Reglementarea juridica a brevetelor de inventie legea nr.

64/1991 cu modificarile ulterioare privind

brevetu de inventie
Premisele reglementarii
Publicata in M.of. nr.212 din 21 oct 1991, Legea vrevetelor a intrat in vigoare la 21 ian 1992. Dupa
cum remarca Dr. Y eminescu, in intentia legiutorului, aceasta lege reprezinta o intoarcere la
princiiipile fumfamentale ale primei noastre legi in acest domeniu, legea din 1906, care a pregatit
aderarea Romaniei la Conventia de la Paris si totodata o incercare de aliniere la legislatiile moderne,
prin luarea in considerare a transformarilor intervenite in dreptul de proprietate industrial,
transformari de cele mai multe ori, ignorate deliberat, de legiuitorl perioadeecomuniste.
Legea brevetelor nr.64/1991 a fost republicata in m.Of. nr.752/2002, iar prin HG Nr. 499/2003 s-a
aprobat Regulamentul de aplicare al legii nr. 64/1991 (publicata in M.Of. nr/ 348/2003).
Con. Prevederilor art.3 din noua lege, dreptul la brevet de inventie apartine inventatorului sau
succesorului sau in drepturi (care opereaza in temeiul transmisiunii succesorale sau al unui contract
de cesiune).
BREVETUL este unicul titlu de protectie a inventiilor si confera titularului potrivit, art 3, un drept
exclusive, pe toata durata sa de valabiliate (prelungita la 20 de ani), din momentul cererii de brevet.
Brevetul de perfectionare are durata brev principal (pt restul perioadei de valabilitate in curs), dar
mnu mai scurta de 10 ani. O importanta inovatie a noii reglementari priveste regimul inventiilor de
serviciu. Inspirata dupa modelul francez, sol. Consacrata de art. 5 considera contrar solutiei abusive
din legea anterioara (legea nr.62/1974), regimul inventiilor de serviciu, ca un regim de exceptie,
regim al carui limite sunt strict definite.In plus, inventiile relizate in cond. Definite de lege, nu sunt
supuse regim. Inventiilor de serviciu, deca in absenta unor clause contractuale.
Acest regim poate fi rezumat astfel:
a) Brevetul apartine angajatorului, daca contractul de munca prevede o misiune inventiva
speciala incredintata expres salariatului si care corespunde functtilor sale efective;
b) In lipsa unei clauze contractuale diferite, brevetul apartine organizatiei care a incheiat un
contract de cercetare cu inventatorul ;
c) In lipsa unor clauze contractuale diferite, in toate celelalte cazuri brevetul apartine
inventatorului salariat, chiar, daca, pt realizarea inventiei a folosit mijloacele tehnice ale
intreprinderii in care era angajat sau inventia apartine domeniului de activitate al acesteia.
In toate cazurile inventatorul are obligatia de a informa pe cel care l-a angajat, cu privire la
realizarea inventiei (Ionescu F. Melinesti Dreptul de proprietate intelectuala Bucuresti 2012,
edi victor (p121-122-123).
Categorii de opere protejate pag 23-24.
Majoritatea legislatiilor nu cuprind o enumerare a categ de opere protejate in cadrul
dreptului de autor, margindu-se la o definitie cu caracter general, fie la o referire la cele trei
mari categorii de clasificare doctrinala si anume : opere literare, artisice, si muzicale. In unele
cazuri opera muzicala este inglobata in categoria celor artistice. Operele stiintifice sunt
uneori, mentionare separat. Unele legislatii nu cuprind o definitie a operei protejabile.
Conditiile protectiei fiind desprinse de jurisprudenta si doctrina. Legislatiile mai noi insa
printre care si actuala lege romana, au recurs la o enumerare a operelor protejabile fara insa
a atribui acestei enumerari un caracter limitativ.
Atat decretul nr.321/1956 cat si actuala regementare .