Accident vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral (in engleza: cerebrovascular accident) se produce in momentul in care
oanumita parte a creierului nu mai primeste cantitatea de sange necesara (implicit cantitatea de
oxigen).Exista doua moduri prin care se produce: prin blocarea unei artere de catre un cheag de singe
(accidentvascular cerebral ischemic) sau prin ruptura vasului de singe (accident vascular cerebral
hemoragic). O partedin celulele nervoase din creier inceteaza sa mai functioneze datorita lipsei de oxigen si
nutrienti. Dacainterventia medicala nu este prompta, efectele pot fi fatale.
1) Epidemiologie si mortalitate in accidentul vascular cerebral (AVC)
3) Efectele accidentului vascular cerebral (AVC)
O persoana care a suferit un accident vascular cerebral poate sa ramana cu dizabilitati fizice sau
pshihicedar nu este obligatoriu. Este deosebit de important sa fie detectat si tratat la timp. In
caz contrar, acestaafectiune poate produce chiar moartea. In functie de gravitatea accidentului si de
partea pe care se produce,accidentul vascular cerebral poate duce la:- 1 -


- Modificari ale emotiilor- Modificari ale judecatii, ratiunii- Tulburari de memorie- Modificari in rapiditatea cu
care sunt facute activitatile- Modificari ale perceptiilor (capacitatea de a aprecia distanta, marimea, pozitia,
ritmul miscarilor, forma, sirelatia dintre partile componente ale unui intreg)- Probleme datorate neglijarii partii
afectate a corpului- Schimbari de comportament- Dificultati in vorbire si in a intelege ceea ce se vorbeste-
Neputinta de a se hrani si a mesteca
4) Factorii de risc in accidentul vascular cerebral (AVC)
Persoanele care sunt mai expuse unui asemenea accident, prezinta anumiti factori de risc. Unii
dintreaacesti factori de risc pot fi controlati (adica exista lucruri pe care le putem face pentru a reduce la
maximrespectivii factori de risc) iar altii nu pot fi controlati de catre noi. a) Factorii de risc controlabili:-
Obezitatea- Tensiunea arteriala crescuta (hipertensiunea) este al doilea factor de risc ca importanta dupa
varsta- Lipsa activitatii fizice- Folosirea de cocaina sau a altor droguri- Fumatul, inclusiv fumatul pasiv-
Consumul crescut de alcool (peste 5 pahare de alcool intr-un timp scurt)- Diabetul zaharat. Aproximativ
25% dintre persoanele cu diabet zaharat decedeaza prin AVC. Prezentadiabetului creste de 2 ori riscul de
accident vascular cerebral din cauza afectarii circulatiei care apare inaceasta boala.- Alte afectiuni ale inimii,
precum fibrilatia atriala, endocardita, afectiuni ale valvelor cardiace, foramen ovalepatent sau
cardiomiopatie- Folosirea unor medicamente, cum sunt anticonceptionalele orale - in special la femeile care
fumeaza saucare au avut pana in prezent tulburari de coagulare - si anticoagulantele sau corticosteroizii. Se
pare ca lafemeile aflate in menopauza, terapia de inlocuire hormonala are un risc mic de accident vascular
cerebral- Afectiuni ale arterelor coronare, care pot determina aparitia unui infarct miocardic si a unui accident
vascularcerebral- Nivelul crescut de colesterol din sange poate duce la afectiuni ale arterelor coronare si la
infarct miocardic,care la randul lor determina lezarea musculaturii inimii (miocardului), iar aceasta la randul ei
poate determinacresterea riscului de AVCb) Factorii de risc necontrolabili- Prezenta in trecut a unui accident
vascular cerebral sau a unui accident ischemic tranzitor.- AVC in familie. Riscul de AVC este mai mare
daca un parinte, un frate sau o sora a avut un accidentvascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor.-
Sexul. Accidentul vascular cerebral este mai frecvent la barbati decat la femei pana la varsta de 75 ani,
dardupa aceasta varsta femeile sunt mai afectate. La toate varstele, mai multe femei decat barbati
decedeazadin cauza unui AVC.- Rarsta. Riscul de accident vascular cerebral creste cu varsta. Riscul se
dubleaza cu fiecare decada dupa55 ani. Cel putin 66 de procente din toate persoanele cu AVC au varsta
de 65 de ani sau mai mult.
5) Fiziopatologia accidentului vascular cerebral - Ischemia cerebrala
Cunoasterea mecanismelor si fiziopatologiei ischemiei cerebrale si a infarctului cerebral in special, este
deinteres practic deosebit pentru o terapie si o profilaxie adecvata. Toate accidentele ischemice rezulta
dintr-oscadere a debitului sanguin intr-un anumit teritoriu al creierului, care nu primeste oxigenul si
glucozanecesara si la nivelul caruia se acumuleaza o serie de produsi de catabolism. Infarctele cerebrale
sunt instransa legatura in imensa majoritate a cazurilor cu o ocluzie arteriala, permanenta sau temporara.
Aceastaocluzie poate fi de origine trombotica sau embolica.a) AVC tromboticCauza cea mai frecventa a
accidentului vascular cerebral trombotic o constituie ateroscleroza. Aterosclerozaare o frecventa foarte
mare, 70% din cazurile de AVC fiind atribuite acestei boli. Principalii factori carefaciliteaza instalarea
aterosclerozei sunt: incarcarea lipidica, legata sau nu de obiceiurile alimentare,hipertensiunea arteriala,
diabetul, o serie de tulburari hormonale, tulburari de hemostaza si coagulare,- 2 -


fumatul, etc. Aparitia placilor de ateroscleroza determina ingustari progresive excentrice ale lumenului
arteriarLa nivelul placii de aterom se formeaza trombi murali, albi, care reprezinta stadiul prealabil in
constituireatrombului rosu sau mixt.Trombusul format poate evolua in trei moduri:- trombusul poate
deveni oclusiv (acesta se extinde tot mai mult)- trombusul poate suferi o organizare locala ce-l incorporeaza
la peretele arterial (are loc o proliferare aendoteliului ce acopera trombusul si il separa de sangele circulant)-
trombusul se poate detasa si constitui emboliileb) AVC embolicEmbolia poate sa apara in conditii
diferite, in functie de care variaza si tipurile de embolusuri. Cel mai frecventintalnim emboli trombotici
(rezultati din fracmentarea sau desprinderea unui tromb), emboli de originecardiaca, grasime, aer,
paraziti, celule tumorale, etc..Embolii se pot produce in orice teritoriu cerebral.c) Atacul ischemic
tranzitor (AIT)Atacul ischemic tranzitor cerebral este un episod de disfunctie cerebrala care se manifesta
prin semneneurologice de focar, de multe ori intermitente, cu o durata variabila, de obicei 2-15 minute, fara
sadepaseasca 24 de ore.Simptomatologia clinica a AIT se caracterizeaza prin: instalarea in mod brusc a
simptomelor, acesteaatingand intensitatea maxima in cateva minute; durata variabila, in general scurta a
atacurilor (in medie 14minute in sistemul carotidian si 8 minute n cel vertebro-bazilar); reversibilitatea totala
a simptomatologieiclinice. AIT se poate produce in teritoriul carotidian, in teritoriul vertebro-bazilar sau in
ambele teritorii (global).AIT in teritoriul carotidian se manifesta mai frecvent cu:- tulburari motorii tranzitorii cu
remisiune completa- tulburari senzitive: parestezii, hipoestezii, astereognozii- tulburarii afazice- cecitate
monoculara tranzitorie- alte semne: tulburari apraxo-agnozice, hemianopsie laterala homonima, cefalalgii,
confuzii mentale descurta durata
AIT in teritoriul carotidian se manifesta mai frecvent cu:- tulburari motorii tranzitorii cu remisiune completa-
tulburari senzitive: parestezii, hipoestezii, astereognozii- tulburarii afazice- cecitate monoculara tranzitorie-
alte semne: tulburari apraxo-agnozice, hemianopsie laterala homonima, cefalalgii, confuzii mentale
descurta durataAIT in sistemul vertebro-bazilar are semne neurologice foarte variate:- vertijul- tulburari de
motilitate pna la tetraplegie- tulburari de sensibilitate- tulburari de vedere frecvent bilaterale- deficite pasagere de
nervi cranieni- crizele de drop attacks- tulburari ataxice- alte semne: cefaleea, greturi, varsaturi,
sughit, surditate, mutism akineticAIT global se caracterizeaza prin asocierea tulburarilor din cele doua
sisteme, pierdere de cunostintaepisodica, stari confuzive episodice, ictus amnezic.Cunoasterea si
tratarea episoadelor de AIT constituie un factor important in prevenirea AVC.
6) Fiziopatologia accidentului vascular cerebral - Hemoragia cerebrala
Se disting doua mari grupe in cazurile de hemoragie cerebrala: hemoragiile intraparenchimatoase
sihemoragiile meningiene. In cazul hemorahiei intraparenchimatoase, sangele se revarsa in
parenchimulcerebral fie in urma unei rupturi vasculare, fie prin eritrodiapedeza. In cazul hemoragiei
meningiene, sangelese scurge in meninge (invelisul care inconjoara creierul).a)
Hemoragiile intraparenchimatoaseFactorii de risc:- Varsta incidenta maxima fiind intre 50-70 de ani-
Sexul frecventa mai mare la barbati- Ereditatea este legata de predispozitia ereditara la HTA-
Obezitatea relatia dintre supraincarcarea ponderala si HIP este evidenta- Diabetul este important
datorita deteriorarilor peretelui vascular- 3 -


- Toxicele importante sunt alcoolul si tutunul- Factori de mediu se pare ca apa prea bogat mineralizata
predispune la producerea precoce a HIP- Anotimpul frigul si variatiile barometrice din timpul iernii
reprezinta un factor de risc real- Sedentarismul are un rol nefast
Materialul complet
il gasiti peRecuperareMedicala.com
Blogul autorului
:kinetik.pasionati.com
Materialul scris de
: Kinetoterapeut Serban Dragos
Dezvoltam in permanenta articolele
. Intrati pe situl nostru pentru a citi ultimele versiuni.
Observatii
: Toate drepturile de autor apartin sitului RecuperareMedicala.com si autorului. Publicareamaterialului sau a
unei parti din el pe alte situri sau bloguri este
STRICT INTERZISA
si se pedepsesteconform legilor in vigoare.
Ajuta reteaua de situri
Kinetik Web Projectpunand un micbanner(88 x 31) pe situl sau blogul tau.Astfel vom putea scrie mult mai
multe articole utile.- 4 -