Torceau constelatii, pe unde, nufar de alint Ceatza de planete tremura ca un plaman Popoare de delfini de ieri pe zi n-am mai zarit Sa le ating, mistere plamadite-n spuma stancilor Golfo de Vizcaya incercat taram de ape Cu clestii Intunecati ai noaptii Far de lumini sau soapte Atinge giurgiul mortii Cu val pe val poruncitor, g!idusi si amagitor Peste toti calaretii precupeti Au cazut zadarnic stele In ecuatia apro"imativa a inelelor su#spatiului $siile a#isului au fost si ele incercate de intre#arile omului %esc!ise au fost si inc!ises toate cu un cod matriceal In care omul e in spectrul unui diapozitiv irational
Spune-mi tu mare de-un verde smintit Tu mare de-un al#astru infinit $nde-s marinarii de care n-am mai auzit copiii cazuti din #arca Ce au iu#irea amara pe frunte, #razda lor de fala Iu#irea lor amara c-au plecat de asta-vara incorporati de seara si-au uitat si c!ipul si c!ipul frumoasei iu#ite gazda o mare adormita Spune-mi de ce timpul %e ce timpul nu e indurare cand ai tot Si nici-o alinare %in cand in cand pe drum prin case dar nu pe ape Pe furtunoasa mare