UNIVERSITATEA CRETIN DIMITRIE CANTEMIR BUCURETI

FACULTATEA DE FINANE, BNCI I CONTABILITATE

LUCRARE DE LICEN
AUDIT SI CONTROL
Evaluarea ss!e"ulu #e $%&!a'l!a!e
CONDUCTOR TIINIFIC(
Le$!%r u&v) #r)* N$%laes$u Eu+e&

ABSOLVENTA(
La,us&ea&u Al) Ale-a&#ra.C%r&ela
BUCURETI
/012
1
A3RECIEREA LUCRRII DE LICEN
Lu$rarea #e l$e&45 es!e*&u es!e u&!ar5, are*&u are % s!ru$!ur5 $%res,u&65!%are, re6%lv5*&u re6%lv5
,r%'le"ele e&u&4a!e 7& !e"5, es!e*&u es!e #e &vel 8!&49$ r#$a!*"e#u*sa!s95$5!%r* &esa!s95$5!%r,
$%&4&e*&u $%&4&e $%&!r'u4 8 &!er,re!5r ,ers%&ale, &u es!e*es!e $%,a!5 #u,5 % al!5 lu$rare s"lar5,
8 7& $%&se$&45 ,%a!e*&u ,%a!e 9 sus4&u!5 7& 9a4a $%"se #e l$e&45)
N%!a a$%r#a!5 are la 'a65 ur"5!%arele $r!er #e a,re$ere(
Nr)
$r!)
Cr!er #e a,re$ere
Cal9$a!ve * N%!e a$%r#a!e
:
F%ar!e '&e B&e
Sa!s95.
$5!%r
Nesa!s.
95$5!%r
10 ; < = > ? 2
1. Actualitatea, complexitatea i originalitatea temei lucrrii
de licen
2. Documentarea din literatura naional i internaional
3. Documentarea practic pentru realizarea studiului de caz
4. Utilizarea unor surse statistice din ar i din strintate
5. relucrarea i sistematizarea in!ormaiilor din literatura de
specialitate
". rezentarea in!ormaiilor i rezultatelor #n ta$ele statistice
i su$ !orm gra!ic
%. &la$orarea i !undamentarea economic a propunerilor
'. (oncluziile !inale ale lucrrii i contri$uia personal a
autorului
). Utilizarea surselor $i$liogra!ice i modul de trimitere la
sursele $i$liogra!ice
1*. +odul de te,noredactare a lucrrii i utilizarea diacriticelor
Su"a ,e $%l%a&5 a &%!el%r a$%r#a!e ,e $r!er(
Su"a !%!al5 a &%!el%r a$%r#a!e(
N%!a a$%r#a!5
::
(
Se"&5!ura $%&#u$5!%rulu 8!&49$(
-
entru !iecare criteriu de apreciere se trece semnul ., corespunztor cali!icati/ului i notei acordate.
--
0ota acordat de conductorul tiini!ic se calculeaz cu relaia1 2uma total a notelor acordate 3 1*
De$lara4a ,e ,r%,re r5s,u&#ere ,rv&# au!e&!$!a!ea lu$r5r #e l$e&45
Su'se"&a!ul * su'se"&a!a )))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))
#e$lar ,e ,r%,re r5s,u&#ere, su' re6erva sa&$4u&l%r le+ale 8 "%rale, $5 la re#a$!area
lu$r5r "ele #e l$e&45 &u a" 9%l%s! #e$@! sursele ''l%+ra9$e "e&4%&a!e 7& !e-! 8 7&
''l%+ra9a #e la 9&alul lu$r5r #e l$e&45) De$lar $5 &u a" "a ,re6e&!a! a$eas!5 lu$rare 7&
9a4a u&e al!e $%"s #e e-a"e& #e l$e&45)
Se"&5!ura a's%lve&!ulu(
2
C U 3 R I N S
INTRODUCERE
CA3ITOLUL I( As,e$!e !e%re!$e ,rv&# $%&$e,!ul #e au#! 9a&&$ar.
1.1 0oiunea de audit 4 istoric, o$iect i de!inire
1.2 5olul i necesitatea auditului !inanciar pri/ind e/aluarea unei entitati
1.2.1 5olul Auditului
1.2.2 0ecesitatea Auditului
1.3 6$iecti/ele auditului !inanciar conta$il.
CA3ITOLUL /( C%&$e,!ele #e 'a65 ale au#!ulu )
2.1 rincipiile generale ale auditorilor.
2.2 0ormele pro!esionale in audit .
2.3 7unctia de control.
2.4 Ss!e"ul #e $%&!a'l!a!e s #e $%&!r%l &!er&
. 2.4.1 &lemente costituti/e ale sistemului de control intern
2.4.2 2tandardele de control intern
2.4.3 5olul, s!era, continutul si o$iecti/ele controlului intern
CA3ITOLUL A ( Me!%#e s !eB&$ u!l6a!e & au#!area ss!e"el%r $%&!a'le
A)1) Me!%#e u!l6a!e 7& au#!ul 9&a&$ar.$%&!a'l
3.1.1. +etoda con!irmrii directe
3.1.2 +etode /eri!icrii reciproce
3.1.3 +etode suplimentare de /eri!icare a situaiilor !inanciare 8conturilor anuale9
A)/ TeB&$ u!l6a!e 7& au#!ul 9&a&$ar.$%&!a'l
3.2.1. :e,nica sonda;ului
3.2.2.:e,nica o$ser/rii !izice
3.2.3.:e,nica inter/iului
3.2.4.:e,nica examinrii analitice
3
3.2.5.:e,nica testrii sistemelor i conturilor semni!icati/e
3.2." :e,nica examinrii situaiilor !inanciare 8conturi anuale9
CA3ITOLUL 2 ( S!u#u #e $a6 & $a#rul s%$e!a! SC 3ERFECT TIME SRL
2)1 A&al6a s!u#ulu #e $a6 .
(oncluzii si propuneri
<i$liogra!ie
4
INTRODUCERE
:impul pe care #l trim este caracterizat de ample procese de re!orm economic i !inanciar,
ale cror o$iecti/e le reprezint promo/area i implementarea unor metodologii armonizate cu $un
practic pe plan european i mondial.
Din acest punct de /edere, auditul este un domeniu de /=r! al teoriei i practicii economico>
!inanciare, care se interpune #ntre productorii i utilizatorii in!ormaiilor, am$ele grupri a/=nd
ne/oie de opinia exprimat de auditor #n legatur cu atestarea sinceritaii situaiilor !inanciare, cu
con!irmarea respectrii pre/ederilor legale #n /igoare, precum i cu respectarea principiilor de
per!orman managerial, respecti/ economicitatea, e!iciena i e!icacitatea.
Auditul, respecti/ examinarea de ctre o persoan independent i competent a !idelitii
reprezentrilor conta$ile i !inanciare, a constituit i constituie c,eia de $az pentru pro$itatea i
credi$ilitatea tranzaciilor economice. De aceea, amploarea i complexitatea operaiunilor i
tranzaciilor, e!ectuate de entitile economice ca i dez/oltarea continu a mediului economic, #n
care acestea #i des!oar acti/itile, au determinat #n mod ,otr=tor i e/oluia auditului.
Auditul a pornit de la o corectare speci!ic a !raudelor #n documentele !inanciar>conta$ile, a
continuat cu aprecierea glo$al de !idelitate a situaiilor 8rapoartelor9 emise de entitile economice
i cu analiza critic a structurilor acestora i e/aluarea procedurilor utilizate la #ntocmirea situaiilor,
iar #n prezent este orientat #n mare msur spre e/aluarea modului de respectare, de ctre
managementul entitilor, a principiilor economicitii, e!icienei i e!icacitii in utilizarea
resurselor !inanciare.
5
CA3ITOLUL I( As,e$!e !e%re!$e ,rv&# $%&$e,!ul #e au#! 9a&&$ar)
1)1 N%4u&ea #e au#! s!%r$ 8 #e9&re
Auditul a !ost cunoscut la #nceputurile secolului al .?@@@>lea, !r a !i precizat data exact sau
localizarea geogra!ic #ntr>un stat. @storia economic delimiteaz mai multe etape ale auditului,
di!ereniate #n !uncie de categoria social care ordona auditul8!ormat din aa>numiii ordonatori de
audit9, de auditori i de o$iecti/ele auditului.
2!=ritul secolului al .@.>lea contureaz relaia dintre auditai i auditori, alei din r=ndul
pro!esionitilor conta$ili sau ;uriti. 6$iecti/ul lor era acela al atestrii realitii situaiilor
!inanciare, cu scopul de a e/ita erorile i !rauda.
An primele patru decenii ale secolului .., auditul era realizat de pro!esioniti specializai #n audit
alturi de conta$ili. Bucrrile erau comandate de stat i de acionari. Ulterior, pe masura dez/oltrii
sc,im$urilor internaionale, executarea auditului a czut #n sarcina pro!esionitilor #n audit i
conta$ilitate, o$iecti/ul lor !iind acela de atestare a sinceritii i regularitii situaiilor !inanciare.
&timologia cu/=ntului audit #i are originea #n latinescul au#reC 4 a asculta, a transmite mai
departe.
:ermenul a !ost popularizat pe continentul european #n anii C"* de ctre ca$inetele anglo>saxone de
expertiz conta$il. An 5om=nia, dup anii C)*, cu/=ntul audit i>a !cut intrarea din dorina de
armonizare cu reglementrile similare pe plan internaional i european.:ermenul DauditE este larg
utilizat, adesea pentru a exprima lucruri !oarte di!erite. &xemplele includ auditul situaiilor legate de
respectarea reglementrilor de mediu, auditul situaiilor pri/ind respectarea standardelor de calitate
i, desigur auditul anual independent al conturilor.
Un audit reprezint examinarea de ctre un expert independent, auditorul !inanciar 8care poate !i o
persoan !izic sau ;uridic9 a unui set de situaii !inanciare i a #nregistrrilor i registrelor pe $aza
crora se poate !orma o opinie asupra situaiilor !inanciare cu scop general.
Mul4 au!%r #& 4ara &%as!r5 8 #& s!r5&5!a!e au #e9&! a$!v!a!ea #e au#! $a 9&#
e-,r"area ,r%9es%&al5 a u&e &9%r"a4 $u s$%,ul #e a e-,r"a % %,&e res,%&sa'l5 8
&#e,e&#e&!5 7& ra,%r! $u u& $r!eru #e $al!a!e)
rin au#! 9&a&$ar se #nelege
1
examinarea e!ectuat de un pro!esionist competent i
independent #n /ederea exprimrii unei opinii moti/ate asupra1

?aliditii i corectei aplicri a procedurilor interne sta$ilite de conducerea unitii 8au#!ul

&!er&9F
1
Norme naionale de audit, <ucureti, 1)))
"

@maginii !idele, clare i complete a patrimoniului, a situaiei !inanciare i a rezultatelor o$inute

de agenii economici 8au#!ul s!a!u!ar cerut de lege i exercitat de cenzori sau au#!ul
$%&!ra$!ual e!ectuat la cererea agenilor economici de ctre experi conta$ili, conta$ili autorizai
sau societi comerciale de audit !inanciar9.
0oiunea de imagine !idel este un concept ce nu poate !i disociat de regularitatea i sinceritatea
conta$ilitii.
Ara au#!ulu 4 se re!er la procedurile de audit considerate a !i necesar de aplicat pentru a atinge
o$iecti/ele de audit.
Au#!ul ss!e"el%r &9%r"a4%&ale
2
re,re6&!5 a$!v!a!ea #e $%le$!are 8 evaluare a u&%r
,r%'e ,e&!ru a #e!er"&a #a$5 ss!e"ul &9%r"a4%&al es!e se$ur6a!, "e&4&e &!e+r!a!ea
#a!el%r ,relu$ra!e 8 s!%$a!e, ,er"!e a!&+erea %'e$!vel%r s!ra!e+$e ale 7&!re,r&#er 8
u!l6ea65 e9$e&! resursele &9%r"a4%&ale) A$eas!a a$!v!a!e es!e #es958ura!5 #e ,r%9es%&8!
au!%r6a4 7& #%"e&ul au#!ulu 9&a&$ar, se$ur!54 8 "a&a+e"e&!ulu ss!e"el%r
&9%r"a4%&ale)
Au#!ul ,er9%r"a&4e 4 reprezint examinarea economicitii, e!icienei i e!icacitii operaiunilor
e!ectuate de entitatea auditat 1

e$%&%"$!a!ea > const #n minimizarea costului resurselor alocate unei acti/iti !r a

compromite realizarea o$iecti/elor #n condiii de calitate.

e9$e&4a 4 reprezint raportul dintre rezultatele o$inute i costul resurselor utilizate pentru
o$inerea acestora.

e9$a$!a!ea 4 este gradul de #ndeplinire al o$iecti/elor declarate ale unei acti/iti i relaia
dintre impactul dorit i impactul e!ecti/ al acti/itii respecti/e.
Au#!ul &!er& este o acti/itate organizat independent #n structura unei entiti i #n directa
su$ordonare a conductorului acesteia, care const #n e!ectuarea de /eri!icri, inspecii i analize ale
sistemului propriu de control intern, #n scopul e/alurii o$iecti/e a msurii #n care acesta asigur
#ndeplinirea o$iecti/elor entitii i utilizarea resurselor #n mod economic, e!icace i e!icient,
precum i pentru a raporta managementului constatrile !cute, sl$iciunile identi!icate i aciunile
de corectare a de!icienelor i de ameliorare a per!ormanelor sistemului de control intern.
Au#!ul e-!er& 4 reprezint o acti/itate ce se e!ectueaz de persoane din a!ara entitii i const #n
examinarea acurateei conturilor, a legalitii i regularitii operaiunilor e!ectuate 8auditul
2
(A75, Revista de audit financiar, numrul 332**3
%
!inanciar9, precum i #n e/aluarea economicitii, e!icacitii i e!icienei acestora 8auditul
per!ormanei9.
Din punct de /edere ;uridic, auditul !inanciar cunoate dou !orme1 auditul legal i auditul
contractual.
Au#!ul le+al reprezint totalitatea atri$uiilor sta$ilite prin lege pro!esionistului independent
8cenzor9 pentru supra/eg,erea gestiunii i /eri!icarea $ilanului conta$il al societii comerciale.
&xercitarea auditului legal se !ace de cenzori care au calitatea do$=ndit de experi conta$ili sau
conta$ili autorizai i pe $aza mandatului acceptat i con!irmat de Adunarea General a Acionarilor
8AGA9 sau a Asociailor #ntreprinderii.
Au#!ul $%&!ra$!ual const #n /eri!icarea i certi!icarea situaiilor !inanciare de ctre un
pro!esionist competent i independent 8cenzor extern sau auditor !inanciar9 i exprimarea de ctre
acesta a unei opinii. Auditul contractual nu tre$uie con!undat cu lucrri executate de pro!esioniti
conta$ili pe $az de contract pri/ind inerea conta$ilitii, #ntocmirea $ilanului conta$il, asisten
conta$il, !inanciar sau !iscal i alte ser/icii cu caracter de analize economice i e/aluri
patrimoniale.
1)/)R%lul s &e$es!a!ea au#!ulu 9&a&$ar
1)/)1 R%lul au#!ulu 9&a&$ar
Au#!ul 9&a&$ar.$%&!a'l este orientat spre1

ver9$area res,e$!5r $a#rulu $%&$e,!ual al $%&!a'l!54 8postulate, principii, norme i

reguli de e/aluare9, general acceptat, a procedurilor interne sta$ilite de conducerea agentului
economic 8audit intern sau statutar9

ver9$area 8 $er!9$area re!lectrii #n conta$ilitate a situaiilor !inanciare, imaginea lor !idel,

clar i complet pe #ntreg exerciiul !inanciar.
Auditul tre$uie s urmreasc dac procedurile de culegere i prelucrare a datelor sunt $ine sta$ilite
i dac se aplic #n permanen.6pinia de audit este exprimarea raionamentului pro!esional pri/ind
imaginea !idel, su$ toate aspectele, a acti/itilor societii pe perioada respecti/ #n con!ormitate
cu legislaia rele/ant speci!ic i 2tandardele @nternaionale de (onta$ilitate)
@maginea !idel este asociat de sinceritatea i regularitatea conta$ilitii.
'
S&$er!a!ea . presupune aplicarea cu $un credin a regulilor i procedurilor conta$ile,
independent de interesele con;uncturale ale societii sau cele de grup, ale acionarilor sau
asociailor.
Re+ular!a!ea presupune organizarea i conducerea conta$ilitii #n con!ormitate cu
principiile conta$ile generale admise prin 6rdinul nr. 1%5232**5 emis de +inisterul 7inanelor1
1)/)/ Ne$es!a!ea Au#!ulu
ractica a do/edit c exist un con!lict potenial de interese #ntre cei ce culeg, prelucreaz i
sintetizeaz in!ormaiile conta$ile i utilizatorii acestor in!ormaii. Utilizatorii de in!ormaii
conta$ile mani!est o lips de #ncredere #n in!ormaiile !urnizate de conta$ilitate, deoarece
productorii de in!ormaii conta$ile nu sunt de regul independeni !a de operaiunile e!ectuate i
situaiile anuale de sintez prezentate, !apt ce pune la #ndoial imparialitatea i o$iecti/itatea
aparatului !inanciar conta$il din #ntreprinderi.
5ealitatea in!ormaiilor cuprinse #n conturile anuale este pus la #ndoial i datorit calitilor
moral>pro!esionale ale unor productori de in!ormaii conta$ile.
(a urmare, #ntre acti/itatea productorilor de in!ormaii i utilizatorii de in!ormaii este necesar s
se interpun acti/itatea auditorilor 8experi conta$ili, conta$ili autorizai, societi de expertiz,
cenzori9 care au menirea de a resta$ili o #ncredere rezona$il #ntre productorii i utilizatorii de
in!ormaii conta$ile. rin aceasta, auditul !inanciar>conta$il contri$uie la prote;area intereselor
di!eritelor categorii de $ene!iciari de in!ormaii conta$ile.
Bi$ertatea pieei se $azeaz pe li$erul acces la in!ormaii corecte. Din acest moti/, se dez/olt #n
toate rile democratice, auditul !inanciar>conta$il, ca un control independent !a de autoritatea
pu$lic i !a de unitile patrimoniale i ca un demers competent exercitat de ctre specialiti
reunii #n organizaii pro!esionale.
Au#!%rul 9&a&$ar este c,emat s exprime o opinie independent asupra conturilor anuale sau
asupra altor situaii i in!ormaii, menit s apere #n mod egal pe toi utilizatorii de in!ormaii
conta$ile, pe toi participanii la /iaa economico>social 8acionari, stat, salariai, $nci, organisme
$ursiere, de$itori, clieni, !urnizori, creditori, conta$ilitatea naional i administratorii
#ntreprinderii9.
)
A$4%&ar 8 as%$a4 /or s cunoasc situaia patrimoniului, mrimea pro!itului i modul de
repartizare. 6 societate comercial care nu distri$uie su!iciente di/idende, pierde treptat #ncrederea
acionarilor #n e!iciena plasamentului !cut i ca urmare, acetia #i mani!est nemulumirea !a de
consiliul de administraie sau #ncearc s se dezanga;eze !a de societatea respecti/. An acelai
timp, distri$uirea de di/idende determin o diminuare a surselor de !inanare necesare dez/oltrii.
Salara4 8 s&#$a!ele sunt interesate de in!ormaii pri/ind sta$ilitatea i pro!ita$ilitatea
#ntreprinderii lor. &i au #n /edere in!ormaii care le permit s e/alueze capacitatea #ntreprinderii de a
o!eri remuneraii, pensii, oportuniti pro!esionale, specializri etc.
Ma&a+er . consider conta$ilitatea ca pe un mi;loc de comunicare i in!ormare, ca un instrument
de gestiune i control. Dac nu sunt acionari importani, doresc ca situaiile de sintez s re!lecte
realitatea, dar, #n acelai timp, caut s prezinte un rezultat !inanciar con!orta$il pentru aprecierea
acti/itii lor, urmrind totodat s pstreze sursele de auto!inanare pentru #mpiedicarea distri$uirii
de di/idende mari.
Or+a&ele 9s$ale 4 sunt preocupate s cunoasc mrimea impozitului pe pro!it i a celorlalte
impozite i taxe datorate de ctre contri$ua$ili. 2ocietile comerciale aplic soluii conta$ile #n
con!ormitate cu constr=ngerile !iscale !r a renuna la H a;ustarea H rezultatelor !inale. An ciuda
reglementrilor aparent riguroase, exist posi$ilitatea de!ormrii unor rezultate.
Ba&$Ber 4 #ncearc s e/alueze renta$ilitatea #ntreprinderilor i s aprecieze riscurile pe care le
ridic creditarea acestora. 7urnizorii /or s tie dac sol/a$ilitatea pe termen scurt a $ene!iciarilor
le permite continuarea li/rrilor cu un risc minim. roductorii de in!ormaii conta$ile care doresc
s contracteze credite $ancare 8e/entual i cu o do$=nd mai a/anta;oas9 sau s se apro/izioneze
pe credit comercial sunt tentai s prezinte o situaie !inanciar sntoas o lic,iditate ridicat i
rezultate din exploatare per!ormante.
1*
CA3ITOLUL /( C%&$e,!ele #e 'a65 ale au#!ulu
/)1 3r&$,le +e&erale ale au#!%rl%r)
entru a exprima o opinie moti/at asupra /aliditii i a corectei aplicri ainterne sta$ilite de
conducerea #ntreprinderii, asupra imaginii !idele, clare i complete a situaiilor !inanciare, auditorul
4 ca persoan competent i independent 4 utilizeaz &%r"e #e re9er&45 cu pri/ire la sistemul de
conta$ilitate utilizat i reguli speci!ice auditului.
&xercitarea auditului !inanciar presupune aplicarea a dou concepte de $az1
aD N%r"al6area $%&!a'l5
'D N%r"e s,e$9$e au#!ulu, s!a'l!e #e as%$a4le ,r%9es%&ale
A N%r"al6area $%&!a'l5 este sta$ilit prin Begea conta$ilitii nr.'231))1 cu modi!icrile
ulterioare, 5egulamentul de aplicare a Begii conta$ilitii nr. '231))1, prin I.G. nr.%*431))3,
5eglementrile conta$ile armonizate cu Directi/a a @?>a a (omunitii &conomice &uropene i cu
2tandardele @nternaionale de (onta$ilitate.
An 5om=nia, acti/itatea de audit a !ost reglementat printr>o serie de acte normati/e care pri/esc
modul de des!urare a auditului, persoanele a$ilitate s des!oare aceste misiuni, reguli 8norme9
de conduit i etic pro!esional etc.Auditul !inanciar conta$il 6rdonana de Urgen a Gu/ernului
nr. %531))) pri/ind acti/itatea deaudit !inanciar.
5egulamentul de organizare i !uncionare pri/ind (amera Auditorilor din 5om=nia apro$at prin
Iotr=rea Gu/ernului nr. 5)132***2. (adrul general pri/ind 0ormele minimale de audit intern
apro$at prin 6rdinul +inistrului 7inanelor nr. 12"%321.*).2***.
0ormele speci!ice pentru des!urarea unui audit se grupeaz #n dou categorii1
S!a&#ar#ele #e au#!, ca norme pro!esionale de lucru i de raport a opiniilor asupra situaiilor
!inanciare.
Re+ul #e $%",%r!a"e&! ,r%9es%&al sta$ilite prin D(odul pri/ind conduita etic i pro!esional #n
domeniul !inanciarH
S!a&#ar#ele #e au#!. entru e!ectuarea auditului !inanciar #n 5om=nia, (amera Auditorilor din
5om=nia, #n $aza legii, a ,otr=t aplicarea (adrului General al 2tandardelor @nternaionale de
Audit.2tandardele de audit, #n numr de 44, cuprind #n mod detaliat (adrul General al 2tandardelor
de Audit 812*95, responsa$ilitate ce re/ine auditorilor, plani!icarea auditului 83**9, e/aluarea
11
riscurilor i controlului intern 84**9, pro$ele de audit 85**9, procedurile auditorului principal
pri/ind competena pro!esional a utilizrii unui alt auditor 8"**9, concluziile auditorului i
raportarea asupra situaiilor !inanciare 8%**9, ser/iciile conexe pri/ind anga;amentele de re/izuire a
sistemelor !inanciare 8)1*9 i de e!ectuare a procedurilor agreate cu pri/ire la in!ormaiile conturilor
anuale 8)2*9.
2tandardul nr.12*, DCa#rul +e&eral al S!a&#ar#el%r #e Au#!H, precizeaz c, pentru a rspunde
ne/oilor in!ormaionale comune ale utilizatorilor, situaiile !inanciare reprezint principala lor surs
in!ormaional. Din acest moti/, situaiile !inanciare sunt #ntocmite con!orm cu 2tandardele
@nternaionale de (onta$ilitate, 2tandardele 0aionale de (onta$ilitate i3sau cu un (adru general
de raportare !inanciar o$ligatoriu, conceput pentru utilizarea raportrilor !inanciare.
otri/it acestui standard, Do$iecti/ul unui audit al situaiilor !inanciare este acela de a da
posi$ilitatea auditorului de a>i exprima opinia, dac s!ua4le 9&a&$are su&! 7&!%$"!e, su'
!%a!e as,e$!ele se"&9$a!ve, 7& $%&9%r"!a!e $u u& $a#ru +e&eral #e&!9$a! #e ra,%r!are
9&a&$ar5H. 2tandardul precizeaz cu exactitate i termenii ce tre$uie utilizai pentru exprimarea
opiniei auditului1 Do!er o imagine !idelH sau Dprezint #n mod !idel, su$ toate aspectele
semni!icati/eH.
(odul pri/ind conduita etic i pro!esional precizeaz c o$iecti/ele pro!esiei de auditor !inanciar
le reprezint acti/itile des!urate la cele mai #nalte standarde de pro!esionalism Dcu scopul deH a
#ndeplini cerinele interesului pu$licDprin cel mai #nalt ni/el de per!ormanH. entru a realiza aceste
o$iecti/e, tre$uie duse la #ndeplinire patru cerine1
> $re#'l!a!ea in!ormaiilor pentru a lua deciziiF
> ,r%9es%&als"ulF
> $al!a!ea serv$l%rF
> 7&$re#erea u!l6a!%rl%r #n ser/iciile !urnizate de auditorii !inanciari pro!esioniti.
(alitatea ser/iciilor o$inute de la un auditor !inanciar tre$uie s !ie realizate Dla cel mai #nalt
standard de per!ormanH.
+isiunea pe care auditorul o are impune o categorie de responsa$iliti pro!esionale ce tre$uie s !ie
con!orm cu Dcodul pri/ind conduita etic i pro!esional#n domeniul auditului !inanciarH1
Aceste principii sunt1
1) &#e,e&#e&45
/) &!e+r!a!e
12
A) %'e$!v!a!e
2) $%",e!e&45 ,r%9es%&al5 8 a!e&4a $uve&!5
?) $%&9#e&4al!a!e
>) $%&#u!5 ,r%9es%&al5
=) s!a&#ar#ele !eB&$e
entru a respecta aceste principii de ctre toi auditorii !inanciari, pro!esiunea este caracterizat
printr>o serie de elemente1
capacitate intelectual do$=ndit printr>o temeinic i continu pregtire cu cele mai noi
te,nici, norme i reguli, du$lat de educaieF
aderarea la un mod de conduit comun, la un cod de /alori ela$orat de
organismul administrati/ speci!ic care s includ i o$iecti/e i principia !undamentale ale
codului de eticF
acceptarea unei responsa$iliti !a de pro!esie i societate.
entru a asigura cel mai #nalt ni/el de per!orman, dar i #ncrederea pu$licului #n pro!esia de
auditori !inanciari, organismele administrati/e sunt datoare pentru a ela$ora norme etice pentru
mem$rii si, aplica$ile #n executarea ser/iciilor pro!esionale de audit.
Acceptarea res,%&sa'l!54 !a de pu$lic constituie o caracteristic senial a pro!esiei de auditor
!inanciar.A !i responsa$il de ser/iciile pro!esionale des!urate #n domeniul auditului !inanciar nu
#nseamn numai satis!acerea cerinelor unui client.
S!a&#ar#ele #e au#! 9&a&$ar au !ost determinate #n cea mai mare partede interesul pu$lic. 2pre
exemplu Auditorii independeni 9ur&6ea65 &9%r"a4 i !ac re$%"a&#5r pentrumeninerea
integritii i e!icienei situaiilor !inanciare utilizate deinstituii !inanciare pentru solicitri de credit
i acionarilor pentruo$inerea de capital.
Auditorii interni o!er +ara&4a unui sistem e!icient de control interncare contri$uie la
credi$ilitatea in!ormaiei !inanciare externe.
&xperii !iscali contri$uie la 7&$re#erea i e9$e&4a sistemului !iscal cu cele trei
componente ale sale1 impozite, taxe i contri$uii, mecanismul !iscal i aparatul !iscal.
&xperii #n management au responsa$ilitatea !a de interesul pu$lic prin ela'%rarea
unor #e$6 solide pri/ind s!ra!e+le #e #e6v%l!are a !irmei, re&!a'l6area lor,
$re8!erea ci!rei de a!aceri etc.
13
5olul auditorilor !inanciari este !oarte important #n societate. la;a larg de utilizatori ai in!ormaiei
conta$ile prin pu$lic 8in/estitori, salariai, creditori, de$itori, instituii !inanciare, gu/ern9 se
$azeaz pe /alidarea conturilor anuale realizate de auditorii !inanciari pro!esioniti #n tot ceea ce
#nseamn instrumentare te,nic conta$il i o raportare !inanciar corect, un management !inanciar
e!!icient i consultan competent pentru un spectru larg al a!acerii.
entru a rspunde acestor mari responsa$iliti ce le re/in auditorilor !inanciari, atitudinea i
comportamentul lor #n procesul de !urnizare a ser/iciilor pro!esionale au impact asupra $unstrii
economice prin actul de decizie care se ia pe credi$ilitatea raportului lor.
oziia a/anta;oas pe care o o!er aceast pro!esie se menine cu condiia de a da pu$licului
ser/icii de #nalt pro!esionalism i #n concordan Hcu cerinele etice prin care se demonstreaz c
#ncrederea pu$licului este solid !undamentatE.
6$iecti/ele i principiile !undamentale sunt generale i ele nu pot !i utilizate pentru rezol/area
pro$lematicii de etic #ntr>un anume caz. &xist situaii speci!ic ale pro!esiunii de auditor !inanciar,
#n care e!$a impune prioritar anumite o$iecti/e i principii.
Ast!el, (amera Auditorilor din 5om=nia a ela$orat cadrul pri/ind conduit etic i pro!esional #n
domeniul auditului !inanciar !uncie de cerinele utilizatorilor ca $ene!iciari ai ser/iciilor
pro!esionale pe anumite segmente ale acti/itii economice #n trei direcii1
> principii care se aplic tuturor auditorilor !inanciari pro!esionitiF
> principii care se aplic doar auditorilor !inanciari de practic pu$licF
. principii care se aplic auditorilor !inanciari anga;ai i aplica$ile auditorilor anga;ai de
practica pu$lic, dac corespund condiiilor ce se impun.
Au#!%rul 9&a&$ar ,r%9es%&s! este acea persoan care lucreaz #n practica pu$lic
8unic pro!esionist, #ntr>o asociaie sau societate9 sau #n industrie, comer, sectorul pu$lic
sau #n/m=nt
Au#!%rul 9&a&$ar a&+aEa! poate s presteze ser/icii #n orice ramur 8industrie, comer
sectorul pu$lic sau #n/m=nt9.
Au#!%rul 9&a&$ar #e ,ra$!$5 ,u'l$5 este !ie partener sau persoan #ntr>o !irm
8ca$inet9 care o!er ser/icii pro!esionale 8audit, !iscalitate, consultan9 i3sau este
implicat #ntr>o societate care are responsa$iliti de conducere. :ermenul este utilizat i
pentru a desemna o societate de auditJ !inanciar care #i des!oar acti/itatea #n practica
pu$lic.
14
C%#ul #e e!$5 a,l$a! !u!ur%r au#!%rl%r 9&a&$ar
(odul pri/ind conduita etic i pro!esional #n domeniul auditului !inanciar pre/ede urmtoarele
principii>cerine
1) I&!e+r!a!ea 8 %'e$!v!a!ea
/) S%lu4%&area $%&9l$!el%r e!$e
A) C%&9#e&4al!a!e
2) C%",e!e&4a ,r%9es%&al5
?) C%&sul!a&4a 7& #%"e&ul 9s$al
>) A$!v!54le &!er&a4%&ale
=) 3u'l$!a!ea
1. I&!e+r!a!ea presupune onestitate i corectitudine #n des!urarea ser/iciilor pro!esionale.
Auditorii nu tre$uie s se implice #n con!licte de interese.
ractica a do/edit c exist o serie de !actori care pot a!ecta o$iecti/itatea.
Auditorii !inanciari pro!esioniti tre$uie s se asigure c toate persoanele implicate #n ser/iciile
pro!esionale de audit respect ,r&$,ul %'e$!v!54. &i nu tre$uie s accepte sau s o!ere
cadouri de orice natur care D#n mod rezona$ilH pot a/ea o in!luen considera$il asupra
deciziilor lor sau a celor implicai a executa ser/icii pro!esionale.
/) &xist !actori care pot determina ca responsa$ilitile unui auditor !inanciar pro!esionist s
intre #n $%&9l$! cu solicitri interne sau externe. Auditorul !inanciar pro!esionist a!lat la un ni/el
ierar,ic superior tre$uie s cerceteze pentru a se asigura c exist politici de soluionare a
con!lictelor. 5elaiile de !amilie sau personale poate da natere la presiuni exercitate asupra
/eniturilor pro!esionale i li se poate solicita s acioneze contrar standardelor te,nice sau
pro!esionale. Dac exist con!licte de etic semni!icati/e, ei pot aciona #n ordine gradual p=n
epuizeaz toate cile ast!el1
rezol/area con!lictului prin urmrirea politicii existente la ni/elul organizaiei
analiza con!lictului etic cu primul ni/el superior direct. Dac nu se rezol/
con!lictul cu acesta, auditorul apeleaz la conducerea imediat superioar 8director general,
consiliul de administraie, conducerea AGA
sa apeleze la un consultant independent, con!idenial, pentru a gsi modalitatea de aciune pentru
soluionarea con!lictuluiF
15
s demisioneze i s prezinte un memoriu de in!ormare cu pri/ire la pro$lemele semni!icati/e
8exemplu !rauda9, #n situaia #n care con!lictul etic se mani!est c,iar dup toate ni/elurile de
analiz.
A) Auditorii !inanciari pro!esioniti sunt o$ligai s respecte $%&9#e&4al!a!ea pe msura
executrii ser/iciilor pro!esionale c,iar i dup ce relaia cu clientul #nceteaz. &xist excepii de
la principiul expus, doar c=nd i s>a permis s dez/luie in!ormaii sau atunci c=nd exist o datorie
legal sau pro!esional.
2) C%",e!e&4a ,r%9es%&al5. Un auditor !inanciar pro!esionist tre$uie mai #nt=i s5 a!&+5
competena pro!esional. Aceasta presupune studii economicesuperioare, studii de specialitate1
s cunoasc i s aplice 2tandardele 0aionale i @nternaionale de (onta$ilitate, standardele
te,nice de audit, s ai$ o conduit etic ireproa$il, s cunoasc la zi reglementrile naionale #n
domeniul conta$ilitii, !iscalitii, solide cunotine de drept comercial, e/aluare economic,
statistic, gestiune !inanciar analiz i nu #n ultimul r=nd matematici !inanciare.
regtirea pro!esional este /alidat prin examene pro!esionale rele/ante i o $ogat experien
#n domeniu.
6 a doua cerin este ,5s!rarea $%",e!e&4e ,r%9es%&ale, care se remarc prin cercetarea
permanent a ultimelor cunotine #n domeniul pro!esiunii, reguli, norme rele/ante luate la ni/el
naional i internaional #n domeniul conta$ilitii i auditului. rogramul auditorului !inanciar
pro!esionist tre$uie Dorientat spre asigurarea controlului calitii per!ormanei ser/iciilor
pro!esionaleH.
?) An situaia #n care auditorul !inanciar pro!esionist acord serv$ 9s$al unui client, acesta
tre$uie s ai$ #n /edere riscul !iscal i e!icacitatea #n !a/oarea clientului, dar cu competen
pro!esional i mare atenie pentru a nu a!ecta integritatea i o$iecti/itatea sa. 6rice am$iguitate
sau interpretare a textului de lege poate !i rezol/at #n !a/oarea !irmei cu condiia s domine
Drezona$ilulH #n orice aciune. Auditorul &u !re'ue s5 as+ure $le&!ul c declaraiile !iscal
o!erite inclusi/ consultana !iscal sunt &ea!a$a'le, deoarece responsa$ilitatea pentru coninutul
declaraiei re/ine #n primul r=nd clientului.
Auditorul !inanciar pro!esionist are o$ligaia s ia toate msurile necesare pentru a se asigura, pe
$aza datelor primite, c declaraia !iscal este #ntocmit corespunztor, este real i corect.
1"
6piniile semni!icati/e o!erite unui client tre$uie reinute ca un memoriu pentru dosare sau
utilizate ca scrisoare.
Auditorul !inanciar pro!esionist are o$ligaia de a se #s%$a de orice declaraie !iscal sau
in!ormaii prezentate #n situaii care /izeaz s!a!ul ca utilizator i conine !alsuri, erori, omisiuni
sau neclariti, cu scopul de a induce #n eroare aparatul !iscal. @n!ormaiile !urnizate de client
pentru pregtirea i /alidarea unor documente sau pro$e, in/estigaii #n ceea ce pri/ete
instrumentarea te,nic conta$il a!erent operaiunilor economico>!inanciare.
Auditorul !inanciar pro!esionist utilizeaz declaraiile !iscale din anii anteriori. Acestea #l a;ut la
recomandri pentru optimizarea costului !iscal pe ansam$lul societii. Dac auditorul descoper
erori sau omisiuni semni!icati/e #n declaraiile !iscale ale anului anterior sau ne#nregistrarea unei
declaraii !iscale, tre$uie s in!ormeze societatea asupra erorilor, omisiunilor i recomandarea de
a aduce la cunotina autoritilor !iscale prin aparatul !iscal. 0u>i este permis aducerea la
cunotin de erorile semni!icati/e aparatului !iscal, dec=t cu permisiunea clientului.
Dac erorile nu sunt corectate de ctre client, auditorul !inanciar are o$ligaia s se disocieze de
acele declaraii sau situaii prezentate autoritilor i s ia #n consideraie dac responsa$ilitile
pro!esionale #i permit continuarea ser/iciilor cu clientul respecti/.

>) Auditorul !inanciar pro!esionist poate des!ura ser/icii pro!esionale &!er&a4%&ale. Aceste
ser/icii tre$uie #ndeplinite con!orm cu standardele te,nice rele/ante i cu cerinele etice. An
situaia #n care un auditor execut ser/icii 7& al!5 4ar5 #e$@! $ea #e %r+&e i exist di!erene
speci!ice de conduit etic i pro!esional ale celor dou ri, auditorul !inanciar pro!esionist este
o$ligat s analizeze dou situaii1 a9 4 cum sunt cerinele etice ale rii unde execut ser/iciileF
$9 4 dac cerinele etice ale rii de origine sunt o$ligatoriu de aplicat pentru ser/iciile
pro!esionale executate #n a!ara rii i sunt cele mai se/ere.
a1. An situaia #n care cerinele etice ale rii strine unde se execut ser/iciile
sunt mai puin se/ere dec=t C%#ul E!$ al IFAC, auditorul tre$uie s aplice (odul &tic al @7A
a2. Dac #n ara strin #n care auditorul des!oar ser/icii pro!esionale cerinele etice sunt Dmai
se/ereH dec=t (odul &tic al @7A(, atunci se aplic cerinele etice din ara strin auditorului.
$. Dac cerinele etice ale rii de origine sunt mai se/ere dec=t cele artate la punctele a1 i a2 i
sunt o$ligatorii pentru ser/icii executate #n a!ara rii, auditorul /a aplica codul etic din ara de
origine.
1%
=) romo/area ser/iciilor pro!esionale ale auditorilor !inanciari pro!esioniti tre$uie s ai$ #n
/edere !re $er&4e, potri/it cu (odul pri/ind (onduita &tic i ro!esional #n domeniul
auditului !inanciar1
a9 ro!esiunea de auditor !inanciar pro!esionist are 9%r4a, re,u!a4a i $a,a$!a!ea &e$esar5,
prin ser/iciile pe care le o!er, s5 #e6v%l!e "e#ul #e a9a$er i al societii #n sensul
progresului. An acest sens, auditorii !inanciari &u tre$uie s !oloseasc nici un mi;loc care aduce
pro!esiunii D!aim proastH.
$9 2 nu practice preuri exagerate pentru ser/iciile o!erite clienilor lor.
c9 2 nu !ac re!eriri negati/e la acti/itatea altor auditori !inanciari
/)/ N%r"ele ,r%9es%&ale & au#!
/)/)1)A$$e,!area "a&#a!ulu #e au#!
osi$ilitatea auditorului de a exprima o opinie pri/ind #ntocmirea situaiilor !inanciare su$ toate
aspectele semni!icati/e, con!orm cu un cadru general de raportare !inanciar, implic
parcurgerea mai multor etape1
1. Acceptarea anga;amentului de auditF
2. 6rientarea i plani!icarea audituluiF
3. Aprecierea controlului internF
4. (ontrolul conturilorF
5. (ontrolul situaiilor !inanciareF
". (oncluziile auditului i raportarea.
Anainte de a accepta mandatul, specialistul conta$il tre$uie s aprecieze posi$ilitatea de a #ndeplini
aceast misiune in=nd seama de regulile pro!esionale i deontologice care gu/erneaz acti/itatea de
audit. rincipalele aspecte ale acestei etape a auditului !inanciar conta$il sunt reglementate #n
0ormele de audit !inanciar i certi!icare a $ilanului conta$il nr. 131))5 ale (orpului &xperilor
(onta$ili i &xperilor Autorizai din 5om=nia. Aciunile #ntreprinse #n aceast etap se re!er la1
aD $u&%a8!erea +l%'al5 a 7&!re,r&#erF
'D a,re$er $u ,rvre la &#e,e&#e&4a 8 la a'se&4a &$%",a!'l!54l%rF
$D e-a"e&ul #e $%",e!e&45 $%res,u&65!%are s,e$9$ulu 7&!re,r&#erF
#D $%&!a$!ul $u au#!%rul a&!er%rF
1'
eD #e$6a #e a$$e,!are a "a&#a!uluF
9D res,e$!area al!%r %'l+a4 ,r%9es%&aleF
+D 7&!%$"rea u&e 98e #e a$$e,!are a "a&#a!ulu)
aD Cu&%a8!erea +l%'al5 a 7&!re,r&#er
An a!ara elementelor de identi!icare a #ntreprinderii, auditorul caut in!ormaii
care s #i permit aprecierea celor mai importante riscuri, rein=nd o$ser/aii cum ar !i1
> controlul intern insu!icient sau cu carene nota$ileF
> conta$ilitatea neinut corect i la timpF
> atitudinea conductorilor !a de respectarea legii i a organelor administrati/eF
> personal incompetentF
> rotaia cadrelor prea mare i anormalF
> dezec,ili$re !inanciare, pierderi mari, acti/iti #n declin, ceea ce compromite /iitorul !irmeiF
> riscuri !iscaleF con!licte socialeF riscuri ;uridiceF
> independena exerciiilor nerespectatF
> situaii con!lictuale #ntre conductori, acionari etc.F
> cazuri de limitare a auditului !inanciarF
> onorarii insu!icienteF
> alte constatri care ar putea in!luena decizia de acceptare a mandatuluiF
> existena riscurilor nu #nseamn c auditorul re!uz mandatul.
Decizia de acceptare este luat #n cunotin de cauz, auditorul urm=nd s ia toate msurile
necesare #n consecin.
'D A,re$er $u ,rvre la &#e,e&#e&4a 8 la a'se&4a &$%",a!'l!54l%rF
6rice nou mandat tre$uie s !ie examinat #n raport cu regulile de independen i de
incompati$ilitate !ixate prin normele interne ale pro!esiei.
Auditorul tre$uie s examineze1
lista clienilor si sau ai societii de expertiz #n care lucreaz, pentru a se asigura c nu
exist de;a o acti/itate remunerat din partea #ntreprinderii respecti/eF
1)
situaia sa i a mem$rilor de !amilie #n legtur cu e/entualele interese #n #ntreprinderea
auditat.
$D E-a"e&ul #e $%",e!e&45 $%res,u&65!%are s,e$9$ulu 7&!re,r&#er
Bipsa experienei #n anumite sectoare poate !ace di!icil misiunea auditorului. &l tre$uie s se
asigure c propriile competene, ale personalului su salariat sau ale cola$oratorilor !olosii sunt
su!iciente pentru executarea misiunii.
#D C%&!a$!ul $u au#!%rul a&!er%r
Auditorul tre$uie s se in!ormeze #n legtur cu moti/ele demisiei sau re!uzului de re#nnoire a
mandatului !ostului auditor sau cenzor i, mai ales, dac nu cum/a au !ost dezacorduri #n ceea ce
pri/ete respectarea normelor legale, aplicarea msurilor sta$ilite, sta$ilirea onorariilor etc.
eD De$6a #e a$$e,!are a a&+aEa"e&!ulu
Dup analiza !actorilor de risc, auditorul poate lua urmtoarele decizii1
> accept un anga;ament !r riscuri aparenteF
> accept anga;amentul, #ns /a necesita o mai mare supra/eg,ere i msuri
particulareF
> re!uz anga;amentul.
9D Res,e$!area al!%r %'l+a4 ,r%9es%&ale
Atunci c=nd misiunea urmeaz a se des!ura la o #ntreprindere care se gsete pe raza teritorial
a altei !iliale dec=t aceea din ta$loul din cadrul cruia !ace parte auditorul, acesta este o$ligat s
ia contact cu !iliala.
+D G&!%$"rea 98e #e a$$e,!are a "a&#a!ulu
6 ast!el de !i poate ser/i ca act moti/at al deciziei de acceptare a misiunii.
&a are ca o$iecti/e1
> posi$ilitatea de a colecta in!ormaiile de $az pentru identi!icarea #ntreprinderii, a conducerii
sale, a o$iectului de acti/itate, a taliei sale etc.F
> de a materializa lucrrile e!ectuate #naintea acceptrii1
K analiza situaiei #ntreprinderii i a riscurilor saleF
K contactele cu predecesorul #n pro!esieF
K /izitarea #ntreprinderii i contacte cu conducereaF
> de a indica $ugetul necesarF
> de a !ormaliza procedurile de acceptareF
> de a asigura #ndeplinirea o$ligaiilor pro!esionale care decurg dintr>o ast!el de acceptare1
2*
K scrisoare ctre conducerea societiiF
K scrisoare ctre un coleg 8dac e cazul9F
K scrisoare de acceptare a mandatului i #nc,eierea contractului de audit.
0ormele legale rom=neti pre/d o$ligaia ca acti/itatea experilor conta$ili i a conta$ililor
autorizai s se des!oare pe $az de contract, !r a se !ace distincia #ntre auditul intern 8statutar9
i cel extern 8contractual9 pe care urmeazs le realizeze un expert conta$il sau un conta$il autorizat
cu studii superioare.
5ezult c acceptarea oricrei misiuni de audit al conturilor anuale tre$uie s !ie concretizat #ntr>un
contract ce cuprinde urmtoarele aspecte1
>&%r"ele #e lu$ru > se /or meniona inter/eniile ce urmeaz a !i e!ectuate de ctre auditor1
cunoaterea general a societii, aprecierea procedurilor de control intern existente, asisten la
e!ectuarea in/entarelor !izice, controlul conturilor i al documentelor de sintezF
> !er"e&ele > se /or meniona termenele de depunere a rapoartelorF
> $ale&#arul &!erve&4l%r > se precizeaz perioadele #n care /or a/ea loc demersurile1 cunoaterea
general a societii, aprecierea procedurilor de control intern, asisten la e!ectuarea in/entarelor
!izice. controlul conturilor i al documentelor de sintezF
> %&%rarle > se are #n /edere timpul necesar pentru e!ectuarea di!eritelor lucrri, ni/elul de
responsa$ilitate i cali!icarea pro!esional a experilor care /or inter/eni.
(ontractul de prestri de ser/icii pre/zut de legislaia rom=n a se #nc,eia #ntre auditor i client
este, prin caracteristicile sale ;uridice, un $%&!ra$! #e "a&#a! prin Dcare o persoan se o$lig de a
!ace ce/a pe seama unei ale personae de la care a primit #nsrcinareH.
1 I&9%r"a4 asu,ra 7&!re,r&#er(
> 2ediul, !orma ;uridic,o$iectul de acti/itateF
> 2ucursale, !ilial, conducereaF
> (i!ra de !aceri #n ultimul an #nc,eiat, e!ecti/ de salariaiF
> &xpertul conta$il extern, ali auditori sau cenzoriF
> (onsultant ;uridic.
2. Na!ura a&+aEa"e&!ulu #e au#!(
> &xport 8cenzor9F
> 6riginea mandatuluiF
> (enzorii unitiiF
> Bucrri #mpreun cu cenzorii unitiiF
> Alte misiuni #n aceast #ntreprindere.
21
3. O&%rar
> <aremF
> 6norarii pre/zute.
4. De$6a 8 ,r%$e#ura #e a$$e,!are
5. Re,ar!6area #%sarulu(
> 5esponsa$ilul lucrriiF 5esponsa$ili ad;unci
/)A Fu&$!a #e $%&!r%l)
(ontrolul conturilor este o etapa succesi/a sau concomitenta cu controlul intern, !unctie de
experienta auditorului. (oncluziile rezona$ile pe care se $azeaza opinia tre$uie sa !ie !undamentate
cu pro$e de audit su!iciente, prin com$inarea testelor de control si a procedurilor de !ond.
:estele de control pri/ind modul de !unctionare a cadrului conta$il conceptual si a controlului
intern, precum si a testelor e!ectuate cu scopul de a depista erori semni!icati/e din situatiile
!inanciare 8proceduri de !ond9 contri$uie la ansam$lul pro$elor de audit.
2istemul conta$il si cel de control intern au ca scop pre/enirea, detectarea si corectarea erorilor
semni!icati/e. &tapa precedenta, pri/ind o$iecti/ele si e/aluarea controlului intern, riscurile
acestuia, reprezinta pentru auditor un pas important #n controlul conturilor. ro$ele de audit tre$uie
realizate pentru !iecare asertiune a conducerii cu pri/ire la situatiile !inanciare.
Auditorul tre$uie sa se asigure ca #i sunt con!irmate exigentele cu pri/ire la credi$ilitatea unei
asertiuni a conducerii, prezentata #n situatiile !inanciare. (redi$ilitatea pro$elor de audit depinde de
pro/enienta sursei, interna sau externa, si de natura sa1 documentara, orala, constatarea e!ecti/a prin
/izualizare de catre auditor
Atunci c=nd sistemul conta$il si controlul intern sunt !unctionale, pro$ele de audit intern sunt mai
credi$ile dec=t cele externeF dupa cum con!irmarea primita de la un tert ca sursa externa este mai
credi$ila dec=t cea interna.
6$iecti/ul principal al auditorului pentru L(ontrolul conturilorL #l constituie o$tinerea elementelor
pro$ante adec/ate pentru a emite opinia moti/ata si responsa$ila asupra modului de re!lectare a
situatiilor !inanciare.
22
Aceasta etapa are ca o$iecti/ reunirea elementelor pro$ante su!iciente si ;uste pentru a putea
exprima o opinie moti/ata asupra situatiilor !inanciare, ceea ce presupune asigurarea respectarii
regulilor legale si regulamentare de catre #ntreprindere1
regulile re!eritoare la in/entarieriF
existenta acti/elor si !aptul ca acestea apartin #ntreprinderiiF
regulile de tinere a registrelor si a conta$ilitatiiF
estimarile conta$ile si de e/aluare stipulate #n normele legale si cele pro!esionale sau #n
a$senta acestoraF
principiile conta$ilitatii1 prudenta, permanenta metodei, continuitatea acti/itatii,
independenta exercitiului, intangi$ilitatea $ilantului de desc,idere, necompensareaF
pasi/ele patrimoniale, /eniturile si c,eltuielile pri/esc #ntreprinderea #n cauza.
3r%+ra"ele "&"e sau restr=nse de control al conturilor se ela$oreaza atunci c=nd, #n urma
aprecierii controlului intern, se a;unge la concluzia ca exista un grad rezona$il de asigurare ca
#nregistrarile conta$ile sunt !ia$ile. An aceasta situatie se pot limita sonda;ele numai la soldul
conturilor deoarece !unctionarea controlului intern asupra rula;elor a !ost urmarita #n etapa
precedenta a auditului.
:otusi, pentru asigurarea coerentei cu etapele precedente ale auditului, rula;ele conturilor /or !i
/eri!icate cu ocazia examinarilor analitice.
3r%+ra"ele e-!&se de control al conturilor se ela$oreaza #n situatia #n care, #n urma parcurgerii
etapelor precedente, se a;unge la concluzia ca auditul nu se poate spri;ini pe controlul intern din
#ntreprindere. An acest caz, /olumul sonda;elor este mai mare, #ntruc=t se cuprind #n sonda; at=t
soldurile, c=t si rula;ele conturilor. Aceste sonda;e sta$ilesc, #n !unctie de punctele sla$e, si riscurile
de eroare depistate cu ocazia cunoasterii caracteristicilor proprii ale #ntreprinderii si cu ocazia
e/aluarii controlului intern.
rogramul de control al conturilor se #ntocmeste, de regula, separat de planul de audit si !oaia de
sinteza a aprecierii controlului intern, !iind o continuare a acestora. rogramul de control al
conturilor poate !i redat sc,ematic ast!el1
23
3r%$e#ur u!l6a!e ,e&!ru %'!&erea ,r%'el%r #e au#! 7& e!a,a #e $%&!r%l a $%&!url%r
entru o$tinerea pro$elor de audit se utilizeaza mai multe proceduri redate ast!el1Ansam$lul
pro$elor o$tinute #n procesul de audit are ca scop satis!acerea urmatoarelor o$iecti/e1
existenta>con!irmarea potri/it careia un element de acti/ sau de pasi/ se a!la #nregistrat #n
e/identele patrimoniale de la o anumita dataF
drepturi si o$ligatii>constatarea potri/it careia patrimoniul re!lectat #n conta$ilitate este
realF
ex,austi/itatea>ansam$lul tuturor acti/elor si pasi/elor, precum si toate tranzactiile si
e/enimentele a!erente exercitiului, au !ost declarate, #nregistrate si re!lectate #n situatiile
!inanciareF
/aloarea>un acti/ sau o o$ligatie sunt #nregistrate la o /aloare conta$ila corespunzatoareF
e/aluarea>o tranzactie sau un e/eniment sunt #nregistrate la /aloarea corespunzatoare, iar
/eniturile si c,eltuielile sunt alocate corect perioadei la care se re!eraF
24
prezentarea in!ormatiilor>elementele patrimoniale, /eniturile si c,eltuielile, !luxurile de
trezorerie, si notele explicati/e, sunt prezentate, clasi!icate si descrise #n con!ormitate cu
standardele de conta$ilitate.
Auditorii tre$uie sa determine materialul pro$ant pentru a putea e/alua continuitatea acti/itatii.
(ontinuitatea acti/itatii nu se rezuma doar la a sta$ili daca pozitia prezenta a societatii este una
sol/a$ila, ci tre$uie pus accentul pe a$ilitatea acesteia de a>si putea realiza acti/ele si plati
o$ligatiile #ntr>un /iitor pre/izi$il.
&/aluarea controlului intern reprezinta una dintre cele mai importante etape ale unei misiuni de
audit !inanciar. @nsa controlul intern nu este doar o etapa a acestei misiuni, pentru ca o entitate
economica poate 4 si tre$uie 4 sa>si organizeze propriul control intern c,iar daca nu realizeaza
auditul situatiilor !inanciare.J
+isiunea de audit !inanciar cere e/aluarea controlului intern pentru a aprecia in ce masura
auditorul !inanciar se poate $aza pe rezultatele acestei acti/itati. @n cazul in care auditorul considera
ca aceasta acti/itatea de control intern este realizata la ni/elul entitatii economice in conditii de
e!icienta, rezultatele acesteia pot !i !olosite de catre auditor in cadrul misiunii sale, in acest !el incat
se poate realiza un grad de operati/itate ridicat al misiunii de audit !inanciar.
@n caz contrar, daca auditorul nu se poate $aza pe rezultatele acti/itatii de control intern,
acesta tre$uie sa integreze acti/itatea de control intern in misiunea sa, marind ast!el perioada de
timp necesara realizarii acestei misiuni si, implicit, si /olumul de munca !iind unul crescut.
Ast!el, auditorul tre$uie sa realizeze un studiu al sistemelor semni!icati/e ale entitatii economice
pentru identi!icarea controalelor interne care tre$uie e!ectuate, precum si riscurile cu care se
con!runta intreprinderea, dar si ec,ipa de audit !inanciar pe parcursul misiunii. Aceste aspecte /or !i
luate in considerare atunci cand auditorul tre$uie sa realizeze programul propriu de control al
conturilor.
entru realizarea acestor o$iecti/e, auditorul tre$uie sa ai$a in /edere urmatoarele aspecte1 daca
intreprinderea dispune la momentul respecti/ de proceduri de control intern existente in !unctiuneF
daca aceste proceduri sunt aplicate corectF daca aceste proceduri au ca rezultat un control e!icient
pentru entitatea economica.
rocesul de apreciere a controlului intern este structurat in doua componente1
25
1) a,re$erea conceptiei sistemului de control internF
/)a,re$erea modului de !unctionare a sistemului intern la ni/elul entitatii economice.
:inand cont de cele prezentate anterior, auditorul tre$uie sa decida in principal asupra
urmatoarelor elemente1
>sta$ilirea procedurilor de control intern in !unctie de sectorul de acti/itate din care !ace parte
entitateaF
riscurile cu care aceasta se con!runtaF
caracterul in!ormatiilor controlate 8repetiti/e sau nerepetiti/e9F
identi!icarea tranzactiilor realizate in perioada auditata si analizarea soldurilor cu /alori
mari sau care prezinta o importanta deose$ita pentru acti/itatea entitatii
prezentarea te,nicilor de control internF
aprecierea !aptului daca se poate $aza pe procedurile de;a existente la ni/elul entitatii
economiceF
aplicarea te,nicilor si procedurilor de controlF utilizarea rezultatelor o$tinute prin
aplicarea procedurilor.
entru aprecierea controlului intern al unei entitati economice, auditorul tre$uie sa cunoasca
o serie de proceduri de control, care tre$uie aplicate in !unctie de speci!icul acti/itatii des!asurate
de entitatea economica. @n acest sens el poate concepe programul de control al conturilor in doua
/ariante1
a. vara&!a res!ra&sa 4 in situatia in care controlul intern existent la ni/elul unui agent economic
permite un ni/el de asigurare a !aptului ca inregistrarile conta$ile sunt realizate in mod corect si
cuprind totalitatea tranzactiilor realizate in perioada auditataF /olumul de timp si munca implicata
sunt mai reduse deoarece si testele de apreciere necesita un /olum de in!ormatii de studiat mai mic,
iar marimea sonda;elor este, de asemenea, mai micaF
$. vara&!a e-!&sa 4 in situatia in care auditorul nu se poate $aza pe in!ormatiile !urnizate de
2"
controlul internF /olumul de timp si munca sunt mai mari, iar numarul sonda;elor realizate este,de
asemenea, mai mare.
(ontrolul intern realizat la ni/elul unei entitati economice poate !unctiona !ie prin intermediul unui
compartiment integrat in organigrama, !ie prin intermediul unui contract de prestari de ser/icii
inc,eiat cu o !irma specializata.
Auditul intern nu exclude auditul extern, importanta acestuia !iind recunoscuta de catre Begea
5'31))' care pre/ede ca !iecare $anca /a numi un auditor independent, acesta putand !i exclusi/ o
societate de expertiza conta$ila. Begea pre/ede ca $ilantul conta$il al unei $anci sa !ie pu$licat
dupa apro$area sa de catre Adunarea Generala a Actionarilor cu opinia auditorului independent
8extern9.
/)2 Ss!e"ul #e $%&!a'l!a!e s #e $%&!r%l &!er&
otri/it de!initiei auditului intern, Dauditul intern este o acti/itate independenta si o$iecti/a care da
unei entitati o asigurare in ceea ce pri/este gradul de control asupra operatiunilor o indruma pentru
a>i im$unatati operatiunile, si contri$uie la adaugarea unui plus de /aloare. Auditul intern a;uta
aceasta entitate sa isi atinga o$iecti/ele e/aluand, printr>o a$ordare sistematica si metodica,
procesele sale de management al riscurilor, de control si de gu/ernare a intreprinderii, si !acand
propuneri pentru a le consolida e!icacitatea in ceea ce pri/este e!icacitatea si im$unatatirea
e!icientei managementului riscului si a proceselor de control si de conducereE.
2tandardul de audit nr 4** H&/aluarea riscurilor si control internE precizeaza urmatoarele1
Hauditorul tre$uie sa o$tina o intelegere su!icienta a sistemelor conta$il si de control intern pentru a
plani!ica auditul si dez/olta o a$ordare e!icienta a acestuia. Auditorul treuie sa !oloseasca
rationamentul pro!esional pentru e/aluarea riscului de audit si sa sta$ileasca proceduri de audit
pentru a se asigura ca riscul este redus pana la un ni/el minim acceptatE.
Aceasta de!inire descrie continutul complex al atri$utiei auditorului pri/ind luarea in considerare a
riscului de audit, a riscului inerent si a riscului de nedetectareF e/aluarea riscurilor si sta$ilirea unor
proceduri si te,nici de audit pentru detectia si micsorarea !iecaruia la un ni/el cat mai scazutF
intelegerea sistemului conta$ilF intelegerea sistemului de control intern in /ederea derularii planului
si programului de audit.
2%
entru auditor este important sa inteleaga atat sistemul conta$il al companiei auditate, deoarece cu
a;utorul acestui sistem sunt produse situatiile !inanciare care !ac o$iectul auditului, cat si sistemul
de control intern al acestuia, deoarece el este cel care a;uta la $una !uctionare a sistemului conta$il.
2istemul conta$il reprezinta ansam$lul de axiome, principii, norme si reguli de e/aluare a unei
entitati prin care operatiunile economico> !inanciare sunt prelucrate prin instrumente te,nice
conta$ile.
2istemul conta$il identi!ica, coreleaza, calculeaza, analizeaza, inregistreaza si o!era toate
in!ormatiile cu pri/ire la tranzactii sau e/enimente care au a/ut loc in unitate intr>o perioada
determinata de timp.
(ontrolul intern reprezinta politicile adoptate de conducerea unei entitati cu scopul de a asigura
o$iecti/ele manageriale pri/ind asigurarea sistematica si e!icenta a acti/itatii, inclusi/ protectia
acti/elor, pre/enirea si descoperirea erorilor si a !raudelor, acuratetea si realitatea instrumentarii
te,nice conta$ile, ast!el incat in!ormatiile !inanciare sa !ie credi$ile
/)2)1 Ele"e&!e $%s!!u!ve ale ss!e"ulu #e $%&!r%l &!er&
(onceptul de control intern include doua elemente esentiale1
1. +ediul de controlF
2. rocedurile de control.
1) Me#ul #e $%&!r%l > desemneaza atitudinea generala, ni/elul de cunostinte si masurile luate de
manageri in legatura cu controlul intern al unei entitati. Un mediul de control e!icient inseamna1
$una !unctionare a (onsiliului de AdministratieF
e!icienta managerialaF
structura organizatorica a entitatii economice si modul de desemnare aresponsa$ilitatilor
persoanelor implicate in acti/itatea economica si decizionalaF
auditul intern, politicile de personal si separarea !unctiilor si a indatoririlor.
2'
/) 3r%$e#urle #e $%&!r%l sunt reprezentate de acele proceduri si politici care, in plus !ata de
mediul de control, sunt instituite de managementul entitatii pentru realizarea o$iecti/elor sale
speci!ice. Aceste proceduri constau in1
/eri!icarea acuratetei matematice a inregistrarilorF
controlul aplicatiilor si a sistemelor in!ormatice, modul lor de implementare si adaptare la
cerintele speci!ice entitatiiF
/eri!icarea conturilor de control si a $alantelor conta$ileF
controlul si apro$area documentelorF
analiza datelor interne cu surse de in!ormatie externeF
comparatia /alorilor pre/izionate cu cele e!ecti/ realizate.
Aspectele rele/ante ale sistemului de conta$ilitate si de control intern cu e/aluarea riscului inerent
si de control pot permite auditorului sa identi!ice in!ormatiile eronate sau care a!ecteaza in mod
semni!icati/ situatiile !inanciare, permitandu>i sa sta$ileasca proceduri de audit speci!ice, adec/ate
situatiei identi!icate. &/aluarea initiala a riscului de control este utila pentru a detemina riscul de
nedetectare al asertiunilor din situatiile !inanciare.
C%&!r%lul &!er& ,rv&# ss!e"ul $%&!a'l are ur"a!%arele %'e$!ve1
1. 2a /eri!ice daca toate tranzactiile economice sunt autorizate de conducerea entitatiiF
2. 2a /eri!ice daca toate operatiunile sunt inregistrate corect si in conturi adec/ate, in perioada
conta$ila adec/ata, ast!el incat situatiile !inanciare sa !ie intocmite potri/it cu cadrul de raportare
!inanciar identi!icatF
3. 2a /eri!ice daca accesul la documente si inregistrari s>a !acut cu acordul conducerii.
&!icienta sistemului de conta$ilitate si de control intern se realizeaza prin teste de control e!ectuate
pentru a o$tine pro$a de audit. :estele de control pot include1
2)
a) /eri!icarea documentelor ;usti!icati/e ale principalelor tranzactii. 2copul este de a colecta
pro$e de audit in legatura cu modul de e!ectuare al controalelor interne 8ex. tranzactia e!ectuata a
!ost sau nu autorizata9F
') in/estigarea si o$ser/area controalelor interne de catre persoane autorizate sa le exerciteF
$) re!acerea controalelor interne 8ex. reconcilierea conturilor de lic,iditati pentru a se asigura ca
au !ost corect e!ectuate de entitate9.

@n $aza tuturor pro$elor de audit, auditorul constientizeaza de!icientele sistemului de conta$ilitate si
de control intern si aduce la cunostinta conducerii erorile semni!icati/e pe care le> a depistat, de
regula le !ace cunoscute in scris.
/)2)/ S!a&#ar#ele #e $%&!r%l &!er&
(ontrolul intern are la $aza urmatoarele caracteristici
1. 2e e!ectueaza de catre personalul unitatiiF
2. !urnizeaza o asigurare rezona$ila si nu o asigurare a$solutaF
3. &ste parte integranta a sistemului.
2tandardele de!inesc ni/elul minim accepta$il al calitatii controlului intern si asigura criteriile de
$aza pe $aza carora acesta tre$uie sa !ie e/aluat. Acestea sunt1
atitudinea !ata de mediul de control internF
e/aluarea riscurilor controlului intern si sta$ilirea de catre !irma a unor o$iecti/e clare si
determinateF
acti/itatile controlului intern 4 de!inesc politici, proceduri, te,nici, mecanisme care pun
in aplicare directi/ele manageriale si contri$uie la indeplinirea o$iecti/elor !irmei in mod
economic si e!!icient
in!ormatiile si comunicatiile asupra controlului internF
3*
monitorizarea controlului intern al unei entitati, care inseamna e/aluarea per!ormantelor
sale in timp, inclusi/ politicile si procedurile care sa asigue ca toate constatarile
auditorilor si alte aspecte controlate sunt rezol/ate cu promtitudine.
/)2)A R%lul, s9era, $%&!&u!ul s %'e$!vele $%&!r%lulu &!er&
Cele ? $%",%&e&!e ese&!ale ale u&u ss!e" #e $%&!r%l &!er& &!e+ra! s e9$e&! su&!(
@. +ediul de control care sta$ileste $azele sistemului de control intern.
@@. De!inirea si e/aluarea riscurilor, lucru care implica din partea conducerii unei societati
identi!icarea si analizarea riscurilor ce pot impiedica atingerea unor o$iecti/e presta$ilite.
@@@. Acti/itatile de control e!ecti/e, care nu sunt altce/a decat politicile, procedurile si instructiunile
de lucru interne prin care se asigura atat atingerea o$iecti/elor sta$ilite precum si aplicarea
strategiilor de reducere a riscurilor.
@?. @n!ormarea si comunicarea acti/itatilor de control si a rezultatelor acestora, care reprezinta
!actori suport pentru instruirea anga;atilor cu pri/ire la responsa$ilitatile de control, intr>o maniera
si perioada de timp care sa le permita acestora sa le aplice in acti/itatile curente.
?. +onitorizarea, care reprezinta o /eri!icare externa a controalelor interne, e!ectuata atat de parti
neimplicate in acest proces, cum ar !i departamentul de audit intern cat si de catre anga;atii parte a
unui proces, prin aplicarea unor metodologii de lucru cum ar !i liste de /eri!icare standard sau
proceduri indi/idualizate
5olul controlului intern este de a limita operatiunile neeconomice si nee!icace, de a asigura
realitatea si exactitatea in!ormatiilor conta$ile si respectarea dispozitiilor date de conducere.
(a principale atri$utii, controlul intern presupune culegerea si prelucrarea datelor, controlul
modului de aplicare a principiilor conta$ile, controlul modului de e/aluare a elementelor de acti/e
si pasi/, corelatii conta$ile, corespondenta conturilor etc.
O'e$!vele $%&!r%lulu &!er&
6$iecti/ele primare ale unui sistem de control intern tre$uie sa asigure1
1. derularea e!icienta a proceselor
31
2. corectitudinea raportarilor !inanciare
3. respectarea cadrului legal.
0erealizarea oricarui o$iecti/ dintre cele 3, poate compromite per!ormanta unei !irme.
entru entitatile care doresc sa isi de!ineasca sau sa isi per!ectioneze mecanismele de control intern
intr>un timp relati/ scurt, consultanta din s!era controlului intern, dar si a auditului intern poate !i
solutia imediata catre atingerea acestor o$iecti/e.
+odalitatile prin care specialistii asigura suport companiilor sunt /ariate si pot /iza1
externalizarea acti/itatii de audit intern in /ederea re/izuirii periodice a mecanismelor
de control existente, a respectarii procedurilor interne, controlul riscurilor, gu/ernanta
corporatistaF
suport pentru in!iintarea unui departament de control internF
suport in reorganizarea sistemului de control intern existentF
suport in de!inirea procedurilor interne de control si monitorizare a riscurilor.
5e!eritor la organizarea controlului intern, auditorul tre$uie sa /alideze daca competentele ierar,ice
si responsa$ilitatile sunt prMcis delimitate si sta$ilite, daca sarcinile de ser/iciu sunt riguros de!inite
si coordonate si daca circuitele in!ormationale sunt prMcis sta$ilite.
O'e$!vele au#!%rulu ,rv&# a,re$erea $%&!r%lulu &!er&
(u ocazia analizei elementelor de $aza ale controlului intern, auditorul are o$ligatia sa urmareasca1
1. daca in entitatea auditata s>au luat masuri organizatorice menite sa sigure gestiunea e!icienta a
patrimoniului si re!lecatrea corecta in conta$ilitate a elementelor patrimoniale si a operatiunilor
economico> !inanciare.
2. daca sarcinile de ser/iciu sunt precis delimitate pe compartimente si salariati, incat !iecare
persoana sa !ie responsa$ila de ducerea la indeplinire a acestor sarciniF
3. daca limitele de competenta 8ierar,iile9 si responsa$ilitatile sunt riguros sta$ilite, incat
autoritatea sa !ie indiscuta$ilaF
32
4. daca exista circuite in!ormationale precis ela$orate 8manuale de proceduri9 incat sa se asigure
o unitate de metoda in prelucrarea datelor.
5. daca entitatea este asigurata cu personal competent si integru. Acest control se poate realiza
prin controale ierar,ice si reciproceF
". auditorul tre$uie sa urmareaca daca in cadrul entitatii exista un sistem de documente
corespunzator si daca toate operatiunile sunt /eri!icate si conta$ilizate corect.
Ra,%r!ul #e $%&!r%l &!er&
Acest document prezinta conditiile in care este asigurat controlul intern al entitatii si nu se limiteaza
la prezentarea rezultatelor misiunilor de (ontrol si Audit, ci se re!era si la e!icacitatea controalelor
realizate in directiile operationale. &ste prezentat directorului general 8sau administratorului9, apoi
de la acesta a;unge la mem$rii (onsiliului de Administratie. 5aportul consemneaza acti/itatea
des!asurata de entitate intr>o anumita perioada.
5aportul de control intern al unui an are legatura directa cu raportul de audit al anului respecti/,
acestea !iind prezentate conducerii entitatii, cel mai adesea cu aceeasi ocazie, putand sta la $aza
unor decizii strategice sta$ilite pentru anul urmator.
33
CA3ITOLUL A ( Me!%#e s !eB&$ u!l6a!e & au#!area ss!e"el%r
A)1) Me!%#e u!l6a!e 7& au#!ul 9&a&$ar.$%&!a'l
7orta pro$anta a elementelor colectate de auditor depinde de originea si natura acestora, de te,nicile
si procedurile utilizate necesare asigurarii unei credi$ilitati #ntemeiate pe cantitatea si calitatea
in!ormatiilor o$tinute.
An general, !eB&$le s "e!%#ele !olosite #n colectarea elementelor pro$ante se #ntrepatrund #n
!orme multiple, utiliz#ndu>se !ie indi/idualizat, 8de exemplu con!irmare directa ceruta #n cadrul
in/entarierii pentru creante si o$ligatii9, !ie #n cadrul unei te,nici, ca o procedura care !ace parte din
aceasta 8de pilda, testul de con!ormitate a unui sistem de audit intern > receptia stocurilor de materie
prima > se realizeaza prin te,nica sonda;ului1 din totalul intrarilor #n perioada, se extrage esantionul,
iar asupra acestuia se executa testul care consta #n /eri!icarea existentei e!ectuarii procedurilor de
receptie sta$ilite9.
An acest sens, amintim !eB&$le $ele "a 9re$ve&! u!l6a!e( !eB&$a s%&#aEulu, !eB&$a
&!ervulu s !eB&$a e-a"&ar a&al!$e) Din categoria "e!%#el%r, pe cea a $%&9r"arl%r
#re$!e)
A)1)/)Me!%#a $%&9r"ar #re$!e
(onsta #n a cere unui tert > a/=nd legaturi de a!aceri cu #ntreprinderea /eri!icata > sa con!irme direct
auditorului in!ormatiile pri/ind existenta operatiilor, a soldurilor etc. Auditorul are latitudinea de a
determina conditiile si #ntinderea acestei proceduri.
34
rocedura con!irmarii directe se demareaza cu acordul conducerii #ntreprinderii supusa controlului.
Daca aceasta nu se arata !a/ora$ila pentru o ast!el de procedura, auditorul se poate gasi #n una din
urmatoarele situatii1
sau considera ca te,nicile compensatorii de control #i aduc elemente su!iciente de pro$aF
sau considera ca alte controale nu>l conduc la elemente pro$ante si !ata de limitele impuse de
conducerea #ntreprinderii, aceasta /a suporta consecintele necesare cu pri/ire la certi!icare.
An principiu, 0ormele pri/ind organizarea si e!ectuarea in/entarierii patrimoniului 86rdinul nr.
1%5332**4 al +inistrului 7inantelor u$lice9 pre/ad pentru creantele si o$ligatiile #ntreprinderii
/eri!icarea si con!irmarea pe $aza extraselor de cont, iar pentru disponi$ilitatile a!late #n conturi la
$anci, in/entarierea acestora prin con!runtarea soldurilor din extrasele de cont emise de $anci cu cele
din conta$ilitate.
An situatia #n care rezultatele in/entarierii patrimoniuliu nu contine date si in!ormatii su!iciente si
;uste, auditorul este #ndreptatit sa !oloseasca procedura $%&9r"ar #re$!e, asa cum este ea
pre/azuta #n normele de audit !inanciar. Asa cum s>a aratat mai #nainte, elementele pro$ante o$tinute
direct de auditor sunt mai !ia$ile dec=t cele !urnizate de catre #ntreprinderea auditata.
De exemplu, controlul autenticitatii soldului unuia dintre conturile de clienti, putin complicat, cu
a;utorul comenzii, copiei de !acturi si a/ize de expeditie, necesita #n unele cazuri, o durata
considera$ila. An sc,im$, raspunsul la o cerere de con!irmare pro/oaca, !ie acordul de$itorului, !ie
exprimarea anumitor di/ergente asupra carora auditorul este necesar sa>si concentreze atentia
sa. Din ratiuni lesne de #nteles 8!ia$ilitate, rapiditate si economie9, procedura con!irmarii directe este
indicata #n toate cazurile c#nd poate !i realizata. &xemplele tipice care urmeza ilustreaza aplicarea
acestei proceduri. Ast!el, pentru1
I"%'le N situatia ipotecilor, extrase din cartea cadastralaF
MEl%a$e 9-e, al!ele #e$7! "%'le N ga;uri, contracte de leasingF
Care&!e s #a!%r N solduri #n curs 8clienti, !urnizori, de$itori si creditori di/ersi9, #mprumuturi si
credite date sau primite 8soldul, do$=nda, anga;amentele date sau primite9F
35
Ba&$ N situatii pri/ind relatiile $ancare 8soldurile curente, #mprumuturi si credite, e!ecte scontate,
garantii9, in!ormatii despre $onitatea partenerilor de a!aceri cerute (entralei incidentelor de plati
8(@><059F
A#"&s!ra!a 9&a&$ara N situatii 8cuantum impuneri, sume datorate sau de primit9F
Av%$a! s $%&sler #& a9ara 7&!re,r&#er N procese si litigii #n curs, onorarii datorate.
+odalitatea de realizare a acestei proceduri, #n cazul c#nd nu s>a o$tinut con!irmarile necesare
pri/ind operatiile de in/entariere a patrimoniului, poate !i urmatoarea1
a9 cererea de con!irmare se redacteaza pe ,=rtie cu antetul #ntreprinderii auditate, contin=nd un
text #nsusit de comun acord cu cel ce gestioneaza patrimoniul si semnarea de catre acestaF
$9 expedierea cererii de catre auditorF
c9 primirea directa de catre auditor > e/entual la adresa sau casuta postala a acestuia > !ie a cererii
daca destinatarul nu a putut !i gasit, !ie a raspunsuluiF
d9 interpretarea si /alori!icarea datelor si in!ormatiilor continute de raspunsF
e9 ar,i/area metodica > la re!erinta respecti/a a dosarului exercitiului > a cererii de con!irmare
directa si a raspunsului primit.
A)1)/ Me!%#e su,l"e&!are #e ver9$are a $%&!url%r a&uale
An cadrul actiunii de /eri!icare a $ilantului conta$il, auditorul 8cenzor, expert conta$il sau conta$il
autorizat cu studii superioare9 #si diri;eaza diligentele sale /eri!ic=nd si satis!acerea urmatoarelor
reguli1
aD Re+ul +e&erale
entru ca $ilantul conta$il sa !ie #ntocmit con!orm reglementarilor #n /igoare, auditorul tre$uie
sa se #ncredinteze, #n special, ca1
principiul prudentei si al continuitatii acti/itatii sunt respectate. An cazul #ncetarii partiale sau
totale a acti/itatii, auditorul tine seama de incidentele pre/izi$ile la #nc,iderea exercitiuluiF
3"
principiul independentei exercitiului a !ost aplicatF auditorul /eri!ica daca c,eltuielile si
/eniturile a!erente exercitiului respecti/ au !ost #nregistrateF
$ilantul conta$il este #ntocmit su$ o !orma comparati/a, metodele de e/aluare si prezentare !iind
identice cu cele ale anului precedentF daca inter/in modi!icari, ele tre$uie sa !ie #nscrise si
;usti!icate #n anexaF
elementele de acti/ si pasi/ sunt e/aluate separat !ara sa se opereze compensatiiF
$ilantul de desc,idere corespunde cu $ilantul de #nc,idere a exercitiului precedentF
auditorul procedeaza pentru !iecare cont, la /eri!icarea conta$ila, a credi$ilitatii componentelor
sale si ale soldului sauF
datele de in/entar ale elementelor de acti/ si pasi/ sunt regrupate #n registrul in/entar, cantitati/
si /aloric, dupa caz. Auditorul procedeaza la o comparare #ntre /alorile conta$ile si /alorile de
in/entar !urnizate de #ntreprindere, apreciind credi$ilitatea lor.
'D Re+ul ,ar!$ulare ,rv&#(
1 Bla&!ul
(apitalurile propriiF auditorul /eri!ica #nregistrarea #n conturile capitalurilor proprii ale
operatiilor a!erente acestora, con!orm deciziilor adunarilor generaleF
Amprumuturi si datorii asimilateF auditorul cere sa i se comunice documentele care>i permit sa
urmareasca #n detaliu operatiile respecti/eF
@mo$ilizariF auditorul /eri!ica tinerea documentelor care permit sa se urmareasca #n detaliu
operatiile a!erente tuturor imo$ilizarilor si amortizarea lorF
2tocuri si productie #n curs de executieF auditorul cere sa i se prezinte situatia detaliata si
ci!rata a stocurilor si productiei #n curs de executie, ca si pentru pro/izioanele a!erente
constituite pentru deprecierea acestora, #ntocmite la data #nc,iderii exercitiului sau la o data
c=t mai apropiata. Auditorul o$tine din partea conducerii #ntreprinderii descrierea metodelor
utilizate pentru e/aluarea stocurilor si a productiei #n curs. &l se asigura de con!ormitatea
acestor metode cu regulile #n /igoare si /eri!ica aplicarea lor, prin sonda;F
3%
(onturile de tertiF auditorul cere sa i se remita, dupa caz1
/ Bala&!ele conturilor analitice, asigurandu>se de concordanta lor cu conturile generale, sinteticeF
un in/entar al creantelor si datoriilor existente la !inele exercitiului. Auditorul analizeaza,
e/entual prin sonda;, soldurile conturilor de terti plec=nd de la documentele si in!ormatiile
conta$ile a!late la dispozitia sa. &l cere sa se procedeze la e!ectuarea corecturilor pe care le
gaseste necesare.
(onturile de regularizare si asimilateF auditorul /eri!ica #ncorporarea sau ne#ncorporarea #n
aceste conturi numai a conturilor de c,eltuieli si /enituri care se re!era strict la continutul
acestora
(onturile de pro/izioaneF auditorul /eri!ica constituirea acestora pe $aza documentelor
;usti!icati/e necesare si #nregistrarea corespunzatoare #n $ilant sau anexe.
&l se asigura ca aceste pro/izioane sunt $ine conta$ilizate, tin=nd cont de riscurile si
pierderile inter/enite #ntre data #nc,iderii exercitiului si #ntocmirea $ilantului sau #ntre data
#ntocmirii $ilantului si data /eri!icarii acestuia de catre auditor.
(onturile de trezorerieF auditorul se asigura ca #ntreprinderea #ntocmeste periodic o situatie
comparati/a a soldurilor !iecarui cont de trezorerie din conta$ilitate si din extrasele de cont $ancareF
el controleaza aceste situatii comparati/e cel putin o data pe an.
3 C%&!ul #e re6ul!a! al e-er$!ulu HC%&!ul #e ,r%9! s ,er#ereD Ba !inele exercitiului,
auditorul1
examineaza unele conturi de c,eltuieli cum ar !i1 c,iriile, primele de asigurare,
comisioanele si onorariile, impozitele, salariile, c,eltuieli sociale, #mprumuturile si
creditele, declaratiile de impunere, di/erse contracte si plati !acute #n contul acestoraF
examineaza $azele de impozitare sta$ilite #n materie de taxe si impozite asupra
conturilor de /enituriF
examineaza, e/entual, cu conducerea #ntreprinderii, insu!icientele si anomaliile
constatate si propune, daca este cazul, e!ectuare #nregisrarilor corespunzatoare #n
masura #n care ele sunt ;usti!icateF
3'
examineaza situatia comparati/a a di/erselor conturi de /enituri si c,eltuieli, analiz=nd
soldurile intermediare de gestiune rezultate, sta$ilind concluziile ce se impun.
2 A&e-ele
Auditorul cere sa i se remita anexele la $ilantul conta$il, analiz#nd1
e/olutia conturilor prezentate de aceste anexe, masurile luate de conducerea #ntreprinderii
sau propuse de aceastaF
respectarea modului si metodelor de e/aluare a posturilor din $ilant si din contul de pro!it
si pierdere
metodele utilizate pentru calculul amortizarii si pro/izioanelor si !undamentarea lor.
Antr>ade/ar, /eniturile si c,eltuielile sunt destul de usor de pre/azut si sta$ilit, #n timp ce posturile
$ilantului conta$il sunt adesea a!ectate de e/enimente di/erse, cum ar !i1 decala;e ale platilor,
stocare mai mult sau mai putin importanta, plasamente de trezorerie #n /alori mo$iliare etc.
&xaminarea analitica e!ectuata la ni/elul !iecarui component al rezultatului, /eniturilor sau
c,eltuielilor, permite auditorului sa se !amiliarizeze cu patrimoniul clientului si sa identi!ice unele
riscuri speci!ice auditului sau pro$leme speci!ice de natura conta$ila sau de audit. rincipala
di!icultate, atunci c=nd se pune #n aplicare o procedura de examinare analitica, este de a alege o
$aza de comparatie adec/ata.
(alitatea acestei $aze, cu care se /or compara conturile anuale are, #ntr>ade/ar, o importanta
capitala pentru e!icacitatea acestei proceduri. De aceea, aceasta $aza tre$uie sa !ie independenta,
plauzi$ila si #n corelatie cu conturile sau e/entual sa !ie prelucrata.
An general, independenta $azei poate sa !ie prezumata daca a !ost ea #nsasi certi!icata de auditori
sau daca /ine din surse cu ade/arat independente 8de exemplu cele ale <ursei de ?alori, pentru
#ntreprinderile cotate la $ursa9.
An sc,im$, ar !i inutil sa se compare doua elemente din care unul decurge automat din celalalt, de
exemplu, nu !oloseste la nimic sa se compare, luna dupa luna, miscarile de$itoare ale conturilor de
stocuri cu cantitatile intrate !izic #n stoc, daca metoda utilizata este cea a preturilor presta$ilite. De
3)
asemenea, statisticile nationale nu pot constitui o sursa de in!ormare independenta atunci c=nd
#ntreprinderea ocupa o parte prea mare a pietei.
(u pri/ire la periodicitatea ci!relor, examinarea analitica a $alantelor de /eri!icare lunare si
raportarile trimestriale sau semestriale sunt mult mai e!icace, permit=nd izolarea periodei #n care
apare o pro$lema oarecare, iar la societatile cotate #nlesneste controlul datelor cu cele !inanciare
pu$licate #n <uletinul in!ormati/ al <ursei de ?alori.
De regula, compararea ci!relor reale cu ci!re pre/izionale sau cu cele #nscrise #n $ugetele de
/enituri si c,eltuieli nu poate !i !acuta corect dec#t daca datele prezentate sunt asemanatoare si daca
se cunoaste procesul de ela$orare a datelor pre/izionate, respecti/ cel de ela$orare a $ugetului de
/enituri si c,eltuieli. Analiza !luctuatiilor si tendintelor rezultata din aceste comparatii poate
prezenta riscul sa nu se detecteze o eroare semni!icati/a. Acest risc este legat de suma totala de
!luctuatie care poate !i considerata ca accepta$ila !ara o in/estigatie suplimentara. Aceasta suma
totala depinde de #nsusi pragul de semni!icatie care a !ost !ixat, dar si de riscul acceptat aplicarii
te,nicii examinarii analitice.
Dupa unii autori di!erenta de la care orice !luctuatie anormala te$uie sa !ie explicata s>ar situa #ntre
cel mult 1*O la 2*O din pragul de semni!icatie, alt!el exist=nd riscul de a trece pe l=nga pro$lemele
importante.
&xplicarea !luctuatiilor semni!icati/e este necesara a !i ceruta de auditor persoanei care gestioneaza
patrimoniul sau personalului responsa$il din su$ordinea sa.&xista #nsa riscul ca explicatiile primite
sa !ie /agi si necuanti!ica$ile, cum ar !i, de exemplu, explicatia cresterii puternice a c,eltuielilor de
personal ca !iind datorata unui /olum de acti/itate crescut.
Dimpotri/a, daca explicatia !luctuatiei este cuanti!ica$ila, pentru a tine seama de cresterea
numarului de anga;ati si a salariilor lor #n !unctie de contractele de munca, colecti/e si indi/iduale,
atunci examinarea analitica /a !i satis!acatoare si concludenta.
oate exista, #nsa, situatia ca explicatiile o$tinute sa nu ;usti!ice !luctuatiile constatate. De aceea, se
impune sa !ie acordata o atentie deose$ita conturilor respecti/e, !iind necesara multiplicarea unor
proceduri detaliate de audit.
4*
@n/ers, daca examinarea analitica da rezultate $une si daca, #n plus, auditul intern este satis!acator,
numarul procedurilor detaliate 8de exemplu sonda;e9, aplica$ile posturilor #n cauza, /a putea !i
redus considera$il.
2copul acestei conditionari e moti/at de /iziunea de ansam$lu pe care o prezinta conturile anuale
#n aceasta !orma. &xista, ast!el, siguranta ca nu s>a lasat nimic la o parte si ca nu au inter/enit
grupari ne!iresti, de conturi, de ultima ora.
Un anumit numar de rate de analiza !inanciara pot !i construite si interpretate cu e!icienta pe $aza
acestei ultime !orme de prezentare a conturilor anuale. An plus, aceasta ultima examinare permite
pregatirea discutiilor !inale cu cel ce gestioneaza patrimoniul, participarea acti/a la sedinta
consiliului de administratie care ,otaraste modalitatea de!initi/a de prezentare a conturilor anuale
si, mai ales, de!initi/area opiniei auditorului pe care o /a prezenta adunarii generale prin raportul
sau de audit !inanciar si certi!icare a $ilantului conta$il.
A)/)TeB&$ u!l6a!e 7& au#!ul 9&a&$ar
A)/)1 TeB&$a s%&#aEulu
Pin=nd seama de numarul de operatii e!ectuate de #ntreprindere, auditorul nu poate /eri!ica integral
rula;ele sau soldurile unui contF el cauta elemente pro$ante pe un esantion adec/at, utiliz#nd !eB&$a
s%&#aEulu cel mai $ine adaptat !iecarei situatii.
2onda;ul este de!init ca o te,nica ce consta #n selectionarea unui anumit numar sau parti dintr>o
multime, aplicarea la acestea a te,nicilor de o$tinere a elementelor pro$ante si extrapolarea
rezultatelor o$tinute asupra esantionului la #ntreaga masa sau multime.
2onda;ele pe care le realizeaza auditorul #n cursul misiunii sale sunt de doua naturi di!erite1
#n unele cazuri, #n general, cu ocazia /eri!icarii !unctionarii controlului intern, auditorul
cauta sa demonstreze ca elementele care constituie masa 8multimea9 prezinta o
caracteristica comuna 8de exemplu,/izarea sau apro$area comenzilor cu ocazia
cumpararilor9, sonda;ele e!ectuate #n ast!el de cazuri sunt sonda;e asupra atri$utiilorF
#n alte cazuri, #n general, cu ocazia controlului conturilor, auditorul cauta sa /eri!ice
/aloarea data unei multimi sau unei maseF acestea sunt sonda;e asupra /alorilor.
41
Auditorul poate !olosi, #n general, doua tipuri de sonda;e1
static
nestatic, $azat exclusi/ pe experienta sa pro!esionalaF acesta din urma, #nsa, nu
permite o extrapolare riguroasa a rezultatelor o$tinute asupra esantionului la
#ntreaga masa sau multime. Alegerea #ntre cele doua tipuri de sonda;e depinde de
pregatirea pro!esionala a auditorului si de gradul de credi$ilitate pe care acesta
doreste sa #l dea concluziilor sale.
6ricare ar !i, #nsa, tipul de sonda; este important sa !ie respectate c=te/a reguli riguroase pri/ind
decizia asupra esantionului si pentru parcurgerea unor etape o$ligatorii
&!icacitatea unui sonda; este determinata de de!inirea precisa a o$iecti/elor sale.
Auditorul tre$uie deci, sa explice1
ce urmareste sa demonstreze, sa pro$eze. Aceasta etapa #i permite sa de!ineasca apriori
caracteristicile a ceea ce /a tre$ui sa !ie considerat ca o eroare sau o anomalie. De exemplu,
sa demonstreze ca puncta;ul #ntre a/izele de expediere si !acturi, realizat de personalul
#ntreprinderii poate scoate #n e/identa toate expedierile #n curs de !acturareF
ca rata erorilor existente #n multime 8masa9 nu depaseste rata maxima acepta$ila de
anomalii de !unctionare, adica pragul peste care auditorul /a considera ca nu !unctioneaza
controlul intern de o maniera satis!acatoare.
An general, auditorul nu examineaza totalitatea in!ormatiilor la care are acces pentru a>si colecta
elementele pro$ante cu pri/ire la sistemul conta$il si al controalelor sale interne, ci aplica te,nica
sonda;ului $azata pe g=ndirea sa pro!esionala sau pe esantionul static.
7olosirea metodei s%&#aEulu #n audit este esentiala si permite auditorului sa traga concluzii cu mai
multa rigoare dec=t utiliz=nd alte metode.
A)/)/)TeB&$a %'servar 96$e
O'servarea 96$a este mi;locul cel mai e!icace de /eri!icare a existentei unui acti/, #nsa ea nu
aduce dec=t o parte din elementele pro$ante necesare auditorului si anume numai e-s!e&!a $unului
respecti/F celelalte elemente pro$ante ca1 proprietatea asupra $unului, /aloarea atri$uita etc., tre$uie
42
/eri!icate prin alte te,nici.Actiunile #ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor au ca
o$iecti/e asigurarea ca1
#ntreprinderea a pre/azut mi;loace corespunzatoare care permit recenzare acti/elor #n conditii de
!ia$ilitateF aceasta !aza a inter/entiei consta #n studierea procedurilor de in/entariere si se
situeaza, deci, #naintea in/entarierii propriu>ziseF
aceste mi;loace sunt puse #n aplicare #n mod satis!acatorF aceasta !aza consta #n /eri!icarea
!aptului ca persoanele #nsarcinate cu in/entarierea aplica #n mod corect procedurile si se
localizeaza #n timpul in/entarierii propriu>ziseF
lucrarile de in/entariere au !ost corect exploatate 8/alori!icate9F aceasta !aza consta #n a controla
daca acele cantitati recenzate sunt cele utilizate pentru e/aluarea sumei stocurilor si se situeaza,
deci, dupa in/entarierea propriu>zisa.
(a te,nica de colectare a elementelor pro$ante, aceasta este, de regula, utilizata pentru ca auditorul
sa #nteleaga mai $ine cum este organizata si e!ectuata o anumita procedura a auditului intern sau un
anumit tip de control din cadrul procedurii respecti/e. De exemplu1
auditorul poate examina modalitatea de e!ectuare a procedurii de receptie a $unurilorF
auditorul poate sa se #ncredinteze ca masurile luate de #ntreprindere pentru prote;area !izica a
$unurilor sunt e!ecti/e sau ca transportul $anilor, #n numerar, de la $anca la #ntreprindere si
in/ers se executa cu respectarea regulamentului operatiilor de casaF sau ca dispozitiile
#ntreprinderii pri/ind modalitatea de anulare a documentelor ;usti!icati/e ale trezoreriei, au
!ost respectateF
o$ser/area !izica #n cadrul organizarii, e!ectuarii si /alori!icarii rezultatului in/entarierii
patrimoniului este singura te,nica ce #l poate asigura pe auditor ca procedurile de
in/entariere au !ost respectate.
A)/)A) TeB&$a &!ervulu,
aplicata #n cadrul lucrarilor de audit !inanciar, este de!inita ca !iind Lo metoda de in/estigare
destinata cunoasterii #n pro!unzime a comportamentului uman #n #nsusirea si aplicarea unor
proceduri componente ale auditului intern sau controlului conturilorL.
43
:e,nica inter/iului presupune o discutie3dialogare #ntre cel care aplica inter/iul, denumit inter/ient
si su$iectul 8su$iectii9 interogat denumit inter/ie/at.
7iind o metoda delicata si pretentioasa, cere o per!ectionare personala a celor care iau inter/iuri,
ceea ce #i duce la1
mai $una #ntelegere a ceea ce se petrece #n sinea lor si #n g=ndurile celorlalti #n cursul inter/iuluiF
o mai $una #ntelegere a pozitiei inter/ie/atului #n contextul lui psi,ologic
o mai $una #ntelegere a exprimarii altuiaF
o mai $una situare a inter/iului #n contextul mai /ast al auditului !inanciar, #n cadrul caruia el nu
este dec=t un elementF
o mai $una apreciere #n cursul inter/iului a modului #n care au !ost #ntelese si aplicate
procedurile.
An plus, inter/ientului i se cere a !i o persoana priceputa, instruita #n acest scop sia/=nd anumite
calitati1 in/enti/itate, onestitate, exactitate #n notarea raspunsurilor, adapta$ilitate, sa !ie nici agresi/,
dar nici prea socia$il etc.
@nter/iul, de regula, este axat pe o anumita tema si cu un anumit scop, am$ele dinainte sta$ilite, #n
cadrul unui program precis ela$orat, cu a;utorul unor anumite reguli adaptate domeniului in/estigat,
denumite Lg,iduri de orientareL si Lc,estionareL.
&xista mai multe !eluri de inter/iuri, dintre care mentionam1
&!ervul l'er, denumit si de pro!unzime, nediri;at, nestandardizat, nondirectionat,
ne!ormal, extensi/, care consta #n #nregistrarea inter/ie/atului sau inter/ie/atilor de catre
inter/ient cu a;utorul unei !oi de lucru, rolul acestuia !iind sa>i !aca pe cei ascultati sa
/or$easca li$er si pe larg, !ara #ntrerupere, !ara sa>i in!luenteze #ntr>un !el #n expunerea
ideilorF desi nu asigura o$tinerea unor in!ormatii cantitati/e, procedeul permite culegerea
de idei din care se dega;a ipoteze pentru inter/iuri /iitoare
&!ervul $u $Bes!%&ar, denumit si standardizat, dierctionat, sistematizat, !ormal,
intensi/, diri;at etc, pe care inter/ientul de o$icei #l anga;eaza cu un singur inter/ie/at si
44
care se des!asoara pe $aza unor #ntre$ari, #ntr>o anumita ordine si !orma sta$ilite, de la
care inter/ientul nu se a$ate.
Buarea unui inter/iu cere un mare e!ort mintal. &ste o munca ane/oioasa si nu tre$uie e!ectuata mai
mult de doua ore consecuti/. &!ectuarea unui inter/iu cu c,estionar tre$uie pregatit cu gri;a si cu
mai multe precautii dec=t pare necesar la prima /edere.
A)/)2) TeB&$a e-a"&ar a&al!$e
E-a"&area a&al!$a este o metoda glo$ala destinata sa constate numai erorile sau omisiunile
importante, !ara sa aduca, prin ea #nsesi, elemente do/editoare a erorilor sau omisiunilor constatate,
acestea urm=nd a !i determinate prin celelalte te,nici 8sonda;, teste9 care permit cuanti!icarea c=t
mai precisa a acestora.
Auditorul, desigur, /a deose$i documentele care de!inesc o politica sau o orientare de cele care
descriu sau su$#nteleg e!ectuarea unei proceduri sau operatii. Desi primele le lamuresc pe celelalte,
ele nu sunt su!iciente pentru ca auditorul sa cunoasca !aptele.
Documentele, ca suport in!ormational, c,iar daca nu exprima #n totalitate !aptele, existenta si
continutul lor exprima pe de o parte situatia de !apt, atunci c=nd ele au !ost #ntocmite si pe de alta
parte ni/elul organizatoric al auditului intern.
Adesea, documentele nu mai exprima realitatea, deoarece operatiile si procedurile descrise sau
su$#ntelese au e/oluat 8de exemplu, datorita !ie adaptarilor organizatorice ale #ntreprinderii, !ie
e/enimentelor posterioare #nc,iderii exercitiului !inanciar9 !ara ca documentul sau #nregistrarile
conta$ile sa !i !ost aduse la zi.
An !apt, e!ectuarea examinarii analitice se realizeaza #n !unctie de aprecierea auditorului. Daca se
!ace o a$ordare, a/=nd #n /edere riscurile, atunci cu c=t acestea sunt mai importante, cu at=t mai
putin tre$uie sa se acorde /aloare pro$anta rezultatelor examinarii analitice, aplic=ndu>se #n sc,im$
teste detaliate 8de con!ormitate si de permanenta9 sistemelor de audit intern si de control al
conturilor.
Un aspect metodologic al te,nicii examinarii analitice #l constituie e!ectuarea unor calcule
aritmetice si analize, estimari si con!runtari #ntre in!ormatiile si documentele din1
45
amontele sistemului in!ormational al #ntreprinderii 8documentele primite care de/in
documente ;usti!icati/e ce stau la $aza #nregistrarilor conta$ile sau ser/esc la
controlul operatiilor #nregistrate #n conta$ilitate > con!irmarile directe, de exemplu9F
a/alul sistemului in!ormational al #ntreprinderii 8documente emise1 copii !acturi, a/ize
de expeditie, $alante, situatii comparati/e de patrimoniu etc.9
rocedurile te,nicii examinarii analitice prezinta a/anta;ul de a putea !i !olosite de catre auditori #n
di!erite !aze de realizare a auditului !inanciar cum ar !i1
#n etapa de acceptare a mandatului si de orientare si plani!icare a misiuniiF examinarea analitica
/a putea !i utilizata pentru o cunoastere mai $una a #ntreprinderii si la identi!icarea zonelor de
risc potential, contri$uind ast!el la o mai $una programare a misiuniiF
in etapa de supra/eg,ere a gestiunii #ntreprinderii 8aprecierea auditului intern si controlul
conturilor9 auditorul /a !olosi aceasta te,nica pentru colectarea elementelor pro$ante pri/ind
credi$ilitatea sau caracterul rezona$il al sistemelor de audit intern, al conturilor indi/iduale sau a
grupelor de conturiF
#n etapa examinarii conturilor anuale, auditorul utiliz=nd si te,nica examinarii analitice #si /a
putea colecta elementele pro$ante care sa>i argumenteze con/ingerea ca sunt asigurate conditiile
de regularitate si sinceritate si ca acestea dau o imagine !idela a patrimoniului, rezultatelor si
situatiei !inanciare a #ntreprinderii, la s!=rsitul exercitiului respecti/.
An concluzie, te,nica examinarii analitice prezinta o importanta deose$ita prin #naltul grad de decizie
pro!esionala pe care o implica. Din acest moti/, principalele proceduri ale acestei te,nici este
necesar a !i #ndeplinite c,iar de responsa$ilul grupei de auditori care are at=t /iziunea de ansam$lu,
c=t si competenta necesara.
Din utilizarea acestei te,nici se poate a;unge la concluzii la care auditorul nu o$tine un raspuns
satis!acator cuanti!icat.
De aceea, se recomanda, #n aceasta situatie, utilizarea complementara a te,nicii testarii elementului
semni!icati/ depistat pentru a o$tine datele necesare cuanti!icate.
4"
A)/)?)TeB&$a !es!ar ss!e"el%r s $%&!url%r se"&9$a!ve
An auditul !inanciar se considera semni!icati/ orice element sau grup de elemente suscepti$il sa
ai$a o in!luenta asupra conturilor anuale si a utilizatorilor acestora > proprietari, creditori,
in/estitori s.a.
Anca din etapa orientarii si plani!icarii auditului !inanciar, auditorul identi!ica sistemele si conturile
semni!icati/e, #n scopul sta$ilirii care din1
sistemele semni!icati/e si procedurile componente ale auditului intern al #ntreprinderii
/or !ace o$iectul e/aluarii acestora #n scopul sta$ilirii !ia$ilitatii lorF
conturile semni!icati/e ce prin /aloarea si3sau natural lor pot sa ascunda erori sau
inexactitati a caror importanta relati/a e direct legata de regularitatea si sinceritatea
conta$ilitatii, in!luent=nd ast!el semni!icati/ conturile anuale.
Dupa identi!icarea acestora potri/it planului misiunii, #n cadrul supra/eg,erii gestiunii #ntreprinderii
de catre auditor pe tot parcursul exercitiului !inanciar, acesta /a colecta toate elementele pro$ante
necesare exprimarii opiniei sale, prin intermediul te,nicilor si procedurilor de audit !inanciar.
An a!ara te,nicilor si metodelor prezentate p=na acuma, !eB&$a !es!ar utilizeaza posi$ilitatile
tuturor celorlalte te,nici.
An general, !es!ul este cunoscut ca o metoda de examinare, !ie a di!eritelor caracteristici ale
porsonalitatii umane, !ie ca o metoda de cercetare a !enomenelor #n des!asurarea carora nu se poate
inter/eniF /aloarea rezulatelor o$tinute prin testare depinde #ntotdeauna de modul #n care acestea se
raporteaza la concluziile o$tinute prin alte metode de in/estigare, aceste rezultate a/=nd un caracter
constatati/. An cadrul lucrarilor de audit !inanciar te,nica testarii domeniilor semni!icati/e are ca
o$iecti/e1
sistemele si procedurile de audit intern semni!icati/e pri/ind corecta ela$orare si #nsusire,
de catre utilizatori, asa sunt ele pre/azute #n instructiunile > deciziile > #ntreprinderii,
existente #n manualul de proceduri 8teste de con!ormitate 9F #n !unctie de concluziile
acestor teste se cauta raspuns, prin intermediul testelor de permanenta, la #ntre$area Lse
aplica aceste proceduri continuu si #n #ntregimeLQF
4%
2tudiile de specialitate descriu o serie de principii generale a caror aplicare asigura calitatea
controluBui intern1
A) 3r&$,ul %r+a&6ar1 orice societate tre$uie sa !ie organizata rational.
e masura ce intreprinderea se dez/olta si apare delegarea de responsa$ilitati, este necesara
separarea celor patru !uctii !undamentale1
1) 9u&$!a #e #e$6eF
/) 9u&$!a #e #e!&ere #e val%r "%&e!are sau 'u&ur 96$eF
A) 9u&$!a #e $%&!a'l6areF
2) 9u&$!a #e $%&!r%l)
B) 3r&$,ul &!e+rar1 controlul intern tre$uie sa includa proceduri de autocontrol care permit
descoperirea erorilor si !raudelorF
C) 3r&$,ul ,er"a&e&!e1 procedurile de control tre$uie sa !ie perene, sa ai$a asigurata
sta$ilitateaF
D. rincipiul uni/ersalitatii1 procedurile de control intern tre$uie sa !ie aplicate in toata entitatea,
ne!iind permisa existenta unor persoane pri/ilegiateF
&. rincipiul independentei1 o$iecti/ele controlului intern tre$uie sa !ie realizate independent de
metodele, procedeele si mi;loacele utilizate de societatea $ancara pentru des!asurarea acti/itatii
saleF
7. rincipiul in!ormarii1 in!ormatia produsa de controlul intern tre$uie sa posede doua calitati1 sa
!ie /eri!ica$ila si utilaF
G. rincipiul armoniei1 consta in adoptarea controlului intern la caracteristicile societatii $ancare
si la mediul sau sau, in !unctie de importanta riscurilorF
I@. rincipiul calitatii personalului1 un personal cali!icat este un element necesar pentru
asigurarea unui control intern de calitate.
4'
Ca,!%lul 2 )S!u#u #e $a6 & Evaluarea s%$e!ar SC 3ERFECT TIME SRL
A) Da!e #e #e&!9$are
A.1. Denumirea completa a solicitantului 1
A.2. Denumirea prescurtata 1 0U &2:& (ARUB
A.3. (oordonatele solicitantului 1
Adresa sediului inregistrat 1 2atu +are, 2tr. G,. <aritiu nr. 23
Adresa sediilor operationale 1 2atu +are, 2tr. G,. <aritiu nr. 23
Bocalizarea proiectului 1 2atu +are, 2tr. G,. <aritiu nr. 23
A.4. 7orma ;uridica de constituire 1 2.5.B.S2ocietate (omerciala cu 5aspundere
Bimitata
A.5. Data si locul de des!asurare a acti/itatii 2olicitantului 1
Data inceperii acti/itatii 1 *2. @A0UA5@& 2**'
Bocul 1 (BUT .
4)
D%"e&ul #e a$!v!a!e al !irmei este producerea unei game /ariate de produse pu$licitare 8ceasuri
de perete , de $irouri, stradale, panouri pu$licitare, !irme, pixuri, agende, $ric,ete, mape,
des!acatoare, etc.9.
A.%. (apital social 1 2** Bei
A.'. (i!ra de A!aceri pentru ultimul an 1 323'4'4 Bei la 1 31.12.2*12
A.). Acti/e totale din ultimul $ilant 1 14%11',4 Bei la 31.12.2*12
A.1*. Asociati, actionari 0u este cazul .
A.11. &ntitati legale la care solicitantul are participari la capital 0u este cazul
A.12. (enzori si3sau auditori ai 2olicitantului 0u este cazul
A.13. <anca 8 <anci 9 1
<.1. (onducerea
7unctia 0ume erenume 2tudii
Anul anga;arii la
2olicitant
Director general Adrian +atei
7acultatea de &lectronica,
<ucuresti
1))3
<.2. ersonal 1
2.1. 0umar total de salariati1
0umar
anga;ati
(u contract de munca pe durata nedeterminata
(u contract de cola$orare sau alte !orme de anga;are temporara
1" 1* "
2.2. 2tructura personalului 1
ersonal de conducere al solicitantului 1 8 1 9
ersonal direct producti/e1 8 1* 9
ersonal indirect producti/e1 8 5 9 ,
din care1
Anga;ati a$sol/enti uni/ersitari 1 8 1* 9
Anga;ati a$sol/enti de liceu 1 8 " 9
5*
Anga;ati a$sol/enti de scoala primara 1 8 * 9
Ev%lu4a ve&!url%r 7& ,er%a#a /00;./01/
Ta'el 1) Ev%lu4a ve&!ulu ,rev6%&a! 8 a ve&!ulu real6a! 7& ,er%a#a /00;./01/
/00; /010 /011 /01/
?enit pre/izionat 25***** 3****** 35***** 35*****
?enit realizat 2%55")2 2)'4%52 35245'* 323'4'4
5aport /enit realizat3/enit
pre/izionat
11*,22O )),4)O 1**,%*O )2,52O
?enitul pre/izionat a a/ut un trend cresctor din 2**) p=n #n 2*1*, iar pentru 2*12, in=nd cont de
criza economic, s>a pre/izionat atingerea mcar a unui /enit egal cu cel din 2*11.
Gra!ic 1 &/oluia /enitului pre/izionat i realizat pentru perioada 2**)>2*12
51
Gra!ic 2 &/oluia ponderii /enitului realizat pe /enitul pre/izionat 2**)>2*12
An e/oluia ponderii /enitului realizat din /enitul pre/izionat se poate o$ser/a o scdere #ncep=nd
din 2*** i p=n #n 2*12.
Dac #n 2**) /enitul realizat a !ost cu 1*O mai mare dec=t cel pre/izionat, #n 2*12 i #n
2*11 /enitul realizat a !ost aproape egal cu cel pre/izionat. An anul 2*12, datorit condiiilor
economice nu s>a reuit realizarea /enitului pre/izionat.
&/oluia real a /eniturilor #n perioada 2**)>2**), #n !uncie de rata in!laiei
Ta'el /) Ev%lu4a real5 a ve&!ulu real6a! 7& ,er%a#a /00;./01/, 7& 9u&$4e #e &9la4e
/00; /010 /0011 /01/
?enit realizat 2%55")2 2)'4%52 35245'* 323'4'4
5ata in!laiei O 4,'% ",5% ",3 4,%4
Dinamica a$solut a /eniturilor O 1**,** 1*',31 12%,)* 11%,52
Dinamica relati/a a /eniturilor 1** 1*',31 11',*' )1,''
?enit real 2"2%%22 2'**%43 3315")1 3*)1)2%
Dinamica a$solut real O 1**,** 1*",5' 12",1' 11%,""
Dinamica relati/a real O 1**,** 1*",5' 11',3' )3,25
52
Gra!ic 3 Dinamica a$solut i dinamica relati/ a /eniturilor realizate 2**)>2*12
Gra!ic 4 &/oluia /enitului real #n perioada 2**)>2**12
53
Gra!ic 5 Dinamica a$solut real i dinamica relati/ real a /eniturilor realizate 2**)>2*12
Analiz=nd dinamica a$solut a /eniturilor #n perioada 2**)>2*12, se o$ser/ o cretere
permanent !a de anul 2**), #ns, analiz=nd dinamica relati/, anul 2*12 se caracterizeaz printr>
o scdere a /eniturilor !a de anul 2*11.
Ev%lu4a $Bel!uell%r 7& ,er%a#a /00;./01/
Ta'el A) Ev%lu4a $Bel!uell%r ,rev6%&a!e 8 a $Bel!uell%r real6a!e 7& /00;./01/
/00; /010 /011 /01/
(,eltuieli pre/izionate 1'***** 22***** 2"***** 2'*****
(,eltuieli realizate 1%'*55" 22'4)'5 2"*')21 2'*1"52
5aport c,eltuieli realizate3pre/izionate )',)2O 1*3,'"O 1**,34O 1**,*"O
(,eltuielile realizate s>au meninut !oarte aproape de cele pre/izionate in 2**)>2*12
Gra!ic " &/oluia c,eltuielilor pre/izionate i realizate
54
Gra!ic % &/oluia ponderii c,eltuielilor realizate pe c,eltuielile pre/izionate 2**)>2*12
&/oluia real a c,eltuielilor #n perioada /00;./01/, #n !uncie de rata in!laiei
Ta'el 2) Ev%lu4a real5 a $Bel!uell%r real6a!e 7& /00;./01/, 7& 9u&$4e #e &9la4e
/00; /010 /011 /01/
(,eltuieli realizate 1%'*55" 22'4)'5 2"*')21 2'*1"52
5ata in!laiei O 4,'% ",5% ",3 4,%4
Dinamica a$solut a c,eltuielilor O 1** 12',33 14",52 15%,34
Dinamica relati/a a c,eltuielilor O 1** 12',33 114,1% 1*%,3'
(,eltuieli reale 1")%'") 214411" 24543** 2"%4'"3
Dinamica a$solut real O 1** 12",2' 144,55 15%,54
Dinamica relati/a real O 1** 12",2' 114,4" 1*',)'
Ancep=nd cu anul 2**), dinamica a$solut a c,eltuielilor e!ectuate a !ost cresctoare.
Analiz=nd i dinamica a$solut real a c,eltuielilor se o$ser/ acelai trend cresctor.
Analiz=nd dinamica relati/, se o$ser/ creterea c,eltuielilor de la an la an, #ns creterea este din
ce #n ce mai mic #ncep=nd cu 2*1* p=n #n 2*12.
55
Gra!ic ' Dinamica a$solut i dinamica relati/ a c,eltuielilor e!ectuate
Gra!ic ) &/oluia c,eltuielilor reale #n perioada 2**)>2*12
5"
Gra!ic 1* Dinamica a$solut real i dinamica relati/ real a c,eltuielilor e!ectuate
Ev%lu4a ,r%9!ulu 'ru! 7& ,er%a#a /00; /01/
Ta'el ?) Ev%lu4a $Bel!uell%r ,rev6%&a!e 8 a $Bel!uell%r real6a!e 7& /00;./01/
3er%a#a /00; /010 /011 /01/
?enituri realizate 2%55")2 2)'4%52 35245'* 323'4'4
(,eltuieli realizate 1%'*55" 22'4)'5 2"*')21 2'*1"52
ro!itul $rut realizat )%513" "))%"% )15"5) 43"'32
5%

Gra!ic 11 &/oluia pro!itului $rut #n perioada 2**)>2*12
ro!itul $rut a #nregistrat o e/oluie interesant #n perioada 2**)>2*12. An anul 2*1* a sczut
!oarte mult !a de 2**) datorit unor c,eltuieli realizate !oarte mari, pentru ca #n anul 2*11 s
creasc aproape la acelai ni/el cu 2**), !r s>l depeasc #ns.
An anul 2*12 pro!itul $rut a !ost mai puin de ;umtate !a de 2*11 datorit c,eltuielilor
mari cu materiile prime i scderii ci!rei de a!aceri. 7iind un an de criz economic, #n 2*12 s>a
optat pentru un adaos comercial !oarte mic la produsele realizate, #ncerc=ndu>se meninerea unor
preuri de /=nzare aproape de ni/elul celor din 2*11, #n condiiile scumpirii materiei prime utilizate.
ANALIIA FINANCIARA A SOCIETATII 3ERFECT TIME SRL
Ra,%r!arle 9&a&$are ale s%$e!a! SC 3ERFECT TIME SRL &$Bea!e la A1)1/)/01/ au 9%s!
evalua!e & $%&9%r"!a!e $u ur"a!%arele re+le"e&!ar & #%"e&u(
5eglementarile conta$ile con!orme cu directi/ele europene si cu 2tandardele
@nternationale de (onta$ilitate, apro$ate prin 6rdinul +inistrului 7inantelor u$lice al
5omaniei nr. 3.*5532).1*.2**) F
5'
Begea conta$ilitatii nr. '231))1, repu$licata, modi!icata si completata prin 6rdonanta
Gu/ernului 5omaniei nr. %*32**4 F
2tandardele @nternationale de (onta$ilitate, pu$licate de (omitetul pentru 2tandarde
@nternationale de (onta$ilitate ..
1) 3re6e&!area s!ua4l%r 9&a&$are
2ituaiile !inanciare ale 2( &57&(: :@+& 25B pentru anul 2*12 au !ost intocmite in
con!ormitate cu 6+7 3*5532**) cu modi!icrile si completrile ulterioare.
2ocietatea e!ectueaz #nregistrrile conta$ile #n lei rom=neti 8LB&@L9, #n con!ormitate cu
5eglementrile (onta$ile i de 5aportare 8L5(5L9 emise de +inisterul 7inanelor u$lice al
Gu/ernului 5om=niei. A0AB@RA 2@:UAP@@B65 7@0A0(@A5& BA 31.12.2*13
Bla&4ul
C%&!ul #e ,r%9! s ,er#ere
S!ua4a "%#9$5rl%r $a,!alurl%r ,r%,r
S!ua4a 9lu-url%r #e !re6%rere
N%!e a&e-e la s!ua4le 9&a&$are
Bla&! $%&!a'l la A1)1/)/01A
DENUMIRE INDICATOR
A1)1/)/01/ 01)01)/01/
:erenuri si construcii '.13).5*4 1%.)1'.42%
@nstalaii te,nice si maini 2)3.1'" 33.4"5
Alte instalaii, utila;e si mo$ilier '5' 2.2)2
:6:AB @+6<@B@RU5@ (6565AB& '.433.54' 1%.)54.1'4
Aciuni deinute la entitile a!iliate ''3.545 3.322.323
Alte #mprumuturi 22.2"4 22.4*5
5)
:6:AB @+6<@B@RU5@ 7@0A0(@A5& )*5.'*) 3.344.%2'
ACTIVE IMOBILIIATE . TOTAL ;)AA;)A?= /1)/;<);1/
+aterii prime si materiale consuma$ile 1.%23 2.5*%
TOTAL STOCURI 1)=/A /)?0=
(reane comerciale 3.'*3 4.*3'
2ume de #ncasat de la entitile a!iliate > 1.)%3."'4
Alte creane 5'.4)* 4).%53
TOTAL CREANE "2.2)3 /)0/=)2=?
(asa si conturi la $anei ').5'% ".1)5
ACTIVE CIRCULANTE . TOTAL 1?A)>0A /)0A>)1==
(I&B:U@&B@ @0 A?A02 1.3)* ".1')
Datorii comerciale 3%3.1*4 4'%.545
2ume datorate entitilor a!iliate )*'.'"1 )4).*%%
Alte datorii !iscale si alte datorii pt.asigurrile sociale 1%*.)1* ").)4%
TOTAL DATORII DE TREBUIE 3LTITE INTR.0
3ERIOADA DE UN AN
1)2?/)<=? 1)?0>)?>;
AB:& A(:@?& (@5(UBA0:&, 5&2&(:@? DA:65@@
(U5&0:& 0&:&
>1.'*%.43%
535.%)%
TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE =)?A1);/0 /1)<A2)=0;
2ume datorate instituiilor de credit 1").*54 >
?&0@:U5@ @0 A?A02 5*).555 >
(apital din care1 1."1).**3 1."1).**3
(apital su$scris /rsat 1."1).**3 1."1).**3
5ezer/e din ree/aluare 2old ( %.5"3.5)4 1%.312.''5
5ezer/e 1.2'5.523 1)/<?)?/A
5ezer/e legale 43.541 43.541
Alte rezer/e 1.241.)'2 1.241.)'2
ierderi legate de instrumentele de capitaluri 4.)*2.111 >
5&RUB:A:UB 5&65:A:
ro!itul nerepartizat
1."1%.2)' 1.3').*41
REIULTATUL EJERCIIULUI ro!it 1=;)??; //<)/?=
CA3ITALURI .TOTAL =)A>/)<>> /1)<A2)=0;
:aa$el nr 1 ><ilant conta$il la 31.12.2*13
CONTUL DE 3ROFIT SI 3IERDERE
3ENTRU EJERCIIUL FINANCIAR 01)01 . A1)1/)/01/ He-,r"a! & LeD
De&u"rea &#$a!%rulu A1)1/)/01/ A1)1/)/011
C9ra #e a9a$er &e!a A)2;<)=;2 A)/1/)?;A
roducia /=nduta 3.4)'.%)4 3.212.5)3
"*
?enituri a!erente costului produciei in curs de execuie 8sold creditor9 '
Alte /enituri din exploatare %1.%*2 15.15)
VENITURI DIN EJ3LOATARE . TOTAL A)?=0)2;> A)//=)=>0
(,eltuieli cu materiile prime si materialele consuma$ile 3."*% 2.252
Alte c,eltuieli materiale 5.%*4 ).222
Alte c,eltuieli din a!ara 8cu energie si apa9 1.44".5)" 1.245.)'4
CBel!uel $u ,ers%&alul .!%!al 1)1??);1? =A<);//
2alarii ')2.522 5'".5'%
(,eltuieli cu asigurrile si protecia sociala 2"3.3)3 152.335
A;ustarea /alorii imo$ilizrilor corporale si necorporale 5*.452 3%.*%'
(,eltuieli 5*.452 3%.*%'
Alte c,eltuieli de exploatare 1.*2".2%% )2'.2%*
(,eltuieli pri/ind prestaiile externe )45.*'3 '4*.2%'
(,eltuieli cu alte impozite, taxe si /arsaminte asimilate 2"."15 3%.%)3
(,eltuieli cu despgu$iri, donaii si acti/ele cedate 54.5%) 5*.1))
CKELTUIELI DE EJ3LOATARE . TOTAL A)><<)??1 /);>1)=/<
REIULTATUL DIN EJ3LOATARE 3r%9! . />>)0A/
REIULTATUL DIN EJ3LOATARE 3er#ere 11<)0?? >
?enituri din do$=nzi 1%" ".1""
Alte /enituri !inanciare 33%."11 >
VENITURI FINANCIARE . TOTAL AA=)=<= >)1>>
(,eltuieli pri/ind do$=nzile 3.'13 .
CKELTUIELI FINANCIARE .TOTAL A)<1A .
REIULTATUL FINANCIAR 3r%9! AAA);=2 >)1>>
5&RUB:A:UB (U5&0: ro!it 215.)1) 2%2.1)'
VENITURI TOTALE A);0<)/<A A)/AA);/>
CKELTUIELI TOTALE A)>;/)A>2 /);>1)=/<
REIULTATUL BRUTAL EJERCIIULUI 3r%9! /1?);1; /=/)1;<
@mpozitul pe pro!it 3".3"* 43.)41
REIULTATUL NET AL EJERCIIULUI 3r%9! 1=;)??; //<)/?=
"1
NOTE LA SITUAIILE FINANCIARE
3ENTRU EJERCIIUL FINANCIAR 01)01 . A1)1/)/01/ H LeD
"2
SITUAIA FLUJURILOR DE TREIORERIE Bei9
3ENTRU EJERCIIUL FINANCIAR 01)01 . A1)1/)/01/

ACTIVITI DE EJ3LOATARE
5ezultatul exerciiului 1%).55)
AEus!5r ,e&!ru(
Amortizare .
ierderi din /=nzri de mi;loace !ixe
?enituri nete din do$=nzi 3"3'
3er#ere #& e-,l%a!are &a&!e #e "%#9$5rle $a,!alulu $r$ula&! 1<A)1;=
Descretere 3 8cretere9 > creane si alte conturi asimilate 8))1.5519
(retere 3 8descretere9 > datorii si alte conturi asimilate ')5.3'1
Ds,%&'l!54 '5&e8! +e&era!e #e a$!v!a!ea #e e-,l%a!are <=)0/=
Flu-ur #e !re6%rere #& a$!v!a!ea #e e-,l%a!are <=)0/=
ACTIVITI DE INVESTIII
?=nzri de imo$ilizri corporale si necorporale .
?=nzri de titluri !inanciare )
Do$=nzi #ncasate 1=>
Flu-ur #e !re6%rere #& a$!v!a!ea #e &ves!4 1=>
ACTIVITI DE FINANARE
5am$ursare credit )
Do$=nzi pltite credit HA)<12D
Flu-ur #e !re6%rere #& a$!v!a!ea #e 9&a&4are HA)<12D
Cres!erea*H#es$res!ereaD &e!a a #s,%&'l!54l%r '5&e8! <A)A<;
Disponi$iliti $neti si alte ec,i/alente la 1 ianuarie >)1;=
Disponi$iliti '5&e8! s al!e e$Bvale&!e la A1 #e$e"'re <;)?<>
/) 3re6e&!area s!ua4l%r 9&a&$are
2ituaiile !inanciare pentru anul 2*12 au !ost intocmite in con!ormitate cu 6+7 3*5532**) cu
modi!icrile si completrile ulterioare.
2ocietatea e!ectueaz #nregistrrile conta$ile #n lei rom=neti 8LB&@L9, #n con!ormitate cu
5eglementrile (onta$ile i de 5aportare 8L5(5L9 emise de +inisterul 7inanelor u$lice al
Gu/ernului 5om=niei.
/) S&!e6a ,%l!$l%r $%&!a'le se"&9$a!ve a,l$a!e
A I"%'l65r $%r,%rale>sunt iniial #nregistrate #n conta$ilitate la cost istoric minus amortizarea
cumulat.@ntreinerea i reparaiile mi;loacelor !ixe se trec pe c,eltuieli la momentul e!ecturii
lor, iar #m$untirile aduse acti/elor, care cresc /aloarea sau durata de /ia a acestora, sunt
capitalizate.Acti/ele imo$ilizate de natura o$iectelor de in/entar, sunt trecute pe c,eltuieli #n
momentul ac,iziionrii i nu sunt incluse #n /aloarea conta$il a imo$ilizrilor.
&lementele de imo$ilizri corporale care sunt casate sau cesionate sunt eliminate din $ilan
#mpreun cu amortizarea cumulat corespunztoare. ro!itul sau pierderea rezultate dintr>o
asemenea operaiune se determin ca di!eren #ntre suma o$inut i /aloarea conta$il net i
sunt incluse #n pro!itul din exploatare al perioadei.+odernizrile semni!icati/e sunt capitalizate
dac acestea extind durata de /ia a acti/ului sau dac mresc semni!icati/ capacitatea de
generare a unor $ene!icii economice de ctre acestea.
:erenurile sunt #nregistrate la /aloare dat de e/aluare. :erenurile nu se amortizeaza
(ostul iniial al mi;loacelor !ixe include preul de cumprare, inclusi/ taxele nerecupera$ile
generate de ac,iziionarea mi;loacelor !ixe si alte costuri direct atri$uite aducerii acti/ului in stare
de !uncionare si la locul utilizrii acestuia.
(,eltuielile suportate dup ce mi;loacele !ixe au !ost puse in !unciune, cum ar !i costurile cu
reparaiile si #ntreinerea, sunt incluse in contul de pro!it si pierdere in perioada in care sunt
anga;ate.
Amortizarea imo$ilizrilor corporale a !ost calculata pe $aza metodei liniare #n cursul anului
2*12, de la momentul intrrii in !unciune si pana la recuperarea integrala a /alorii lor de intrare
con!orm duratelor normale de !uncionare #n con!ormitate cu normele legale in /igoare.
"3
S!%$ur
2tocurile sunt #nregistrate la cea mai mica /aloare dintre cost i /aloarea neta realiza$ila.
Ds,%&'l!54
0umerarul i ec,i/alentele de numerar sunt #nregistrate #n $ilan la cost. Disponi$ilitile cuprind
casa, conturile curente si depozitele la $anei. entru con/ersia in Bei a sumelor in de/ize, s>au
utilizat cursurile de sc,im$ /ala$ile la 31.12.2*12 comunicate de <05.
Ca,!al s%$al
(apitalul social este prezentat la /aloarea nominala
I",ru"u!ur
2ocietatea a utilizat surse atrase de la instituii de credit.
Da!%r
Datoriile sunt #nregistrate la cost, care este /aloarea ;ust a sumelor ce urmeaz a !i pltite pentru
$unurile sau ser/iciile primite.
Re$u&%a8!erea $Bel!uell%r s ve&!url%r
?eniturile sunt recunoscute daca este pro$a$il ca $ene!iciile economice, asociate cu tranzacia
respecti/a /or intra in societate si mrimea acestor $ene!icii poate !i determinata in mod credi$il.
(,eltuielile si /eniturile sunt incluse in contul de pro!it si pierdere la data la care proprietatea
legala asupra $unurilor se sc,im$a. @n conta$ilitate se #nregistreaz /aloarea totala a tranzaciei la
data trans!erului proprietii pentru $unurile in cauza.
CBel!uel 9&a&$are
(,eltuielile !inanciare sunt #nregistrate in contul de pro!it si pierdere in momentul e!ecturii, pe
msura ce operaiunile sunt #nc,eiate.
C9ra #e a9a$er
"4
(i!ra de a!aceri reprezint sumele !acturate terilor, exclusi/ :?A.(i!ra de a!aceri este o$inut
ca urmare a acti/itii din domeniul1L #nc,iriere si su$inc,iriere $unurilor proprii sau #nc,iriate
cod (A&0 "'2*.
I",%6!ul ,e ,r%9!
2ocietatea #nregistreaz impozitul pe pro!it in con!ormitate cu situaiile !inanciare #ntocmite
con!orm reglementarilor legislaiei romane.
1) I"%'l65r $%r,%rale s &e$%r,%rale
(on!orm politicilor conta$ile , ree/aluarea cldirilor si a terenului se !ace la inter/al de 3 ani
.@mo$ilizrile corporale sunt #nregistrate la /alorile o$inute prin aplicarea pre/ederilor 6+7
3*5532**), mai puin amortizarea cumulata, dup cum urmeaz
Denumirea
elementului de
imo$ilizare
?aloare $ruta
2old la
#nceputul
exerciiului
!inanciar
(reteri (edri,
trans!eruri si alte
reduceri
2old la s!=ritul
exerciiului
!inanciar
:erenuri 1%.2)5."*) > 1*."%".'%2 "."1'.%3%
imo$ilizri necorporale > > >
(ontructii )41.531 )2%.5'1 34'.345 1.52*.%"%
@nstalaii te,nice si maini 431.2"5 2%).1*% ').'2% 2*.545
Alte instalaii, utila;e si mo$ilier 3*.2"% > >
@mo$ilizri !inanciare 3.344.%2' > 2.43'.)1) *5.'*)
TOTAL //)02A)200 1)/0>)><< /)<==)0;1 ).")".125
:a$el nr 5 > +odi!icarea elementelor de imo$ilizare
A) I"%'l65r $%r,%rale s &e$%r,%rale
Deprecieri
"5
Denumirea
elementului de
imo$ilizare
A;ustri de /aloare
8amortizri si a;ustri pentru depreciere
sau pierdere de /aloare9
2old la
#nceputul
exerciiului
!inanciar
A;ustri
#nregistrate in
cursul
exerciiului
!inanciar
5educeri
sau reluri
2old la s!=ritul
exerciiului
!inanciar
(ontructii 31'.%12 2)."32 34'.344
@nstalaii te,nice si maini 3)%.'*1 1).3'5 ').'2% 32%.35)
Alte instalaii, utila;e si mo$ilier 2%.)%5 1.434 > 2).4*)
TOTAL =22)2<< ?0)2?1 2A<)1=1 A?>)=><
Ta'el &r > AEus!ar ,e&!ru ele"e&!ele #e "%'l6are
2) I"%'l65r 9&a&$are
2ocietatea #nregistreaz la 31.12.2*12 imo$ilizri !inanciare in suma de )*5.'*) lei.
2old la
31.12.2*11
2old la 31.12.2*12
Aciuni deinute la entitile a!iliate 3.344.%2' )*5.'*)
:6:AB 3.344.%2' )*5.'*)
?)Re,ar!6area ,r%9!ulu
DESTINAIA
SUMA
567@: 0&: D& 5&A5:@RA: 1 1%).55)
rezer/a legala >
acoperirea pierderii conta$ile
di/idende, etc. >
567@: 0&5&A5:@RA: 1%)55)
:a$el nr % 4 5epartizarea pro!itului
""
>) S!ua4a ,r%v6%a&el%r
@n cursul anului 2*12 societatea nu a constituit pro/izioane pentru deprecierea
altor acti/e sau pro/izioane pentru riscuri si c,eltuieli.
=)Crea&!e si #a!%r
(5&A0P&
2old la s!=ritul
exerciiului
:ermen de lic,iditate
su$ 1 an peste 1 an
:otal, din care1 "2.2)2 "2.2)2 >
clieni interni 3.'*3 3.'*3
Alte creane 5'.4') 5'.4')
DA:65@@
2old la s!=ritul
exerciiului
:ermen de exigi$ilitate
su$ 1 an 1>5 ani peste 5 ani
:otal, din care1 1."21.)2% 1.452.'%3 1").*54 >
!urnizori interni 3%3.1*4 3%3.1*4 > >
contri$uii asigurri
sociale
3).1%4 3).1%4 > >
contri$uii oma; 1.*"2 1.*"2 > >
impozit pro!it 3*.%1' 3*.%1' > >
impozit salarii 11.*33 11.*33 > >
salarii 31.1'1 31.1'1 > >
altele 1)."2* 1)."2* > >
:?A 3%.2%5 3%.2%5 > >
alte impozite si taxe '45 '45 > >
leasing 1").*54 1").*54 >
ctre asociai )*'.'"1 )*'.'"1 >
:a$el nr ' 4 (reante si datorii
<)Ca,!al s%$al
Ba 31.12.2*12 capitalul social era de 1."1).**3 lei, reprezent=nd "4%."*1 aciuni cu /aloare
nominala de 2,5 lei. (apitalul social nu s>a modi!icat /aloric in cursul anului 2*12.
;)A&al6a re6ul!a!ulu #& e-,l%a!are
Ta'el &r ;. Re6ul!a!ul #e e-,l%a!are
Denumirea indicatorului &xerciiu !inanciar
recedent (urent
* 1 2
1. (i!ra de a!aceri neta 3.212.5)3 3.4)'.%)4
2. (ostul $unurilor /=ndute si al ser/iciilor prestate 83 V
4 V 59
/);>1)=/< A)><<)??1
3. (,eltuielile acti/itii de $aza 2.)5*.254 3."''.551
4. (,eltuielile acti/itilor auxiliare 11.4%4
5. (,eltuielile indirecte de producie
". 5ezultatul $rut a!erent ci!rei
de a!aceri nete 81 > 29
25*.'"5 >1').%5%
%. (,eltuielile de des!acere
'. (,eltuieli generale de administraie
). Alte /enituri din exploatare 15.1"% %1.%*2
1*. 5ezultatul din exploatare 8" >%>' V )9 2"".*32 >11'.*55
10.l&#$a!%r e$%&%"$
Denumire indicator 7ormula de calcul U.+. A1)1/)/01/ A1)1/)/011
(i!ra de a!aceri lei 3.4)'.%)4 3.212.5)3
Acti/ul net :otal acti/>Datorii totale lei %.531.)2* 21.'34.%*)
ro!it din exploatare lei * 2"".*32
ierdere din exploatare lei >11'.*55 *
5ata pro!itului din exploatare
8ro!it din exploatare3(i!ra de
a!aceri9-1**
O ',2'
5enta$ilitatea costurilor
8ro!it din
exploatare3(,eltuieli
totale9-1**
O %,2*
ro!it $rut lei 215.)1) 2%2.1)'
+ar;a $ruta a pro!itului
8ro!it $rut3(i!ra de
a!aceri9-1**
O ",1% ',4%
@mpozitul pe ro!it lei 3".3"* 43.)41
ro!it net lei 1%).55) 22'.25%
+ar;a neta a pro!itului
8ro!it net3(i!ra de
a!aceri9-1**
O 5,13 %,11
5ata renta$ilitii !inanciare
8ro!it net3(apital
propriu9-1**
O 2,44 1,*5
5ata renta$ilitii acti/ului total 8ro!it net3Acti/ :otal9-1** O 1,2" *,)'
5ata renta$ilitii acti/ului circulant 8ro!it net3Acti/ circulant9-1** O 11",)* 11,21
Gradul de lic,iditate al acti/ului
total
8Acti/ circulant3Acti/
:otal9-1**
O 1,"2 ',%2
?iteza de rotaie a acti/elor totale (i!ra de a!aceri3:otal acti/e *,3% *,14
?iteza de rotaie a acti/elor
imo$ilizate
(i!ra de
a!aceri3Acti/e
imo$ilizate
*,3% *,15
Bic,iditatea generala
8Acti/ circulant3Datorii
curente9-1**
O 1*,5% 135,15
Bic,iditatea curenta
8Acti/ circulant
>2tocuri93Datorii curente -1**
O 1*,45 134,))
Bic,iditatea imediata
8Disponi$iliti3Datorii
curente9-1**
O ",1% *,41
2ol/a$ilitatea patrimoniala 8(apital propriu3:otal pasi/9-1** O 51,5 )3,55
2ol/a$ilitatea generala 8:otal acti/36$ligatii terti9-1** O "53,4) 154),3*
Gradul de indatorare 8Datorii curente3:otal acti/9-1** O 15,3* ",45
Durata medie de #ncasare a
creanelor
8:otal creante3:otal /enituri9-3"* zile 5,%4 225,%*
Durata medie de plata a datoriilor 8:otal datorii3?enituri totale9-3"* zile 133,'3 1"%,%1
5ata generala a #ndatorrii
8Datorii totale3(apital
propriu9-1**
O 1),%3 ",)*
Gradul de risc
8Amprumuturi3(apital
propriu9-1**
O 2,2) *,**
Ta'el &r 10 I&#$a!%r e$%&%"$
BIBLIOLRAFIE
1 (ontrol si Audit 7inanciar ,+inica <oa;a, 2orin (laudiu 5adu , &d Uni/ersitara <ucuresti
2.Auditul !inanciar, A$ordare rocesuala ,(on! .Uni/ Doctor :raian 0icolae,&d &x onto
(602:A0:A ,2**2
3 (ontrol si Audit 7inanciar,&ugen 0icolaescu, &d rouni/ersitaria , <ucuresti
4 Audit @ntern ,&ugen 0icolaescu , &d rouni/ersitaria , <ucuresti
5 Auditul er!ormantei 4@nterpretarea rezultatelot c,estinonarii in 5aportul de Audit.,+ircea
<oulescu ,+arcel G,ita, &d :ri$una &conomica
" Auditul 7inanciar (onta$il ,Ana 2toian , &ugeniu :urlea ,&ditura &conomica ,2**1
% rocedurile (ontrolului @ntern si Auditul 7inanciar,&d Gestiunea, <ucuresti 1))%
' 0ormati/ si constructi/ in pro!esia li$erala de auditor ,!inanciar de practica pu$lica, Ga$riel
5ADU, &d :rans/ersal
' +anual de Audit 7inanciar,&d <ucuresti 2**1,(urtea de (onturi a 5omaniei
) 2tandarde @nternationale de raportare !inanciara .&ditura (orpul &xpertilor (onta$ili si a
(onta$ililor .5omania , <ucuresti, 2**5.
1* Audit extern45ationament pro!esional intre national si international,Baurentiu
Do$rogeanu,(amelia Biliana do$rogeanu
11 :oma +arin, @nitiere in auditul situatiilor !inanciare ale unei entitati, editia a @@>a, &ditura
(&((A5, <ucuresti, 2**%.
12Begea pri/ind societatile comerciale nr. 3131))*, modi!icata prin Begea nr. 441 din
2%.11.2**), pu$licata in +onitorul 6!icial nr. )55 din 2'.11.2**)
13 6rdonanta Gu/ernului nr. "531))4 pri/ind organizarea acti/itatii de expertiza conta$ila si a
conta$ililor autorizati, repu$licata in +onitorul 6!icial nr. 13 din *'.*1.2**', art. % si art.
14.<oulescu +ircea, G,ita +arcel, +ares ?alerica, (ontrolul !iscal si auditul !inanciar>!iscal,
&ditura (&((A5, <ucuresti, 2**3.
15 (odul etic national al pro!esionistilor conta$ili, editia a @?>a, re/izuita, &ditura (&((A5,
<ucuresti, 2**%
1" WWW.m!inante.ro>audit.pd!