o%ul a luat na3tere in
inter(alul de ti%p cuprins $ntre epoca le%urian 3i %i9locul epocii 4tlantidei0
/ac ai putea" prin clar(iziune" s ( deplasai in acea epoc le%urian" (>ai gsi in faa
altor enig%e0 +n acea (re%e" funciile organice" care acu% sunt separate" acionau $nc in
co%un0 -a apogeul epocii de care (or&i%" respiraia 3i nutriia for%au un singur tot0 4ceasta
se datora structurii total diferite a su&stanelor a&sor&ite0 .%ul era 7rnit de o su&stan
fluid rsp'ndit pretutindeni" pe care a% putea" in linii %ari" s o co%par% cu laptele" 3i
care era in acela3i ti%p o&iectul respiraiei 3i al nutriiei0
/ar nici alte lucruri nu se separaser $nc0 Atiti c" $ncetul cu $ncetul" in cursul perioadei de
care ne ocup%" si%urile o%ului s>au desc7is spre $nafar0 -a $nceput" aceste si%uri nu
percepeau o&iectele e8terioare0 .%ul se %rginea la con3tien in i%agini in el se $nlau
i%agini (ii" (ise0 *u a(ea o perceppe o&iecti(0 +n sc7i%&" senzaiile de cald 3i de rece
$ncepeau s se diferenieze0 )ra $nceputul acti(itii senzoriale0 Iiina o%eneasc care se
%i3ca $ntr>un ele%ent lic7id distingea te%peratura locurilor de care se apropia0 4ceast
capacitate $i era %i9locit de un organ" %landa pineal:" astzi atrofiat" situat in interiorul
creierului0 .dinioar" aceast gland se desc7idea spre e8terior 3i era in realitate un organ
energetic" $%pr3tiind in afar raze de for0 .%ul poseda deci un fel de lantern lu%inoas 3i
se %i3ca cu a9utorul ei in oceanul originar0 4cest organ lu%inos" care" dac s>ar dez(olta in
zilele noastre" ar aprea ca o creast pe capul o%ului" $nzestra o%ul cu percepii ter%ice0 )ra
pri%ul rudi%ent al organelor noastre de si%0 4stzi" 3tiina oficial nu%e3te acest organ
1oc7i degenerat50 /ar el n>a fost niciodat oc7i" a fost un organ care percepea frigul sau
cldura" c7iar de la distan0
: ;landa pineal" %inuscul e8crescen a %ateriei ner(oase" c'ntrind apro8i%ati( 0"16 g" a3ezat in
interiorul cutelor pe care le for%eaz creierul" la ni(elul (entriculului al treilea" este cunoscut" ca una
din glandele endocrine i%portante" su& nu%ele de epifiz0 Unii anato%i3ti 3i fiziologi au socotit>o ca
fiind un organ degradat" pro(enind din 1oc7iul pineal5 pe care reptilele erei secundare $l purtau ca o
fereastr in peretele superior al craniuluilor0<n0red0=
4cest organ" care s>a $nc7is atunci c'nd organele celorlalte si%uri au $nceput s se desc7id"
a(ea un alt rol el a fost" in ti%puri $ndeprtate" un organ de fecundare0 Recepti(itatea
senzorial 3i fecundarea sau procrearea nu fceau dec't un singur tot0 .%ul pri%ea prin
inter%ediul acestui organ forele uni(ersului $ncon9urtor" care $l fceau apt s reproduc o
fiin ase%enea lui0 4ceasta se petrecea pe (re%ea c'nd -una nu se desprise $nc de
P%'nt0 +n unele perioade" at%osfera P%'ntului de(enea deose&it de fa(ora&il pentru
procreare2 su& influena anu%itor poziii ale Soarelui at%osfera producea o anu%it su&stan
care fcea s radieze organul procreator0 4ni%alele %arine care posed in unele perioade o
fosforescen special a%intesc de acea epoc $ndeprtat0 ?n %o%entele acelea o und de
procreare str&tea $ntregul Uni(ers0 Iiina o%eneasc" $nc a&solut ase8uat" era fecundat
3i putea s reproduc o fiin ase%ntoare sie $ns3i0 4cti(itatea senzorial 3i procrearea" pe
de o parte" respiraia 3i nutriia" pe de alta" erau funcii str'ns legate $ntre ele in acele ti%puri
str(ec7i0
.rganele s>au diferenpat progresi( 3i o%ul a luat treptat aspectul pe care $l are astzi0 Prin
acest fapt el de(enea propriul su stp'n 3i con3tiina )ului se $nrdcina in el0 ?nainte de
aceasta" atunci c'nd se %i3ca" dup cu% a% %ai spus" $ntr>o at%osfer terestr $nc lic7id"
condus de percepiile sale de cald sau de rece" entitile superioare acionau in el" 3i $ndeose&i
forele solare" cci acest astru se desprise de9a de P%'nt 3i forele sale acionau din afar"
sti%ul'nd organul pe care l>a% po%enit > glanda pineal0
49
/i%potri(" forele lunare" $nainte 3i dup desprirea de acest astru" au sti%ulat un alt organ
al o%ului0 4cest organ se afl in alt punct al creierului 3i este nu%it %landa pituitar sau
%ucoas0 ?n (re%ea noastr nu se 3tie ce rol ar a(ea:0 /ar odinioar ea regla funciile
corpului" respiraia 3i nutriia" co%&inate0 /e acest organ depindea" de ase%enea" capacitatea
o%ului de a se e8tinde in lungi%e 3i in li%e" de a>3i sc7i%&a for%a0 Tot ceea ce depindea
de (oina sa era reglat de glanda pituitar sau %ucoas0 !eea ce nu era dependent de (oina
sa era de do%eniul glandei pineale0
: ;landa 1pituitar5" nu%it astfel de ,esalius <1G4D=" care credea c secret %ucozitile nazale" este
cunoscut %ai %ult su& nu%ele de 7ipofiz0 +n prezent" se 3tie c este una din glandele endocrine cu
funcii %ultiple secret'nd 7or%oni cu actiune direct" dar 3i cu aciune de reglare a funciei celorlalte
glande endocrine 3i a('nd de ase%enea relaii cu siste%ul ner(os central0 4stfel ea influenteaz" $n
ade(r" funcia a nu%eroase organe0<n0red0=
Pe %sur ce o%ul se dez(olt 3i capt un aspect corporal sta&il" sigur" el se s%ulge de su&
tutela entitilor care>l diri9au %ai $nainte fc'nd din el o fiin pur instinctual0 4&ia la
9u%tatea epocii 4tlantidei el a a(ut suficient %aturitate pentru a percepe lu%ea e8terioar
prin organele sale de si% 3i pentru a for%ula aprecieri asupra acestei lu%i0 ?nainte era
incapa&il de a3a ce(a 3i ceea ce s>ar fi putut nu%i g'ndire era ce(a insuflat din afar" a3a cu%
se $nt'%pl astzi la ani%ale0
S ne a%inti% $ns c oa%enii au progresat cu (iteze diferite0 -a unii feno%enul de fi8are s>a
produs %ai de(re%e dec't la alii0 /oar fiinele o%ene3ti ce alctuiau un %ic nucleu care
locuia in apropiere de +rlanda actual s>au do(edit capa&ile s pri%easc in $ntregi%e darurile
e(oluiei terestre0 )i au %igrat din (est spre est" popul'nd diferitele inuturi unde se aflau
(estigii ale unor popoare anterioare" 3i s>au a%estecat cu acestea0 /in acest a%estec s>au
nscut diferite ci(ilizaii0 .a%enii care s>au $ndeprtat %ai puin de leagnul lor au for%at
ci(ilizaiile europene0
S %ai arunc% o pri(ire in largul Uni(ersului" apoi s re(eni% pe P%'nt0 ,edei li%pede
c o%ul s>a dez(oltat in str'ns legtur cu speciile ani%ale care s>au desprins din (ia
u%an 3i au r%as in ur% $ntr>un stadiu anterior al e(oluiei0 /esigur e8ist diferene %ari
$ntre speciile ani%ale0 ,o% (edea %ai $ncolo c e8ist o anu%it li%it foarte se%nificati(
$ntre ani%alele inferioare 3i ani%alele superioare0 S reine% pentru %o%ent faptul c o%ul a
eli%inat progresi( din s'nul su for%ele ani%ale 3i s ne g'ndi% c pe (re%ea foarte
$ndeprtat c'nd Soarele era $nc unit cu P%'ntul o%ul e8ista de9a su& o for% spiritual"
su&til" in $ntregi%e eteric0 4tunci c'nd Soarele s>a desprit de P%'nt o%ul a eli%inat
speciile ani%ale r%ase in ur%" adic cele care erau $nc in stadiul Soare>P%'nt dinainte
de desprire0 4ceste fiine" care e(oluaser in for%e ani%ale pe un P%'nt unit $nc cu
Soarele 3i cu entitile solare" au dat na3tere apoi unor ani%ale foarte diferite de ceea ce erau
ele atunci" cci durata e(oluiei a fost i%ens0 !u toate acestea se poate gsi" printre for%ele
ani%ale care ne $ncon9oar astzi" o for% caracteristic a%intindu>le pe cele care au r%as
in ur% atunci c'nd Soarele a prsit P%'ntul" 3i aceasta este for%a Pe3telui0
Pe3tele este for%a de (ia care a r%as pe P%'nt atunci c'nd acesta a de(enit de sine
stttor" for%a de (ia care a pstrat in sine ulti%ele ecouri ale forelor solare0 P%'ntul era
locuit atunci de aceste fiine care au trecut apoi prin nu%eroase $%pre9urri" dar care au fost
pri%ele contururi %ateriale ale fiinei u%ane" in epoca in care Soarele a prsit P%'ntul0
Pute% zice c" in lu%ea e8terioar" un ani%al" Pe3tele" ne a%inte3te de propria noastr
desprire de Soarele fizic" ne a%inte3te c odinioar a% aparinut Soarelui0 /ar apoi Soarele
s>a $ndeprtat0 4 acionat din afara P%'ntului0 4 transfor%at o%enirea p%'ntean0 4tunci
s>a sta&ilit su& influena sa rit%ul pe care $l nu%i% alternana dintre starea de (eg7e 3i so%n0
4ceast alternan a fost corelat cu faptul c o%ul era acu% %ai legal de Eul su0 ?n ti%pul
G0
so%nului" sl&ea legtura eului 3i a corpului astral cu corpurl fizic 3i cu cel eteric0 S
analiz% %ai $ndeaproape aceast alternan0
Ati% c relaia dintre cele patru pri care alctuiesc fiina u%an in stare de (eg7e este de
ec7ili&ru0 Mai de%ult" atunci c'nd o%ul ador%ea" deoarece nu poseda un Eu, o parte a
corpului su eteric e(ada $%preun cu corpul astral0 )l intra $ntr>o stare care nu era e8act de
so%n" dar care totu3i poate fi considerat si%ilar so%nului0 ?n prezent" o%ul ador%it are
(aloarea unei fiine (egetale0 Planta dispune de o stare de con3tien analoag cu cea a unui
o% ador%it" reprezentat prin corpul su fizic 3i cel eteric0 Partea spiritual" corpul astral 3i
)ul" in cazul unui o% nor%al" nu dispune la r'ndul ei dec't tot de o stare de con3tien
(egetal > o%ul care doar%e nu este con3tient de ceea ce $l $ncon9oar0 +n (ec7i%e" starea de
con3tient a corpului astral e(adat in ti%pul so%nului era %ai clar0 !el care dor%ea $3i
ddea sea%a (ag c intr in lu%ea spiritual0
S %ai a(e% in (edere 3i faptul c" $nainte de desprinderea Soarelui" o%ul se gsea supus in
$ntregi%e influenei 3i do%inanei forelor fizice 3i spirituale ale acestui astru0 /up
desprire" influena solar asupra o%ului are un caracter (aria&il" in funcie de poziia
acestui astru 3i de incidena razelor Soarelui0 .r" in ti%purile acelea" Soarele e8ercita o
influen special0 .c7iul fizic nu putea s>l perceap2 lu%ina Soarelui nu putea str&ate
at%osfera co%pact de atunci0 /ar c'nd" in ti%pul so%nului" corpul eteric 3i cel astral
e(adau" se eli&erau de corpul fizic" acestea pri%eau puternice influene e%anate de forele
spirituale ale Soarelui0 -a $nceput" o%ul nu percepea aceste influene" nu era $nc pregtit
pentru aceasta0 /ar" %ai t'rziu" o anu%it inter(enie spiritual i>a dat capacitatea de a le
percepe" de a recunoa3te radiatia spiritual a astrului solar0
!are a fost aceast inter(enie care l>a pus pe o% in contact con3tient cu entitile solare a
cror re3edin se $ndeprtase de P%'ntE ?n ce %o%ent li s>a acordat oa%enilor capacitatea
de a percepe acele entitiE
Ati% c forele spirituale s>au re(rsat treptat pe P%'nt0 Mo%entul capital 3i decisi( c'nd
o%ului i>a fost dat capacitatea de a pri%i pe deplin con3tient nu nu%ai radiaia fizic a
Soarelui" ci 3i forele sale spirituale l>a constituit (enirea lui !7ristos pe P%'nt0
Pute% s spune% c a e8istat un %o%ent c'nd o%ul s>a desprit fizic de Soare0 Pe3tele
e(oc acel %o%ent0 )l ne a%inteste cu% era (iaa noastr $nainte ca ea s fie a&andonat de
ctre Soare 3i de $naltele entiti solare aflate su& conducerea lui !7ristos0 .a%enii s>au
%aturizat treptat p'n c'nd au a9uns s poat pri%i fora acestui %are spirit solar" a3a cu%
%ai $nainte pri%eau efectele fizice ale Soarelui0 Iora spiritual a Soarelui s>a %anifestat
atunci pe P%'nt ca un fapt real" in aceea3i %sur cu efectele fizice0 !e a%intire au putut
e(oca iniiaii atunci c'nd a aprut !7ristosE 4%intirea (ec7ii patrii solare" iar si%&olul care
e(oca acea (ec7e patrie era desigur si%&olul Pe3telui0
/e aceea" atunci c'nd (ede% si%&olul Pe3telui in cataco%&e" pute% s>l interpret% ca un
se%n autentic prin care iniiaii re%e%oreaz cursul e(oluiei0 +ar discipolul din pri%ele
(eacuri cre3tine" (z'nd pretutindeni se%nul acesta" resi%ea o e%oie a%estecat cu respect
3i groaz2 $n(tura iniiailor" care a9ungea la urec7ile lui" $l transporta spiritual la %isterele
sacre ale Palestinei" dar in acela3i ti%p $l purta in ur%" fc'ndu>l s $ntrezreasc etapele
grandioase ale e(oluiei P%'ntului0 +at ce se $n(a in locurile de iniiere" 3i si%&olul
Pe3telui" ca 3i alte si%&oluri" erau e8presia acestor %istere0 Prezena sa pe pereii
cataco%&elor e(oc epoci disprute cu aceea3i certitudine ca 3i prezena unei i%presiuni
(egetale fosile care e(oc pentru geolog (re%urile trecute0 !a 3i i%presiunea fosil" si%&olul
Pe3telui nu a aprut de la sine2 el este a%prenta $n(turii care se trans%itea prin Misterii0
*u a aprut dintr>odat0 4 e8istat in 3coli oculte $nainte de (enirea lui !7ristos2 profeii
+sraelului fac aluzie la el 3i $l regsi% c7iar 3i in Misteriile druidice0 Peste tot are un rol legat
G1
de pre(estirea (enirii lui !7ristos0 /eci acest si%&ol $nc7ide in el referiri la un %o%ent
capital al e(oluiei terestre0
S ne continu% analiza0 4 ur%at epoca c'nd -una s>a desprit de P%'nt0 P%'ntul
r%sese pentru un ti%p desprtit de Soare" dar unit $nc cu -una0 4poi -una a prsit la
r'ndul ei P%'ntul 3i astfel cele trei astre au de(enit distincte0 4ceste e(eni%ente cos%ice au
fost $nsotite de %ari catastrofe de tipul furtunilor0 .%ul fizic nu era $nc prea e(oluat0 )l 3i>a
a&andonat pur 3i si%plu corpul" care se osificase 3i se $ntrise0 !a s $nelege% ce s>a
$nt'%plat" s reine% in pri%ul r'nd faptul c" prin desprtirea de Soare" P%'ntul a regresat
in e(oluia sa" deci condiiile s>au $nrutit0 /ar c'nd s>a desprins 3i -una" duc'nd cu ea
ele%entele duntoare" P%'ntul a progresat iar" a de(enit %ai ele(at0
/eci e(oluia a fost ascendent p'n la retragerea Soarelui" dup care a ur%at o perioad
descendent in ti%pul creia totul pe P%'nt s>a $nrutit0 ?n sf'r3it" dup desprinderea
-unii" e(oluia s>a redresat0 Stadiul inter%ediar de care a% (or&it a lsat 3i el ur%e pe
P%'nt" dar desigur acestea au degenerat 3i nu %ai au $nfi3area de altdat0 ;si% 3i astzi
for%a pe care o $%&rcase fiina o%eneasc $nainte de desprinderea -unii" $nainte ca o%ul s
posede un )u0 )ntitatea ani%al care ne a%inte3te" $n oarecare %sur" cu% era o%ul in
punctul cel %ai de 9os al e(oluiei sale" in %o%entul c'nd se cufundase cel %ai %ult in
ad'ncurile (ieii instincti(e 3i pasionale" atunci c'nd corpul su astral era accesi&il pentru
cele %ai rele influene" acea entitate in care s>a fi8at a%intirea celei %ai ru3inoase perioade
str&tute de o%enire pe aceast planet" aceast entitate se regse3te astzi" degenerat" su&
c7ipul Aarpelui0 +at deci c 3i si%&olul Aarpelui a rezultat din realitile e(oluiei noastre0
Pe3tele 3i Aarpele ies la lu%in din lu%ea enig%elor trecutului nostru0 Ai" a3a cu% un instinct
natural ne face s ne &ucur% c'nd (ede% corpul strlucitor al unui pe3te str&t'nd cel %ai
pur" cel %ai cast ele%ent" e%an'nd o senzaie de lini3te" tot astfel un instinct natural" dac nu
a fost alterat" ne $nfioar la (ederea unui 3arpe care se t'r3te pe p%'nt0 4stfel de i%presii
sunt 9ustificate2 ele sunt a%intiri incon3tiente ale fazelor pe care noi $n3ine le>a% parcurs0
.%ul" (z'nd for%ele at't de pline de (ia 3i $ntr>ade(r %inunate" $ntr>ade(r solare" ale
pe3tilor %i3c'ndu>se $n unde" $3i a%inte3te de e(oluia sa 3i de inocena sa trecut" de
(re%urile c'nd cele %ai &une spirite care diri9eaz e(oluia tineau su& control destinul su0
/ar o%ul care (ede apropriindu>se o reptil $3i a%inte3te de o perioad $ngrozitoare din
e(oluia sa" perioad c'nd era pe punctul de a pieri0 !eea ce si%te acu% la (ederea acestor
ani%ale se leag de e(eni%ente cos%ice trecute0 4stfel se poate $nelege ceea ce pare
enig%atic2 aceste senti%ente apar cu trie 3i claritate acolo unde o%ul nu a fost influenat de
ci(ilizaie0 Cine$neles c tea%a de 3arpe poate fi co%plet do%inat datorit ci(ilizaiei0 /ar
aceasta nu distruge in ad'ncul sufletului un instinct pri%iti( care pro(ine dintr>o epoc
$ndeprtat a istoriei noastre" c'nd o%ul se afla" din punct de (edere fizic" in stadiul de 3arpe
3i c'nd $ncepeau s acioneze in el ele%ente spirituale care ur%au s>l pregteasc s de(in
li&er" s>l pregteasc s>l pri%easc pe !7ristos in toat %reia 3i de%nitatea sa" cu toate
consecinele care decurg de aici0
S ne pune% $ntre&area care au fost acele ele%ente spirituale care l>au a9utat pe o% s nu
piarE 4cestea au fost entitile de care a% %ai (or&it entitile luciferice0 )le au inter(enit
in %o%entul de decaden %a8i% 3i l>au deter%inat pe o% s se ridice iar3i spre $nli%i0
/eoarece entittile solare nu %ai puteau s acioneze" entitile luciferice s>au 9ertfit" s>au dat
pe sine pentru a putea s>i $ndru%e pe oa%eni0 )le s>au $ntrupat in %od straniu in %i9locul
unor popoare de pe P%'nt0 !a aspect e8terior" ele a(eau o $nfi3are o%eneasc0 !7iar 3i
spiritele cele %ai ele(ate tre&uie" in astfel de cazuri" s ia for%e care sunt prezente de9a pe
P%'nt0 4cestea au luat deci $nfi3area pe care o a(eau oa%enii in acea (re%e0 )le erau
rtcitoare pe P%'nt 3i 3tiau c" de3i ca $nfi3are se ase%nau cu oa%enii" totu3i patria lor
era in ceruri" pe cele dou planete inter%ediare" ,enus 3i Mercur0 Sufletele lor locuiau acolo
GB
3i ceea ce era %ai &un in ei r%sese acolo0 43a c p'n la ur% $nfi3area lor p%'nteasc
nu era dec't o iluzie0
/ar a fost ne(oie s se foloseasc acest procedeu pentru a li se da oa%enilor ce le tre&uia o
direcie" o doctrin0 )i sunt cei pe care $i nu%i% pri%ii +n(tori sau +niiai ai o%enirii0
4se%ntori ca $nfi3are cu oa%enii de atunci" erau $ns $nzestrai in forul lor interior cu
$nalte caliti" care le ddeau posi&ilitatea s e8ercite o puternic influen asupra o%enirii in
general" dar $ndeose&i asupra fiinelor o%ene3ti %ai e(oluate" in lca3uri de $n(tur" care
au fost pri%ele scoli ale Misteriilor0 4u e8istat deci foarte %ult (re%e astfel de
indi(idualiti care $3i a(eau patria in ceruri 3i care se %i3cau printre oa%eni0 +n (re%ea
aceasta o%ul e(olua" apropiindu>se de %i9locul epocii 4tlantidei0
?n pri%a 9u%tate a acestei epoci a $nceput s se for%eze structura o%eneasc actual 3i o%ul
a $nceput s capete con3tiena de sine0 4u e8istat fiine care se aflau pe treptele inferioare ale
scrii u%ane2 acestea au dat na3tere unor rase care au r%as in ur%0 4lte fiinte au r%as
$nzestrate cu elasticitatea necesar pentru a>3i continua e(oluia0 +n sf'r3it" altele nu triau
dec't din ti%p in ti%p in corpuri o%ene3ti0 +at ce se $nt'%pla adesea in acele pri%e ti%puri
ale 4tlantidei
S ne i%agin% un atlant din (ec7i%e" relati( foarte e(oluat0 ?n anu%ite situaii era
deter%inat s>3i prseasc corpul fizic" care era $nc foarte %alea&il" 3i corpurile eteric 3i
astral2 atunci nucleul pur spiritual al fiinei sale se retrgea $ntr>o lu%e superioar2 %ai t'rziu
acest nucleu spiritual a9ungea s ani%e un alt corp0 Se $nt'%pla adesea ca cele trei corpuri >
fizic" eteric 3i astral > s fie prsite de &un(oie cu %ult $nainte de %oarte de nucleul lor
spiritual0 4ceste corpuri" in cazul in care aparinuser unor indi(idualiti atlante superioare"
erau de natur e8tre% de no&il0 4tunci in ele ptrundeau entiti spirituale de ordin superior0
4cest lucru se petrecea deseori in (re%urile cele %ai (ec7i ale 4tlantidei0 )ntiti care altfel
nu ar fi putut s se $ncarneze pe P%'nt foloseau acele $n(eli3uri corporale foarte e(oluate0
43a au fcut Marii ?n(tori care au a(ut drept c'%p de aciune 3colile de iniiere din
4tlantida0 )i au e8ercitat o influent puternic prin %i9loacele de care dispuneau in acele
(re%uri0 *oaptea" c'nd o%ul e(ada din corpul su fizic" el pstra un fel de clar(iziune
nedeslu3it0 ?n ti%pul zilei contururile e8terioare ale lucrurilor nu>i apreau $nc cu claritate0
/eci nu e8ista o diferen at't de %arcat ca in prezent $ntre so%n 3i starea de (eg7e0 +ar
o%ul putea s $nt'lneasc pe Marii ?n(tori in dou feluri" alternati( ziua (edea $nfi3area
lor o%eneasc2 noaptea $i (edea in natura lor spiritual0 /ar el 3tia c ei sunt aceia3i in acest
fel" $naltele entiti co&or'te de pe ,enus 3i de pe Mercur erau zi 3i noapte in prea9%a
oa%enilor0
4%intirea lor s>a pstrat %ai t'rziu in sufletele care continuau s se re$ncarneze2 sufletul
popoarelor europene e(oca aceste a%intiri c'nd se rosteau nu%ele de Lotan" T7or 30a0 4ceste
di(initi nu erau creaturi i%aginare" ci re%iniscene ale fiinelor din 4tlantida0 Tot astfel
grecii i>au a(ut pe Heus" 4polo" Marte" care" la origine" e(ocau fiinele pe care le cunoscuser
in 4tlantida0 ?n ti%p ce epoca egiptean $3i a%intea de (ec7ea -e%uria" ;recia pstra
a%intirea e(eni%entelor terestre care se desf3uraser pe (ec7ea 4tlantid0
Tre&uie s a(e% clar in %inte un lucru fiecare dintre religiile antice fiind re$nsufleirea unei
epoci anterioare" dup un ti%p a%intirile s>au epuizat2 atunci a (enit (re%ea s se %anifeste
ce(a cu totul nou0 4ceasta a fost epoca in care grecii 3i ro%anii au pierdut a%intirile din
4tlantida0 Ai" in acela3i ti%p" epoca in care !7ristos a adus un i%puls nou" un i%puls esenial
pentru e(oluia terestr0
4% artat de9a care a fost acel i%puls0 4% spus c" dup o perioad $ndelungat" in care
entitile luciferice au pregtit o%enirea" Soarele nu s>a %ai %rginit doar s lu%ineze
P%'ntul0 )l a tri%is" de ase%enea" forele sale interioare pe P%'nt0 4ceast epoc este
GD
departe de a se fi sf'r3it0 /e fapt ea este de>a&ia la $nceputuri0 !ci a&ia cu (enirea lui
!7ristos a fost dat pri%ul i%puls in acest sens" iar razele Soarelui nu au %ai fost pentru
P%'nt nu%ai radiaii pur fizice" ci au de(enit radiaii spirituale interiorizate0 2ceast lumin
va deveni din ce in ce mai intens, ea este in acelai timp lumin a Soarelui, lumin a
Spiritului, lumin a lui Christos i va strluci in "orul interior al omului tot a3a cu% in afar
o%ul este scldat de ea0
4cesta (a fi (iitorul o%ului0 )l (a (edea Soarele nu nu%ai cu oc7ii trupului" (a ad%ira nu
nu%ai splendoarea lui" ci se (a $nla la o conte%plare spiritual a acestui astru0 Un si%
interior al Soarelui se (a i(i in suflete0 Ai atunci" ele (or putea s $neleag pe deplin fiina
care a co&or't pe P%'nt su& nu%ele de +isus !7ristos0 4cest lucru se (a face $ns nu%ai
treptat" progresi(0 43a cu%" in (re%urile precre3tine" o%ul $nelegea %esa9ul entitilor
spirituale (estitoare" care $ntr>un anu%it sens $l lsaser s scape din s'nul lor pentru ca el s
co&oare in lu%ea fizic" tot astfel" de atunci $nainte" o%ul (a tre&ui s $neleag $nalta entitate
care s>a retras de pe P%'nt odat cu Soarele0 .%ul tre&uie s o regseasc" s o pri%easc
iar3i" dar de data aceasta ca pe o for spiritual interioar0 4ceast for" care $i (a da cel
%ai %are i%puls pentru (iitor" aceast for pe care are datoria s o $neleag" este "ora lui
Christos0
.r pentru a $nelege fora aceasta a lui !7ristos este necesar ca un ansa%&lu de cuno3tine
spirituale" de $n(%inte" s acioneze ca se%ine" ca ger%eni spirituali0 !eea ce a fost dat
P%'ntului 3i oa%enilor de ctre principiul lui !7ristos se (a $nelege din ce in ce %ai &ine
prin inter%ediul 4ntroposofiei0 Iiind $neles" astfel" din ce in ce %ai &ine" %arele i%puls
c7ristic se (a face tot %ai puternic si%it in e(oluia terestr0 .%ul are ne(oie de acest
i%puls pentru a se ridica din ad'ncurile %ateriei in care a co&or't c't s>a putut de %ult0 4re
ne(oie de el pentru a re(eni in patria sa spiritual0
CONFERINA a +III&a
Raporturile o"ului cu di$erite corpuri cere!ti Mi%iunea e,i%tenei tere%tre
Stuttgart, 4 augut 1!0"
!a s ne pregti% s $nelege% a3a cu% tre&uie su&iectul pe care $l (o% ur%ri in
ur%toarele conferine" astzi ne %ai $ndrept% $nc o dat pri(irile spre profunzi%ile
Uni(ersului2 (o% re(eni apoi la cercul str'%t al e8istenei noastre terestre directe0 4ceasta ne
(a per%ite s ne reprezent% corect accepiunea pe care Atiina Spiritual sau ocultis%ul o
acord celor trei ter%eni pe care i>a% i%plicat Universul, Pm#ntul i $mul0
4i re%arcat" desigur" c in sens ocult nu pute% in nici un caz s consider% Uni(ersul ca un
ansa%&lu pur %aterial0 4% (zut c di(ersele fiine cos%ice" fazele de e(oluie prin care a
trecut succesi( P%'ntul su& nu%ele de Saturn" Soare 3i -un" starea actual a siste%ului
nostru solar" cu polaritatea planetei P%'nt 3i stelei solare" toate acestea sunt de fapt cu totul
altce(a dec't %aterie propriu>zis0 Iiecare dintre ace3ti a3tri este de fapt" dup cu% (>a%
spus" scena de %anifestare a unui grup de entiti spirituale2 alctuirea %aterial a acestor
a3tri este p'n la ur% cea de care au ne(oie entitile respecti(e0
4% (zut" de ase%enea" c Soarele s>a desprins de P%'nt pentru c el ur%a s de(in sediul
unor entiti su&li%e care nu puteau $ntre&uina pentru a e(olua dec't su&stanele cele %ai
su&tile" in ti%p ce o%ului $i r%'neau pe P%'nt su&stane %ai palpa&ile0 /ac ne roti%
pri(irile in i%ensitatea spaiului" nu (o% gsi nicieri un o&iect pur %aterial2 totul este legat
de spirit0
4% artat" de ase%enea" in ce %sur sunt legate de lu%ea spiritual di(erse for%e ale (ieii
G4
terestre0 Pietrele" %ineralele de pe P%'nt" posed un )u situat la periferia lu%ii noastre0
Plantele au un )u in centrul glo&ului p%'ntesc2 pe l'ng aceasta o fiin astral le
$ncon9oar" a% putea spune" fc'ndu>le s a9ung la supre%a lor %anifestare floarea0 4stfel
tot ce ne $ncon9oar este $%&i&at de spirit 3i i%aginea pe care o a(e% asupra lu%ii se
prelunge3te datorit acestei concepii pin la infinit0 S ne ridic% pri(irile spre orice astru
astrul acela este %odul de e8pri%are a entitilor spirituale legate %aterial de el0 .%ul poate
s>3i dez(olte in suflet unele faculti aflate acu% in stare latent 3i s a9ung astfel s
cunoasc aceste fiine cos%ice rsp'ndite in Uni(ers0 ,o% (edea deci acu% care sunt relaiile
o%ului cu diferii astri0
Pe P%'nt sunte% $ncon9urai de %inerale" de plante" de ani%ale 3i de se%enii no3tri"
oa%enii0 Pe l'ng aceasta" 3ti% c asupra condiiilor de (ia de pe P%'nt acioneaz $nalte
entiti pe care le nu%i% $n accepiunea cre3tinis%ului ?ngeri" 4r7ang7eli 3i 4r7ei sau Puteri
cere3ti0 Sti%" de ase%enea" c 3i alte entiti se ocup de P%'nt" tri%i'nd asupra lui fore
care pornesc de la Soare sau de la -un0 *e pune% ur%toarea $ntre&are p'n la ce ni(el
pute% s co%par% $ntre ele planetele din siste%ul nostru solarE Pentru a si%plifica
pro&le%a" s lu% in discuie fiinele pe care le $nt'lni%" pe care le (ede% cu oc7ii no3tri" in
stadiul de acu% al o%enirii" 3i s ne pune% $ntre&area ce legtur este $ntre %ineralele"
plantele" ani%alele care ne $ncon9oar 3i celelalte fiine din Uni(ersE
/esigur" a&ord% acest su&iect nu%ai din punctul de (edere al Atiinei Spirituale" adic din
punctul de (edere al con3tiinei clar(ztoare pe care o%ul o poate do&'ndi dez(olt'ndu>3i
unele fore pe care de9a le posed2 (o% (or&i %ai $ncolo 3i despre aceast dez(oltare0
Pentru %o%ent s ne $ntre&% dac e8ist 3i pe alte planete oa%eni ca 3i noi" la care s se
poat a9unge prin cunoa3tere" prin clar(iziune0 *u" cunoa3terea prin clar(iziune nu gse3te pe
alte planete oa%eni ca cei de pe P%'nt0 4ceasta confir% faptul c fiecare planet" fiecare
corp ceresc" $3i are rolul su" %isiunea sa special0 *i%ic nu se repet in Uni(ers2 pe alte
scene cos%ice se desf3oar alte aciuni0 P%'ntul pe care ne afl% acu% a rezultat din cele
trei stri planetare anterioare" nu%ite 3i 1$ntrupri5 ale P%'ntului0 Stadiul pe care $l
parcurge% acu%" stadiul de o%" a fost de9a parcurs" in (re%ea precedentelor $ntrupri ale
P%'ntului" de alte entiti0 ?ngerii" de e8e%plu" au parcurs acest stadiu pe (ec7ea -un0 4lte
spirite" Spiritele focului" l>au parcurs pe (ec7iul Soare" iar altele" Spiritele personalitii" pe
(ec7iul Saturn0 4% putea trage concluzia gre3it c pe aceste planete din trecut au e8istat
oa%eni0 /ar tre&uie s ne aduce% a%inte c (ec7ea -ung nu prezenta un corp %ineral" c nu
e8ista nici o roc solidificat0 /eci" fiinele care realizau acolo etapa de o% fceau aceasta $n
cu totul alte condiii dec't noi0 *u%i% faza de e(oluie pe care o tra(ersau etapa de o%" dar
ea nu se%na deloc cu cea de astzi0
Tot a3a" Spiritele focului au str&tut pe (ec7iul Soare etapa lor o%eneasc in cu totul alte
condiii0 !ci (ec7iul Soare nu era alctuit dec't din su&stan aerian" gazoas 3i spiritele
respecti(e nu puteau fi oa%eni in acel %ediu dec't cu condiia s nu ai& ca noi un corp
co%pact" %u3c7i 30a0 ?n e(oluia P%'ntului nostru nu se repet ni%ic" fiecare %o%ent are de
$ndeplinit rolul su in (asta econo%ie a Uni(ersului0
S analiz% puin cu% a e(oluat P%'ntul nostru0 /in punct de (edere ocult" el este %rginit
strict la corpul ceresc locuit de oa%eni 3i pe care se realizeaz e(oluia acestora0 4ceast
e(oluie a de(enit posi&il nu%ai in %o%entul c'nd Soarele 3i -una s>au desprit de P%'nt
3i forele terestre 3i>au gsit un ec7ili&ru $ntre aceste dou astre0 .dinioar" pe (re%ea c'nd
P%'ntul era el $nsu3i" ca s zice% a3a" soare" Soarele 3i P%'ntul laolalt e(oluau si%ultan0
Soarele era $nc $ntr>un stadiu planetar 3i era locuit de Spiritele focului0 /ar %ersul $nainte
ne$ntrerupt al e(oluiei a dat posi&ilitatea Soarelui <adic unei pri din glo&ul pri%iti(= s se
ridice la o e8isten superioar0 4ceasta s>a realizat in detri%entul corpului planetar r%as"
P%'nt 3i -un laolalt0 Se $nt'%pl uneori in Uni(ers ca pentru un ti%p corpurile unor
GG
fiine s fie unite 3i s e(olueze si%ultan" pentru ca apoi acestea s se despart deoarece unul
se ridic" accede in regiuni superioare ale e8istenei" $n ti%p ce cellalt co&oar spre
strfunduri0 Pentru ca unele entiti s poat accede la o stare superioar" Soarele tre&uia s
se izoleze" s de(in un astru de sine stttor" in stare s constituie un teren propice pentru
e(oluia acestor entiti0 Soarele s>a ridicat deci de la stadiul de planet la cel de stea fi8 el
pro(ine dintr>o planet0 .cultis%ul consider Soarele o planet e(oluat0
4% artat ieri c pentru un ti%p o%ul a trit pe P%'nt fr forele spirituale ale Soarelui 3i
c (enirea lui !7ristos a dat posi&ilitatea acestor fore s>3i gseasc loc printre noi0 Prin
$ncorporarea lui !7ristos in (iaa terestr" o%ul a a9uns" datorit principiului c7ristic" la o
%aturitate tot %ai %are0 ?ns aspectul %aterial al unei planete depinde de entitile care
e(olueaz pe suprafaa ei0 Ai a3a cu% Soarele a de(enit ceea ce este astzi datorit faptului c
a ales su&stanele cele %ai su&tile" singurele pe care le puteau utiliza entitile sale" tot a3a 3i
P%'ntul se (a transfor%a 3i su&stanele terestre (or de(eni cele potri(ite pentru de%nitatea
(iitoare a o%ului 3i a celorlalte fiinte pe care o%ul le i%plic in aceast e(oluie0 !ci o%ul"
de(enit %ai puternic" (a atrage spre sine 3i alte fiine terestre0 !e se (a $nt'%pla atunciE
.%ul" ptrunz'ndu>se din ce in ce %ai profund de principiul c7ristic" pri%ind in sine $naltele
energii solare care au co&or't pe P%'nt $%preun cu !7ristos" (a de(eni el $nsu3i din ce in
ce %ai apropiat de !7ristos 3i (a radia din sine $nsu3i acest principiu 3i aceste forte
str&t'nd glo&ul p%'ntesc0
/ar ce este principiul lui !7ristosE ,o% $ncerca s ne d% sea%a0 Mai $nt'i tre&uie s 3ti%
care este %isiunea e8istenei noastre terestre pentru a putea s defini% aceast %isiune 3i s>i
d% un nu%e0 !are este %isiunea P%'ntului nostruE Ai care a fost %isiunea -unii (ec7i
care a precedat P%'ntulE !'nd ne $ndrept% pri(irea spiritual p'n $n (re%urile de $nceput
ale acelei -uni" (ede% c entitile care o locuiau" precursorii fiinelor terestre de acu%"
posedau %ulte faculti" dar c le lipsea ce(a" ce(a ce" di%potri(" pe P%'ntul de acu% se
afl peste tot0 Iorele de pe -una (ec7e" forele care acionau la $nceputurile e(oluiei sale"
erau $nc fore lipsite de -nelepciune0 *icieri la $nceputurile e(oluiei lunare nu se poate
o&ser(a o ar%onie a di(erselor acti(iti" un ansa%&lu care s poat fi nu%it $nelepciune0
,ede% apoi entiti care acionau atunci la periferia -unii inter(enind din afar asupra
fiinelor lunare 3i $ncorpor'ndu>le treptat aceast $nelepciune0 /e aceea nu%i% -una
Planeta -nelepciunii1
4tunci c'nd s>a ter%inat e(oluia acelei planete" toate lucrurile fuseser ptrunse de
$nelepciune0 4tunci lu%ea lunar a trecut printr>o stare inter%ediar nu%it so%n cos%ic"
apoi a reaprut su& for%a lu%ii p%'ntene0 Iiinele care au ie3it atunci din so%nul cos%ic"
sau PralaQa" aduceau cu ele din (ec7ea -un co%ori de $nelepciune0 /e aici decurge faptul
c $nelepciunea se afl $n tot ce e8ist pe P%'nt2 ea a fost inoculat dinainte in natura
lucrurilor0 Pute% (edea aceast inelepciune prezent peste tot in 9urul nostru in fiinele care
ne $ncon9oar" cci ele sunt ur%a3ele e(oluiei lunare0
Pri(ii o floare oarecare cu c't o e8a%inai %ai %ult" cu at't (i se (a prea %ai %inunat"
(ei (edea c cele %ai %ici prticele ale ei sunt organizate dup o concepie profund
$neleapt0 -uai o &ucat de os de la 3oldul o%ului2 (eti (edea cu c't inelepciune s>a
realizat un ec7ili&ru de fore in acest punct al corpului pentru a susine greutatea trunc7iului0
Atiina inginerilor no3tri nu ar fi in stare s i%ite aceast structur %inunat" de e8e%plu la
construirea unui pod0 4stfel $nelepciunea perfect rezid in toate organele o%ului 3i in
fiecare detaliu al Uni(ersului0 -a $nceput" pe P%'nt" o%ul nu a fcut altce(a dec't s
&eneficieze de aceast $nelepciune fr s o $neleag2 treptat el a $n(at din ceea ce $l
$ncon9ura s recunoasc $nelepciunea e8istent $n propriul su organis%" $ntelepciunea
%icrocos%ic0 ?nelepciunea se afl la &aza lucrurilor p%'nte3ti 3i a tuturor funciilor
in(oluntare ale o%ului0 ?n 3coli este ad%irat" prin studiul istoriei" $nelepciunea o%eneasc"
iar prin studiul te7nologic sunt ludate in(eniile 3i descoperirile fcute de o%0 Se arat" de
G6
e8e%plu" c in epoca %odern oa%enii au descoperit %e3te3ugul de a fa&rica 7'rtie0
+nteligena o%eneasc a a9uns p'n aici000 dar (iespile produceau de %ult 7'rtie" o fa&ricaser
cu %ult $naintea o%uluiF /esigur" o (iespe izolat nu este in stare s fac aceasta" dar
sufletul>grup al (iespilor construie3te cui&ul lor dintr>un %aterial produs de ele care sea%n
foarte &ine cu 7'rtia noastr2 acest suflet>grup a a9uns de %ult la punctul unde a9unge treptat
inteligena o%eneasc0 4ceast intelepciune care rezid in fiinele terestre nu a fost
$ncorporat in ele dec't progresi( pe (ec7ea -ung2 ea a tre&uit s se lupte cu forte ad(erse"
apoi" la sf'r3it" (ec7ea -un a trans%is P%'ntului ger%enii unor fiine in care fusese depus
aceast inelepciune %ai $nainte ca ea s ia a%ploare0
!e ele%ent spiritual este sdit in acela3i fel in fiinele care se afl acu% $ntr>un proces de
e(oluie pe P%'ntE 4cest ele%ent care tre&uie s fie inoculat planetei noastre este dragostea0
P%'ntul nostru este planeta dragostei0 4ceast e(oluie in spiritul dragostei a $nceput de9a
dragostea a fost trans%is pictur cu pictur" in for%e inferioare" in fiinele p%'ntene0
4ceasta s>a petrecut in epoca le%urian" c'nd a prins contur )ul o%ului2 atunci se8ele s>au
separat0 /ragostea 3i>a fcut apariia in for%e inferioare 3i $ntreaga e(oluie ulterioar tinde
la $nno&ilarea" spiritualizarea acestui principiu (ital0 43a cu% pe -un s>a re(rsat in fiine
$nelepciunea" rolul P%'ntului nostru (a fi $ndeplinit atunci c'nd dragostea (a sta la te%elia
tuturor fiinelor0
S arunc% o scurt pri(ire asupra (iitoarei e8istene planetare" asupra lu%ii care o (a
$nlocui pe a noastr (iitorul Pupiter0 !'nd pe Pupiter (or reaprea fiinele care au e(oluat pe
P%'nt" ele (or $ndrepta in 9ur pri(irea lor spiritual0 Ai a3a cu% inteligena noastr ad%ir
$nelepciunea prezent pretutindeni in pietre" plante" ani%ale" in $ntregul Uni(ers" aspir
aceast inteligen pentru a se 7rni cu ea 3i a o&ine o inelepciune si%ilar" tot astfel"
locuitorii de pe (iitorul Pupiter $3i (or putea $ndrepta pri(irea spiritual spre lu%ea
$ncon9urtoare" de unde (a e%ana pentru ei o %ireas% intens de dragoste" cci pe P%'nt
dragostea (a fi sdit in toate lucrurile0 Pe P%'nt noi analiz% creaia 3i sunte% %odelai de
$nelepciunea care se %anifest in ea0 +n acela3i fel" fiinele de pe Pupiter (or fi %odelate de
e%anaiile de dragoste care se (or dega9a din tot ce a fost creat0
4ceast dragoste" pe care P%'ntul este $nsrcinat s o for%eze" nu poate s apar dec't dac
Eurile de pe P%'nt se separ pentru ca s se confrunte li&er" a3a cu% a% artat $ntr>o
conferin anterioar0 Pentru aceasta este ne(oie neaprat ca fiinele s nu %ai fie legate
nu%ai prin sufletul>grup" ci ele tre&uie s intre in raporturi directe unele cu altele2 doar a3a se
dez(olt dragostea ade(rat0 4colo unde Eurile sunt legate $ntre ele prin sufletul>grup nu se
%anifest o dragoste ade(rat0 Tre&uie ca o fiin s fie desprit de alta pentru a putea s>i
ofere dragostea ca un dar li&er0 /atorit separrii fiinelor" a3a cu% s>a produs in regnul
u%an" unde fiecare fiin se opune altora ca o unitate independent" a de(enit posi&il
dragostea2 este un dar spontan al unui Eu ctre altul0
/eci" pe P%'nt indi(idualis%ul a luat a%ploare tot %ai %are" duc'nd la o nou uniune a
indi(izilor0 S ne i%agin% %e%&rii unui grup legati $ntre ei in sufletul>grup0 Sufletul>grup $i
conduce" co%and $ntreaga Uor conduit0 4r putea cine(a s spun c ini%a iu&e3te
sto%aculE *u" ini%a este legat de sto%ac prin entitatea interioar care le %enine unitatea0
Tot a3a grupurile ani%ale sunt legate $ntr>o (ia psi7ic co%un" 3i co%portarea lor este
dictat de $nelepciunea sufletului colecti(0 /oar atunci c'nd acest suflet colecti( este
do%inat" dep3it" c'nd fiecare )u este independent de alte )uri" si%patia dragostei se poate
$nfiripa li&er de la un ins la altul0
.%ul a tre&uit s fie pregtit treptat pentru realizarea acestei %isiuni0 Un fel de pregtire
pentru dragoste i>a fost dat $nainte de a se indi(idualiza co%plet0 )ntitile conductoare i>
au adunat pe oa%eni in grupuri &azate pe legturi de s'nge" 3i oa%enii se iu&eau in %sura in
care erau condiionai de aceste legturi0 .%enirea a parcurs astfel o $ndelungat perioad de
GK
pregtire0 4% (zut c acel fel de dragoste nu era un dar li&er" ci efectul pecetei de
$nelepciune0 Spiritele luciferice au acionat in epoca aceea opun'nd puterea lor eli&eratoare
forelor unificatoare care $nc7egau tri&urile 3i popoarele0 Toate instinctele de independen
pri%ite atunci de oa%eni se datoreaz Spiritelor luciferice0
.%ul a acu%ulat astfel progresi( aptitudinile necesare pentru a dez(olta senti%entul de
dragoste in toat plenitudinea sa" pentru a pri%i principiul c7ristic" a crui natur profund
este e8pri%at de cu(intele ""!el care nu>3i (a prsi tatl" %a%a" fiul 3i fiica" cel care nu>3i
(a lua crucea si nu % (a ur%a" acela nu este (rednic de %ine50 4ceste cu(inte nu tre&uie
luate in sens literal" ci tre&uie s $nelege% c (ec7ea co%unitate de s'nge a fost $nlocuit de
principiul c7ristic" s>au i(it for%e noi de co%unitate0 4ceste noi for%e de dragoste unesc un
suflet de altul" o fiin u%an de alta" fr s in sea%a de nici o &az %aterial0
!7ristos a dat i%pulsul datorit cruia o fiin o%eneasc poate iu&i o alt fiin o%eneasc0
Ai ca efect al acestui i%puls o%enirea se (a spiritualiza prin dragoste0 /ragostea (a de(eni
tot %ai %ult de do%eniul sufletului si al spiritului0 Prin aceasta o%ul (a antrena in
ascensiunea sa fiinele inferioare care sunt $nsoitoarele lui pe P%'nt" el (a transfor%a
profund P%'ntul0 ?ntr>un (iitor e8tre% de $ndeprtat $ntreaga %aterie care alctuie3te
P%'ntul (a fi transfor%at prin aciunea o%ului" 3i acest trup al P%'ntului" transfigurat" (a
fi iar3i (rednic s se uneasc cu Soarele0 2st"el Christos, care este Soarele spiritual, a dat
impulsul necesar ca Pm#ntul i Soarele s se uneasc din nou -ntr0o ,i -ntr0un sin%ur corp
cosmic1
!ursul e(oluiei uni(ersului este ur%torul %ai $nt'i Soarele s>a desprit corporal de
P%'nt" apoi P%'ntului i>a fost dat puternicul i%puls al principiului c7ristic care $l duce
spre o nou uniune cu Soarele" spre un ni(el superior al e8istenei0 4% (zut %ai sus c
nu%ai P%'ntul nostru poate adposti fiine o%ene3ti a('nd o astfel de %isiune0 /oar pe
P%'nt pute% $nt'lni oa%eni propriu>zi3i" cci nu%ai P%'ntul dispune de condiiile
necesare pentru dez(oltarea lor0
/ar situaia este aceea3i 3i $n pri(ina celorlalte regnuri de pe P%'ntE S a(e% in (edere in
pri%ul r'nd regnul (egetal0 !'nd pri(irea clar(ztoare str&ate Uni(ersul 3i ur%re3te
planetele care aparin siste%ului nostru solar" ea $nt'lne3te o lu%e (egetal pe fiecare din
aceste planete legate de Soare" o lu%e (egetal analoag din toate punctele de (edere cu a
noastr0 -u%ea plantelor e8ist deci in tot siste%ul solar" aparine $ntregului siste%" 3i fiecare
astru din acest siste% este acoperit de plante0
/ac a(e% in (edere natura ocult a lucrurilor" pute% spune" de ase%enea" c fiecare planet
este populat de un fel propriu de u%anitate0 /ar" de la pri%a (edere" se constat o $nrudire
str'ns $ntre plant 3i Soare0 )8istena (egetal este in %od e(ident legat foarte str'ns de
e8istena Soarelui 3i a tuturor planetelor care alctuiesc siste%ul solar0 S ne duce% cu
g'ndul la (re%urile in care P%'ntul era $nc acea planet>soare de care a% (or&it0 Ati% c
pe atunci o%ul era alctuit nu%ai dintr>un corp fizic 3i un corp eteric2 str&tea prin ur%are
stadiul de e(oluie (egetal a('nd (aloarea unei plante2 era in starea $n care se gse3te astzi
lu%ea (egetal0 4ceasta este alctuit $ntr>ade(r din fiine care posed nu%ai un corp fizic
3i un corp eteric0 4ceste fiine > plantele de acu% > sunt in realitate fiine care au r%as
credincioase Soarelui 3i care arat clar c't de %ult $i aparin0 S conte%pl% o plant in
lu%ina ideilor $nelepciunii rosicrucienilor0 ,ede% c aceast plant este legat de sol prin
rdcin" organ pe care $l $ndreapt spre centrul p%'ntului" spre )ul (egetal" 3i (ede% cu%
$3i $nal spre Soare organele de reproducere" pri%ind in deplin castitate raza solar pur0 S
pri(i% apoi o%ul0 ) u3or s ni>l i%agin% ca pe o plant in pozitie rsturnat0 /ac a3ez%
planta e8act in(ers fa de poziia ei nor%al" o&ine% o%ul0 .rganele lui de reproducere se
$ndreapt spre P%'nt" iar rdcina lui se $nal spre spaiul cos%ic0 4ni%alul are o situaie
inter%ediar0 /e aici acest aforis% spiritual !'nd sufletul lu%ii s>a $ntrupat in diferitele sale
G8
regnuri" el a str&tut planta" ani%alul 3i o%ul0 Platon e8pri% acest ade(r in c'te(a cu(inte
su&li%e Su"letul lumii este rsti%nit pe trupul lumii0
.%ul a parcurs $n trecut etapa (egetal" orientat spre centrul P%'ntului0 4ni%alul $3i
%enine coloana (erte&ral $ntr>o poziie orizontal0 .%ul reprezint i%aginea in(ers
plantei2 astfel apare crucea0 Sufletul lu%ii este crucificat" 3i acesta este sensul esoteric cel
%ai profund al si%&olului crucii0 Planta actual este deci o fiin care aspir spre Soare" care
in anu%it %sur a r%as legat de Soare0 /e aceea ea a pstrat orientarea sa pri%ar" opus
poziiei o%ului0 Iorele ani%ale au (ariat in anu%it %sur" dar parial s>au %eninut in
cursul diferitelor stri planetare2 3i din acest punct de (edere ani%alul se situeaz la %i9loc"
$ntre o% 3i plant0
S trece% acu% la regnul %ineral0 Ior%a cristalelor are ce(a ce dep3e3te posi&ilitile
siste%ului solar 3i ne duce cu g'ndul departe in spaiul cos%ic0 Iorele pe care le $ntrezri%
in alctuirea %ineralelor sunt forele e8terioare siste%ului solar0 !'nd conte%pl% aspectele
lu%ii %inerale" in special strile in care su&stana %ineral a9unge la transparen" este
translucid" a(e% presenti%entul forelor care acioneaz in Uni(ersul (ast" %ult dincolo de
siste%ul nostru solar0 Mineralul" care in prezent este pri%ul funda%ent al e8istenei noastre"
fiina cea %ai a&stract" cea care $%&rac for%ele cele %ai puin deter%inate" se &ucur de o
e8isten uni(ersal0 /i%potri(" cu c't fiinele sunt %ai a(ansate" cu at't sunt %ai strict
adaptate la siste%ul nostru solar0
*e (o% pune aceea3i $ntre&are 3i in pri(ina o%ului0 /ac o%ul n>ar fi adaptat dec't la
forele care acioneaz pe P%'nt" el ar fi conda%nat s nu e8iste dec't aici0 *iciodat nu ar
putea s de(in un cetean al Uni(ersului" niciodat nu ar reu3i s ai& nici cea %ai (ag
idee asupra fiinelor 3i lucrurilor care sunt %ai presus de P%'nt0 ?n realitate" prin structura
sa trupeasc" o%ul este $ntr>ade(r legat de P%'nt" dar are $n el fore superioare care $l fac
s participe la $ns3i esena entitilor spirituale cu care este $n legtur P%'ntul0 .%ul este
$nlnuit de P%'nt 3i e8istena lui este %rginit la acest spatiu datorit caracterului su
corporal0 ;er%enii forelor spirituale care se afl in o% $i desc7id $ns calea spre ceea ce este
%ai presus de lu%ea p%'nteasc0
Ai in acest caz" tre&uie s discerne% diferitele tipuri de fore0 Pentru a (edea lucrurile %ai
clar" s (or&i% la $nceput nu%ai despre forele care pot fi u3or clasificate0 ?n pri%ul r'nd" este
fora pe care a% (zut>o nsc'ndu>se in epoca 4tlantidei0 4% (zut c la $nceput o%ul era
$nzestrat cu o con3tien prin i%agini0 /oar %ai t'rziu el a putut percepe lucrurile e8terioare
prin con3tiena nu%it o&iecti(0
4ceast con3tient o&iecti(" prin care a(e% astzi posi&ilitatea s percepe% lu%ea
si%urilor 3i s (ede% culorile" s auzi% sunetele" s pipi% 3i s gust%" s>a dez(oltat
treptat" cu% a% %ai spus" pornind de la un rudi%ent de organ senzorial" care era la $nceput o
surs de lu%in > glanda pineal0 4ceast con3tien este pur terestr0 Percepiile senzoriale
de care depinde nu se gsesc dec't pe P%'nt0 .ric't ar prea de ciudat" toate senzaiile
noastre" cele care ne arat lu%ea in culori diferite" cele care fac s ne sune in urec7i %uzica"
toate acestea nu e8ist dec't ca ur%are a e8istenei terestre0 /ac ai putea (edea fiinele de
pe alte planete" (>ar fi i%posi&il s ( $ntelegei direct cu ele0 /ac le>ai (or&i despre
culoarea ro3ie" ele nu ar 3ti despre ce este (or&a0 ?ntr>ade(r2 ele au pe planetele lor alte
%i9loace de a percepe o&iectele 3i entitile0 !eea ce nu%i% perceptie senzorial este ce(a ce
nu poate fi utilizat dec't pe P%'ntul nostru0
/ar" a% (zut c percepia senzorial" $nainte de a se diferenia" era str'ns legat de funcia
de reproducere0 !a 3i for%a noastr de percepie" for%a noastr de procreaie" a3a cu% este
ea in zilele noastre" este terestr" adaptat in %od special acestei e8istene planetare0 Scopul
ei este s pun &azele a ceea ce este c7iar elul %isiunii terestre dragostea0 !ci dragostea se
G9
dez(olt pe acest P%int0 !apacitatea de procreare a o%ului de acu% este deci de ase%enea
strict 3i e8clusi( terestr2 nu acioneaz dec't pe P%'nt0
S ur%ri% 3i alt for0 S lu% un o&iect sesiza&il0 !'t ti%p ne ainti% pri(irea asupra lui"
3ti% c sunte% in coresponden cu acel o&iect" c el acioneaz asupra noastr0 Pri(i% apoi
in alt parte pstr'nd $n %inte reprezentarea acelui o&iect0 .&iectul nu %ai este in faa
noastr" dar i%aginea lui r%'ne in noi0 /ac o%ul nu ar a(ea capacitatea s rein astfel
i%aginile" el ar fi cu totul altul2 lucrurile ar disprea co%plet din %intea lui de cu% 3i>ar lua
pri(irea de la ele0 ?n aceast situaie" el nu ar %ai a(ea nici o posi&ilitate s sta&ileasc o
legtur $ntre el $nsu3i 3i calitile fiinelor0 4ceast capacitate pe care o are o%ul de a>3i
reprezenta un lucru c7iar atunci c'nd nu>l %ai percepe" e8ista 3i pe (ec7ea -un 3i este
capacitatea care $i d posi&ilitatea s (ad lu%ea e8terioar su& for%a unor i%agini0 Pe
atunci2 el nu putea s perceap o&iectele e8terioare" ca astzi" dar c'nd se apropia de ce(a" $n
el aprea o i%agine astral" un (is" care $l punea in legtur cu acel lucru0 !on3tiena sa era
alctuit din i%agini" $n ti%p ce acu% i%aginea se for%eaz dup ce o%ul a (enit in contact
cu o&iectul respecti(0 +%aginile>a%intiri pe care le a(e% sunt un ulti% (estigiu al con3tienei
in i%agini de altdat0 /e aceea (aloarea lor dep3e3te cu %ult pe cea a si%plei perceperi a
o&iectelor e8terioare0 /up ce a% perceput %ai %ulte o&iecte" le reuni% $ntr>un concept
co%un0 )8ist %ulte &uci de cret pe care le reuni% in noiunea general de 1cret50 4stfel"
o%ul a9unge s for%eze concepte generale care nu corespund unui o&iect e8terior0 )l are
darul de a ela&ora reprezentri interioare0
4&ord'nd locuitorii altor planete cu a9utorul acestei ela&orri interioare" al acestei
reprezentri separate a o&iectelor" ne pute% de9a $nelege %ai &ine cu aceste fiine crora
P%'ntul le este strin0 !on3tiena in i%agini pe care o poseda o%ul $nainte de a putea
percepe lucrurile e8terioare" 3i care era o clar(iziune nedeslu3it" este in %are %sur
analoag cu 1constiena i%aginati(5 care se (a dez(olta in (iitor" 3i ea nu se li%iteaz nu%ai
la o&iecte pur terestre0 4tunci c'nd o%ul reu3e3te s o o&in datorit $n(turii oculte" c'nd
nu se %ai %rgine3te nu%ai la perceperea o&iectelor e8terioare" ci" de e8e%plu" la apropierea
unuia dintre se%enii si (ede cu% strluce3te 1aura5 acestuia" c'nd sesizeaz prin i%agini
orice ele%ent spiritual 3i $nsufleit care $l $ncon9oar" c'nd (iaa din Uni(ers $i apare su&
for% de si%&oluri (ii" atunci el are puterea s se uneasc in %od con3tient cu alte entiti
care populeaz lu%ile planetare0
)8ist $ns 3i un ni(el %ai ele(at al strii de con3tien u%an0 .%ul $l poseda $n %od confuz
in ti%pul Soarelui (ec7i 3i %ai pstreaz $nc" $n ti%pul so%nului" o r%3i foarte (ag a
acestui ni(el de con3tien" cel al so%nului profund0 .%ul" c'nd doar%e" 3i c'nd nu (iseaz"
nu este co%plet lipsit de con3tien2 nici planta nu este lipsit co%plet de con3tien2 dar
ni(elul ei de con3tien" care este in ti%pul zilei si%ilar cu cel al o%ului din ti%pul so%nului
profund" pare foarte sczut0 .&iectele nu sunt sesizate" ele scap din (edere" nu pot fi inute
su& oc7i0 /ar o%ul poate s>3i dez(olte unele faculti care $i per%it s perceap" $n aceast
stare de so%n profund" lu%ea $ncon9urtoare0 !on3tiena pe care o o&ine atunci este
superioar con3tienei i%aginati(e" este con3tiena pe care planta o posed $n c7ip ascuns0 S
te ridici la con3tiena plantei" dar pe care s o lu%inezi cu lu%ina )ului" s o posezi $n plin
claritate a spiritului" este ceea ce se nu%e3te $n $n(tura ocult treapta de &Inspiraie5" de
1constien inspirat50 4ceasta nu cuprinde nu%ai i%agini0 !eea ce e%an din lucruri 3i din
fiine" capt un nou caracter atunci c'nd ptrunde in con3tiena inspirat0 !eea ce este
propriu acestei con3tiene inspirate este c ea are un caracter %uzical" sonor0 .%ul care se
&ucur de ea ptrunde $ntr>un uni(ers de sunete spirituale0
Pitagora e(oca aceast e8perien atunci c'nd (or&ea despre 1ar%onia sferelor50 ?ntregul
Uni(ers se e8pri% prin sunete" 3i atunci c'nd o%ul adoar%e seara" c'nd corpul su astral 3i
)ul su se eli&ereaz" ar%oniile 3i %elodile %uzicii lu%ilor str&at acest corp astral eli&erat0
4cesta se afl atunci ca $ntr>un leagn" in e8istena sa spiritual nor%al" 3i %uzica lu%ilor $i
60
trans%ite forele de care are ne(oie pentru a reface forele uzate ale celui ador%it0 /e fapt"
noaptea o%ul se scald $n ar%onia sferelor 3i datorit influenei reparatoare a sonoritilor
uni(ersale el se si%te a doua zi $n zori dotat cu fore noi0 4tunci c'nd o%ul realizeaz $n %od
con3tient acest salt" el posed o con3tien inspirat care $i per%ite s perceap tot ce se afl
$n siste%ul nostru solar0
S recapitul%0 Prin capacitatea sa curent de reprezentare" o%ul nu are acces dec't la
lucrurile de pe P%'nt0 Prin ima%inatie el de(ine apt s intre in coresponden cu entiti de
pe diferite planete2 prin Inspiraie el se pune in legtur cu $ntregul siste% solar0 4ceste
lucruri au fost dintotdeauna cunoscute in unele cercuri0 ;oet7e" care era un iniiat fr a fi
con3tient de aceasta" le 3tia0 ?n 4aust" in 1Prologul in cer5 > scen care se petrece in lu%ea
spiritual > el $i pune pe $ngeri s zic
&Soarele rsun -n strveche armonie
6n corul "resc al s"erelor1*
*e d% sea%a c el cuno3tea %isterul despre care a% (or&it" 3i anu%e c realitile spirituale
dintr>un siste% solar se e8pri% prin sunete 3i c o%ul care s>a $nlat p'n la ni(elul
inspiraiei $n(a s le cunoasc0 ;oet7e n>a scris acele (ersuri la $nt'%plare0 )l le %enine 3i
le repet in partea a doua a lui Iaust" in clipa c'nd eroul su este transportat in lu%ea
spiritual
&!e7a ,iua cea nou care se naste
8sun -n urechile spiritului1*
Urec7ile spiritului sunt urec7ile iniiatului care percepe ar%oniile celeste ale siste%ului solar0
/ac ai putea percepe forele solare care co&oar asupra corpului plantelor" atunci c'nd
acestea se i(esc din P%'nt" aceste corpuri de plante for%ate din rdcin 3i frunze"
ter%inate $n partea de sus prin flori" in punctul unde lu%ea astral le scald 3i forele
spirituale ale Soarelui le fecundeaz" dac ai putea sesiza acele fore" le>ai percepe ca pe o
%uzic cereasc" pe care nu o pot auzi dec't urec7ile spiritului0 Sunetele spirituale ptrund in
%od %isterios in fiecare floare0 4cesta este secretul plantei fiecare floare este e8presia
sunetelor spirituale care an for%at>o 3i $nsu3i fructul $3i pri%e3te prin aceasta caracterul su0
4r%oniile solare sunt pri%ite de plant 3i acioneaz spiritual in ea0 Poate c 3tii c in lu%ea
%aterial pot fi generate for%e prin sunete0 4%intiti>( e8periena lui !7ladni" prin care se
o&in figuri in pul&erea $%pr3tiat pe o ta( care este fcut s (i&reze0 4ceste figuri sunt
e8presia sunetelor care le>au deter%inat0 43a cu% in e8periena lui !7ladni se poate spune c
pul&erea recepioneaz sunetul fizic" floatea 3i fructul plantelor pri%esc" a&sor& sonoritatea
spiritual a Soarelui0 4ceast sonoritate trece in %od %isterios in s%'n" 3i c'nd planta
apare din s%'n" sonoritatea solar aspirat" pri%it anterior" este aceea care face s se
i(easc din nou" %iraculos" for%a (egetal0
!'nd con3tienta clar(ztoare se opre3te asupra lu%ii (egetale care ne $ncon9oar" asupra
florilor care alctuiesc co(orul ce acoper faa P%'ntului" (ede in ele efectul direct al
Sunetului solar0 4stfel" ceea ce a scris ;oet7e este profund ade(rat 1Soarele rsun $n
str(ec7e ar%onie5 /ar este ade(rat" de ase%enea" c acest sunet solar co&oar" scald
P%'ntul" este a&sor&it de plante 3i reapare atunci c'nd $ncole3te o s%'n0 Ior%ele
plantelor constituie restituirea sonoritilor solare $n spaiul uni(ersal" este %uzica sferelor
reflectat de glo&ul terestru0 Prin aceasta e8ist relaii spirituale str'nse de la o lu%e la alta"
de la stea la planet0 *u se pune pro&le%a s $nelege% nu%ai ceea ce ne $ncon9oar in lu%ea
fizic2 tre&uie 3i s g7ici%" s presi%ti% cu% se ridic inspiraia p'n la Soare0
/ar e8ist un ni(el 3i %ai ridicat al con3tienei0 ?i pute% spune" in sensul cel %ai propriu al
61
cu('ntului Intuiie0 Prin intuiie o%ul ptrunde p'n in ad'ncul lucrurilor0 *u este nu%ai o
con3tien inspirat0 Prin con3tiena intuiti( o%ul ptrunde in fiine" in entiti0 )l se
identific cu ele0 4cest lucru $l duce %ai departe dec't p'n acu%0 P'n unde $l poate duce pe
o% con3tiena inspiratE P'n in punctul unde el se si%te unit cu planeta terestr" in centrul
creia se afl Eul plantelor0 Sesiz'nd sunetul solar" el se une3te cu entitatea planetar care
este $ntrupat in centrul P%'ntului" el de(ine una cu planeta0 /ar el se poate uni astfel cu
orice entitate2 in acest fel el accede la e8periente care dep3esc cu %ult siste%ul solar0
Pri(irea lui str&ate p'n departe" trece de ni(elul de con3tien al siste%ului solar 3i accede
in cel al con3tienei Uni(ersului0 +ntuiia te poart astfel dincolo de toate siste%ele solare
distincte p'n in profunzi%ile Uni(ersului0
4stfel" regnul %ineral" prin alctuirea sa unifor%" ne ofer o tra%&ulin spiritual care ne
transport %ult dincolo de condiiile e8istenei noastre o&i3nuite0 !orpul de astzi al o%ului
este fizic" terestru" dar o%ul se (a ridica de la constiena sa terestr curent la con3tiena
planetar prin +%aginaie" la con3tiena Uni(ersului prin +ntuiie0
4cesta este dru%ul o%enirii" $n %sura in care acest dru% este legat cu cel al e(oluiei
uni(ersale0
?n conferina ur%toare" (o% co&or$ din $nli%ile la care ne>a% ridicat astzi 3i (o% lua in
considerare ce s>a petrecut pe P%'nt $n ti%puri %ai recente ale istoriei noastre $n epoca
egiptean" in epoca greac" pin $n (re%urile %oderne0 ,o% (edea cu% se reflect $n indi(id"
$n concepiile sale filosofice" $n $ntreaga sa (ia" $ntr>un cu('nt" $n %icrocos%os" ceea ce a%
$ncercat s ( fac s $ntre(edei astzi (astele realiti ale (ieii lu%ilor0
CONFERINA a I5&a
Cucerirea planului $izic n civilizaiile de dup# Atlantida
Pri"ul er"en !i n$lorirea lui 6Eu %unt7 Poporul ale%
Stuttgart, 1% augut 1!0"
*e (o% strdui acu% s $nelege% orizontul spiritual $n centrul cruia se afl o%ul %odern
prin studierea originii acestuia0 4% (zut de9a $n ce fel s>a dez(oltat o%ul" a9ung'nd treptat
s se%ene tot %ai %ult cu ceea ce este astzi2 aceast dez(oltare s>a petrecut de>a lungul unor
perioade lungi de ti%p" perioada le%urian 3i cea a 4tlantidei0 4stzi (o% porni de la
perioada 4tlantidei 3i (o% $nainta pin in ti%purile %oderne" a('nd in (edere su&iectul pe
care (re% s>l l%uri%0
4ducei>( a%inte c $n pri%a parte a epocii 4tlantidei o%ul nu (edea o&iectele cu contururi
at't de precise ca astzi0 Totul era %ai %ult sau %ai puin esto%pat0 ?n sc7i%& noaptea" c'nd
$3i prsea corpul fizic" o%ul nu cdea ca astzi $ntr>un so%n fr (ise el percepea entitile
spirituale $n lu%ea lor proprie0 *u (o% %ai repeta ceea ce a% spus despre entitile spirituale
care au cutat s se $ntrupeze $n corpul atlanilor 3i care au a(ut relaii cu oa%enii0 ,o%
spune nu%ai c $n acele ti%puri" de %ult trecute" o%ul era con(ins" 3tia din e8perien c %ai
sus de regnul u%an" cruia $i aparinea" se aflau alte regnuri cel al ?ngerilor" cel al
4r7ang7elilor0 .%ul cuno3tea aceste entiti superioare pentru c le (zuse" a% putea
$ndrzni s spune% fa $n fa" $ntr>o co%unicare spiritual" a3a cu% $n lu%ea fizic un o%
se $nt'lne3te fa in fa cu altul0
4 (enit apoi o (re%e c'nd starea de con3tien o&iecti( a de(enit din ce in ce %ai lucid0 )a
aciona ziua" c'nd o%ul era treaz0 *oaptea" di%potri(" tene&re tot %ai profunde $i $n(luiau
starea de con3tien0 ?n acel %o%ent a fost depus in el ger%enul )ului 3i al lui &Eu
sunt50Percepia e8terioar care $i trans%itea aspectul o&iectelor i>a dat o%ului posi&ilitatea de
6B
a do&'ndi for%a actual de con3tien de sine pe care tre&uie s>o dez(olte din ce in ce %ai
%ult0
Tre&uie s ne d% sea%a c in Uni(ers totul se realizeaz treptat0 Prin ur%are" a3a cu% $n
regnul o%enesc 3i $n cel ani%al e8ist toate treptele posi&ile" aceste diferite trepte e8ist 3i $n
ierar7ia entitilor spirituale aflate %ai presus de o%0 )ntitile din ierar7ia $ngerilor sunt
foarte apropiate de o%" pe c'nd altele au un rang %ai $nalt" su&li%0 /ac pri(irea noastr s>ar
putea ridica p'n in lu%ile superioare" ar $nt'lni acolo toate treptele posi&ile0 Pe (re%uri"
c'nd oa%enii se $nlau in ti%pul so%nului $n lu%i superioare duc'nd cu ei o (ag stare de
con3tien clar(ztoare" entitile spirituale erau" a% putea spune" interesate de aceast
prezen a oa%enilor" a(eau de c'3tigat ce(a din contactul cu o%ul" care $i $%&ogea interior0
!ci acele entiti erau $nc str'ns legate de oa%eni0 )le $i inspirau" a(eau influen asupra
con3tienei i%aginati(e $nc o&scure a acestora0 Tre&uie deci s ne i%agin% c o%ul din
acele ti%puri str(ec7i" e(adat noaptea din $n(eli3urile sale corporale" era $nt'%pinat de o
entitate e8terioar" de un $ntreg ansa%&lu de ierar7ii spirituale0 ?n fond" acela3i lucru se
$nt'%pl 3i acu%" dar o%ul nu>3i d sea%a" pe c'nd $n trecut putea s sesizeze acest fapt
printr>o clar(iziune nedeslu3it0
4% artat de9a c so%nul nu este ce(a inutil pentru o%ul de astzi2 so%nul are de $ndeplinit
un rol i%portant0 ?n ti%pul zilei" o%ul $3i uzeaz continuu corpul fizic 3i corpul eteric0 ,iaa
pe care o duce c'nd se treze3te epuizeaz co%plet aceste dou corpuri 3i o&oseala pe care o
resi%te seara denot pur 3i si%plu aceast uzur datorat faptului c percepiile lu%ii
e8terioare au ptruns in o% pe calea corpului su astral" c el a fost npdit de senti%ente" de
i%pulsiuni" de suferine" de tot felul de i%presii0 Tot ceea ce se petrece in suflet uzeaz $n
ti%pul zilei corpul nostru fizic 3i corpul eteric0 /up ce toat ziua a% lucrat la distrugerea
celor dou corpuri" spre sear ne si%ti% o&osii0 ?ns in ti%pul nopii" $n ti%p ce aceste dou
corpuri se odi7nesc $n a3ternut" corpul astral 3i )ul nu r%'n $n inacti(itate0 *oaptea" corpul
astral $3i tri%ite forele asupra celorlalte dou corpuri" care sunt ador%ite0 )l lucreaz la
repararea a ceea ce a fost uzat 3i distrus0 4cest lucru nu este posi&il dec't pentru c $n acel
%o%ent corpul astral se gse3te $n alt lu%e care $l pri%e3te0 4cea lu%e" care se $ntinde %ai
sus de lu%ea oa%enilor" este a ?ngerilor" 4r7ang7elilor 3i a altor ierar7ii0 )ste ca un ocean de
entiti spirituale care $ncon9oar fiina o%eneasc" 3i de care ziua o%ul este desprit pentru
c li%itele corpului su 3i ale percepiilor sale $l izoleaz in spaiu0 /ar noaptea ne cufund%
$n acel ocean de spirite din care corpul nostru astral $3i trage forele de care are ne(oie pentru
a le insufla corpului fizic 3i celui eteric 3i pentru a reconstitui aceste corpuri0
?n prezent o%ul nu cunoa3te aceast parte a (ieii sale" pe c'nd odinioar" $nzestrat cu o
clar(iziune nedeslu3it" (edea cu% se eli&ereaz )ul 3i corpul su astral" cu% sunt pri%ite $n
$%pria cerurilor0
,ede% lucrurile $n cu totul alt lu%in c'nd le pri(i% din punctul de (edere al lu%ii fizice
sau din punctul de (edere al acelei $%prii sus>puse0 *e pute% per%ite s spune% c zeii se
$%&ogesc prin faptul c particip la (iaa oa%enilor0 *u este prea u3or s ne $nsu3i%
aceast idee" dar ea este indispensa&il pentru a a(ea o i%agine corect a legturilor dintre
o% 3i Uni(ers0
Spunea% %ai $nainte c P%'utul este planeta dragostei2 dragostea nu se (a $%plini cu
ade(rat dec't pe P%'nt0 Se poate spune c dragostea este crescut" culti(at" pe P%'nt0
Particip'nd la (iaa oa%enilor" zeii $n(a s cunoasc dragostea" de3i pe de alt parte ei sunt
cei care o druiesc oa%enilor0 )ste greu s ne $nc7ipui% acest lucru0 /ar este foarte posi&il
ca o fiin s re(erse un dar $ntr>o alt fiin 3i apoi s $n(ee de la acea fiin care este
(aloarea acelui dar0 ;'ndii>( la o persoan foarte &ogat" care nu a cunoscut altce(a dec't
&ogia 3i nu a si%it profunda %ulu%ire pe care o poate produce facerea de &ine0 +at c
acea persoan face un &ine0 )a druie3te ce(a unui srac0 ?n sufletul sracului apare" ca
6D
ur%are a acestei aciuni" un senti%ent de recuno3tin acest senti%ent este 3i el un dar pentru
&inefctor" un dar care n>ar fi e8istat dac &ogatul nu ar fi fcut un &ine0 /ar persoana
&ogat nu a resi%it senti%entul de recuno3tin" ea l>a pro(ocat0 )a a deter%inat acest
senti%ent de recuno3tin" dar nu>l poate percepe dec't prin reflectarea sa $n persoana $n care
l>a de3teptat0
-a fel s>a $nt'%plat cu darul dragostei" care a fost re(rsat in oa%eni de ctre zei0 Heii se afl
at't de sus $nc't au putut s aprind flacra dragostei in ini%a oa%enilor" astfel $nc't oa%enii
au $n(at s iu&easc" dar zeii nu cunosc realitatea dragostei" ei nu pot s>o cunoasc dec't
datorit o%ului0 )i co&oar din $nli%i" se cufund in oceanul o%enesc 3i si%t acolo cldura
dragostei0 /a" zeii duc lips de ce(a atunci c'nd oa%enii nu triesc in dragoste2 pute% spune
c dragostea pe care o si%t oa%enii este ca o 7ran pentru zei0 !u c't este %ai %ult dragoste
pe P%'nt" cu at't $n ceruri se gse3te %ai %ult 7ran di(in0 !u c't este %ai puin
dragoste" cu at't sunt %ai $nfo%etai zeii0 4de(rata ofrand a oa%enilor ctre zei este $n
realitate dragostea iz(or't din ini%ile oa%enilor care se $nal ctre cer0
)ste de la sine $neles c pe (re%uri acest sc7i%& dintre oa%eni 3i zei era cu totul altfel dec't
acu%0 .%ul era $n oarecare %sur con3tient de acest sc7i%&0 !'nd a pierdut con3tiena
acestui fapt" c'nd a pierdut capacitatea de a accede la unele entiti spirituale" in acela3i ti%p
3i acestea au pierdut capacitatea de a co&or$ 3i de a atinge cercul o%enirii0 ?n (re%ea
4tlantidei o%ul a trit alturi de o serie de entiti spirituale2 pe %sur ce el n>a %ai a(ut
capacitatea s>3i ridice pri(irile spre ele" o parte dintre aceste fiine di(ine au pierdut
posi&ilitatea s si%t ceea ce o%ul le fcuse s si%t p'n atunci0 Printre di(initile
4tlantidei s>au aflat fiine spirituale care atunci c'nd acest continent a disprut au fost
literal%ente pri(ate de 7rana lor o&i3nuit" au suferit $ntr>un fel de foa%e" pentru c nu %ai
gseau dru%ul spre oa%eni0
S (ede% cu% a continuat e(oluia su& acest aspect0 Ati% c $ntr>o zon $n(ecinat cu +rlanda
de astzi se gsea un loc" o regiune" unde triau oa%enii cei %ai a(ansai din ti%pul
4tlantidei0 4cei oa%eni atinseser o %aturitate care le ddea posi&ilitatea s ur%eze
progresul e(oluiei0 )i s>au $ndreptat spre est" popul'nd $ntreaga )urop0 Unii dintre ei au
r%as $%pot%olii $ntr>o anu%it etap a e(oluiei" $n ti%p ce alii au progresat0 !ei %ai
a(ansai dintre ace3tia au $naintat p'n ctre inuturile 4siei !entrale" iar alii p'n $n 4frica0
?n acele regiuni au $nt'lnit populaii care erau ulti%ele r%3ie ale (ec7ii 4tlantide 3i ale
-e%uriei0 S>au a%estecat cu ace3tia2 din acest a%estec au aprut for%ele 7i&ride pe care le>
au reprezentat $n %od artistic grecii tipul satirului" tipul lui Mercur" tipul lui Heus0
Prin aceast %igrare de la (est la est" starea de con3tien a o%enirii se %odifica tot %ai %ult0
.a%enii care (eneau din (est pstraser resturi %ai %ult sau %ai puin esto%pate ale (ec7ii
clar(iziuni" care s>au 3ters tot %ai %ult0 Unii dintre ei pierduser orice ur% a acesteia c7iar
$nainte ca asupra 4tlantidei s se a&at catastrofa final0 4lii" care %ai pstrau unele resturi"
au fcut parte dintre cei care au %igrat popul'nd 4sia" )uropa 3i 4frica0 Peste tot s>au gsit
printre ei unii care a(eau capacitatea s arunce o pri(ire in lu%ile spirituale c'nd se aflau in
anu%ite stri psi7ice" de e8e%plu" $ntre so%n 3i starea de (eg7e0
Lotan" de e8e%plu" a fost un persona9 &ine cunoscut de ctre atlani0 Toi atlanii a(useser
raporturi %ai %ult sau %ai puun directe cu el" aproape la fel cu cele pe care supu3ii unei
$%prii le au cu %onar7ul lor0 /ar a%intirea con3tient a acestui fapt s>a pierdut tot %ai
%ult0 ?ns $n r'ndul popoarelor europene" %ai precis printre str%o3ii ger%anilor" erau %uli
care cuno3teau $nc o stare de clar(iziune nedeslu3it inter%ediar $ntre so%n 3i (eg7e" 3i $n
acea stare ei intrau in legtur cu acel Lotan care e8ista $n %od real in lu%ea spiritual" dar
care fusese $ngrdit de cerinele e(oluiei sale 3i nu %ai putea s a9ung p'n la %uli%ile
o%ene3ti ca odinioar0 4ceasta ne duce p'n in zorii ti%purilor istorice" c'nd $nc %ai
do%nea o clar(iziune pri%iti(" natural0 .a%enii care au alctuit atunci tot felul de istorisiri
64
pri(indu>i pe zei redau $n aceste po(estiri co%oara propriei lor e8periene0
S nu uit% c oa%enii se afundau tot %ai %ult in lu%ea fizic" %aterial2 ca ur%are zeii
pierdeau din ce $n ce %ai %ult posi&ilitatea s pstreze legturile cu ei0 Treptat unii dintre zei
nu au %ai a(ut posi&ilitatea s co%unice dec't cu unii oa%eni ale3i0 )rau desprii astfel de
oa%enii o&i3nuiti" $n %i9locul crora nu %ai puteau s co&oare2 nu puteau s ai& legturi
dec't cu personalitile care erau $n stare s se ridice ctre ei printr>o disciplin special" s
ias $ntr>un fel in $nt'%pinarea lor0
Ur%ele $nc (ii ale clar(iziunii str(ec7i s>au a%estecat in %od ciudat cu procesele de
iniiere 3i rezultatele acestei contopiri s>au fi8at $n con3tiina popoarelor ger%anice" care le>
au pstrat (re%e $ndelungat0 ?n (re%urile 4tlantidei" oa%enii $3i spuneau 1?n ti%p ce dor%"
c'nd e(adez din corpul fizic 3i din cel eteric" % $nal $n $%pria zeilor2 $n acela3i fel" atunci
c'nd (oi %uri" % (oi $nla $n aceast $%prie a zeilor0 ?i cunosc &ine 3i acolo sus $i (oi
regsi50 Se considera o pedeaps faptul de a fi dup %oarte lipsit un ti%p de posi&ilitatea de
a>i (edea pe zei" de a fi e8clus din co%unitatea lor" pentru a parcurge un inter(al de pro& sau
de purificare" a3a cu% se $nt'%pla cu cei care se $%pot%oliser in (iaa %aterial0
/i%potri(" se considera c oa%enii care 3tiuser s pun (iaa %aterial %ai pre9os de
principiile spirituale intrau i%ediat dup %oarte $n $%pria zeilor" cu care spiritul lor era
de9a fa%iliarizat0
?n concepia popoarelor care triau atunci $n )uropa era considerat desprins de preocupri
%ateriale o%ul plin de cura9 $n lupt" rz&oinicul care $3i afla %oartea pe c'%pul de &taie"
care preuise onorurile rz&oiului %ai %ult dec't &unurile %ateriale0 )8ista con(ingerea c
un ase%enea o% se gsea c7iar din clipa %orii $n prezena unei di(initi0 ?n sc7i%& se
considera c cel ce nu fusese (rednic s piar $n lupt" cel care nu $n(ase s preuiasc o
(aloare spiritual %ai %ult dec't (iaa %aterial a(usese o %oarte nede%n0 Se credea c
acesta nu era destul de e(oluat pentru a fi pri%it in lu%ea spiritual2 tre&uia s treac printr>o
perioad de $ncercri0 -egenda despre $nt'lnirea rz&oinicului" la %oarte" cu o ,alMQrie este
e8presia %odului cu% g'ndeau acele popoare" este legat de ulti%ele a%intiri ale clar(iziunii
str(ec7i0 )rau $ndreptii s considere c lupttorul czut pe c'%pul de lupt era $nt'%pinat
de ,alMQrii0 Si%&olis%ul iniiatic care se dez(oltase $n )uropa $n acele ti%puri $ndeprtate
era e8act $n stilul acestei legende0 ?n alte inuturi se $nfiripaser alte concepii0 /ar pe
%eleagurile )uropei cura9ul 3i fora personal erau considerate (alori supre%e0
/ar ceea ce se $nelegea pe &un dreptate prin ter%enul de iniiere era faptul c o%ului i se
ddea posi&ilitatea s treac $nc din ti%pul (ieii prin e8perienele pe care $n %od nor%al le>
ar fi a(ut dup %oarte2 s intre $n contact direct" $nc din (ia" cu lu%ea spiritual0 /ac
rz&oinicul $nt'lnea ,alMQria i%ediat dup ce fusese ucis" era clar c o%ul care aspira la
iniiere putea s o $nt'lneasc c7iar din ti%pul (ieii p%'nte3ti0 Ulti%ul dintre ace3ti eroi
iniiai a fost" pentru o parte a )uropei" Siegfried" a crui figur legendar a r%as %ult ti%p
$n %e%oria oa%enilor0 Tradiia spune c Siegfried s>a unit cu ,alMQria c7iar din ti%pul (ieii0
4cest e8e%plu ne arat acordul care e8ista $ntre istoria indi(idual a unui o% 3i principiul
general al iniierii0
S $ncerc% acu% s ptrunde% cu g'ndul $n %entalitatea popoarelor care %igraser din (est
spre est 3i se $ntinseser $n )uropa0 )rau $n general destul de e(oluai pentru a str&ate noi
stadii ale e(oluiei o%enirii0 .rganis%ul lor nu se osificase2 purtau $n sinea lor ger%enii
(iitorului0 /e altfel ei r%seser $nzestrai cu ur%e destul de puternice de clar(iziune0
Popoarele africane a(eau $n %ai %ic %sur aceast capacitate0 Populatia cea %ai a(ansat
sl3luia in 4sia" unde se sta&ilise de %ult (re%e" (enind" de ase%enea" dinspre (est2 ea se
ciocnise aici cu nea%uri 3i %ai (ec7i" $n care se pstra o putere de clar(iziune de origine %ai
$ndeprtat0 /eci" $n 4sia" $n acele ti%puri" a e8istat %ult con3tien clar(ztoare0 4poi"
aceast %ic colonie" alctuit toc%ai din oa%enii cei %ai a(ansai" pro(enii din 4tlantida"
6G
s>a a3ezat $n apropierea de3ertului ;o&i0 !ine erau acei oa%eniE /e ce $i nu%i% 1cei %ai
a(ansati5E 4ceasta $nsea%n c ei a(eau cele %ai puine posi&iliti de a (edea $n lu%ea
spiritual0 !ci progresul consta toc%ai $n faptul c oa%enii ie3ii din lu%ea spiritual
co&orau tot %ai %ult $n lu%ea fizic0 4cei oa%eni $3i spuneau 1)ra% altdat $n legtur cu
lu%ea spiritual" dar acu% nu %ai sunte%50
?n ini%a acelor oa%eni tria prerea de ru c pierduser lu%ea spiritual" nostalgia acelei
lu%i care li se prea %ai preioas dec't orice 3i din care fuseser alungai0
?n )uropa condiiile erau cu totul altele %uli oa%eni %ai puteau $n anu%ite $%pre9urri s
(ad lu%ea spiritelor0 ?n acele ti%puri $ndeprtate c'nd $n )uropa se %ai practicau $nc
Misteriile" c'nd initiaii" datorit dez(oltrii lor oculte" se ridicau con3tient $n lu%ea spiritual
3i po(esteau apoi c $n acea lu%e e8ista o anu%e di(initate" c dup %oarte o%ul (a a(ea
acolo un rol sau altul" c'nd ei enunau toate aceste ade(ruri su& for% de %ituri" legende"
e(ocri grandioase" oa%enii $i $nelegeau deoarece 3i ei (zuser $n parte lu%ea despre care
era (or&a0 Modul de (ia 3i de locuire care e8ista atunci $n aceast )urop pri%iti(
per%itea foarte &ine neiniiailor s conte%ple" dac nu zeii supre%i" %car lu%ea spiritual
cea %ai apropiat" 3i de aceea ace3ti oa%eni erau credincio3i0 -u%ile spirituale le erau $nc
fa%iliare" pe 9u%tate cunoscute0 4stfel ei a(eau $nc un senti%ent deose&it pri(ind
caracterul lor o%enesc" senti%ent care lipsea altor popoare0
S ptrunde% cu g'ndul $n con3tiina (ec7ilor europeni0 )i cu toii $3i spuneau 1,d c a% o
legtur cu zeii" % ridic p'n $n $%prtia zeilor50 !7iar prin aceasta" pe p%'ntul )uropei
se dez(olta o con3tiin puternic a personalitii" o concepie foarte clar asupra (alorii
di(ine a )ului o%enesc 3i %ai ales un senti%ent foarte puternic de li&ertate u%an0 Tre&uie
s $nelege% care era acea stare" cci aceast con3tien a personalitii a fost adus de
populaiile europene atunci c'nd" %ai t'rziu" ele au co&or't spre sud 3i s>au a3ezat in ;recia
3i Peninsula +talic0
4ceast con3tien a personalitii o gsi% deose&it de &ine %arcat la (ec7ii etrusci0 !7iar
$n arta lor" at't de original" (ede% afir%'ndu>se un puternic senti%ent al li&ertii0 )truscii
au conser(at acest senti%ent pe &aze $n $ntregi%e spirituale0 4cest popor" care popula
Peninsula +talic $nainte de $nlarea +%periului Ro%an propriu>zis" a(ea ce(a e8tre% de
li&eral" cu toat organizarea sa ierar7ic2 fiecare dintre ora3ele sale se strduia s>3i pstreze
li&ertatea" astfel c o legtur politic $ntre ora3e" a3a cu% s>a for%at %ai t'rziu" li s>ar fi
prut de neacceptat acelor etrusci de la $nceput0 4cest caracter li&eral 3i indi(idualist care s>a
%anifestat $n peninsulele sudice a fost introdus acolo $n felul despre care (>a% (or&it %ai
$nainte0 /ar ali oa%eni e%igraser p'n $n 4sia 3i caracterul do%inant al acestora era c
lu%ile di(ine se retrseser din ei c't de %ult era cu putin0 ?n ad'ncul $ntunecat al lor"
oa%enii ace3tia pstraser $ns ce(a 1)ul5" 1)u sunt5" con3tiena c posed $n acest 1)u
sunt5 centrul etern al fiinei lor" co&or't din $ns3i lu%ea spiritual2 con3tiena c toate
i%aginile care i se artaser $nainte nu for%au dec't" a% putea spune" o a%intire sacr 3i c
toat fora lor se spri9inea pe acel punct central" etern" pe care $l pstraser0 )i nu si%eau $n
toat plenitudinea acest 1)u sunt5 > cci e8periena total a acestuia era rezer(at ti%purilor
ce a(eau s (in >" dar la cei dintre ei care erau %ai a(ansai" adic co&or'ti c't %ai 9os" s>a
for%at o stare de spirit ce poate fi caracterizat a3a 1Tre&uie s ne strdui% ca %ai presus de
orice s pstr% con3tiena caracterului nostru di(in" &az'ndu>ne pe a%intirile r%ase $n
strfundul sufletelor noastre0 /esigur" sufletul nostru a uitat i%aginile di(ine pe care le a(ea
$n sine odinioar" dar (o% putea regsi dru%ul spre di(initate conte%pl'nd $n forul nostru
interior senti%entul )ului0 Pe scurt" $n aceste fiine o%ene3ti s>a dez(oltat conceptul unui
/u%nezeu fr c7ip" fr for%" reprezentarea unei di(initi care nu se %anifest $ntr>o
i%agine e8terioar" ci pe care tre&uie s o caui $n ad'ncuri" $n tine $nsui0 4ceast concepie"
care are o (ec7i%e considera&il $n s'nul nea%urilor despre care a% (or&it" este cea care"
66
%ai t'rziu" $ntr>o o%enire %ai e(oluat" a dat na3tere poruncii 1S nu>i faci (reo i%agine a
/u%nezeului tu50:
: 1S nu>i faci c7ip cioplit 3i nici un fel de ase%nare a nici unui lucru din c'te sunt $n cer" sus" 3i din
c'te sunt pe p%'nt" 9os" 3i din c'te sunt $n apele de su& p%'nt05 <le30 B0"4=0 <n0 red0=
?n (re%uri foarte $ndeprtate" /u%nezeu $nsu3i era perceput ca o i%agine0 ?n prezent aceast
i%agine s>a retras $n u%&r" s>a ascuns0 Ai o%ul se strduia din toate puterile s>l regseasc
pe /u%nezeu $n Eu" unde )l este fr for%" s>l fac s treac $n reprezentare 3i $n g'nd" s
conceap 3i s resi%t o idee" o for di(in0 4cest lucru nu era posi&il din pri%a clip2 $n
pri%a etap a ci(ilizaiilor de dup 4tlantida" a%intirea 3i prerile de ru pentru ceea ce se
pierduse erau $nc prea intense0 Sufletul si%ea c 1poarta s>a $nc7is50 *ostalgia re(enirii $n
lu%ile spirituale era prea puternic0 Pri%a dintre ci(ilizaiile care s>au for%at atunci era total
i%pregnat de aceast nostalgie" de regretul dup o lu%e spiritual pierdut 3i de aici $nainte
ascuns2 poporul i>a (enerat pe iniiai ca pe ni3te zei 3i i>a i%plorat 1-sai>ne s lu% parte
la (iaa acelei lu%i pierdute50 Su& influena acestor iniiaii colonizarea +ndiei a dus la
$nte%eierea (ec7ii ci(ilizatii 7induse" pre(edice" ci(ilizaie %inunat a crei a%intire
pro(oac un fior de respect sacru 3i ale crei ecouri ulti%e se gsesc in ,ede0
?n acea perioad nostalgia lu%ii spirituale pierdute era at't de %are" $nc't s>a $ncercat s se
reia prin %i9loace artificiale legtura pierdut cu zeii 3i cu spiritele0
4spiraia de a e(ada din lu%ea p%'nteasc $n care se co&or'ser a fost senti%entul cel %ai
intens al oa%enilor din acea pri% perioad de dup 4tlantida0 )a a inspirat sufletele celor
care au putut $nc de pe atunci s se pun su& conducerea initiailor" sfinii Ris7i0 4cele
suflete $ncercau oarecu% ur%torul senti%ent 1-u%ea pe care o (ede% $%pre9urul nostru"
lu%ea pe care a% cucerit>o" lu%ea din planul fizic" nu este dec't o iluzie0 )a nu are nici un
pre" ea este 'a5a0 4re (aloare nu%ai lu%ea care se ascunde dincolo de iluziile a%gitoare
ale planului fizic50 4stfel s>a dez(oltat senti%entul non(alorii planului fizic" al necesitii de
a fugi de el 3i de a te $ntoarce $n lu%ea spiritual0 4cest senti%ent a stat la &aza acelei
ci(ilizaii ar7aice 3i trstura ei caracteristic a fost c o%ul pierdea prin aceasta senti%entul
indi(idual accentuat" pentru c se (edea surg7iunit co%plet de l'ng di(initate 3i ducea dorul
acelei di(initi0 )l $ncerca s se contopeasc cu di(inul cu preul 3tergerii propriei
personaliti2 el a preferat ani7ilarea (alorii proprii a Eului" (ieii pe care ar fi putut s o duc
$n interiorul acestui Eu0 Tre&uie s $nelege% %ai ales care a fost trstura do%inant a
sufletului $n acea ci(ilizaie (ec7e" repulsia pe care o a(ea pentru tot ce era %aterial0 .%ul
care (oia s regseasc di(inul tre&uia %ai $nainte de toate s se eli&ereze din legturile
si%urilor" s fug departe de iluzie" de MaQa0
4ceasta a fost pri%a dintre ci(ilizaiile de dup 4tlantida0 /ar scopul $ntregii perioade de
dup 4tlantida este de a per%ite o%ului s stp'neasc tot %ai %ult lu%ea $n care a fost
a3ezat" s o cucereasc tot %ai %ult0 4 doua epoc" cea a ci(ilizaiei persane pri%iti(e"
dinainte de Horoastru" a fost pri%a faz a acestei cuceriri a lu%ii fizice0 ,ec7ii persani" din
preistorie" despre care (or&i% acu%" care au la origine o ra%ur a ulti%ilor atlani e%igrati"
a(eau de9a cu totul alt con3tiin a planului fizic0 4cesta li se $nfti3a ca ce(a real" ce(a ce
nu le era cu totul strin0 )i $3i ziceau 1Ai $n acest plan fizic se poate $ns%'na 3i culti(a
spiritul50 /e9a ei ineau sea%a de planul fizic0 ?nc nu>l studiau" dar ineau sea%a de el0
Persanul (ec7i $l si%ea $nc ca pe ce(a ostil" dar care putea fi do%inat" un du3%an care
tre&uia $n(ins0 )l s>a fcut prieten 3i $nsotitor al zeului .r%uzd" pentru a eli&era %ateria0
?ncetul cu $ncetul a $nceput s $neleag c lu%ea e8terioar nu este nu%ai 'a5a" o aparen
care de fapt nu e8ist" ci o realitate de%n de atenie0
,ede% c un alt curent s>a $ndreptat apoi spre 4sia .riental 3i 4frica" d'nd na3tere
ci(ilizaiiilor caldean 3i egiptean0 4cestea au %ai a(ansat cu un pas $n cucerirea lu%ii fizice0
.%ul se transfor%ase" nu %ai resi%ea lu%ea sensi&il" lu%ea e8terioar" ca pe o fiin
6K
du3%an sau ca ce(a ine8istent0 )l $3i ridica oc7ii spre stele 3i $3i zicea 1Stelele nu sunt
MaQa" nu sunt o si%pl iluzie50 )l a $nceput s conte%ple %ersul a3trilor" a studiat raporturile
dintre ace3tia 3i 3i>a spus 14ce3tia sunt e8presia e8terioar a zeilor su(erani" scrierea pe care
au scris>o zeii50 Se %ai $naintase cu un pas lu%ea sensi&il" %aterial" a fost considerat ca o
e8presie a di(inului" a $nceput s se $ncerce s se descifreze $n ea $nelepciunea zeilor0 ?n
)gipt" pri(irile au $nceput s co&oare de la cer la P%'nt" s>a studiat geo%etria pentru a
ad%inistra P%'ntul2 ele%entul spiritual s>a $nsoit cu %ateria palpa&il0 4ceasta a
reprezentat un progres considera&il $n e(oluia care $3i continua %ersul pas cu pas0
?n cursul celei de a treia epoci de dup 4tlantida se for%eaz din nou un %ic nucleu izolat
care concentreaz tot ce au acu%ulat tradiiile (ec7i 3i noile cuceriri2 acest %ic nucleu
cuprinde iniiai care au pstrat $nelepciunea str(ec7e" capacitatea de a co%unica cu zeii2 ei
3tiau s e8pri%e tot ceea ce $n(aser din e8perienele lor $n lu%ea spiritual2 ei au integrat
$n persoana lor $nelepciunea caldean > scrisul zeilor $n spaiul cos%ic > 3i $nelepciunea
egiptean" nscut din $nsoirea si%&olic a spiritualului cu fizicul0 4cest grup de oa%eni a
constituit $n ade(ratul sens al cu('ntului 1poporul ales50 4cest popor a a(ut de pregtit cel
%ai %are e(eni%ent din istoria lu%ii2 el a adunat $n realitate $n ,ec7iul Testa%ent
docu%entele cele %ai grandioase pri(ind e(eni%entele din trecutul cel %ai $ndeprtat ca 3i
pe cele ale (re%ii de acu%0 *u este nu%ai o eroare $n oc7ii erudiilor" ci este o do(ad de
neseriozitate pretentia c ,ec7iul Testa%ent ar fi un docu%ent de (aloare apro8i%ati( egal
cu orice alt cos%ogonie0 ,ec7iul Testa%ent descrie $n i%agini %ree istoria fiinei u%ane
co&or'te din $nli%i di(ine2 el leag e(eni%entele istorice cu cele cos%ice0 !eea ce cuprinde
el corespunde e8act cu istoria real0a lu%ilor0
4% (zut cu% ger%enul lui 1Eu sunt5 sdit $n o% a fost pregtit" treapt cu treapt" de cursul
e(oluiei terestre0 4cest ger%en nu s>ar fi for%at niciodat dac Soarele nu s>ar fi desprit de
P%'nt2 de ase%enea" a tre&uit ca -una s se despart de P%'nt pentru ca acest ger%en s
se poat dez(olta progresi(0 S (ede% %ai $ndeaproape cu% a crescut el0
!e a $n(at treptat o%ul $n decursul e(oluiei sale terestreE ?n ti%puri foarte $ndeprtate el
nu putea s perceap ni%ic prin si%uri" el nu tria dec't $n s'nul lu%ii spirituale0 4 (enit
apoi o (re%e c'nd o&iectele lu%ii fizice $i apreau confuz" $n ti%p ce el %ai pstra $nc
percepia lu%ii spirituale0 !are este /u%nezeul ce l>a pregtit pe o% 3i i>a dat o %aturitate
spiritual $ndestultoare pentru ca el s poat apoi percepe din plin forele solareE )ste
/u%nezeul pe care $l nu%i% +e7o(a0 /esprindu>se de )lo7i%" el a diri9at e(eni%entele
pornind de la -un" pregtind %o%entul supre% al e8istenei p%'ntene0 ?nainte ca o%ul s
ai& percepia lu%ii e8terioare" /u%nezeu>+e7o(a a re(rsat $n el con3tiena )ului0 )l s>a
i%plicat $n iniierile str(ec7i care se realizau $ntr>o stare de con3tien $nceo3at0 )l aprea
$n (isele oa%enilor d'ndu>le astfel $ncetul cu $ncetul %aturitatea )ului" pe care $ns nu o (or
atinge pe deplin dec't %ulu%it $ntruprii lui !7ristos0
!ci !7ristos nu a aprut dintr>odat" $ntruparea sa nu a fost dec't ulti%a sa apariie" cea %ai
personal2 el a acionat $ncep'nd din (ec7i ti%puri prin Proroci0 ?n )(ang7elia Sf'ntului loan"
!7ristos $nsu3i face aluzie la acest fapt0 !ei care nu au crezut $n Moise" cei care nu s>au
$ncrezut $n Proroci" spune el" aceia nu (or crede nici $n %ine0 Prin aceasta el indic faptul c
Moise 3i Prorocii au (or&it despre )l" dar nu $nc despre )l a3a cu% a fost pe P%'nt" ci doar
despre )l a3a cu% se (estea0 Se poate spune $n acest sens c istoria lui !7ristos a fost
i%plicat $n istoria lu%ii0 ?ntorc'ndu>ne la Misteriile antice" regsi% %ereu ur%a acestei
relatri a pogor'rii lui !7ristos0
S o analiz% a3a cu% apare $n Misteriile europene $ntotdeauna descoperi% $n ea un anu%e
caracter tragic0 /ac ai putea s ( transpunei $n %i9locul acestor Misterii antice" ai auzi
pretutindeni pe Maestru (or&indu>le discipolilor si ca% a3a 1, putei $nla p'n $n sferele
su&li%e ale di(inului0 Putei pri%i o iniiere superioar0 /ar este ce(a ce nu putei $nc
68
cunoa3te $n toat plenitudinea" ce(a ce tre&uie a3teptat" ce(a la care nu pute% $nc dec't s
face% aluzie (enirea lui !7ristos50 Peste tot $n Misteriile nordului s>a (or&it de !7ristos ca
de o fiin ce a(ea s (in2 a fost cunoscut peste tot" dar nu ca fiind prezent pe P%'nt0
+niiaii din 4sia" din )gipt" toti au 3tiut c se pregtea (enirea lui !7ristos" ! $ntr>o zi el (a
fi pe P%'nt0 )i au 3tiut cu toii c Misteriile antice nu duceau p'n la gradul supre% de
iniiere0 /in aceast cunoa3tere au r%as unele ur%e" unele si%&oluri0 /esigur c nu tre&uie
s interpret% $n %od grosolan lucrurile tre&uie s le a&ord% cu su&tilitate" s nu le
$ngro3% prea %ult contururile" s (ede% partea de ade(r 3i cea de si%pl co%paraie0 /eci"
$n r'ndul popoarelor nordice a r%as ce(a din caracterul tragic al (ec7ilor Misterii" alturat
(ec7ilor lor zei 3i a3teptrii (enirii lui !7ristos" $n faa strlucirii cruia $ntreaga splendoare a
zeilor ur%a s pleasc0 4ceasta se poate ur%ri 3i $n legendele %itologiei ger%ane
ulterioare0 4cestea $i atri&uie lui Siegfried o trstur aparte el era in(ulnera&il" a(ea fora
iniiailor $n sensul acordat de Misteriile europene0 /ar un loc din corpul su r%sese
(ulnera&il 3i acolo a fost rnit %ortal0 !e loc era acelaE Un punct de pe u%rul pe care ur%a
s se spri9ine crucea purtat de !7ristos pe dru%ul !al(arului0 /oar acel punct era (ulnera&il
la Siegfried0 4ceasta este o ulti% r%3i a caracterului tragic care a %arcat (ec7ile
Misterii europene0
4desea se face aluzie la aceste caractere particulare ale e(oluiei o%ene3ti 3i $n alte Misterii
din care a iz(or't ,ec7iul Testa%ent <Moise fusese iniiat $n acele Misterii 3i le transplantase
pe c't s>a putut $n s'nul poporului su=0 Pute% sc7ia in continuare i%aginea acestui proces"
care nu este un si%&ol lipsit de continut" ci un si%&ol care cuprinde o realitate profund0
S ne i%agin% o%ul $n $%ptrita sa structur )ul" corpul astral" corpul eteric 3i corpul fizic"
lu%inate de Soare0 /eoarece !7ristos a co&or't pe P%'nt" o%ul a de(enit apt s pri%easc
forele fizice 3i spirituale ale Soarelui0 ?nainte de asta situaia era alta0 ?n ti%pul nopii" atunci
c'nd aceste corpuri se despreau" asupra o%ului nu co&ora lu%ina direct a Soarelui" ci
lu%ina reflectat de ctre -un0 )l pri%ea" recepiona aceast lu%in reflectat0 !7ristos
tria $n razele spirituale ale Soarelui 3i %ult ti%p +e7o(a reflecta lu%ina lui asupra unor
oa%eni care $nc nu erau $n stare s o pri%easc direct0 +e7o(a tri%itea oa%enilor" ca o
oglind" lu%ina lui !7ristos0 +ar iniiaii" atunci c'nd (oiau s (or&easc despre !7ristos"
despre (enirea lui" (or&eau despre +e7o(a0 S (or&e3ti despre +e7o(a $nse%na de9a s
(or&e3ti despre !7ristos" 3i de aceea +e7o(a $i spune lui Moise 1Mergi 3i spune poporului tu
c eu sunt acel REu suntS05
4cesta este nu%ele care $i (a fi dat %ai t'rziu lui !7ristos0 +e7o(a nu (rea s>3i $ndrepte ctre
oa%eni faa sa" el doar $l pregte3te pe !7ristos 3i le d oa%enilor i%aginea lui !7ristos
$nainte ca acesta s co&oare )l $nsu3i spre ei0 /atorit faptului c oa%enii a(eau %isiunea de
a>l concepe pe !7ristos $n strfundurile fiinei lor" a lui 1)u sunt5 al lor" datorit faptului c ei
tre&uiau s $neleag prin )l rostul co&or'rii lor $n lu%ea fizic" a e8istat acel %ic grup de
oa%eni" acel %runt popor ales ca s pregteasc de fapt pe !7ristos" 3i de aceea acel popor a
pstrat cu $nd'r9ire ideea unui !umne,eu "r "orm0 Tre&uia ca poporul acela s a9ung la o
nou reprezentare a lui /u%nezeu" s uite (ec7ile i%agini0 /e aceea adora un /u%nezeu
ne$ntrupat" care a fost $ntr>ade(r cel care l>a pregtit pe !7ristos0 !'3tigarea unui lucru at't
de i%portant a tre&uit s ai& la &az i%pulsuri foarte puternice2 ca tot ceea ce $n Uni(ers este
o&iectul unei (oine $ncordate la %a8i%u%" concepia unui /u%nezeu fr c7ip a fost
a%plificat 3i $n oarecare %sur e8agerat $n ,ec7iul Testa%ent gsi% in centrul religiei
&i&lice un /u%nezeu $n $ntregi%e a&stract" concentrat $ntr>o entitate pur interioar" care nu
%ai este altce(a dec't Eul0 /u%nezeul &i&lic este propriu>zis un !umne,eu0Eu0
!u% putea acel /u%nezeu s fie $neles de oa%eni care triau acu% $n lu%ea fizic 3i care
a(eau sarcina de a cuceri lu%ea aceastaE ?ntelepciunea care diri9eaz popoarele a fcut ca $n
sudul )uropei s se produc un a%estec re%arca&il $ntre n(litorii (enii din 4sia 3i 4frica
3i cei care pro&a&il co&or'ser dinspre nord0 .a%enii care (eneau din .rient aduceau
69
credinele lor pri(ind non(aloarea MaQei" ne(oia de a transfor%a $%pria %aterial a
o%enirii $ntr>o $%prie spiritual0 )i s>au a%estecat cu alii" care do&'ndiser un si% foarte
puternic al personalitii0 4stfel" i%pulsurile spirituale cele %ai puternice lsate de o%enire
$n %igraia sa de la (est la est s>au $nt'lnit in 4sia Mic" in ;recia 3i in Peninsula +talic0
4colo s>a for%at a patra perioad a ci(ilizatiei0 +ar cucerirea lu%ii fizice a %ai $naintat cu un
pas0
4 treia perioad" ci(ilizaia caldeo>egiptean" a(usese ca %isiune s presi%t 3i s>l conceap
pe /u%nezeu $n ad'ncul lucrurilor0 4 tre&uit s fie ur%at de %icul nucleu de oa%eni despre
care a% (or&it %ai $nainte" poporul capa&il s>l caute pe /u%nezeu $n %od a&stract" s (ad
$n /u%nezeu o entitate pur spiritual" cu un coninut palpa&il redus la %a8i%u%0 /ar $n
sudul )uropei s>a for%at un alt grup0 Su& influena oa%enilor (enii din nord" cu o con3tien
personal foarte accentuat" s>a sta&ilit un ec7ili&ru $ntre spirit 3i %aterie pe care $l ad%ir%
la te%plele grece3ti" la capodoperele sculpturii grece3ti" 3i" in sf'r3it" la tragedia greac" $n
care o%ul a $nceput s reprezinte propriul su destin" s introduc $n %od %iraculos propriul
su spirit $n %aterie 3i $n fapte e8terioare0 Se poate spune c $n ;recia s>a produs o $nsoire
$ntre spiritual 3i fizic la care a%&ele au a(ut o contri&uie egal0 Spiritualul 3i fizicul au $ntr>
ade(r pri egale $n tot ceea ce au fcut grecii" $n arta lor ad%ira&il0 ?n oarecare %sur
aceasta este ade(rat 3i pentru ro%ani0 Ro%anul 3tie c $n sine $nsu3i trie3te spiritul 3i c
spiritul poate de(eni personalitate0
/oar o ase%enea perioad din (iaa o%enirii putea s pri%easc p'n $n %iezul lu%ii fizice
realitatea spiritual care fusese (estit" s>o pri%easc c7iar $ntr>o for% e8terioar real0
Pentru ca s se poat co&or$ !7ristos $n planul fizic" a fost ne(oie ca o%ul s intre $n
stp'nirea acelui plan0 !7ristos n>ar fi fost posi&il $n decursul ci(ilizaiei 7induse (ec7i" care
nu (edea $n lu%ea fizic dec't 'a5a 3i care tria nu%ai cu nostalgia trecutului0 /ar atunci
c'nd s>a realizat $nsoirea spiritualului cu fizicul a3a cu% o (ede% $n arta greac" $n con3tiina
ci(ic pronunat a ro%anilor" o%ul se $ntorsese pe deplin ctre planul fizic0 ?n aceast epoc
principiul c7ristic a putut s se $ntrupeze0
Tre&uie deci s consider% c toi precursorii au cunoscut pe !7ristos 3i l>au prorocit0 )i nu
puteau face %ai %ult2 (edeau $n pogor'rea lui !7ristos $%plinirea propriei lor %isiuni0
R%'ne s %ai (ede% cu% s>a re(rsat cre3tinis%ul 3i $n acela3i ti%p alte ele%ente din
pri%ele (eacuri ale cre3tintii 3i pan $n (re%urile noastre0 4stzi nu a% ur%rit dec't s
indic% %o%entul istoric $n care cucerirea planului fizic a fcut ca o%ul s fie $n stare s>l
$neleag pe .%ul>/u%nezeu" pe !7ristos0
CONFERINA a 5&a
Cu" i percepeau oa"enii pe zei n ti"pul Atlantidei !i
dup# Atlantida Ce %e"ni$caie are "i%terul lui C2ri%to%
Stuttgart, 14 augut 1!0"
?n epoca $n care grecii 3i ro%anii do%inau istoria o%enirii se sta&ilise deci" dup cu% a%
(zut" un anu%e ec7ili&ru $ntre %odul cu% era conceput lu%ea fizic" %aterial 3i ideea
unei lu%i spirituale iz(or't din strfundurile o%ului0
4% putea spune c o%ul s>a o&i3nuit treptat cu lu%ea %aterial2 a $n(at s>o cunoasc 3i s>o
iu&easc0 *u tre&uie $ns s crede% c aceste transfor%ri nu sunt $n corelaie cu realitile
lu%ii spirituale 3i c nu au efect asupra acesteia0 /i%potri(" $ntorc'ndu>ne oric't de %ult $n
ti%p $n istoria e(oluiei" (o% (edea c $ntotdeauna lu%ea spiritual s>a transfor%at pe
%sur ce se %odificau strile de con3tien ale o%enirii0 P'n acu% ne>a% ocupat %ai %ult
de zugr(irea con3tienei spirituale a o%ului" a3a cu% se prezenta ea $n ti%pul so%nului2 a%
K0
(zut c $n (re%urile 4tlantidei o%ul $n stare de (eg7e percepea confuz lu%ea fizic
e8terioar" iar $n stare de so%n a(ea o (iziune 3tears a entitilor din lu%ea di(in0
/ar pentru a $nelege ce este fiina o%eneasc $n ansa%&lu tre&uie s ine% sea%a de strile
de con3tien care se leag de ceea ce nu%i% %oarte 3i lu%ea de dincolo0 )8istena noastr
o&i3nuit" pe care o (ede% cuprins $ntre %o%entul na3terii 3i cel al %oriii" este du&lat de o
alta" de i%portan capital0 S $ncerc% s contur% c't %ai precis aceast pro&le%0
4% ur%rit destinele o%enirii $ntre %o%entul na3terii 3i cel al %orii" $ncep'nd din
(re%urile 4tlantidei 3i p'n $n ini%a epocii greco>latine0 /ar ce s>a $nt'%plat cu oa%enii
aceia $ntre %o%entul %orii 3i ur%toarea na3tereE
/e c'nd o%ul a realizat pentru pri%a oar o $ncarnare fizic" 3i aceasta s>a petrecut $n epoca
le%urian" de c'nd s>a sta&ilit pentru el un rit% $ntre (iaa $n corpul fizic 3i cea $n afara
corpului fizic" el a $nceput s ai& un du&lu destin" e8istena lui s>a scindat $n dou o parte se
scurge pe P%'nt" iar alta se desf3oar $n lu%ea spiritual" $ntre %oarte 3i o nou na3tere0 ?n
general se crede $n %od ne9ustificat c %odificrile e(oluti(e nu pri(esc dec't (iaa o%ului
pe P%'nt" pe c'nd starea $n care se afl $ntre %o%entul %orii 3i o nou na3tere poate fi
descris succint" o dat pentru totdeauna0 *u este a3a0 /estinele o%enirii trec prin %ari
transfor%ri $n decursul fazelor lor pur spirituale0
,o% $nelege aceste transfor%ri $ncep'nd prin a arunca o scurt pri(ire asupra (ieii pe care
o duce o%ul aici" $n lu%ea fizic" 3i asupra relaiilor pe care le are cu regnurile din natur0
.%ul" a3a cu% este acu%" nu poate s fie pri(it $n nici un caz ca o fiin izolat" e8ist'nd
nu%ai pentru sine2 el $ntreine relaii de tot felul cu tot ceea ce $l $ncon9oar0 ;'ndii>( $n ce
%sur i%aginea pe care o are o%ul despre sine depinde de tot ceea ce $l $ncon9oar0 /ac nu
ar e8ista $n 9urul nostru regnul %ineral" regnul plantelor" regnul ani%al" dac nu ar e8ista
at%osfera 3i norii care s reflecte spre noi lu%ina soarelui" )ul nostru n>ar fi luat niciodat
for%a pe care o are astzi" nu s>ar fi de3teptat la contactul cu lu%ea e8terioar0
/eci" c7iar $n ti%pul zilei o%ul este cufundat $ntr>un uni(ers $ncon9urtor de care depinde
i%aginea de sine pe care 3i>o for%eaz0 ?n aceea3i situaie se afl toate funciile corpului
nostru eteric 3i ale celui fizic $n perioada dintre na3tere 3i %oarte0 *e lu% 7rana din
regnurile inferioare ale naturii0 Mineralul" (egetalul 3i ani%alul ne furnizeaz su&stanele 3i
forele care ne str&at0 S>ar putea spune c fiina o%eneasc las s se scurg prin sine
regnurile naturii e8terioare0 ?n clipa $n care o%ul este gata s se nasc 3i intr $n e8istena
terestr" el intr $n co%uniune cu regnurile naturii0 ?n pri%ul r'nd corpul fizic are ne(oie de
aceast co%uniune" 3i faptul c $%&rac un corp fizic $l leag str'ns pe o% de regnurile de
care depinde su&zistena lui0 .%ul nu este c'tu3i de puin izolat $n lu%ea aceasta0 ,edei" de
e8e%plu" c el este o&ligat s inspire 3i s e8pire aer din clip $n clip2 fiina sa (ie nu este
%rginit de $n(eli3ul pielii" ea se rsp'nde3te $n afar" $n aerul din 9ur0
!'nd" prin %oarte" o%ul a9unge s>3i prseasc corpul" el se $nal str&t'nd regnuri
superioare cel al ?ngerilor" cel al 4r7ang7elilor" cel al 4r7eilor 3i cel al ierar7iilor superioare0
43a cu% pe P%'nt ne(oile corpului su fizic $l puneau $n co%uniune cu regnurile inferioare"
noua lui e8isten $i creeaz raporturi cu regnurile din $nli%i0
S ne duce% iar3i cu g'ndul $n ti%purile le%uriene" c'nd o%ul a co&or't pentru pri%a oar
$n corp0 ?n acel %o%ent el a(ea foarte puine relaii cu lu%ea fizic0 .rganele de si% erau
de>a&ia sc7iate $n corpul su" astfel $nc't el nu a(ea aproape nici o posi&ilitate de a percepe
lu%ea fizic e8terioar0 Pe de alt parte" el a&sor&ea puine su&stane 3i fore fizice0 ?ntr>un
cu('nt" nu se si%ea deloc $n largul su $n lu%ea %aterial0 4ceasta a fost $n realitate situaia
la $nceputurile $ncarnrii oa%enilor0 /i%potri(" acest o% se si%ea din plin la el acas $n
lu%ile spirituale0 ?n acele ti%puri $ndeprtate" c'nd se eli&era de corpul fizic" fie prin so%n"
K1
fie prin %oarte" o%ul ptrundea $ntr>o lu%e plin de lu%in a spiritului 3i percepea acolo o
%ultitudine de entiti spirituale" din care $3i trgea forele" tot a3a cu% o%ut de astzi 3i le ia
din lu%ea fizic2 el se desf3ura $n regnurile situate %ai presus de el a3a cu% se desf3oar
astzi $n regnurile inferioare" $3i rsp'ndea fiina (ie prin sferele ?ngerilor" 4r7ang7elilor 3i
ale ierar7iilor superioare" care la r'ndul lor se prelungeau p'n $n sfera u%anului0 /e fapt"
nu%ai dup %oarte o%ul putea &eneficia de con3tiena sa > o con3tien destul de ceoas"
destul de $ntunecoas" dar care $i aparinea0
)l tria atunci $n s'nul entitilor spirituale 3i" ca s ne e8pri%% %etaforic" se 7rnea prin
conte%plarea acelor fiine di(ine0 Pentru a>3i do&'ndi un )u o%ul a tre&uit $n decursul
ti%pului s intre $n rit%ul $ncarnrilor p%'nte3ti0 ?nainte de aceasta )ul nu a e8istat0 Totu3i"
datorit faptului c alte entiti care $3i realizaser $n uni(ersurile anterioare stadiul o%enesc
at e(oluiei posedau un )u" o%ul care le conte%pla %ai ales $n ti%pul dintre %o%entul
%orii 3i cel al unei noi na3teri $n(a s cunoasc acel )u0 ?n acele ti%puri $ndeprtate"
%urind" $ncercai un senti%ent care s>ar putea descrie a3a doar de acu% $nainte $ncep s
triesc" $n prezent triesc $n conte%plarea fiinelor di(ine0 Ai $ntr>ade(r pe %sur ce se
$ndeprta de clipa %orii" pe %sur ce se desf3ura e8isiena sa spiritual" o%ul atingea sfere
tot %ai su&li%e" a9ungea la entiti tot %ai $nalte0 /e(enea din ce $n ce %ai con3tient0 P'n
c'nd (enea o (re%e > $n acel inter(al dintre %oarte 3i o nou na3tere > c'nd i se arta unica
Iiin care putea s dea (ieii sale plenitudine" Iiina $n prezena creia si%ea 1/in )l a%
ie3it" $i aparin -ui05 4cea fiin din ti%puri $ndeprtate era aceea3i care %ai t'rziu a aprut
pe P%'nt $ntrupat su& nu%ele de !7ristos0 ?n epoca le%urian o%ul nu a cunoscut pe
!7ristos $ntrupat $ntr>un corp fizic" ci l>a cunoscut $n %o%entul central" cul%inant" al
e8istenei sale spirituale" s>a alturat lui !7ristos $n lu%ea spiritual0
?ns con3tiena o%ului a tre&uit apoi s se li%pezeasc $n lu%ea fizic0 4cest lucru s>a
realizat progresi(" dup cu% 3ti%" 3i con3tiena deplin a lu%ii fizice n>a fost atins dec't
ctre partea de %i9loc a epocii atlante0 !u c't de(enea %ai con3tient de o%ul fizic" cu c't $n
o% se dez(olta ger%enul )ului" cu at't %ai puin reu3ea s se %ai ridice $n lu%ile spirituale0
-a $nceput o%ul a pierdut legtura cu !7ristos" ne%aiput'nd s se $nale p'n la el0 ?ns se
%ai &ucura $nc de (ederea ?ngerilor 3i a 4r7ang7elilor0 +ar %ai t'rziu" $n epoca 4tlantidei"
nu i s>a %ai acordat nici aceast (iziune" e8cepie fc'nd nu%ai oa%enii foarte e(oluai0
!on3tiena o%eneasc nor%al %ai a(ea $nc o (ag idee despre lu%ea ?ngerilor <cci pe
$ngeri" $n sensul cre3tin al cu('ntului" $i adorau de fapt grecii su& nu%ele de Heus 3i ger%anii
su& nu%ele de Lotan" a3a cu% a% (zut %ai $nainte=0
4% %ai spus c o%ul din ti%pul 4tlantidei" c'nd dor%ea" era $nc $n to(r3ia zeilor2 era 3i
%ai %ult $n aceast situaie $n inter(alul dintre %oartea sa 3i o nou na3tere2 acei zei erau
$ngeri sau cel %ult ar7ang7eli 3i doar atunci c'nd o%ul se pregtise toat (iaa prin ceea ce se
considera c sunt fapte &une era posi&il s i se %ai arate $n oarecare %sur c7ipul lui
!7ristos" prin inter%ediul entitilor su&ordonate lui !7ristos0 )l $l $ntre(edea" a% putea
spune" prin aciunile $ngerilor 3i ale ar7ang7elilor0 43a cu% lu%ina care ptrunde printr>un
gea% colorat este ea $ns3i colorat" dar totu3i (izi&il" tot a3a c7ipul lui !7ristos se
$ntrezrea $nc" dar strlucirea sa era sl&it0 )ra Spiritul solar perceput astfel din ce $n ce %ai
neclar" pentru c o%ul ptrundea tot %ai %ult $n cealalt latur a lu%ii" $n sfera fizic care
$ncepea s>i plac0
4% (zut c pe parcursul ci(ilizaiilor de dup 4tlantida $n oa%eni a $nceput s se trezeasc
a%intirea unor epoci disprute0 4stfel" a%intirea epocii le%uriene a ie3it la suprafa $n
)giptul antic0 /eci cu% a(eau s descrie e8istena de dup %oarte iniiaii )giptului anticE )i
au fost preocupai s dea posi&ilitate oa%enilor s str&at din nou dup %oarte" %car ca o
a%intire 3tears" e8perienele pe care le fcuser" s se $nale iar p'n la acea cul%e spiritual
din care se si%ea co&or'toare toat o%enirea antic" p'n la acea cul%e care era spiritul
solar0 !'nd (or&i% de 9udecata morilor a3a cu% o concepea )giptul antic" $n care cel %ort
KB
era dus $n faa unui 9udector care $i c'ntrea faptele" ne gsi% $n faa acestui %ister0 /ac se
gsea c actele defunctului fuseser %eritorii" dac $n lu%ea fizic adunase destule fapte
(rednice de laud" i se per%itea s participe $n oarecare %sur la Iiina su&li% descris su&
$nfi3area unui zeu de lu%in" un zeu solar0 ?n epoca respecti( acea fiin era nu%it .siris0
/ru%ul spre .siris" unirea cu .siris" aceasta era rsplata dup %oarte" 3i ea reprezenta o
repetare a unei e8periene spirituale efecti(e care a(usese loc $n ti%puri %ult %ai $ndeprtate0
4ceasta ne d posi&ilitatea s $nelege% sensul Crii morilor" acest docu%ent re%arca&il
lsat de poporul egiptean0 ?n cartea intitulat Mister cretin, misterii antice n>a% putut s
e8pun de la $nceput aspectul esoteric al acestei pro&le%e0 /ac un suflet fusese gsit (rednic
de a>l (edea pe .siris" prin %eritele do&'ndite $n confor%itate cu concepiile %orale ale
)giptului antic" se credea c el se unea cu .siris 3i se a9ungea c7iar s fie nu%it el $nsu3i un
.siris" pentru c se unise cu zeul0 Se folosea for%ula 1.sirisul a fost purificat $n iazul aflat
la sud de c'%pul lui Jotep 3i la nord de c'%pul -custelor" acolo unde zeii (erdeii la ora a
patra din noapte 3i la ora a patra din zi se spal cu i%aginea ini%ii zeilor" fc'nd astfel
trecerea de la noapte la zi50 *u pute% discuta aici toate se%nificaiile profunde cuprinse $n
aceast for%ul" totu3i pute% $nelege e8presia 1de la noapte la zi50 -a $nceput este noapte"
dar sufletul este $ndreptat spre lu%in" spre ziua spiritual" unde se une3te cu .siris" de(ine el
$nsu3i un .siris0
!u ade(rat" sufletul $3i are destinul su $n lu%ea opus celei fizice" $ntre %oarte 3i na3tere0
!on3tiena pe care o are el despre aceasta se $ntunec tot %ai %ult" dar niciodat co%plet2
niciodat con3tiena nu se stinge $n inter(alul dintre %oarte 3i na3tere2 ea este u%&rit 3i a%
putea spune si%plific'nd c" treptat" o%ul tre&uie s se %ulu%easc nu%ai cu conte%plarea
unor entiti spirituale inferioare0 !u c't se ata3eaz %ai %ult de lu%ea fizic" cu at't %ai
%ult entitile superioare nu %ai pot tri $n co%pania sa2 de aici $nainte o%ul iese din raza lor
de aciune0 ?n ti%purile 4tlantidei" fiinele spirituale %ai erau $nc $nsoitoare &inefctoare
ale o%enirii clar(ztoare" $n special $n inter(alul dintre %oarte 3i na3tere0 4poi toate aceste
fiine au disprut legtura dintre o% 3i (ec7ii zei a tot sl&it0
R%3ie ale (ec7ii clar(iziuni se pstreaz p'n 3i $n ci(ilizaia noastr european" unii
oa%eni put'nd s se ridice $nc" $n anu%ite stri de con3tien" p'n la conte%plarea zeilor0
4cei oa%eni s>au &ucurat dup %oarte de co%pania (ie a zeilor" de inti%itatea lor0 /ar
aceasta a fost o &inefacere nu nu%ai pentru o%" ci 3i pentru zei0 !ci oa%enii le aduceau
rezultatele cuceririlor lor din lu%ea fizic" adic ceea ce putuser ei s realizeze $n pri(ina
dragostei0 Heii au pri%it ca pe o ofrand dragostea pe care oa%enii o concepuser $n lu%ea
fizic0 /ar aceast ofrand a de(enit din ce $n ce %ai rar" pentru c oa%enii s>au ata3at prea
%ult de lu%ea fizic 3i n>au %ai fost capa&ili s $ndeplineasc aceast %isiune0
Pentru locuitorii rilor nordice" de unde au pro(enit pri%ele popoare ger%anice" aceast
e(oluie" care fcea ca posi&ilitatea de a>i conte%pla pe zei $ntre %oarte 3i na3tere s fie din
ce $n ce %ai rar" aceast lipsire de co%pania zeilor a dat na3tere unei nuane funda%entale a
(ieii suflete3ti0 Senti%entul c zeii pierd orice legtur cu oa%enii" orice putere asupra
P%'ntului pe care totu3i $l creaser" a fost e8pri%at $n concepia pri(ind 2mur%ul :eilor0
Iunda%entul ade(rat al acestei concepii se gse3te $n ideea c zeii sunt o&ligai s se
retrag din lu%ea pe care c7iar ei au creat>o0 )i" care odinioar" $n (re%urile 4tlantidei"
a9ungeau c7iar s co&oare $n corpul unor persona9e re%arca&ile" ei" care $n 4tlantida ddeau
lecii pri(ind tainele lu%ii di(ine" iat c tre&uiau s se $ndeprteze tot %ai %ult2 nu le %ai
r%'nea nici o posi&ilitate s intre $n contact cu lu%ea fizic" dec't dac alegeau oa%enii cei
%ai e(oluai 3i>i fceau un instru%ent" un $n(eli3 (izi&il al lor0 4ceste situaii au e8istat cu
ade(rat $n (re%urile de dup 4tlantida 3i cei care erau initiai $n (ec7ile %istere druidice au
3tiut" de e8e%plu" c un persona9 din pri%a perioad a 4tlantidei" dese%nat cu nu%ele de
Sig" a continuat s se $ncarneze $n corpuri ale unor europeni %ult ti%p dup dezastrul care a
$ng7iit 4tlantida0 *u%ele date acestor eroi" cu% ar fi Siegfried" Sigurd 30a0" sunt aluzii
e8oterice la aceast str(ec7e indi(idualitate $nc prezent2 p'n la ur% ea nu a %ai fost
KD
percepti&il dec't pentru cei iniiati $n Mistere0 )a s>a unit cu unii dintre acesti iniiati de
ordin superior" cut'nd din ce $n ce %ai %ult pe cei care trecuser prin nu%erose $ncarnri 3i
se purificaser $ndelung0
4cu%" pentru a $nelege pe deplin epoca noastr" tre&uie s a&ord% un %ister esenial care
de unul singur ne per%ite s $nelege% %ai %ulte aspecte ale ci(ilizaiei noastre0 S ne %ai
$ndrept% o dat pri(irile asupra prii de %i9loc a epocii 4tlantidei 3i s a(e% $n (edere
ti%pul c'nd o%ul a (zut pentru pri%a oar cu% se desc7ide $naintea lui lu%ea fizic0 .%ul
co&or'se din $nli%ile spiritului" se cufundase $n lu%ea fizic de>a lungul a trei perioade de
e(oluie" dintre care epoca le%urian fusese ulti%a0 )poca 4tlantidei a fost cea de a patra
perioad a e(oluiei0 )a tre&uie s fie ur%at de alte trei ere0 ,re%urile noastre constituie a
cincea perioad a e(oluiei0 )poca le%urian s>a ter%inat prin gigantice catastrofe produse de
foc2 epoca 4tlantidei a luat sf'r3it prin transfor%ri glaciare 3i dilu(iene0 )poca noastr" la
r'ndul ei" se (a sf'r3i su& aciunea altor fore" cele ale egois%ului o%enesc dezlnuit" care (a
duce la rz&oiul tuturor $%potri(a tuturor0
43a cu% %ici grupuri de oa%eni au gsit o cale de sal(are din catastrofele le%uriene 3i ale
4tlantidei" tot astfel nu%ai cei care se (or $ntoarce spre (iaa spiritual (or putea scpa din
catastrofa acestui rz&oi al tuturor $%potri(a tuturor0 4cest rz&oi (a fi $ns %ult %ai cu%plit
pentru %uli%ile o%ene3ti $n r'ndul crora se (a dezlniui dec't cele %ai $ngrozitoare
catastrofe (ulcanice sau dilu(iene0 /atoria celor care se $ndreapt astzi ctre (iaa spiritual
este s fac tot posi&ilul pentru ca %uli ger%eni &inefctori s fie transportai din epoca
noastr" cea de a cincea" spre cea de a 3asea care tre&uie s $i ia locul0
Perioada a cincea se $%parte $n 3apte %ari su&perioade epoca +ndiei pri%iti(e2 cea a Persiei2
cea a )giptului2 cea a lu%ii greco>latine 3i epoca %odern0 ,or ur%a $nc dou" a 3asea 3i a
3aptea" p'n c'nd (a iz&ucni acel rz&oi al tuturor $%potri(a tuturor0
4cesta este locul $n care ne afl% pe scara e(oluiei0 4% trecut de 9u%tatea istoriei
P%'ntului0 /ac $n epoca 4tlantidei oa%enii ar fi reluat dru%ul spiritualizrii $nainte de a
ptrunde co%plet $n lu%ea fizic" tot ce s>a o&inut datorit planului fizic n>ar fi fost
niciodat do&'ndit" a3a cu% a% artat $n conferina precedent0 ?n realitate" o%e>nirea a
ur%at un dru% descendent care a dus>o din ce $n ce %ai ad'nc $n lu%ea fizic0 .%ul a
co&or't %ult %ai 9os dec't dac" $n %o%entul de care a% (or&it" ar fi pornit din nou pe calea
spiritualizrii0 4cest %o%ent decisi(" pe care $l situ% pe la 9u%tatea epocii 4tlantidei"
reprezint pentru entitile spirituale o rscruce foarte i%portant" o ade(rat rsp'ntie2
unele entiti au a(ut atunci de ales $ntre dou ci0 Tre&uiau s se 7otrasc dac (or s
co&oare $ntr>un fel de a&is" din care s se ridice iar %ai t'rziu cu %ai %ult for <cci"
cz'nd %ai 9os" tre&uiau s>3i %o&ilizeze %ai %ult energie=" sau dac optau pentru calea
direct0
Unele fiine spirituale care fuseser %ai $nainte $n to(r3ia oa%enilor au ales calea direct"
$ntr>un fel s>au 7otr't s nu se %ai $ncarneze niciodat $n trupuri o%ene3ti" s r%'n $n
sfera spiritelor0 /e atunci e(oluia o%enirii se continu fr s>i %ai afecteze $n nici un fel0
/i%potri(" alte entiti spirituale au 7otr't s continue s locuiasc $n corpuri o%ene3ti" s
co&oare pe P%'nt 3i s acioneze pentru &inele o%enirii0 Multi dintre ace3tia au r%as $n
a%intirea popoarelor europene 3i a altor popoare2 sunt cei ca Heus" ca Lotan0
/ar nu toi au pstrat aceast posi&ilitate de a co&or$ pe P%'nt0 !ci corpurile oa%enilor
erau din ce $n ce %ai adaptate la lu%ea fizic" zeii puteau din ce $n ce %ai puin s le
utilizeze0 4ceste corpuri %ai puteau $nc pri%i sufletele oa%enilor" dar nu %ai puteau ser(i
de instru%ent" de $n(eli3 pentru entiti spirituale0 /oar oa%enii care reu3eau $ntr>un anu%it
fel s>3i purifice corpurile fizice 3i eterice" str&t'nd nu%eroase $ncarnri" p'n c'nd
do&'ndeau corpuri de o no&lee perfect" $n a3a %sur $nc't dispreau unele corespondente
K4
$ntre ele 3i lu%ea fizic" nu%ai oa%enii care triau cu toat fiina %ai %ult din darurile
cerului dec't din cele ale P%'ntului %ai erau de%ni s pri%easc $n sine $naltele entiti
spirituale" a3a cu% corpul fizic al o%ului o&i3nuit pri%e3te sufletul acestuia0 /e aici a
rezultat faptul c personaliti prin care" a3a cu% a% spus" fiinele di(ine" su&li%e" co&orau
co%plet $n lu%ea fizic" le apreau c'teodat oa%enilor $ntr>un %od ciudat0
S ne i%agin% o personalitate de acest fel prin %ultiple re$ncarnri 3i>a dez(oltat corpul"
adic forele for%atoare ale corpului" 3i stp'nirea interioar a acestor fore at't de %ult $nc't
trie3te %ai %ult $n lu%ea spiritual dec't $n lu%ea fizic" ceea ce o face apt s de(in
purttoarea unei entiti spirituale superioare0 4ceast personalitate ar putea oare s fie
$neleas pe deplin de oa%eni care au co&or't de tot $n lu%ea fizic 3i care se strduiesc tot
%ai %ult s iu&easc sau $3i $nfptuiesc tre&urile lor" %unca lorE *u" ea ar fi $neleas"
e(entual" de unele suflete $nt'rziate care 3i>au %ai pstrat caracteristici din epocile anterioare0
Iiinele grandioase care au g7idat e(oluia o%ului $n perioada atlant au fost $nelese de ctre
populaiile europene atunci c'nd acestea se gseau pe pri%ele lor trepte de e(oluie0 /e aceea
ele s>au $ntrupat %ai $nt'i $n )uropa pri%iti(" ca $n(tori care instruiau $n lca3urile de
iniiere0 4poi ace3tia au fost (enerai ca zei de ctre aceste populaii pri%iti(e <de e8e%plu"
Lotan sl3luise $ntr>un corp o%enesc 3i $i iniiase pe oa%eni $n anu%ite Misterii=2 apoi"
toc%ai pentru c nu %ai puteau ptrunde at't de ad'nc $n lu%ea fizic" ei au tre&uit s>3i
aleag ca loc de $ntrupare populaiile r%ase $n ur%" grupri u%ane care resi%eau $nc
neantul planului fizic" care refuzau s (ad $n el un corespondent al di(initii" care $l
considerau ca un loc al suferinei 3i al nenorocirii 3i considerau c &eatitudinea este rezultatul
prsirii acestui plan fizic" retragerii din el0
+ndi(idualitatea cunoscut ca Lotan <ne este $ngduit s a&ord% acest %ister deoarece ne
adres% acu% celor care studiaz Atiina Spiritual=" aceast personalitate care a fost un
iniiator $n Misteriile ger%anice 3i nordice" este una 3i aceea3i cu cea care a reaprut %ai
t'rziu" continu'ndu>3i nea&tut %isiunea su& nu%ele de Cudd7a0 Cudd7a" personalitatea
care le>a artat oa%enilor relaiile care leag lu%ea noastr de lu%ile superioare" nu este $n
realitate altcine(a dec't acea fiin %isterioas care str&tuse odinioar inuturile )uropei 3i
a crui a%intire s>a pstrat $n )uropa nordic su& nu%ele de Lotan sau .din0
,ede% deci c aceast fiin di(in a putut s acioneze asupra grupurilor de oa%eni $n care
se pstraser caracterele" tendinele trecutului" care a(eau o (ia religioas intens 3i care
refuzau s se ata3eze de planul fizic0 )(eni%entele istorice e8terioare" faptul c &udis%ul a
fost &ine pri%it de populaiile %ongole" se e8plic prin aceasta 3i ade(eresc conducerea
spiritual plin de $nelepciune care $ndru% o%enirea0
Pe %sur ce oa%enii se cufundau tot %ai ad'nc $n lu%ea fizic" $n epocile care au ur%at" a
de(enit i%posi&il ca o astfel de entitate spiritual s se $ntrupeze direct $ntr>un corp o%enesc0
Pentru ca s fie posi&il o $ncarnare fizic" tre&uia de aici $nainte s se %anifeste o entitate
spiritual %ult %ai puternic" cea a crei (enire fusese (estit de toi %agi3trii din trecut0
/e9a (ec7ii egipteni" care re%e%orau $n cultul lui .siris apartenena lor la str(ec7iul spirit
al Soarelui" spuseser c 1$%pria lui .siris (a fi iar3i $nte%eiat pe P%'nt50
Singura entitate spiritual care putea $nfr'nge aceste greuti este cea pe care o cunoa3te%
su& nu%ele de !7ristos0 Pe c'nd $n lu%ea celor %ori !7ristos se pierdea tot %ai %ult din
(edere > $n lu%ea de dincolo" efecti( a fost (zut dispr#nd >" pe de alt parte el se apropia de
(iaa p%'nteasc" p'n c'nd $n cea de a patra epoc" el s>a $ntrupat" a de(enit (izi&il $n corp
o%enesc0 )ste e(ident c acest corp a fost pregtit $n %od cu totul deose&it0 Un $n(eli3
o%enesc $ncorporat co%plet $n lu%ea fizic nu ar fi putut s pri%easc at't de direct
principiul lui !7ristos0 Tre&uiau s se $ntruneasc condiii cu totul deose&ite0 !7iar o
KG
personalitate ca cea pe care o nu%i% +isus din *azaret" care str&tuse nu%eroase $ncarnri"
atinsese un ni(el superior al e(oluiei 3i o&tinuse o for% foarte $nalt de iniiere" $nsu3i +isus
din *azaret" atunci c'nd s>a nscut" nu era $n %sur s de(in purttorul entitii lui
!7ristos0 *u%ai dup ce a fost pregtit $n decursul a treizeci de ani de e8isten" +isus din
*azaret a a9uns s ai& $n(eli3urile sale o%ene3ti e8terioare <corpul fizic" corpul eteric 3i
corpul astral= destul de purificate 3i de $nno&ilate0 4tunci indi(idualitatea lui +isus din
*azaret a prsit aceste $n(eli3uri purificate0 4ceasta s>a petrecut $n al treizecilea an al (ieii
sale" dup ce forele personalitii sale lucraser treizeci de ani la curirea corpurilor sale0 ?n
)(ang7elie este %enionat aceast prsire a $n(eli3urilor e8terioare este %o%entul
&otezului lui +isus $n apa +ordanului0
?n clipa aceea" entitatea care sl3luia $n $n(eli3urile e8terioare ale lui +isus a fost $nlocuit0
+ndi(idualitatea lui !7ristos le>a luat $n stp'nire" 3i ea nu a intrat $ntr>un corp o%enesc
o&i3nuit" ci $ntr>un corp pregtit prin treizeci de ani de purificare0
4u ur%at cei trei ani de>a lungul crora !7ristos s>a aflat pe P%'nt $n persoana lui +isus"
perioad pe care )(ang7eliile ne>o arat ca fiind cuprins $ntre &otezul $n +ordan 3i %isterul
;olgotei0 Misterul $ntruprii lui +isus nu se supune legilor uzuale ale (ieii" cci de o&icei o
entitate spiritual" pentru a se $ncarna" gse3te $nc de la na3tere o for% o%eneasc pregtit
prin nu%eroase re$ncarnri2 dar c'nd a fost (or&a de !7ristos" entitatea spiritual a folosit un
corp care fusese pregtit de treizeci de ani de (ia fizic" cu legturi per%anente cu lu%ea
fizic" un corp foarte &ine adaptat la aceast lu%e fizic creia !7ristos ur%a s>i dea
puternicul su i%puls0 Prin aceasta" co&or'rea indi(idualitii lui !7ristos $n cele trei corpuri
ale lui +isus din *azaret constituie un lucru foarte i%portant 3i se%nificati(2 cunoa3terea
esoteric descoper toate aceste lucruri conse%nate $n )(ang7elii2 tre&uie nu%ai s 3tii s le
cite3ti0 Toate acestea se gsesc acolo" dar $ntr>o for% $n(luit0
?n ti%pul &otezului" atunci c'nd si%&olul at't de profund al poru%&elului a aprut deasupra
capului lui +isus" acesta l>a pri%it pe !7ristos nu nu%ai printr>o inspiraie" ci prin intuitie" 3i
tot trupul su a fost ptruns" ce(a a intrat p'n $n co%ponentele corpului cele %ai
necunoscute 3i %ai co%plet independente de (oina o%ului oasele0
!eea ce ( spun acu% poate prea o ne&unie $n oc7ii g'ndirii %oderne" dar aceasta nu %
intereseaz0 Trupul lui +isus din *azaret a luat parc foc > fiind $ncins de ctre principiul lui
!7ristos" de ctre %reul Spirit solar" 3i efectul dogoarei acesteia s>a fcut si%it p'n $n
oasele sale0 /ac arde% un os" %asa cartilaginoas se consu% 3i r%'ne cenu3a %ineral0
4ceasta ne arat clar c o for opus focului" dar totu3i dependent de foc" %enine coerena
su&stanei %inerale 3i a %asei cartilaginoase din oase0 ?n zilele noastre aceast coeren este
co%plet independent de (oina o%ului" dar $n corpul celui care tre&uia s triasc %isterul
;olgotei ea a fost pus su& dependena (oinei0
?n prezent o%ul $3i poate %i3ca %'inile" dar nu are puterea s inter(in $n co%poziia c7i%ic
a oaselor sale2 siste%ul su osos este co%plet $ntrit0 /intre toate trupurile o%ene3ti care au
e8istat pe P%'nt" nu%ai trupul lui +isus din *azaret a fost transfor%at $n a3a %sur $nc't
(oina putea s>3i e8ercite aciunea asupra forei care ci%enteaz su&stana constituti( a
oaselor" 3i aceasta datorit unirii intuiti(e cu !7ristos0 /atorit acestei stp'niri a oaselor" $n
lu%e a ptruns o for nou" o for cu ade(rat capa&il s $n(ing %oartea $n s'nul %ateriei
fizice0 !ci oasele sunt cele care poart (ina pentru %oartea o%ului2 pentru c o%ul a
do&'ndit structura sa de astzi" pentru c s>a $ncorporat $n aceast %as %ineral solid" el a
czut prad forelor %inerale ale P%'ntului0 !7iar prin aceasta a per%is %orii s ptrund
$n el" 3i nu degea&a %oartea este reprezentat ca un sc7elet este o i%agine c't se poate de
$ndreptit0
Iora (ie despre care a% (or&it acu% (a fi $n stare $ntr>o zi s transfor%e din nou su&stana
K6
oaselor noastre" adic s ne readuc treptat $n lu%ea spiritual" ceea ce este %isiunea (iitoare
a e(oluiei terestre0 /e aceea nici o for fizic strin nu tre&uia s inter(in $n esutul
delicat al oaselor lui +isus 1*ici un os din trupul lui nu se (a zdro&i50 !elorlali doi rstignii
pe cruce li s>au zdro&it fluierele picioarelor0 /ar $n cazul lui +isus tre&uia s se $%plineasc
cu('ntul Scripturii 1.s din trupul lui nu se (a zdro&i5" pentru ca i%pulsul capital 3i central
dat de !7ristos P%'ntului s nu fie tul&urat de nici o influen strin0 4stfel" $n %isterul
care a a(ut loc $n ti%pul &otezului $n +ordan a inter(enit %reul Spirit solar care odinioar"
desprindu>se de P%'nt" fcuse ca o%enirea s se %aterializeze" ceea ce adusese dup sine
for%area siste%ului osos0 /e aceast dat $i d i%pulsul care tre&uia s>i per%it s
dep3easc acest stadiu de osificare" s duc la spiritualizarea oaselor0 .ric't de $ndrznea
poate prea e8punerea unor astfel de %istere $n epoca noastr" %isiunea %i3crii
antroposoiice uni(ersale este s e8pun aceste ade(ruri care au fost $ntotdeauna cunoscute
$n cadrul %isterelor" au fost e8puse oa%enilor 3i conte%plate de ei0
!a efect al e(eni%entului pe care l>a% descris" a de(enit posi&il un alt %ister" care n>ar fi
e8istat niciodat fr acesta0
Atii cu toii c prile corpului fizic corespund cu ele%entele su&tile ale entitii u%ane2
corpul fizic corespunde nu%ai cu sine $nsu3i" dar corpului eteric $i corespunde siste%ul
glandular" corpului astral siste%ul ner(os" s'ngelui 3i siste%ului circulator $i corespunde Eul0
Su& aspect fizic" e8terior" Eul a intrat din ce $n ce %ai %ult $n o%" pe %sur ce acesta a fost
dotat cu un siste% circulator2 s'ngele l>a fcut pe o% din ce $n ce %ai apt s co&oare $n lu%ea
fizic" $n %aterie0 Sfera s'ngelui de(enea" a% putea spune" din ce $n ce %ai do%inant 3i a
(enit ceasul c'nd a fost ne(oie ca e8cesul de puteri ale s'ngelui s fie sacrificat0 .ric't ar
prea de 3ocant pentru un o% de 3tiin conte%poran" este totu3i ade(rat c preaplinul
s'ngelui $n Eu ar fi fcut ca o%enirea $ntreag s se $nece $n rz&oiul tuturor $%potri(a
tuturor prin triu%ful egois%ului0 4cest e8ces de s'nge s>a scurs pe ;olgota" prin rnile
M'ntuitorului0
!7iar $n clipa $n care r'nile M'ntuitorului au $nceput s s'ngereze o%enirea a pri%it
ger%enul noii sale spiritualiti" fora de a se ridica c7iar de acolo de unde czuse %ai 9os0
/ac oa%enii s>ar fi ferit de cdere $nc de la 9u%tatea epocii 4tlantidei" n>ar fi a9uns
niciodat la o independen a )ului care cerea ca planul fizic s fie cucerit0 !7iar $n acest
plan fizic" era ne(oie ca i%pulsul care inter(ine s fie cu at't %ai puternic" 3i acest i%puls a
fost dat de !7ristos0 +ar pentru c acest i%puls a fost %ai puternic" el nu nu%ai c a putut s
ridice o%enirea din cderea sa" ci a %ai putut $ndeplini un lucru capital0
. $ntreag parte a Uni(ersului a fost cucerit de ctre o%0 4% (zut ieri c atunci c'nd a
(enit epoca greco>latin oa%enii $naintaser at't de %ult $n cucerirea lu%ii fizice" se
i%plicaser at't de %ult $n tre&urile pu&lice" $nc't a(eau ne(oie de un /u%nezeu cu
$nfi3are o%eneasc pentru ca s>l poat percepe2 n>ar %ai fi fost $n stare s se ridice p'n $n
lu%ile spirituale pentru a>l $nelege pe /u%nezeul lor0
/ar $n acele ti%puri" $n lu%ea de dincolo" $n sfera $n care se afl oa%enii $ntre %oarte 3i
na3tere" condiiile se sc7i%&aser0 /eoarece o%ul se ata3ase tot %ai %ult de lu%ea fizic"
gsise $n ea tot %ai %ulte plceri" el de(enise din ce $n ce %ai incapa&il s perceap lucrurile
din lu%ea de dincolo0 ?ntre %oarte 3i o nou na3tere el %ai pstra unele a%intiri ale lu%ii de
aici0 4cest ade(r s>a pstrat" de ase%enea" $n legende0 )roul grec spunea 1Mai &ine cer3etor
$n aceast lu%e" dec't rege $n lu%ea de dincolo50 4ceasta e8pri% &ine %entalitatea (re%ii0
.%ul se $ncadrase at't de &ine $n planul fizic $nc't dup %oarte a(ea nostalgia acestei lu%i"
3i totu3i nu putea lua cu el $n lu%ea de dincolo &unurile acestei lu%i0
/oar datorit faptului c pe P%'nt s>a pogor't !7ristos 3i c o%ul a fost pregtit $n
ti%purile &i&lice pentru $ntruparea lui !7ristos" nu%ai datorit faptului c o%ul a conceput
KK
aici" $n e8istena sa terestr" noiunea de !7ristos" a putut apoi s ia cu sine" la plecarea din
lu%ea fizic" o lu%in capa&il s>i lu%ineze lu%ea de dincolo0 )l poate acu% s ia cu sine"
atunci c'nd prse3te aceast lu%e" ce(a care s dea lu%in 3i strlucire lu%ilor spirituale"
prin care s>l regseasc pe !7ristos $n toat strlucirea sa0 ,ede% deci cu% con3tiena
o%ului s>a $ntunecat tot %ai %ult" pe %sur ce se apropia de epoca pe care a% descris>o ieri"
3i apoi s>a lu%inat iar3i prin faptul c o%ul l>a cunoscut pe !7ristos $n lu%ea aceasta 3i a
pri%it $n(tura lui !7ristos0 !ci ceea ce pri%e3te o%ul de la !7ristos $n lu%ea aceasta nu
se pierde $n inter(alul care desparte %oartea de o nou na3tere0 /i%potri(" o%ul ia cu sine
acest a(ut $n lu%ile spirituale 3i aceasta este ceea ce tre&uie s $nelege% prin e8presia 1s
%ori $ntru !7ristos50
*u nu%ai (iaa celor (ii" dar Ai cea a %orilor a fost sc7i%&at de %ersul e(oluiei
p%'nte3ti0 /eoarece sufletele %orilor" $n e8istena lor din lu%ea de dincolo" se 7rnesc prin
ceea ce au adus din !7ristos din lu%ea aceasta" triesc prin fora pe care le>a dat>o !7ristos
aici" pentru c s%'na de aici d roade acolo sus" 3i deoarece acelea3i suflete re(in
re$ncarn'ndu>se din nou" trupurile $n care acestea (or sl3lui $n (iitor (or fi p'n la ur%
trupuri purificate" pline de principiul cre3tin2 P%'ntul $nsu3i (a de(eni o e8presie a acestui
principiu0 Principiul lui !7ristos (a deter%ina astfel o transfor%are a lu%ii fizice 3i (a $nla
P%'ntul p'n pe treptele superioare ale e(oluiei sale0
?n felul acesta lu%ea aceasta 3i cea de dincolo conlucreaz la opera de %aturizare a
P%'ntului" astfel ca spiritul lui !7ristos" $ncorpor'ndu>se tot %ai %ult $n P%'nt" acesta s
poat s se uneasc iar cu Soarele" astfel $nc't $ntregul !os%os s str&at o nou etap 3i s
se $nale la o nou for% de e8isten0 M'ntuirea prin !7ristos nu este deci nu%ai un
e(eni%ent care intereseaz o%enirea" ci este un e(eni%ent de i%portan cos%ic0
CONFERINA a 5I&a
Cu" %&au tran%$or"at a"intirile din vre"ea eiptenilor, trec*nd prin lu"ea
ara)#, n concepii "ateriali%te Acordul dintre nelepciunea care
tr#ie!te n
a"intirile din Eipt !i $ora c2ri%tic# care d# via# ro%icruciani%"ului
Stuttgart, 1# augut 1!0"
4% (zut desf3ur'ndu>se $n faa sufletelor noastre lungi perioade ale e(oluiei o%enirii 3i
ale e(oluiei cos%ice legate de aceasta0 4% (zut c -n epoca de dup 2tlantida s>au
$nregistrat e(eni%ente spirituale de %are i%portant cos%ic" $n decursul di(erselor
ci(ilizaii0
Pri%a perioad de e(oluie a P%'ntului nostru este reluat succint $n ci(ilizaia 7indus2 a
doua <c'nd Soarele s>a desprit de P%'nt=" se coreleaz cu ci(ilizaia persan0 4% $ncercat
s zugr(i% raportul care e8ist $ntre cea de a treia perioad" sau perioada le%urian" 3i
ci(ilizaia )giptului antic0 Perioada le%urian este cea $n care o%ul a pri%it pri%ul ger%en
al )ului0 ?nelepciunea iniiatic a )giptului a fost un fel de re%iniscen a e(eni%entelor
spirituale din ti%purile le%uriene0 4 ur%at apoi a patra ci(ilizaie" cea greco>latin" cea a
ade(ratei uniri dintre spirit 3i corp" at't de &ine reprezentat $n capodoperele ;reciei"
reflectare a relaiilor pe care oa%enii de altdat le>au a(ut cu acele fiine di(ine pe care
astzi le nu%i% $ngeri0
*u a %ai fost ce s se reflecte $n ci(ilizaia noastr" cea de a cincea" care se desf3oar acu%0
/ar e8ist relaii ascunse $ntre ci(ilizaiile de dup 4tlantida" relaii la care a% fcut aluzie $n
pri%a noastr conferin0 , aducei a%inte c a% sta&ilit c e8ist un ase%enea raport $ntre
situaia o%ului actual" li%itat la perceperea nu%ai a lucrurilor palpa&ile din i%ediata lui
K8
apropiere" $ntre credina sa %aterialist c singura realitate este cea terestr" este $ntrupat $n
carne" 3i gri9a cu totul deose&it pe care o a(eau (ec7ii egipteni pentru conser(area %u%iilor0
!i(ilizaia egiptean antic a $ncercat s fac ca for%a fizic a o%ului s fie dura&il0 +ar
aceasta a afectat 3i sufletele0 !'nd for%a fizic este conser(at $n acest fel" sufletul %ai
pstreaz dup %oarte unele legturi cu corpul pe care l>a a(ut $n ti%pul (ieii0 4tunci" $n
suflet apar unele g'nduri legate de acea for% fizic0 !'nd o%ul se $ncarneaz din nou 3i
sufletul su trece $n corpuri noi" for%ele respecti(e de g'ndire r%'n totu3i fi8ate $n el0 Tot
ceea ce a fost ne(oit s resi%t sufletul atunci c'nd din $naltul lu%ilor spirituale pri(ea la
cada(rul su pstrat $n c7ip de %u%ie" toate acestea s>au $nrdcinat ad'nc $n suflet0 Sufletul
a $n(at s nu se %ai $ndeprteze de su&stana fizic" 3i nenu%ratele suflete care se
$ncarnaser $n )giptul antic au adus dup aceea cu ele" $n $ncarnrile de acu%" rodul
conte%plrii corpului lor palpa&il0 4ceste suflete au con(ingerea c singura realitate este
corpul palpa&il0 4ceast con(ingere le>a fost sdit $n trecut0 ?n felul acesta" fapte care se
petrec $ntr>o perioad a istoriei influeneaz perioadele ur%toare0
/ac analiz% cele 3apte epoci succesi(e ale ci(ilizaiei care constituie perioada de dup
4tlantida" (ede% c cea de a patra epoc" cea greco>latin" care se afl la %i9loc" are o
situaie e8cepional0 49unge s pri(i% cu atenie aceast epoc ca s o&ser(% c ea este
re%arca&il prin toate %anifestrile e8terioare ale (ieii" prin perfor%ane fizice %inunate" pe
care le>a realizat o%ul $nfptuind $n %od e8cepional 3i $ntr>ade(r $ntr>o deplin ar%onie
cucerirea lu%ii fizice0
!'nd ne g'ndi% la pira%idele egiptene" spune% 1?n aceste pira%ide do%in o concepie
geo%etric care ne $n(a -n mod sim.olic sensul lucrurilor50 ?n acea epoc istoric" nu se
$nfptuise $nc unirea profund $ntre spiritul o%enesc creator de for%e 3i for%a fizic0
Sfin8ul ne face $ntr>ade(r s $nelege% acest lucru0 Sfin8ul a fost la origine o a%intire a
for%ei eterice pe care o $%&rcaser oa%enii $n (re%ea 4tlantidei0 )l nu treze3te o credin
spiritual direct p'n $n corpul nosiru fizic" cu toate c este si%&olul unei concepii
grandioase el %aterializeaz ideea c o%ul este ani%al prin ele%entele sale inferioare 3i c
ade(ratul su caracter o%enesc nu apare dec't $n capul su eteric0 /i%potri(" operele
statuare grece3ti aduc p'n $n plan fizic tot ce se poate realiza aici ca reprezentare a spiritului
$n for% plastic2 c't despre arta tragediei la greci" ea ne arat $n (iaa %oral" $n destinul
o%enesc" acelasi transfer direct din (iaa spiritului p'n $n ad'ncul lu%ii fizice2 ne rele(
sensul e(oluiei terestre 3i legtura zeilor cu aceasta0
?ntr>ade(r" at'ta ti%p c't P%'ntul era unit cu Soarele" $naltele entiti solare erau de
ase%enea unite cu nea%ul o%enesc0 /ar treptat" odat cu Soarele" zeii superiori s>au 3ters din
con3tiena o%ului" p'n la sf'r3itul epocii 4tlantidei0 !7iar dup %oarte" o%ul nu a %ai a(ut
capacitatea de a se $nla p'n $n acele regiuni de sus unde ar fi putut conte%pla zeii solari0
/ac pri(i% lucrurile" ca s zice% a3a" din punctul de (edere al zeilor" ne pute% $nc7ipui c
ei $3i ziceau 14% fost legai de o%enire" dar acu% tre&uie s ne $ndeprt% pentru un ti%p
de ea50 4stfel lu%ea di(in s>a 3ters din con3tiena oa%enilor" pentru ca s apar iar3i %ai
t'rziu su& o for% nou" su&li%0 .%ul de r'nd" $n (re%ea ;reciei antice" nu putea 3ti ce (a
aduce !7ristos pe P%'nt" dar iniiaii $l cuno3teau de %ai $nainte pe !7ristos" a3a cu% a%
spus" 3i ei g'ndeau 1Mreaa for% spiritual a crei a%intire a% pstrat>o su& nu%ele de
.siris a tre&uit s co&oare" s dispar" s se 3tearg pentru un ti%p dinaintea pri(irilor
noastre0 .rizontul spiritual s>a $ntunecat0 /ar a(e% con(ingerea c splendoarea di(in (a
aprea din nou pe P%'nt50 4ceast con3tien cos%ic pe care o a(eau iniiaii" aceast
con3tien a splendorii di(ine disprute 3i a re(enirii ei (iitoare" aceast con3tient s>a
reflectat $n tragedia greac0 ,ede% $n ea o%ul reprezentat ca o i%agine a zeilor" dar 3i ca o
fiin care se lupt" sufer 3i care are un sf'r3it tragic0 Senti%entul tragicului la greci i%plica
(ictoria final a forelor spirituale ale o%ului0 ?n felul acesta dra%a" reprezentarea o%ului $n
(ia si $n %oarte" a fost $n fond o reflectare a e(eni%entelor cos%ice0 ?n toate do%eniile
K9
lu%ii grece3ti regsi% aceast unitate str'ns dintre spirit 3i si%uri0 4 fost o cotitur
re%arca&il $n e(oluia de dup 4tlantida0
)ste interesant de o&ser(at c a treia epoc a ci(ilizaiei <cea egiptean= este legat de (re%ea
noastr" a cincea epoc" ca prin ni3te canale su&terane0 )le%ente ai cror ger%eni au fost
depu3i $n acele ti%puri se dez(olt din plin astzi0 ?n %od ase%ntor" ger%enii depu3i $n
epoca persan (or putea $ncoli $n cea de a 3asea epoc" iar cei din (re%ea 7indu3ilor $n cea
de a 3aptea epoc0 )8ist astfel concordane profunde 3i i%ua&ile $ntre epoci0 !eea ce a fost
(este3te ceea ce (a fi0
!'nd ne $ntoarce% $n epoca 7indus" nu tre&uie s ne li%it% la datele istorice2 a(e% $n
(edere o epoc pre(edic ale crei ur%e nu s>au pstrat $n istorie0 ?n acele (re%uri au fost
pregtite %ulte lucruri pentru e(oluia care ur%a s se desf3oare de e8e%plu" $%prirea $n
caste0 )uropeanul de astzi protesteaz" &ine$neles" $%potri(a siste%ului castelor0 /ar pentru
str(ec7ea ci(ilizaie 7indus castele erau ce(a legiti%" legat de @ar%a o%enirii0 ?ntr>ade(r
sufletele care se $ncarnau atunci" 3i care pro(eneau din 4tlantida" a(eau grade di(erse de
e(oluie0 )ra &ine ca aceste suflete s fie dispuse $n di(erse caste $n funcie de @ar%a pe care
o purtau la na3tere0 ?n acele ti%puri $ndeprtate" o%enirea nu era lsat s se descurce singur
ca $n zilele noastre0 )a era condus 3i $ndru%at $n e(oluia sa de ctre entiti foarte sus>
puse0 Personaliti superioare" nu%ite Ris7i" 3tiau s aprecieze fiecare suflet la (aloarea lui"
s discearn gradul de e(oluie 3i categoria din care fcea parte0 /e aici $%prirea $n caste"
care ni se pare nedreapt" dar care se &aza atunci pe o lege cos%ic0 )a se potri(ea cu
ade(rat ne(oilor naturii u%ane0 )8ista posi&ilitatea eli&errii din aceast categorisire prin
$nlarea prin etape de iniiere" p'n c'nd se a9ungea la acel grad de iniiere $n care +arma
personal se 3terge" c'nd se trie3te $n Voga0 S ne ptrunde% de acest principiu al Atiiniei
Spirituale tre&uie s ne feri% s critic% unele aspecte ale e(oluiei o%ene3ti" tre&uie nu%ai
s ne strdui% s le $nelege%0 Principiul castelor" care este 3ocant pentru con3tiena
conte%poranilor" era pe deplin 9ustificat $n conte8tul destinului general 3i al diri9rii spirituale
a nea%ului o%enesc0
!'nd se (or&e3te astzi despre principiul rasial" uit% c acest principiu 3i>a pierdut
se%nificaia de odinioar2 $n acest do%eniu se co%it gre3eli foarte %ari" %ai ales $n lucrri de
teosofie0 ?n aceste cri se susine c e(oluia noastr se face $n 1cercuri5 incluz'nd 1glo&uri5"
care la r'ndul lor se su&di(id $n 1rase5 succesi(e" ca 3i cu% ar e8ista serii de rase $n toate
treptele de e(oluie0 *u este deloc a3a0 S>a (zut" de e8e%plu" c $n s'nul o%enirii de astzi
nu %ai este 9ustificat s se (or&easc de o si%pl e(oluie a raselor0 4stfel de e(olutie rasial
nu a e8istat $n sensul propriu al cu('ntului dec't $% (re%urile 4tlantidei0 4colo" cele 3apte
ere care alctuiau o epoc cuprindeau $ntr>ade(r rase de oa%eni at't de diferiti" c7iar ca
aspect e8terior" $nc't se putea (or&i de for%e u%ane distincte0 )ste drept c rasele %oderne
au pro(enit" prin e(oluie" din str%o3i difereniai0 /ar dac ne referi% la perioada
anterioar" perioada le%urian" nu %ai a(e% (oie s (or&i% a3a despre rase0 +ar $n (re%urile
noastre" conceptul de ras se (a atenua2 $ntr>un fel diferenele pe care oa%enii le>au adus cu
ei dintr>un trecut $ndeprtat se (or 3terge din ce $n ce %ai %ult0 !e s>a %ai pstrat acu% din
toate aceste diferenieri rasiale este o r%3i a celor ce s>au forrnat $n (re%urile 4tlantidei0
!7iar dac %ai sunte% $nc $ndreptii s folosi% cu('ntul ras" tre&uie s ne d% sea%a c
acest concept $3i pierde tot %ai %ult $nelesul0 !e concept $l (a putea $nlocui $n (iitorE
?n (iitor" %ai %ult c7iar dec't $n trecut" o%enirea se (a diferenia" se (a scinda $n categorii"
dar nu $n %od ar&itrar2 oa%enii $3i (or dez(olta faculti spirituale interioare care $i (or face
s $neleag de la sine %odul cu% tre&uie s cola&oreze la ar%onia corpului societii0 Se (or
for%a categorii" clase2 oric't de intens este astzi lupta de clas" tre&uie s ne g'ndi% c
fiinele o%ene3ti recepti(e la (iaa spiritual" cele care nu las s se dez(olte $n sinea lor
egois%ul" ci e(olueaz pe calea &inelui (or a9unge $n (iitor la o acceptare li&er consi%it a
sarcinilor lor de oa%eni 3i a locului lor $n organis%ul social0 )i $3i (or spune unii tre&uie s
80
fac ce(a" alii altce(a0
/i(iziunea %uncii" diferenierea p'n la i%pulsurile cele %ai su&tile" aceasta ne a3teapt $n
(iitor0 +ar lucrurile se (or organiza $n a3a fel $nc't o%ul" purttor al unui anu%it principiu" nu
(a fi niciodat ne(oit s>l i%pun altora printr>un act de autoritate0 4utoritatea (a fi din ce $n
ce %ai %ult un fapt li&er acceptat 3i recunoscut0 Ai (o% a9unge astfel ca" $n a 3aptea epoc"
$ntr>o %ic parte a o%enirii s $nt'lni% o repartizare care (a rea%inti (ec7ea (ia a castelor"
cu deose&irea c ni%eni nu se (a si%i constr'ns s aparin la casta sa" fiecare $3i (a spune
1Tre&uie s iau asupra %ea o prticic anu%e a %uncii o%ene3ti 3i s las alt parte celuilalt50
Ai unii 3i alii (or fi tratai cu aceea3i sti%0 .%enirea se (a $%pri $n funcie de aptitudinile
%orale 3i intelectuale ale fiecruia 3i (iaa castelor spiritualizate se (a sta&ili pe aceast &az0
?n %odul acesta" ca printr>un canal %isterios" $n cea de a 3aptea epoc (a aprea ceea ce s>a
prezis $n pri%a0
?n acela3i %od" epoca a treia" cea egiptean" se leag de a noastr0 .ric't de puin se o&ser(
aceasta dac pri(i% lucrurile nu%ai la suprafa" este e(ident c cele %ai %ulte dintre
%anifestrile care caracterizeaz (re%urile noastre au aprut din ger%enii depu3i $n epoca
egiptean0 ;'ndii>( c sufletele celor care triesc acu% au fost" $n %a9oritate" $ncarnate $n
corpurile egiptenilor" au trit $ntr>o a%&ian egiptean" apoi" dup alte $ncarnri
inter%ediare" s>au $ncarnat iar $n zilele noastre0 !a ur%are a legii pe care a% indicat>o %ai
sus" aceste suflete pstreaz a%intirea incon3tient a tot ce au si%it 3i trit $n epoca
egiptean0 4ceast a%intire se $nc7eag $n tain 3i reapare $n for%e noi0 /ac dorii s
$n(ai s cunoa3tei legturile tainice 3i %arile legi cos%ice care $nlnuie o epoc de alta"
aceste ade(ruri ( (or fi %ai utile dec't reprezentrile fanteziste 3i pur 3i si%plu %itice $n
care se co%plac acu% %uli0
Progresul spiritual al o%enirii" de e8e%plu" este prezentat de o&icei dintr>un ung7i destul de
superficial0 Se constat c $ntr>o anu%it epoc a aprut !opernic0 Se spune da" sigur" a
aprut $n acea epoc pentru c o&ser(aiile care se fceau $n acea (re%e au dus atunci la
sc7i%&area %odului cu% $3i $nc7ipuiau oa%enii siste%ul solar0 !ei care spun a3a" nu au
studiat nici %car din punct de (edere e8oteric %odul $n care a a9uns !opernic s>3i conceap
siste%ul ceresc0 .ricine studiaz acest %o%ent al istoriei" oricine a9unge s cunoasc
conceptiile %ree ale lui @epler" a9unge s g'ndeasc cu totul altfel" 3i ceea ce ne $n(a
ocultis>%ul confir% acest %od nou de g'ndire0 S>l lu% pe !opernic ca e8e%plu 3i pentru
a (edea %ai clar lucrurile s ne cufund% $n trecutul sufletului acestuia el se gsise $ntr>un
lca3 consacrat $n %od special cultului lui .siris 3i (zuse c .siris nu era altce(a dec't
%reul Spirit solar0 Soarele se gsea $n centrul spiritual al $ntregii (iei egiptene" al
g'ndurilor 3i senti%entelor fiecruia" dar nu era (or&a de Soarele e8terior" (izi&il acesta era
considerat nu%ai o e8presie corporal a unui Spirit su&li%0 43a cu% oc7iul este e8presia
forei care ne d posi&ilitatea s (ede%" Soarele era pentru egipteni oc7iul lui .siris"
%aterializarea lui" $ntruparea lui0 Sufletul lui !opernic trise toate acestea $ntr>o e8isten
anterioar2 ideea aceasta de .siris" care era atunci o idee spiritual" a reiz&ucnit $n el su&
for% de a%intire $n epoca %aterialist 3i el a re$nnoit aceast idee $n singura for% care era
posi&il atunci0 /eci" $n siste%ul lui !opernic reapare ideea de .siris0 )giptenii a(useser
(iziunea spiritual a acesteia" iar @ar%a lui !opernic a fost ca el s>3i a%inteasc de aceasta
pentru a z%isli ca prin %inune noul siste% solar0 Un fapt ase%ntor s>a $nt'%plat $n cazul
lui @epler" care a ela&orat $n %od %ult %ai general" dar 3i deose&it de a&stract" cele trei legi
ale gra(itaiei planetelor $n 9urul Soarelui0 )l a e8tras aceste trei legi dintr>o concepie
profund filosofic 3i ne i%presioneaz la acest spirit genial un pasa9 scris cu %'na sa" care $i
d fiori 3i unde este clar e8pri%at tot ce a% spus %ai $nainte 1M>a% aplecat > spune el >
asupra siste%ului solar 3i el %i>a dez(luit tainele sale2 (reau $n acest fel s aduc lu%ii
%oderne odoarele sfinte ale sanctuarelor egiptene50
4stfel" g'ndurile care au $ncolit $n suflete $n (re%ea )giptului antic reapar $n zilele noastre"
81
3i ade(rurile noastre %oderne sunt %ituri egiptene $%&rcate $ntr>o nou 7ain0 4% putea da
ca e8e%plu %ulte cazuri particulare care ilustreaz aceast rena3tere0 . gsi% c7iar $n
facultile o%ului %odern0 S ne %ai g'ndi% $nc o dat la Sfin8" aceast fptur stranie 3i
%inunat care $n %iturile grece3ti a de(enit Sfin8ul lui .edip" care cere oa%enilor dezlegarea
&inecunoscutei enig%e0 Ati% acu% c Sfin8ul reprezint for%a o%eneasc pri%iti(" sau
analoag $nc $n plan fizic for%ei ani%ale" a('nd ca ele%ent u%an nu%ai fiina sa eteric0 ?n
ti%purile )giptului" o%ul putea s (ad $n realitate Sfin8ul ca o for% eteric" dac str&tea
unele etape iniiatice0 4tunci Sfin8ul $i aprea $n fa0 Tre&uie s $nelege% c atunci c'nd ai
o (iziune eteric ade(rat ea nu $i apare $n fa ca o &ucat de le%n2 ea este legat neaprat
de anu%ite stri suflete3ti0 Un o% cu o fire rece poate trece prin faa unui feno%en artistic de
%are (aloare fr s si%t ni%ic" un ase%enea o% poate fi lipsit de orice e%oie estetic2 dar
$n ceea ce pri(e3te clar(iziunea spiritual" nu este a3a" ea nu poate s e8iste dac nu este
$nsufleit de un senti%ent corespunztor0 +ar senti%entul pe care $l $ncercau iniiaii egipteni
3i cei initiai $n Misterii" atunci c'nd a9ungeau $n etapa c'nd li se arta Sfin8ul" acest
senti%ent este e8pri%at perfect de legenda greceasc0
/eci ce li se artaE !e(a neter%inat" ce(a ce urma s "ie0 ,edeau o fptur care %ai a(ea
$nc $n parte $nfi3are de ani%al0 ,edeau $n capul eteric fora %enit s transfor%e toate
for%ele fizice pentru a le face %ai u%ane0 ?ntre&area pe care o punea Sfin8ul era ce ur%eaz
s de(in o%ulE !are (a fi %isiunea o%enirii $n e(oluieE )ra enig%a a3teptrii 3i a dorinei"
enig%a a tot ceea ce se (a dez(olta $n (iitor $n o%enire0 Toat 3tiina 3i toat filosofia"
spuneau grecii" au aprut din dorin0 )ste o a8io% ocult0 4ceast for% a Sfin8ului pe
care o concepe% $n con3tiena astral $l fr%'nt pe o%" $l pune s dezlege o enig% enig%a
propriei sale de(eniri0 4ceast for% eteric care e8ista efecti( $n epoca 4tlantidei 3i care a
trit $n a%intirea egiptenilor s>a $ncorporat din ce $n ce %ai %ult $n fiina o%eneasc 3i astzi
reapare $n natura o%ului este $ndoiala religioas" este neputina epocii noastre de a dezlega
$ntre&area principal pe care 3i>o pune 1!e este o%ulE50
Sfin8ul este cel care reapare $n toate aceste $ntre&ri care r%'n fr rspuns" $n toate aceste
%anifestri de i%nora.imus0 ?n (re%uri %ai spiritualizate" oa%enii puteau s se $nale p'n la
conte%plarea efecti( a Sfin8ului0 ?n prezent Sfin8ul trie3te $n ad'ncul sufletelor lor 3i le
pune %ii de $ntre&ri pe care le las fr rspuns0 /in aceast cauz" oa%enilor le este foarte
greu s ating certitudinea spiritual0 Sfin8ul" care pe (re%uri se gsea $n afara lor" este acu%
$n ei0 ?ntre aceste dou epoci s>a aflat !el care a dezlegat enig%a" cel care l>a pr(lit pe
Sfin8 $n prpastie" $n c7iar sufletul o%ului0
)poca greco>latin s>a prelungit" cu toate consecinele ei" p'n ctre secolul al treisprezecelea
sau al paisprezecelea0 /e atunci $ncoace tri% $n cea de a cincea epoc0 /e atunci au aprut
fr $ncetare noi $ndoieli" care au luat locul (ec7ilor certitudini0 4% putea da o su%edenie de
e8e%ple0 ;si% pretutindeni $n a%nuntele e(oluiei %oderne fapte din )giptul antic"
%eta%orfozate $n fapte %aterialiste0 !e s>a $nt'%plat de fapt la trecerea dintr>o epoc $n altaE
*u a fost nu%ai o si%pl trans%itere lucrurile nu se reproduc e8act" ele reapar %odificate0
Totul a luat un aspect %aterialist" c7iar raporturile o%ului cu regnul ani%al" a3a cu% fuseser
trite acestea de ctre egipteni" au renscut transpuse $n %odul de g'ndire %aterialist0 ?n
epoca egiptean o%ul 3tia c $n ti%puri $ndeprtate corpul su e8terior" fizic" a(usese
o&ligatoriu o $nfi3are ani%al0 /eoarece i3i a%intea de acest ti%p" a creat zei cu cap sau cu
corp de ani%al0 4cest lucru reapare $n filosofia %aterialist care spune c o%ul se trage din
ani%ale0 ?nsu3i darWinis%ul nu e3te dec't o %o3tenire a )giptului0
,ede% deci c e(oluia nu 3i>a ur%at dru%ul nu%ai $n linie dreapt" ci ea s>a desprit $n
dou0 4u e8istat dou ra%uri e(oluti(e" una %ai %ult %aterial" iar alta %ai %ult spiritual0
Mai de%ult nu e8istase dec't o singur linie" dreapt" dar apoi e(oluia s>a scindat $n dou0
;'ndii>( la ci(ilizaiile antice egiptean" persan" proto7indus0 *icieri nu (ei gsi o
3tiin independent" o religie independent0 !eea ce se 3tia atunci despre &azele spirituale
8B
ale Uni(ersului se acorda $n toate pri(inele cu cuno3tinele practice 3i" $n %od reciproc" te
puteai ridica $n linie dreapt de la 3tiina asupra lu%ii %ateriale p'n la cele %ai $nalte cul%i
ale religiei" nu era nicieri nici o contradicie $ntre 3tiin 3i credin0 Un $nelept din (ec7ea
+ndie sau un preot caldean n>ar putea $nelege ceea ce nu%i% astzi conflictul dintre 3tiin 3i
religie0 )i nu (edeau nici o diferen $ntre cele dou %entaliti0 -a r'ndul lor" nici egiptenii
nu fceau nici o deose&ire $ntre ceea ce tre&uie nu%ai s cre,i 3i ceea ce se poate ti0 4ceast
deose&ire nu a aprut dec't atunci c'nd o%ul s>a ad'ncit din ce $n ce %ai %ult $n %aterie"
c'nd a realizat o ci(ilizaie tot %ai %aterial0
4% discutat ieri despre co&or'rea" cderea o%ului $n lu%ea fizic0 . nou co&or're s>a
produs $n clipa c'nd o%ul a si%it ne(oia s ai&" pe l'ng cunoa3terea spiritual" o 3tiin
asupra %ateriei0 4ceast ne(oie a fost resi%it %ai $nt'i de lu%ea greac0 Pentru un preot
egiptean n>ar fi a(ut nici un sens distincia $ntre 3tiin 3i religie0 Ur%rii noiunile $n(ate
de Pitagora $n )gipt" $n /octrina nu%erelor0 4ceasta nu era %ate%atic a&stract" erau
%isterele %uzicale ale Uni(ersului re(elate de ar%onia nu%erelor0 Mate%atica" care i se pare
at't de a&stract o%ului %odern" constituia $nc pentru Pitagora o $nelepciune ascuns"
ani%'nd un senti%ent profund religios0 4poi o%ul a fost ne(oit s co&oare" $nar%at cu 3tiina
sa" $n lu%ea %aterial0 ?ntelepciunea spiritual a egiptenilor a aprut din nou" %eta%orfozat
$n a%intirea noastr" fiind prezent acu% ca %it %aterialist0
?n (iitor" se (a considera c toate teoriile de astzi ale o%ului au a(ut o (aloare trectoare"
a3a cu% consider% noi (ec7ile teorii ale o%enirii0 /ar (re% s sper% c oa%enii de %'ine
(or fi destul de inteligeni pentru a nu co%ite acelea3i gre3eli ca cei de acu% care cred c
p'n $n secolul al O+O>lea o%ul a fost $n %od necesar lipsit co%plet de $nelegere $n
do%eniul 3tiiniific" apoi deodat" cred ei" %intea lui s>a lu%inat0 )i cred c tot ce s>a spus
odinioar despre corpul o%enesc" despre anato%ie etc0 este o ne&unie 3i c nu%ai noiunile
aprute $n ulti%ul secol sunt cele ade(rate0 /ar $n (iitor oa%enii (or fi %ai puin pro3ti" nu
(or po%eni %iturile noastre anato%ice 3i filosofice cu dispreul pe care $l a(e% noi fa de
cei care ne>au precedat0 Tre&uie totu3i s ne d% sea%a c noiunile actuale pe care le
crede% at't de &ine sta&ilite sunt 3i ele ni3te ade(ruri tranzitorii2 c7iar siste%ul lui !opernic
nu este dec't o i%agine trectoare care (a fi $nlocuit cu altce(a2 for%ele ade(rului se
sc7i%& ne$ncetat2 aceasta este una dintre ur%rile co&or'rii o%ului $n %aterialitate0
/eoarece o%ul nu tre&uia s piard orice legtur cu lu%ea di(in" era ne(oie s inter(in un
i%puls spiritual puternic0 ->a% descris ieri" a fost i%pulsul dat de !7ristos0 ?n ceea ce
pri(e3te 3tiina" o%ul (eacurilor cre3tine a fost lsat s se descurce singur0 ?n sc7i%&"
ele%entul religios al o%enirii s>a refugiat $n credina cea nou" rezist'nd $n acest fel
atacurilor 3tiinei0 /eci" (ede% c pentru un ti%p s>a produs o sciziune $ntre 3tiina care se
refer la lu%ea %aterial e8terioar 3i (iaa spiritual care se continu $n cadrul unui curent
religios precis0 4ceste dou %i3cri" credina $n spirit 3i tiina %ateriei" au progresat $n
paralel0 Re%arc% c7iar un %o%ent deose&it al e(oluiei $n )(ul Mediu c'nd 3tiina 3i
credina se opuneau $n %od con3tient una alteia $ncerc'nd totu3i s r%'n unite0 )ste epoca
$n care a $nflorit g'ndirea scolastic0
Scolasticii spuneau2 1.%ul a do&'ndit" datorit lui !7ristos" un tezaur de credine de care nu
a(e% dreptul s ne atinge%0 4ceast re(elaie este un dar0 /ar toat 3tiinta care s>a dez(oltat
de>a lungul (eacurilor" de c'nd s>a produs o ruptur $ntre 3tiin 3i credin" poate fi folosit
pentru a de%onstra" a do(edi ade(rurile credinei50 4stfel tendina do%inant a scolasticii a
fost s aplice orice 3tiin pentru a de%onstra ade(rurile o&inute prin re(elaie0 Acoala
respecti(" la apogeul su" a considerat c 3tiina poate s se a%estece p'n la un punct $n
co%orile re(elaiei" dar c nu tre&uie s se treac dincolo de acel punct 3i c p'n la ur%
tre&uie s te la3i $n (oia re(elaiei0 !a ur%are" aceast ulti% apropiere $ntre 3tiin 3i religie
sl&e3te la r'ndul ei2 s>a pierdut orice speran ca aceste dou do%enii s se pun de acord0
Punctul e8tre% al acestei despriri ne apare $n filosofia lui @ant" $n care 3tiina 3i credina
8D
sunt disociate co%plet pe de o parte i%perati(ul categoric cu postulatele sale pri(ind
1raiunea practic5" pe de alta 1raiunea pur5" a&solut teoretic" lipsit de orice legtur cu
di(inul" a9ung'nd $n cele din ur% la aceast %rturisire a neputinei sale 1*u e8ist nici o
posi&ilitate de a sta&ili" prin %i9loace 3tiinifice" (reo relaie $ntre o% 3i ade(rurile
spirituale50
/ar $n aceasta e8ist un i%puls puternic" %anifest'nd prin sine $nsu3i rena3terea (ec7ilor
for%e de g'ndire proprii )giptului0 )8ist spirite care caut din nou s reuneasc 3tiina cu
credina" care $ncearc s cunoasc di(inul pe calea aprofundrii 3tiinifice0 )i se strduiesc
$n egal %sur s aprofundeze ceea ce este /u%nezeu 3i s fac ca ade(rurile religioase s
poat de(eni accesi&ile pentru g'ndirea 3tiinific0 ;oet7e este tipul de g'nditor de acest gen0
?n el religia" arta 3i 3tiina conflueaz efecti( 3i for%eaz un tot0 )l si%ea $n %od religios
fru%useea statuilor grece3ti tot a3a cu% si%ea $n %od religios %orfologia plantelor2 el
regsea g'ndirea %rea a di(initii %anifestat $n lu%ea e8terioar0
,ede% astfel cu% se reflect lu%ea egiptean de>a lungul $ntregii ci(ilizaii %oderne p'n $n
punctele sale e8tre%e0
Totu3i ruptura dintre 3tiin 3i credin n>a aprut dintr>odat2 ea a fost pregtit treptat 3i
pentru a $nelege ce s>a $nt'%plat tre&uie s %ai arunc% o pri(ire $n ur%2 tre&uie s cut%
cu% s>a conturat epoca de dup 4tlantida c7iar $n s'nul epocii 4tlantidei0
4% (zut c oa%enii care locuiau $n inutul +rlandei de astzi erau %ai e(oluai dec't alii2 ei
posedau de9a facultile care s>au dez(oltat apoi $n succesiunea ci(ilizaiilor0 ;er%enul Eului
s>a dez(oltat" dup cu% a% spus" $ncep'nd din epoca le%urian0 /ar acest grup %ic de
oa%eni care pute% spune c a transportat curentul ci(ilizaiei din (est spre est poseda %ai
ales ger%enul g'ndirii logice" al 9udecii 3i raiona%entului0 4ceste lucruri nu fuseser
cunoscute $nainte0 !'nd aprea un g'nd" el era do(edit prin $ns3i apariia sa0 Micul popor
despre care a% (or&it a a(ut aptitudinea g'ndirii logice 3i a adus>o din (est $n est0 )8pediiile
de colonizare pe care le>a $ntreprins" dintre care una a a(ansat $n sud p'n $n +ndia" au dus cu
ele acele aptitudini0 4ceast g'ndire logic" acest dar al co%&inrii" a fost trans%is ci(ilizaiei
persane" apoi a aprut 3i %ai intens $n cea de a treia epoc" cea a )giptului 3i a !aldeii0 ;recii
au adus>o la perfeciune2 ei au cldit %onu%entul grandios al filosofiei aristotelice0 Progresul
a continuat $ns 3i darul g'ndirii logice s>a dez(oltat tot %ai %ult0 /ar el e%ana %ereu din
acela3i centru" care tri%itea necontenit $ntriri0 S ne i%agin% aceast situaie ci(ilizaia a
trecut din punctul pe care l>a% sta&ilit $n nordul )uropei p'n $ntr>un punct al 4siei de unde
au plecat %igraiile pri%a dintre acestea" $nc putin i%pregnat de spirit logic" s>a $ndreptat
spre +ndia2 a doua" %ai $%&i&at de acest spirit" spre Persia" iar a treia spre )gipt0 /in acest
din ur% curent s>a desprins poporul ,ec7iului Testa%ent" care purta $n sine toc%ai
aptitudinea g'ndirii logice pe care tre&uia s o do&'ndeasc o%enirea pentru a putea s %ai
fac un pas $nainte0 4cest lucru este $n legtur cu co&or'rea o%ului $n planul fizic0 !u c't
co&or'%" cu at't g'ndirea noastr de(ine pur logic0 ;'ndirea logic are ne(oie de un
instru%ent > creierul0 /ez(oltarea creierului a per%is deci e8ercitarea logicii0 !7iar c'nd
aceasta atinge o desf3urare i%portant" ea nu este $n stare" de una singur" s sesizeze un
ade(r ca acela" de e8e%plu" al re$ncarnrii2 cci aceast g'ndire nu este aplica&il i%ediat
dec't lu%ii sensi&ile e8terioare0
/esigur logica este aplica&il $n toate lu%ile" dar nu poate s $neleag ne%i9locit dec't
lu%ea fizic0 )a este legat $n %od necesar de instru%entul su" creierul0 *iciodat aceast
g'ndire pur conceptual n>ar fi putut aprea $n Uni(ers" dac o%ul nu ar fi co&or't $n lu%ea
si%urilor0 ,edeti a3adar" c dez(oltarea g'ndirii logice este legat de pierderea (ec7ii
clar(iziuni spirituale2 $ntr>ade(r o%ul a tre&uit s plteasc prin aceast pierdere do&'ndirea
g'ndirii logice0 4cu% el tre&uie s recucereasc clar(iziunea spiritual ar%onizat cu
g'ndirea logic0 Mai t'rziu el (a recuceri ilu%inarea" dar (a pstra g'ndirea logic0 4 tre&uit
84
ca %ai $nainte s se realizeze creierul fizic" ca o%ul s ptrund $n lu%ea fizic0 Pentru
aceasta capul o%ului a tre&uit s capete for%a ase%ntoare cu aceea a capului eteric0 Pentru
sal(area destinului spiritual al o%enirii a tre&uit aleas epoca $n care nu se dduse $nc
ulti%ul i%puls acestei g'ndiri $n $ntregi%e %ecanic 3i e8terioar0 /ac faptul acesta s>ar fi
petrecut cu c'te(a secole %ai t'rziu" s>ar putea spune c ar fi fost prea t'rziu" o%enirea ar fi
co&or't prea 9os 3i s>ar fi $%pot%olit $n aceast g'ndire %ecanic" ea n>ar %ai fi fost $n stare
s>l $neleag pe !7ristos0 !7ristos a tre&uit s (in $n lu%e $nainte de ulti%ele i%pulsiuni
%aterialiste0 43a s>a putut ca ceea ce %ai r%sese din religie 3i spiritualitate s de(in
credin cre3tin 3i s fie astfel sal(at0 4poi a fost dat ulti%ul i%puls %aterialist" g'ndirea
o%ului a co&or't p'n la strfundurile lu%ii fizice 3i a fost total $nlnuit aici0 4cest ulti%
i%puls %aterialist a fost dat de ctre ara&i 3i %a7o%edani0 Religia lui Ma7o%ed nu este
dec't un episod special al ara&is%ului 3i" prin in(adarea sudului )uropei" ara&ii au adus aici
ulti%ul i%puls al g'ndirii logice" al g'ndirii %aterialiste care nu se %ai poate ridica spre nici
un orizont spiritual0
.%ul este cluzit $n toate acestea prin ceea ce a% putea nu%i conducerea spiritual a lu%ii"
Pro(idena0 ,iaa spiritual a fost sal(at datorit cre3tinis%ului" apoi ara&is%ul a in(adat
inuturile din sud de unde a ptruns $n )uropa" care ur%a s de(in locul de desf3urare a
ci(ilizaiei actuale0 4ra&is%ul nu este capa&il s sesizeze dec't lucrurile e8terioare0 4rta
decorati( ara&" neput'nd s se ridice p'n la iz(orul (ieii" se opre3te nu%ai la for%0 ?ntr>
o %osc7ee se poate (edea c spaiul a fost $n $ntregi%e" s>ar putea spune" golit de spiritul su0
4 tre&uit ca o%enirea s fie $ndru%at s ptrund $n %aterie 3i astfel" prin inter%ediul
ara&ilor" datorit in(aziilor acestora" datorit a ceea ce a% putea nu%i confluena cu spiritul
european de9a i%pregnat de cre3tinis%" 3tiina %odern 3i>a gsit pri%ele &aze0
4% (zut c str(ec7ea %e%orie a )giptului s>a trezit $n epoca noastr0 /e ce aceast epoc
este %aterialistE !e o face s fie o for% de g'ndire %oartE 4cu% pute% s $nelege%
cauzele0 /ac dru%ul ar fi fost direct" a%intirea trecutului s>ar fi de3teptat $n noi fr nici o
sc7i%&are0 /ar dru%ul s>a desprit $n dou0 ,iaa spiritual s>a refugiat $n credin" iar
cealalt arip a spiritului european a czut prad %aterialis%ului0 Re%iniscenele egiptene au
ptruns prin influenele ara&e" au fost transfor%ate $n acest cadru 3i au reaprut $n for%
%aterialist0 !opernic a descris siste%ul solar datorit a%intirilor sale din )gipt0 /ar
interpretarea lor %aterialist" deter%in'nd conceperea Uni(ersului ca o %a3in ne$nsufleit
care se $n('rte a fost darul ara&is%ului care i>a %odificat a%intirile0
?n acest fel" prin canale %isterioase" a cincea epoc co%unic cu cea de a treia0 !7iar
principiul iniierii nu este e8ceptat de la aceast lege0 -u%ea %odern a pri%it principiul
iniierii prin rosicrucianis%0 !e este rosicrucianis%ulE /up cu% a% (zut" 3tiina %odern
s>a nscut din unirea a%intirilor din )gipt cu ara&is%ul orientat spre lu%ea ne$nsufleit0 S>a
realizat $ns 3i o alt unire" cea dintre $nelepciunea pe care iniiaii )giptului o insuflaser
discipolilor lor 3i (iaa spiritual a ti%purilor cre3tine0 4ceast $nsoire a $nelepciunii antice
cu ade(rurile credinei" acest acord ar%onios $ntre $nelepciunea )giptului 3i i%pulsul
cre3tin" se regsesc $n rosicrucianis%0 ?n acest fel" str(ec7ea s%'nt depus $n (re%urile
)giptului antic a dat na3tere unui curent care nu este o si%pl repetare a trecutului" ci o
$nnoire a sa pe un plan superior0
Toate aceste g'nduri nu sunt fcute s r%'n si%ple g'nduri" potri(ite pentru a ne instrui
asupra destinului Uni(ersului" P%'ntului 3i al o%ului0 Tre&uie ca ele s ptrund $n si%irea
noastr 3i p'n $n i%pulsurile noastre de (oin" pute% spune c ar tre&ui s ne dea aripi" cci
ele ne arat dru%ul pe care tre&uie s>l parcurge%0 )le ne arat cu% pot fi trans%ise epocilor
(iitoare cuceririle fizice realizate $n %od corect 3i $n sensul cel &un de ctre o%0 ,ede% cu%
s>au desprit cile e(oluiei" pentru ca apoi s se $nt'lneasc iar3i0 ,a (eni iar o (re%e c'nd
re%iniscenele egiptene 3i ade(rurile credinei cre3tine (or fi at't de unite $nc't (or constitui
$n ansa%&lu o ade(rat 3tiin rosicrucian" care (a fi $n acela3i ti%p 3i o religie" dar c'nd nu
8G
(a %ai e8ista" alturi de aceast 3tiin rosicrucian" o 3tiin %aterialist ele se (or contopi
$ntr>una singur0 4cest fapt este descris profetic 3i si%&olic $n cea de a treia epoc su& for%a
unui %it0 ?l gsi% nu $n )gipt" ci $n Ca&ilon0 *i se arat c zeul Maradu" lupt'ndu>se cu
principiul rului" cu %aterialis%ul" cu 3arpele din ,ec7iul Testa%ent" $i taie capul" astfel c
a% putea zice c +spititorul din acele ti%puri $ndeprtate a fost $%prit $n dou0 Regsi% $n
acest %it si%&olul a ceea ce s>a petrecut" separarea ele%entelor initial unite" reprezentate prin
3arpe0 ?n partea de sus" ade(rurile credinei" $n cea de 9os" concepia pur %aterial a lu%ii0
!ele dou (or tre&ui s se uneasc din nou $n (iitor" 3tiina se (a reconcilia cu (iaa
spiritual0 Prin $nelepciunea rosicrucian spiritualis%ul poate fi aprofundat p'n c'nd (a
de(eni o 3tiin 3i (a putea sta alturi de cuceririle pe care le realizeaz o%ul pe plan
3tiinific0 4tunci se (a realiza o %are sintez ar%onioas2 diferitele curente ale ci(ilizaiei (or
conflua for%'nd o o%enire unic2 nu (ede% oare c de9a se zresc se%ne pre%ergtoare ale
acestei unificriE
/ac a% putea re(edea ceea ce se petrecea $n cadrul str(ec7ilor %isterii ale )giptului" ne>
a% da sea%a c religia" 3tiina 3i arta for%au un singur tot0 )(oluia Uni(ersului" co&or'rea
lui /u%nezeu $n %aterie erau reprezentate printr>un si%&ol e8terior grandios" de %are
dra%atis%0 !ine conte%pla acel si%&ol conte%pla ade(rurile 3tiinei" cci" (z'nd i%aginile
(ii" el afla cu% a co&or't spiritul o%enesc $n %aterie" cu% s>a re(rsat treptat $n lu%ea
aceasta0 ?n acela3i ti%p el conte%pla fru%useea artei" dar aceste dou do%enii" arta 3i 3tiina"
se contopeau pentru el $ntr>un singur ele%ent care era religia" cci ceea ce (edea $l u%plea de
un senti%ent profund religios0 Mai t'rziu acestea s>au desprit 3i 3tiina" arta 3i religia au
pornit pe ci diferite0 /ar oa%enii (re%urilor noastre si%t de9a ne(oia unei sinteze0 4cesta
este sensul efortului %agnific al lui Ric7ard Lagner2 este o $ncercare spiritual" o intuiie
grandioas care tinde s reuneasc do%enii ale (ieii care acu% sunt desprite0 )giptenii au
a(ut ne(oie de i%agini (izuale pe care le cerea oc7iul lor0 -u%ea %odern reproduce o
sintez a di(erselor do%enii ale (ieii spirituale" dar printr>o oper de art al crui ele%ent
predo%inant este sunetul" %anifestarea undelor sonore0
?nelege% din ce $n ce %ai &ine c" din epoc $n epoc" nu se produce o repetare" ci o $nlare"
o e(oluie continu a o%enirii0 /orina cea %ai profund a o%enirii este dorina de iniiere"
care de ase%enea se dez(olt" se transfor%0 Principiile de iniiere din pri%a epoc nu pot fi
identice cu cele ale o%enirii actuale0 Se spune uneori c egiptenii gsiser $nc din cele %ai
$ndeprtate ti%puri ade(rurile eterne ale $nelepciunii i%ua&ile" c religiile 3i filosofia
.rientului conin ade(rul pri%ordial 3i c toi g'nditorii de %ai t'rziu n>au fcut dec't s
repete $ntoc%ai acele ade(ruri" $n (ederea unei iniieri superioare0 *uF )ste total ine8act0
Iiecare epoc duce p'n $n strfundurile sufletului o%enesc propriile sale i%pulsuri0
Unii teosofi spun 1)8ist o iniiere occidental adaptat la gradul nostru de e(oluie" dar
aceasta este o realizare t'rzie2 ade(rata iniiere nu poate fi regsit dec't $n .rient05
Rspunsul la aceasta este c ase%enea pro&le%e nu se rezol( at't de si%plu0 Mai $nt'i
tre&uie s se a9ung la o cunoa3tere profund a lucrurilor despre care se (or&e3te0 )8ist
oa%eni care spun 1Cudd7a s>a $nlat $n lu%ile cele %ai su&li%e" iar !7ristos nu a adus
oa%enilor ni%ic %ai %ult dec't el50 Tre&uie s $n(% s recunoa3te% faptele poziti(e $n
faa crora ne afl%0 ?ntre&ai>i pe cei care r%'n pe terenul iniierii occidentale dac ei
neag" resping sau dau deoparte ce(a din iniierea oriental" dac ei $l prezint pe Cudd7a
altfel dec't se face aceasta $n sensul iniierii orientale0 ,or rspunde c nu0 Tot ce are (aloare
$n .rient are (aloare 3i pentru ei0 /ar ei $neleg ce $nsea%n progresul" e(oluia0 Prin aceasta
se deose&esc de cei care neag 3i resping principiul iniierii occidentale din ata3a%ent pentru
inierea oriental0 )i 3tiu care for%e foarte a(ansate au de(enit necesare $n decursul ti%pului0
)i confir% tot ceea ce este de do%eniul iniierii orientale 3i nu dau la o parte ni%ic0 Un
reprezentat al esoteris%ului occidental poate a(ea asupra doctrinelor lui Cudd7a o prere care
nu se deose&e3te cu ni%ic de cea pe care o are reprezentatul esoteris%ului oriental0 /ar
ocultistul occidental %ai 3tie 3i c $n !7ristos a %ai e8istat un principiu" ce(a care $l dep3ea
86
pe Cudd7a0 4cest lucru nu este acceptat de reprezentantul esoteris%ului oriental0 /oar
spun'nd c Cudd7a este %ai %are dec't !7ristos" nu se poate l%uri aceast pro&le%2
i%portant este s aduci date concrete0 .dat fcut acest lucru" reprezentantul punctului de
(edere occidental (or&e3te despre Cudd7a e8act ca 3i reprezentantul punctului de (edere
oriental0 !el din apus nu spune 1nu5 $n(turilor celui din rsrit" el spune 1da50 /ar el
spune 1da5 la $nc ce(a0
Se spune uneori 1." orientali3tii 3tia nu $neleg ni%ic din (iaa lui Cudd7a" ei cred c
tre&uie luat ad littera% pasa9ul $n care se spune c Cudd7a a %urit pentru c a %'ncat prea
%ult carne de porc50 Ai din punctul de (edere al ocultis%ului cre3tin tre&uie $neles c
pasa9ul respecti( nu are un sens literal este o e8pri%are si%&olic care indic $n ce situatie se
afla Cudd7a $n raport cu cei din (re%ea sa0 )l dez(luie prea %ulte ade(ruri sfinte ale
&ra7%anis%ului0 )l a %urit pentru c artase lu%ii e8terioare prea %ulte ade(ruri oculte0 4
pierit a3a cu% piere oricine di(ulg ceea ce este ascuns0 4cesta este sensul i%aginii ciudate la
care ne>a% referit0 Tre&uie s susine% din toate puterile nu afl% nici o contradicie $n
$nelepciunea oriental" dar nu%ai esoteris>%ul ne poate da c7eia si%&olurilor sale0 *u este
nici un %oti( ca ea s fie desconsiderat0 !ine ar a(ea $ndrzneala s ironizeze 4pocalipsa
pentru c se spune c autorul su a conceput>o $n %i9locul fulgerelor 3i tunetelorE /ac
cine(a ar face acest lucru" i s>ar rspunde c este pcat c ignor ce se%nificaie au aceste
fulgere 3i tunete $n %i9locul crora 4pocalipsa a fost prezentat p%'ntenilor0
S reine% deci c ocultis%ul occidental nu reneag niciodat ni%ic2 %ulte lucruri care la
$nceputul %i3crii noastre antroposofice preau enig%atice 3i>au gsit e8plicaii $n
esoteris%ul occidental0 !el care face parte din acesta 3tie c nu este $n nici un fel $n conflict
cu ade(rurile grandioase destinuite de J0P0 Cla(atsMi0 /e e8e%plu" atunci c'nd ne
rea%inti% c se disting la Cudd7a /7Qani>Cudd7a" ani>Cudd7a 3i Cudd7a u%an" 3ti% c
esoteris%ul occidental a l%urit pe deplin acest %ister0 !eea ce este nu%it /7Qani>Cudd7a
nu este altce(a dec't corpul eteric al lui Cudd7a cel istoric" real" dar posedat de ctre
di(initate0 4cest corp eteric era posedat de spiritul pe care l>a% nu%it $n conferina de ieri
Lotan0 4cest lucru este e8pri%at $n %isterul respecti(" tre&uie nu%ai ca esoteris%ul
occidental s gseasc interpretarea corect0
Mi3carea antroposofic (a tre&ui s se strduiasc $n %od deose&it s culti(e acele
senti%ente 3i i%pulsuri care trezesc $n suflet consideraii ca cele e8puse astzi2 ele tre&uie s
ne incite s nzui% spre propria noastr dez(oltare fr a %ai pierde o clip0 Mi3carea
antroposofic n>ar prezenta nici un interes dac s>ar li%ita la conser(area unor (ec7i dog%e"
sau c7iar a unor dog%e dat'nd de acu% cincisprezece ani0 Sensul 3i scopul su (erita&il este
s duc la $ncolirea unor ger%eni %ereu noi" s fac s '3neasc iz(oare spirituale tot %ai
pure0 Prin aceasta (a fi un curent spiritual (iu care (a aduce o%enirii ti%purile (iitoare" a
cror genez de lung durat a% sc7iat>o foarte su%ar astzi0 S lu% cu noi plec'nd de aici
aceste senti%ente 3i aceste i%pulsuri este cel %ai &un lucru pe care $l a(e% de fcut0
*u este (or&a" $ntr>ade(r" s co%unic% oa%enilor ni3te ade(ruri teoretice" ci s ne $ntri%
fiina noastr $n (ederea aciunii0 4% ur%rit e(oluia Uni(ersului" a P%'ntului 3i a o%ului0
!eea ce a% reinut de aici" s aplic% asupra noastr $n3ine 3i s fi% gata s intr% noi $n3ine
$n orice clip $n 3u(oiul acestei e(oluii0 /esigur c (iitorul tre&uie s>3i ai& rdcinile $n
trecut0 ,oina din (iitor tre&uie s corespund cu cunoa3terea trecutului0 /ar aceast
cunoa3tere a trecutului ar fi lipsit de (aloare dac nu s>ar transfor%a $n i%pulsuri pentru
(iitor0 Tot ce a% conte%plat poate s trezeasc $n noi nu nu%ai (oin 3i entuzias%" ci 3i o
&ucurie a (ieii si o certitudine %oral0 ;'ndindu>ne la %odul $n care conflueaz di(ersele
curente ale o%enirii" ne (o% spune %uli ger%eni au fost se%nai $n decursul ti%pului0 Toi
tre&uie s dea roade0 .%ul" $naint'nd pe dru%ul cunoa3terii spirituale" (a de(eni tot %ai
capa&il s $ngri9easc" s culti(e ace3ti ger%eni0 Studiul 3tiinei spirituale tre&uie s fie $n
orice situaie ptruns de acest i%puls al ini%ii 3i al (oinei" care face ca orice cunoa3tere s
fie destinat aciunii fer%e 3i sigure0 ?n $nc7eiere" (reau s insist asupra unui punct
8K
$n(%intele 3tiinei spirituale nu a9ung p'n la ade(rurile supre%e dec't atunci c'nd au
fost transfor%ate" de cel care le pri%e3te" $n i%pulsuri ale ini%ii 3i $n fer%itate %oral0 Xelul
nostru nu este s ela&or% teorii" ci s inter(eni% $n %od real $n e(oluie0
88