Antonio Gaudi

1852 1926
Prin fecare proiect, Gaudi revine la origini si inventeaz o nou soluie diferit
de toate constructiile sale anterioare pentru a nfrunta circumstanele speciale
cerute de lucrarea respectiv. i cu trecerea timpului se apropie de fecare data
de ce era destinul sau inevitabil unirea formei cu structura, ca niciodata in
istoria ar!itecturii, pentru ca acestea s se apropie de natur
"umele deplin Antoni Placido Guillermo Gaudi i Cornet
"ationalitate Spania
#ata nasterii 25 iunie 1852
$ocul nasterii Reus, Catalonia
#ata mortii10 iunie 1926
$ocul mortii Barcelona
%tilul ar!itectural Art!"ou#eau
Par&ue de la 'iudadela ()*+, )**-., /arcelona
0elinarele din Plaza 1eal ()*+* )*+2. /arcelona
'ooperativa 3ataronese ()*+* )**-. 3atar4
56l capric!o7 ()**8 )**9. %antander
Pavilioanele Guell ()**: )**+. /arcelona
'olegiul ;eresiano ()*** )*2<. /arcelona
Palatul Guell ()**, )*2). /arcelona
%agrada 0amilia ()**: )2-,. /arcelona
Palatul 6piscopal ()**+ )*2:. Astorga
'asa de los /otines ()*2) )*2:. $eon
/ellesguard ()2<< )2<-. /arcelona
'asa 'alvet ()*2* )2<:. /arcelona
'asa /atllo ()2<: )2<,. /arcelona
Parcul Guell ()2<< )2):. /arcelona
'asa 3ila sau Pedrera ()2<, )2)<. /arcelona
'olonia Guell ()*2* )2)9. %anta 'oloma de 'ervello
$tapele creatiei
18%8 1882 =pera urbana.#e la terminarea studiilor de ar!itectura la 6scuela
de Ar&uitecture de /arcelona pana la constructia 'asei >icens.
188& 1890 6poca istoricista. ?ncearca sa depaseasca eclecticismul. 'asa
>icens, Pavilioanele Guell, 6l 'apric!o, Palatul Guell, %agrada 0amilia, Palatul
6piscopal din Astorga, 'asa de los /otines, /ellesguard, 'asa 'alvet.
1900 191% 'rearea propriului stil, aportul fundamental. Parcul Guell, 'asa
/atllo, 'asa 3ila, 'olonia Guell.
1918 1926 Geometrism suprem. ;urnurile fatadei "ativitatii de la %agrada
0amilia.
?n Palacio Guell e@ista patruzeci de tipuri diferite de coloane, de la greoii stalpi
in caramida ai pivnitelor pana la gama variata de fne coloane construite din
marmura de Garraf. 3area parte a acestor coloane fne sunt inspirate de cele ale
palatului de la Al!ambra si se gasesc in partile AnobileB ale imobilului.
$ucrand la acest gen de comanda si incercand saCi rationalizeze functionarea prin
introducerea tuturor ameliorarilor posibile, fara sa se intrebe la ce serveste un
palat de -<<< mp, Gaudi arata ca este deDa ideologic integrat in straturile sociale
cele mai conservatoare pentru care lucra in e@clusivitate, fe ele civile sau
religioase. 'apata progresiv o mentalitate din ce in ce mai religioasa, incercand
sa gaseasca pe calea misticismului si stoicismului rezolvarea contradictiilor sale
si celor ale epocii sale.
#in ansamblul templului Sa'rada (amilia, partea edifcata de Gaudi contine
cripta, absida si 0atada "ativitatii. "oua 0atada a Pasiunii a fost construita de
colaboratorii sai incepand din )2-9.
0atada "ativitatii, care este de o asemenea marime incat are o valoare autonoma
ca edifciu, este cel mai frumos lucru construit de Gaudi. Ar!itectura sa reuseste
sa se reduca la un pur simbolism.#e aceea principiile de compozitie ale acestei
constructii monumentale sunt in esenta sculpturale. #esi importanta celor patru
turnuri este fundamentala, in partea de Dos prevaleaza aspectele alegorice facand
referinta la "ativitate si la principalele evenimente din viata lui ?isus. 6a este
caracterizat de un geometrizm suprem, reprezentnd n modul cel mai nalt o
ar!itectur ce nu este mistic, nu este religioas sau bigot, ci este, n sensul cel
mai nalt al termenului, o ar!itectur sacr.
%tructura elicoidala a turnurilor, e@primata prin scarile in spirala, pe care Gaudi o
aprecia atat de mult incat o considera legea de formare a multor parti din
ar!itectura sa, se inscrie intrCun paraboloid de revolutie care o defneste ca forma
si care static este perfecta. %tructura acestor turnuri poate f comparata cu
turnurile umane catalane (AcastellsB. care se fac cu ocazia sarbatorilor folclorice
sau religioase formele lor de ec!ilibru sunt identice.
Pe acoperisul Casei Batllo, Gaudi a putut aplica in mod integral teoria dublei
acoperiri. Acoperirea trebuia construita pe o structura elastica diferita de cea a
restului casei pentru ca deformatiile produse de sc!imbarile de temperatura sa
fe absorbite de aceasta. 'onstrui aceasta structura elastica cu aDutorul arcurilor
diafragmatice de caramida.
3area sa e@perienta in manipularea acoperirilor de ceramica, realizata pe
acoperisurile pavilioanelor de intrare si scarilor din Parcul Guell a fost capitalizata
de Gaudi in 'asa /atllo, ceea ce iCa permis o mai mare libertate de compozitie in
tratamentul sculptural al caminelor, al dragonului fatadei, al crucii terminale si in
compozitia cromatica a fatadei.
?n acelasi timp, aceste lucrari iCau dat o siguranta mai mare si lCau aDutat la
constructia bancii din Parcul Guell.
Casa Batllo ()2<: )2<,.
/arcelona
Parcul Guell Pavilionul din dreapta era rezervat gardienilor, cel din stanga, care
are un turn cu o cruce, trebuia sa serveasca administratiei.
?naltul zid al fatadei principale, care inc!ide incinta, are mai degraba o functie
psi!ologica aceea de a procura o senzatie de protectie si de securitate
locuitorilor, dat find locul indepartat in care se gaseau aceste terenuri la
inceputul secolului. Pentru a veni in aDutorul acestui efect, contele Guell construi
o cazerna de politie langa parc.
=riginea parcului Guell se aEa in admiratia contelui pentru gradinile englezesti.
Parcul era conceput ca un cartier gradina, cu caracter e@clusiv rezidential.
Gaudi a fost insarcinat cu realizarea lucrarilor de infrastructura si a
ec!ipamentelor fundamentale, pentru a atrage atentia viitorilor rezidenti.
Parcul Guell ()2<< )2):.
/arcelona
;ema dragonului este obsesiva pentru tanarul Gaudi si ea ramane prezenta in
diferite forme si in creatia de maturitate.
Casa )ila sau Pedrera *1906 1910+ Barcelona
Casa )ila ,na din operele capitale ale ar-itecturii moderne este Casa
)ila din Barcelona, reali.at/ de Gaudi 0ntre 1905 19101A2e.at/ la
intersec3ia a dou/ 4ule#arde, Casa )ila este o cl/dire de locuit cu 5
ni#ele 2i 2 cur3i interioare, care respect/ un 5s6m4ol al casei7, cum
dorea Gaudi, 5 pe o 4a./ mare de piatr/ care la r0ndul ei sim4oli.a
centura muntoas/ a lui (ra G-erau, una din ondula3iile oro'enice cele
mai populare ale )onseratului71 Casa este caracteri.at/ , at0t 0n plan 2i
0n ele#a3ie, de o cur'ere or'anic/ de linii conca#e 2i con#e8e1 Casa pare
a 9 '0ndit/ pentru a 9 reali.at/ din 4eton armat, aceast/ 5piatr/
arti9cial/7 :uid/; ea este reali.at/ 0ns/ din masi#e 4locuri de piatr/ 2i
'rin.i metalice, iar structura acoperi2ului din ele'ante arce para4olice
de c/r/mid/, care respect/ o #ec-e te-nic/ constructi#/ catalan/1 Acest
edi9ciu inc-eie o etapa din istoria ar-itecturii cea care incepand cu
Renasterea, s<arseste in secolul =>=1
Colonia Guell ?in 1898 in 1908, Gaudi studia proiectul 4isericii <olosind
o mac-eta <acuta din 9re care materiali.au a8ele coloanelor si din arcuri
de care atarnau mici saci cu alice a caror 'reutate era proportionala cu
<orta pe care tre4uiau sa o suporte1
(erma sa -otarare de a depasi 'oticul, care il o4sedea.a din tinerete,
reusise din plin la Sa'rada (amilia1 Gaudi a4andona de9niti# ar-itectura
ci#ila in 1910 pentru a se consacra Sa'radei (amilia si acestei 4iserici1
Aceasta atitudine denunta a4andonul studiului temelor cruciale ale
ci#ili.atiei moderne, dar si dramatica sa claustrare pe un drum <ara
iesire1