Cuvinte vrajite

de Pierre Gamarra
Aceast poveste s-a petrecut ntr-o sal de clas, seara trziu, dup plecarea elevilor. Totul era lsat n ordine
n clas: tabla era tears, bncile erau aliniate i curate, nu se vedea nici o urm de creion sau de pix pe ele,
uile erau nchise. Doar un creion mic era czut ntr-un colt i ncerca s se ascund din calea mturii, s nu
ie dat la !unoi"Din sertarul catedrei se auzi un !las subtire i parc su!rumat:
# $alvati-m% $alvati-m% & nbu aici%
# 'ine eti tu( se auzi !lasul creionului. )nde eti(
# )% $unt aici n sertar, deschideti-mi c nu mai pot s respir% $unt caietul de limba romn, al unui copil
uituc. Doamna nvttoare m-a pus aici n sertarul catedrei, dar simt c m suoc, nu am aer.
# $sst% Taci putin, te ro!% Tu nu auzi nimic(
# 'e s aud(
# $e aud z!omote din bibliotec, zise creionul cu vocea sczut. 'e-o i acolo( 'rtile sunt cam !l!ioase
n seara aceasta. De obicei dup o zi !rea de munc ele sunt linitite, se odihnesc.
# Da, ai dreptate% Te ro!, scoate-m de aici i s mer!em s vedem ce se ntmpl% 'rtile se oiau de zor.
*opteau, i oneau pa!inile, era ceva de nedescris n bibliotec.
# +oate vor s plece de aici, opti creionul.
# ,-au cum. )ile sunt ncuiate. -are ce se ntmpl(
# ,u mai ntele! nimic..mediat aprur nite omuleti albatri, ne!ri, roii iverzi care coborau pe o scar de
mtase, din !ura cheii de la bibliotec.
# 'ine or i( se ntreb curios caietul. $imt c i-am mai vzut, parc i-a cunoate.
# 'e multi au venit% stri! creionul.
# 'e nepriceputi suntem% Acum tiu, sunt cuvintele%
# 'are cuvinte(
# 'uvintele care sunt scrise cu cerneal, cu creioane colorate, cu cret alb i colorat. /e tiu oarte bine%
# Da, ai dreptate, spuse creionul. Am scris i eu multe,multe cuvinte. -are unde se duc( 0ai s le urmrim.
# 1ine, hai s le urmrim%
# $e ndreapt spre sala proesorilor% 1a nu, au a2uns n cabinetul directorului" -are ce vor s ac(
3orbesc toate odat i nu ntele! ce-i spun. $e catr pe birou%
# +oti s spui ce cuvinte sunt( 4u sunt prea mic, spuse creionul.
# Da, stai putin. A uite" pe cteva le recunosc.
# )ite-l pe cuvntul +567.T)56, spuse caietul. 4ste rotoei i zmbete mereu. &er!e linitit, cu pai
mrunti i repezi. 3d i cuvntul $A54. Are umerii aplecati i e cam suprat.
# 3ezi i cuvntul '.-'-/AT6(
# Da, are prul caeniu i crliontat i o plrie mare de alune. 8n acest timp cuvintele se suiser pe birou i
vorbeau toate r a se ntele!e ntre ele. Deodat unul sri pe teleon i ncepu s stri!e, silabisind cu o voce
sever:
# /i-ni-te% /i-ni-te%
# 4 cuvntul +4D4A+$6, opti caietul niorndu-se. Auzind aceasta, creionul era !ata s se ascund dup
copertile caietului. Domnul +4D4A+$6 era mbrcat n rob ca un 2udector. Avea ochelari cu rame de
srm i privea aspru pe deasupra lor. 8n mn tinea un carnetel n care nota ceva cu un pix. Avea !lasul
aspru i strident de-ti ddea iori.
# 3 ro! s tceti% ,e poate auzi paznicul i va trebui s ne ascundem care pe unde vom putea i nu prea
avem dect dosare i cteva crti aici. ,u vom ncpea toate"
# 4 un om bun, stri! cuvntul 1),6TAT4. ,-o s ne ac nici un ru.
# Asta s-o crezi tu% stri! cuvntul 56)TAT4. 4ra un cuvnt nalt, slab i urt, cu prul nclcit i ro-u i
cu multe vnti i z!rieturi pe runte i pe obra2i.
# ,u v mai certati, se auzi o voce blnd i linitit. 4ra cuvntul 95AT4. Am venit aici s ne ale!em
mpratul, nu-i aa(
# Da, da, rspunser mai multe cuvinte deodat. 'nd copiii ne vor scrie !reit sau ne vor stlci, trebuie s
ie cineva care s ne apere i care s-i cheme la 2udecat.
# Aveti dreptate, rspunse cuvntul 5AT6. 4 adevrat, unii copii ne stlcesc ru de tot% $unt indi!nat de cte
ori copiii rostesc i scriu !reit numele meu... /AT6, /AT6,5AT6, sau 56T., cnd suntem mai multe.
# 'e s v mai spun eu( se plnse verbul A 9.. 't se mai chinuie s m nvete%
# 0ai s ne !rbim s ne ale!em mpratul, c vremea trece% spuse cuvntul '4A$.
# ,u te uita aa la mine c eu nu vreau s iu, spuse cuvntul 4&-T.3.TAT4. ,u pot, eu m nroesc ca o
secl roie.
# A putea i eu, stri! cu !las puternic cuvntul -T4/. $unt mare i tare. Am nite pumni" Dorete
cinevas se msoare cu mine(
# 8ndrzneti s spui c nu sunt eu cel mai rvnit i cel mai iubit( ntreb mirat i deran2at cuvntul A)5.
# *tiTi care este cel mai iubit cuvnt( rosti cuvntul .)1.54 cu mult duioie. 4ste cuvntul &A&6% 4 cel
mai dulce i cel mai rumos cuvnt. 3reau s ne ie mprat%
# ,u, nu, nu vedeti c nu sunt bune de nimic cuvintele alese de voi( url cuvntul 3.-/4,T6. 4u v
propun cuvntul 1:T6, care lovete de te las lat, sau cuvntul +A5, care este att de !reu c rmi r
sulare dac nu aci ceea ce trebuie.
# Dra!ele mele cuvinte, zise cuvntul /)&4 cu voce impuntoare, cuvintele pe care ar trebui s le ale!em
sunt +5.4T4,.4 i ),.54. +rimul are mini puternice i sare n a2utor la nevoie, al doilea ncearc s-i ac
pe oameni s nu se certe i s se ntelea!. 'uvintele rmaser pe !nduri. 8ncepur apoi s vorbeasc ntre
ele pe cine s alea!. $e apropie cuvntul T5A,DA9.5. 4ra rumos ca un n!er i parumul lui te mbta de
la deprtare.
# *tiu, am !sit, spuse el. 4 un cuvnt mult mai parumat dect mine. Are n el parumul tuturor lorilor de
pe pmnt, iar dac nu-l avem, dac nu exist, totul e pierdut.
# 3ai, vai, spune mai repede. 4ste cuvntul la care m!ndesc eu( spuse cuvntul /6'-&.4. 4ste
cuvntul"
# +A'4% +A'4% stri!ar mai multe voci.
# Da, cuvntul +A'4 va i 8&+65AT)/ nostru% rspunser celelalte cuvinte. 'uvntul +A'4 naint. 4ra
att de rumos% 4ra ca unvis. Toate culorile curcubeului se topiser n el. 4ra rou ca soarele dimineata, cnd
zorii se topesc, !alben ca aurul spicelor, portocaliu ca rochitele etelor vara, albastru ca apele mrilor, verde
ca pa2itile i pdurile pmntului i violet ca un cer la sritul unei zile rumoase i senine de var.- cald
lumin umplu cabinetul i coala. 4a iradia din acest cuvnt.
# ;ata, acum trebuie s mer!em la locurile noastre%spuse cuvntul &),'6. .mediat se ivesc zorii. +este
ctevaore copiii vor sosi")n z!omot uor se auzi, iar cuvintele, speriate s nu ie surprinse, se rosto!olir
de pe birou. $e strecurar pe coridor pn la ua bibliotecii i urcar ct ai numra: unu, doi,trei, pe scara de
mtase pe care coborser.
Mi s-a terminat caietul
de Mircea Santimbreanu
.a te uita% $-a terminat...i doar alaltieri l-am cumprat(%
)imirea bie<elului din clasa a...a era neprecut. ,u, nu aveam de-aace cu unul din aceia care pitesc
caietul n !hiozdan i zic cu nevinov<ie:
= &i s-a terminat caietul, tovare nv<tor. ,-am putut scrie tema, ,-am avut pe ce...
'aietul cu pricina se isprvise, cu adevrat% 'iudat ns: s-a mpu<inat = ce zic eu( = s-a topit, da, acesta
era cuvntul potrivit, s-a topit ca o zpad sub razele soarelui. ,u mai rmsese din el dect o po2!hi< de
caiet, la umbra celor dou coper<i... Toate celelalte ile i-au luat zborul, smulse parc de un vnt ciudat... /a
ceilal<i copii oile caietului nu zboar, nu mor. nu se topesc vznd cu ochii. Atunci ce s-a intmplat cu acest
caiet( 'e ru ascuns i-a mpu<inat oile( Trebuia dezle!at acest mister% 'u oricp pre<. Dac e o molima
necunoscut pn acum., i ea se ntinde i molipsete toate caietele din clasa a ...-a, din toat coala, din
toate colile(
Aa m rmntam ntr-una din zilele trecute, martor iind la exclama<ia biatului.
'aietul se terminase, nu ncpea ndoial. & uitam la coper<ile uscate, ca nite aripi 2umulite, ar puteri...
*i, n timp ce cutam s dezle! misterul, auzii chiar ln! mine un clinchet de biciclet Am tresrit.
-'ine a intrat cu bicicleta n clas(
-4u.
3orbea o oaie de caiet. 'iudat% - oaie cu ptr<ele, exact ca cele din caietul ce-> aveam n mn.
= & plimb de alaltieri, continu oaia. *i nu sunt sin!ur, cci n-am plecat la o plimbare oarecare, ci ntr-
o adevrat curs de cicliti. $unt ns sin!ura care am mai rmas pe drum. +oate pentru c roata din a< e
ni<el n ?opt@ i n-am nici a. A uitat bie<aul s mi-o deseneze. Dar nu-i nimic... ,oi, oile de hrtie, putem
pedala i aa. +rivi<i, am nclecat pe-o roat i v-am spus povestea toat...
?Aadar, molima caietului a ost pasiunea pentru desen a stpnului,@ mi ziceam, ncercnd s-mi dau seama
cam cte biciclete o i trimis n turul clasei ciclistul nostru cnd, deodat, un zbrnit ce cobora i se in!roa,
mi ndrept cercetrile n alt direc<ie. $pre tavan. 4ra un avion.
- 'iudat% am exclamat. Aterizezi pe un caiet(%
- De aici am plecat, aici m ntorc. Acesta e aerodromul meu obinuit. +rivi<i ce aripi am, ce uzela2, ce
coad... 3 place zborul meu lin, ele!ant( Dar ct strduin< a trebuit din partea constructorului, nu m
ntreba<i%( 'te modele i cte zboruri de ncercare% ... Aproape c i s-a terminat caietul. Dar mi se pare c v
deran2ez cu zbrnitul meu. 3d c sunte<i n!ndurat...
- Da. 9ac o socoteal, am rspuns. 'aietul a avut alaltieri AB de ile. 'inci-ase biciclete, cinci-ase
aeromodele ac cel mult o
duzin de oi... n vnt, ca s zic aa. Dar unde or i pierit celelalte(
8n aceeai clip, cineva sun din corn, aa cum sunau altdat potaii.
= +ota(
= Da, o pot demodat. $unt un bile<el care i caut adresa. Am plecat din caiet ,,9.9. ur!ent@, con<ind
cteva rndule<e, dar m-am mpotmolit. Am a2uns la un punct mort. 'atedr i zice.
?.at, deci, cum se mparte vina,@ cu!etam, continund s adun n minte ilele descoperite, pentru a a2un!e
la... scdere. Dar rezultatul nu era cel din... caiet. &ai aveam i alte oi lips la apel. 'um i unde or i pierit(
= Aici% Aici% Aici%
3ocile veneau din coul de hrtie.
- 'e-i cu voi acolo( $unte<i teere, dup cte vd. ,-a<i avut niciun accident... ,ici de biciclet, nici de
avion, nici...
- Da. ,oi avem nite cusururi mult mai .mici.
*i atunci de ce sunte<i la co(
- -, acesta nu e cusurul nostru. 4 al stpnului nostru. 4 nervos. 'um se ivete o mic, o nensemnat
!reeal = i din !rab ace nenumrate asemenea !reeli = ne rupe. 5upe la iecare tem cinci-ase oi.
+rivi<i... Trebuia s scrie cuvntul ?existC. +e prima oaie a scris ?ezisiC, pe a doua ?eczislC, apoi
?ec!zislC, apoi ?esiestC. De abia pe urm s-a !ndit... s se !ndeasc mai bine.
A2unsesem la capt. Ddusem aproape de urma ntre!ului caiet. Acum m dumirisem. &ai lipseau doar dou
oi. 8ntrziau s se iveasc, i tocmai m !ndeam, oarecum plictisit de toat povestea, s ntrerup cercetrile,
cnd am auzit o voceD
- 4i, ce aci( De ce stai(
Atept nc trei oi. ,u ies la socoteal...
- 'um de nu( ,oi sntem.
= 1ine, dar voi sunte<i albe, neptate, nendoite% De ce nu
sunte<i n caiet(
- +entru c ne-am desprins sin!ure. Aa se ntmpl ntotdeauna ntr-un caiet cu ile rupte. )nele se. desprind
de la sine.
- *i ce s ac cu voi( $ v aez la loc, n caiet(
- A, nu, rspunser ntr-un !las cele trei .oi. 9olosi<i-ne dumneavoastr. $crie<i despre nravul acestor
colari% 'aietul acesta s-a terminat tot. &car s se termine cu olos... s nu se mai ntmple.
'ele trei oi aveau dreptate. &-am aternut pe scris. Acum povestea este !ata i, dup cum vede<i, are exact
trei oi....
Culesul porumbului
de Ion Agarbiceanu
+rimavara usese secetoasa pana dupa $an!eor!iu, araturile !rele, cu brusi mari si tari, asa ca plu!arii nici nu
cutezara sa arunce !rauntele de porumb sub brazda. De ce ar i semanat($a hraneasca norii de ciori care se
lasau cand ici, cand colo,peste araturi( De unde se vor i adunat atatea ciori de cele mari, cu aripile sure,
tivite cu ne!ru(
.ncercasera o vreme cu !rapile de ier sa spar!a brusii, dar coltii sareau de pe un brus pe altul si nu-i puteau
zdrobi.
+lu!arii erau tacuti, incruntati: isi schilavisera vitele cu aratul in cremene si cu zadarnice incercari de !rapat.
+riveau zadarnic cerul senin si se scarbira de vanturile mari si reci care bateau necurmat de la miazanoapte
de vreo trei saptamani. &ulte locuri ramasesera nearate.
= Anul asta am pus-o de mamali!a% ota cate unul.
= De% Au mai ost primaveri secetoase.
= 'a asta n-am mai apucat, si-s om batran.
De-acum pentru porumb e tarziu. /a $an!eor!iu trebiue sa se ale samanta in pamant, si nu intr-unul uscat
cum sunt araturile noastre de azi. 4u ma !andesc ce sa seaman in locul porumbului.
= 'e sa semeni( 4u tot porumb voi semana, altel ce mancam la iarna(
= Tot nu vei manca la iarna mamali!a, chiar daca ar ploua maine%
= $a ie numai ploaie destula, sa-i umble vreme potrivita si sa ie o toamna lun!a% $a vezi ce cucuruze se
vor ace. 'and se vor muia de ploaie araturile din iest an si se vor aramita brusii de atatea vanturi, sa vezi ce
tarana se va ace% De-a dra!ul sa sameni%
Asa si intr-alte chipuri vorbeau plu!arii din sat si chiar cei carora le pierise nade2dea sa mai samene porumb
asteptau ca pe ace sa ploua. 'e ar putea ace un an ara mamali!a(
/a $an!eor!iu se implinisera cu strasnicie toate riturile stravechi pentru ploaie: nu ramasese ata mare, dar
nici etiscana, pe care eciorii sa nu toarne !aleti de apa din antanile satului si nu ramasera copile si baieti
neurzicati, ei intre ei.Toti aveau mainile pline de basici.
Totusi nu ploua pana la trei saptamani dupa $an!eor!iu.Atunci, intr-o noapte, se descuie cerul. - saptamana
a plouat mereu: cand a maz!uit, cand a ciuruit, cand s-a descarcat in picuri mari si tari ca !rindina.
-amenii umblau cu capul !ol: lasE sa-i ploua, sa le ie si lor si araturilor si pasunilor% 'aci si pasunile abia
de-acum se vor iniripa, sa pasca vitele mari. $e muiara si se risipira brusii de coltii !reblelor de ier peste
!rauntele semanate acum. Dupa ploaie urmara calduri de mai, si iarasi ploi, a umblat tot vreme potrivita, asa
ca in secere oamenii se trezira ca ispravisera cu prasitul de-al doilea ca si intr-alti ani. +orumbul era inalt
pana la piept, cu ire puternice, cu runze ne!re si !rase.
= .ata, ne arata sa nu mai cartim, ziceau cei care deznada2duisera in primavara.
= 3-ati acut pacate de!eaba, raspundeau cei care ramasesera tari in credinta. ,iciodata omul nu stie ce-l
asteapta.
= De-acum numai de-ar i o toamna lun!a% -ricat de rumos, porumbul e in intarziere cu patru-cinci
saptamani. $a aiba vreme sa se coaca%
/a mi2locul lui septembrie a brumat usor, iar pe munti s-a pus un strat subtire de zapada. Dar atata a ost
toata prime2dia. Dupa o saptamana, vremea s-a incalzit si s-a pus o toamna cu seninatati statornice, care a
tinut pana la sarsitul lui octombrie, ba a mai trecut cu un picior si in noiembrie, pana pe la 2umatatea lunii.
'e porumb s-a acut( +adure% 'ate doi si trei tulei pe-un ir,cat le radea oamenilor inima.
.n aceeasi zi a intrat satul intre! la cules, la inceputul lui noiembrie. Diminetile erau racoroase, dar indata ce
se ridicasoarele, o caldura buna incepea sa 2oace in valuri ine deasupra lanurilor de porumb. 9runzele uscate
osneau incet la adierea boarei si o mireasma imbatatoare se risipea in aer. 4ra coapta si canepa de samanta,
semanata printre porumb, iar pe miezuine crescuse deasa si inalta, cat nu-i a2un!eai cu mana la maciuliile
!rele, pline de samanta. &ireasma ei taia pe a porumbului, o aroma tare si ametitoare.
+lu!arii isi lun!eau carele cu inima cea lun!a si le inaltau laturile cu scanduri, sa incapa cat mai mult
porumb.$e cule!ea cu oi cu tot si il dez!hiocau numai acasa, insuri, sa nu piarda bunatatea de nutret.
.n toate lanurile se auzea cum rup tuleii si-i arunca in !ramezi. $e ridica in vazduh larma vorbelor, a
!lasurilor parand o neintrerupta ierbere. Din cand in cand se itea in larma asta cate-un chicotit de ata pe
care cate-un ecior o atin!ea, ca din neba!are de seama, cu un stiulete.
'antece nu se auzeau, ci numai osnetul mereu al runzelor uscate printre care treceau cule!atorii.'arele cu
vitele des2u!ate erau la mar!inea delnitelor si vitele mestecau, cu !ruma2ii vinetii, intinsi, 2ipii de pe care se
culesesera tuleii, tot miscandu-si coarnele albe.
)neori alau si cate-un stiulete, uitat ca din intamplare pe ire, si rume!atoarele il mancau cu placere,
cazandu-le, din cand in cand, cate-un bob din mar!inea !urilor late.
F F F
,u era car care sa nu i adus copii si copilite din sat. 'ei mai marisori a2utau o vreme la cules, dar tuleii se
rupeau !reu si curand ii dureau mainile. 'ei mai mici isi incercau in zadar puterile. Asa ca cei mai multi se
pierdeau prin delnitele lor, tot scobind runzele de matase ale stiuletilor, sa ale vreunul rosu sau pestrit. $i
cand alau, chiuiau de bucurie si se adunau doi-trei sa-l rupa cu puteri unite si-apoi il dez!hiocau cu
inri!urare,mirandu-se mereu de rumusetea lui.
Altii cautau bete uscate de canepa de samanta si le rupeau,adunandu-le in manunchi, apoi aler!au cu ele la un
luminis sa desaca canepa, sa-si impleteasca biciul. Dupa culesul canepii de vara, acum era cel din urma
prile2 din an sa-si aca biciul, caci pe cele acute atunci le prapadise de mult. 1ete de codarste isi luasera de
acasa, incrustate !ata la capatul unde sa prinda biciul.
'ei cuprinsi cu munca asta isi uitau in !raba de culesul porumbului. .mpleteau cu harnicieD mer!eau unul de
la altul sa vada cum impleteste, cum isi ace biciul, sa nu ramana unul in urma celuilalt, cu biciul mai scurt,
mai subtire, sau cu mai putine sori.
$i nu peste mult incepeau sa pocneasca rasunator, si de ici si de colo, mandri de ceea ce au acut.
)nii mai marisori trebuiau sa aca bice si pentru ratii mai mici. 'opilele erau multumite daca puteau stran!e
in brate un stiulete ros sau pestrit.
)neori copiii mai mari se aceau nevazuti prin porumbisti si se intorceau tarziu de tot cu cativa stiuleti cu
runze verzi in brate. 4i se 2urau ca-s inca in lapte, dar un!hia abia le intra in boabe.
+uteau cauta porumb de iert nu numai in delnitele lor, ci si la straini, nu se supara nimeni. .ntr-alti ani alau
inca multi stiuleti, in lapte, dar anul asta erau tare !reu de alat, asa ca era mare biruinta pentru cei ce !aseau.
9riptul, acum indata, era tot asa de !reu, caci nu era urma de lemn sau de !ate2e, si ocul il aceau numai cu
2ipi care nu tin 2arul, iar porumbul mai mult se auma decat se ri!ea.
Dar ce bun si aromat era, Doamne% Trebuiau sa le dea numaidecat si celor mici, care izvorau din toate partile
de prin delnite, chemati de aroma, si aceau roata in 2urul tuturor ocurilor unde se ri!ea porumb. +utin era,
dar cum sa nu le dea, cand cei mici nu-si mai luau ochii de la stiuletii din oc,tot mutandu-se de pe un picior
pe altul(
F F F
'arele se incarcau mereu dupa cat de multi si harnici erau cule!atorii. )nele porneau spre sat, scartaind de
povara, altele veneau !oale din sat. ,u lasau porumb cules in delnita peste noapte. 7itarii mai pazeau inca,
dar oamenii stiau ca acum paza cea mai buna era la ei in sura.
.n toate carele se incarcau deasupra panusi de canepa de samanta, si cuibarit intre ele era cate un copil caruia
i se vede anumai runtea si palarioara. +ana acasa, mireasma tare a canepii il ametea, dar copiilor le placea
mirosul asta salbatic, care aducea cu cel al urzicilor. $amanta maciuliilor nu o oloseau numai la semanatul
de primavara a canepii de lucru, ci si pentru ulei, iar cu cotoarele inalte si !roase ardeau cuptoarele de paine.
F F F
4 bine cand se ac bucate din belsu! si cand este sanatate.Dar daca nu-i sanatate, toata lumea asta nu mai
plateste oceapa de!erata.
Asa se !andea Dumitru &arcului care cule!ea in delnitalui alaturea de nevasta si de doi copilandri. 'ule!ea
tacut si cu un el de scarba. .l taia mereu prin maruntaie si uneori se oprea din lucru, se acea carli! si abia
mai rasula. 'and se apuca iar de cules, runtea-i era imbrobonata de sudoare.
De cate ori se-ncarli!a, si nevasta si baietii se opreau pe-o clipa din lucru, cu rasularea oprita. 'unosteau
dupa semen cand ii venea rau de tot si cand scapa mai usor. Acum, la cules, nu statea mult !hemuit la
pamant, dar ii venea prea des.
= Te-am ru!at sa ramai acasa, Dumitre, si eu si copiii. 5au ai acut ca nu ne-ai ascultat, ii zise intr-un rand
nevasta.
= $in!uri nu ati i ispravit delnita asta, raspunse el in sila,simtindu-si !ura amara ca ierea.
= Daca nu ispraveam azi, am i ispravit maine. 'e-i intr-asta( ,u-i nici o !raba asa de mare. 3remea e buna.
= Dar poate sa se strice, si mai avem de cules in doua delnite. Ar i pacat sa ducem acasa, udat de ploi, un
porumb rumos cum e in iest an.
= ,u se mai strica ea vremea in saptamana asta. $a stii ca maine nu te mai lasam cu nici un pret sa vii. 3ei
ramane in pat sa ti se aseze durerea.
Dumitru acu o miscare cu mana, ca si cand ar i zis: ?'at despre asta, pace buna%C
/ucrau tuspatru in tacere !rea. 'rasnea iecare stiulete rupt de pe ir, si larma asta lui Dumitru ii acea rau.
4ra bolnav de multi ani, din an in an tot mai !reu. Azi ii venea neputinta neobisnuit de des.
= ,u mai cule!e, Dumitre. )ite, ti-am adus tundra. .ntinde-te pe ea si lasE ca ispravim noi.
= De intins ma voi intinde eu pentru totdeauna, nu peste mult, n-avea rica.
= ,u mai cule!e, tata, zisera baietii cu inima rece..spravim noi si ara dumneata.
= &ai copii, vedeti-va de lucru si dati-mi mie pace. /asEsa mai cule! si eu inca o data, pe urma tot voi veti
cule!e.
Dup-o vreme se incarli!a iar si se lasa la pamant. ,u-l tinu mult nici acum, dar pana pe la o2ina ii veni raul
inca de vreo cinci ori. $i iar se apuca de cules, transpirat acum nu numai pe runte, ci pe intre! trupul.
'and se z!arci si se lasa a sasea oara la pamant, nu mai statu !hem, ci se intinse cazand pe spate, izbi de
cateva ori din picioare, din brate, apoi se cutremura scurt si se linisti,pana nu apuca nevasta si copiii sa
a2un!a lan!a el.
$ata, nevasta, se lasa in !enunchi, ii asculta rasularea,cum acuse adeseori in anii din urma, dar acum nu
mai simti nimic.
= Doamne sinte, si n-avem o lumanare% +etre, .oane, dati u!a in vecini, poate are cineva o lumanare%
1aietii, buimaci de spaima, incepura sa aler!e prinporumbisti, unul la dreapta, altul la stan!a.
Dar cine sa vina cu lumanarea la culesul porumbului( ,u avea nici un cule!ator de !and sa innopteze aici.
'i nici nu mai era nevoie de lumanare% trupul lui Dumitru incepuse sa se raceasca si sa se intepeneasca.
$ata-si aduse aminte ca daca nu-i inchizi din vreme pleoapele mortului,ramane cu ochii deschisi.
. le inchise, apoi isi puse rante mainile in poala si ramase muta. $e astepta ea de mult la moartea barbatului,
dar nu asa,nu intr-un lan de porumb si ara lumanare.
Durerea si nenorocirea ei ca nu-l alase moartea in pat, era mai mare ca pierderea lui. Daca n-a vrut s-o
asculte, sa i ramas acasa% 4a ce sa aca( 'e-ar mai putea ace(
$i deodata izbucni intr-un plans cu hohote, care se topi intr-un bocet amar, ce se inalta in vazduh ca o alarma
a nenorocirii.
'ei doi baieti nu alara lumanare in vecini si aler!ara si mai departe, dar cand se intoarsera cu mana !oala,
erau insotiti de vreo zece barbati si emei.
1arbatii cu capul !ol isi dadura iertaciunile, privind tinta la mort, emeile se alaturara la bocetul $atei, iar
cei doi baieti erau inca tot buimaci de spaima.
Dup-o vreme un om zise:
= &ai aveti de cules(
= +utin de tot, poate o 2umatatE de ceas, raspunse un baiat.
= +entru mort e mult si atat. 3eniti cu totii sa ispravim repede culesul si sa incarcam carul. )nde vi-s vacile(
= AcolE lan!a car.
= +rinde-le la 2u! si adu carul aici.
$i barbatii si emeile care au venit s-au apucat de cules, in vreme ce $ata se bocea nemaiauzind nimic, iar
unul din baieti statea lan!a mort cu capul !ol, cu mainile ara putere de-a lun!ul trupului.
+ana ispravira de cules si incarcara carul, intepeni bine si trupul lui Dumitru si-l urcara deasupra porumbului,
intre panusile de canepa mirositoare.
$e urca lan!a mort si unul din baieti, iar celalalt cu mama-sa mer!ea alaturea de vaci cu capul in piept.
$ata se mai boci pana iesira din delnita in drum, apoi amuti de tot.
.ntre cule!atori vestea se lati repede, de la vecin la vecin,asa ca pana seara toti stiau ca a murit, in malaistea
lui, Dumitru &arcului, cule!and la porumb.
-amenii nu se prea mirara, il stiau bolnav !reu de tot, dar peste bucuria si lumina culesului li se asternu
tuturor un nor pe sulet.
$i larma omeneasca inceta sa se mai ridice deasupra lanurilor, numai asaitul runzelor uscate crestea mereu,
cu cat se apropia inserarea.
$i din cand in cand se mai auzeau pocnete din bici. 'opiii le incercau sa nu-i dea de rusine deseara, din
carele incarcate cu porumb, in drum spre casa.
$i numai semnalele acestea scurte si seci pareau ca mai raspandesc viata si veselie deasupra lanurilor de
porumb, prin care asaia vantul in runzele uscate.
Povestea crocodilului care plange
de Vladimir Colin
)n crocodil edea odat pe malul unei ape i pln!ea, pln!ea cu lacrimi de crocodil.
- 3ai, vai, ct de ru mi pare% 3ai, vai, sunt nemn!iat%
- 'e-ai p<it, crocodilule( ntreb o cprioar. De ce pln!i(
'rocodilul i cltin capul i stri! cu durere:
- 'um s nu pln!, cum s nu pln! dac am n!hi<it adineauri un explorator, cu puc i rani<, cu tot(
'prioara, care nu-l avea la inim pe crocodil, rse bucuroas:
- Aha% Te rcie puca pe !tle2, aa-i(
- DaE de unde% !emu crocodilul. ,u pricepi nimic%... 'e puc( & doare inima, inima m doare cnd m
!ndesc la bietul explorator pe care l-am n!hi<it... )n om att de ndrzne<% )n brbat voinic, care cunotea
toate pdurile slbatice, toate cotloanele pmntului... 'e nenorocire% 'e nenorocire% 'um am putut eu s-l
n!hit, cu puc i rani< cu tot( $unt un ticlos, un nele!iuit... ,-am s-mi iert apta asta ct oi tri%
*i pln!ea, pln!ea crocodilul, pln!ea cu lacrimi de crocodil
'prioara, care se <inuse departe, se apropie de crocodil, dac-i vzu durerea, ncerc s-l mn!ie:
- Dra! crocodilule, spuse ea, dac ai ti ct sunt de ericit c te-aud vorbind aa... 3d c-<i pare ru...
- 5u% 5u% stri! crocodilul. Dar vino mai aproape, c nu te aud prea bine... 'prioara se apropie.
- 1ietul explorator% !ri ea. /-ai n!hi<it, dei nu <i-a cut nimic... Dar de azi nainte n-ai s mai n!hi<i
exploratori, nu-i aa(
- ,u% ,u% stri! crocodilul. 'um o s mai ac una ca asta( &ai de!rab am s ncep s pasc iarb, ca tine...
- Dra!ul meu% opti nduioat cprioara.
- Da, da% Am s pasc iarb, spuse din nou crocodilul. ,umai c...
- 'e e(
- ,umai c nu tiu care iarb e sntoas i care otrvitoare. Ar i pcat s mor otrvit n loarea vrstei. ,u
crezi(
'prioara rse i-l liniti pe dat:
- Asta s-<i ie !ri2a% - s mer!em la pscut mpreun i o s-<i art eu ierburile dulci, acrioare sau amare...
- ,u, nu, nu vreau amare% stri! crocodilul. Arat-mi ierburile dulci, cele mai dulci cu putin<... )ite, iarba
asta de ln! mine e dulce( A vrea s pasc ndat. Ard de dorin<a de a pate mai de!rab...
'prioara se apropie de crocodil, se aplec s vad iarba cu pricina i n clipa aceea crocodilul csc o !ur
ct o ur i-o n!hi<i cu corni<e cu tot.
- +roasto% mri el apoi. Auzi, iarb dulce... +i tu ai carnea mai dulce dect orice iarb, aproape tot att de
dulce ca cea a exploratorului de adineauri% 0a G ha, dar bine am mai mncat azi.
)n papa!al, care vzuse din vrul unui copac tot ce se ntmplase, cltin din cap i stri!:
- $ ale toat pdurea ce p<ete cprioara care crede n lacrimile unui crocodil%
*i a alat toat pdurea, i de atunci i s-a cam nundat crocodilului, care a venit pln!nd la prietenul meu
care scrie toate povetile pentru copii i, tot pln!nd, i-a povestit cele ntmplate. ,umai c prietenul meu l-
a dat pe u aar, i, pe cuvntul meu, bine a cut%
Dupa asemanarea lor
de Emil Garleanu
9cuse Dumnezeu aproape toate li!hioanele pmntului. 8i rmsese de nvieuit numai cteva. +e acestea se
hotr s le plsmuiasc dup satul celorlalte. Astel putea s cunoasc i inima i mintea acelor crora le
dduse sulet mai dinainte.
Aa, dup povaa leului, care vroia s tirbeasc din mreia ti!rului, cu maD dup !ustul raei, zuliar
pe lebd, ptui !scaD dup placul eleantului, ironist, nscu oarecele. Ascult chiar pe m!ar, care-l
ru!ase c, dect ar mai ace un dobitoc pe lume, mai bine i-ar lun!i lui urechile, doar-doar o putea prinde un
sunet mai armonios.
Dumnezeu tia c iecare din vietile aceste i vor avea pe pmnt menirea lorD c, cu ct vor i mai multe,
cu att se vor nlesni mai bine una pe altaD c nici urechea m!arului n-o s prind nota privi!hetoarei, dup
cum nici mrimea eleantului n-o s poat bat2ocori micimea oarecelui.
De aceea Atotputernicul se plimba pe pmnt, ntrebnd i ascultnd n dreapta i n stn!a. 8ntr-un rnd,
odihnindu-se pe o piatr, se !ndea cum s mai dea o vieuitoare aerului. i cum cta cu ochii primpre2ur,
iat c vede: sub o runz, o broascD o albin i-un luture pe cte o loareD i-n mi2locul unei mre2e, esute
ntre dou cren!i, un pian2en.
Dumnezeu zmbi, le chem la el i le spuse:
= Ascultai, vietilor, vreau s v dau pe ziua de astzi nc o tovar. Doresc s aud povaa voastr =
cum i ce niare s-i alctuiesc. &er!ei de v stuii dintru-nti ntre voi i venii cu lucrul !ata.
'ele patru vieuitoare se traser mai la o parte, n sat.
= 1ine, dra!ilor, se uml broasca, nu-i a2un!e preasntului c ne are pe noi( - s lase attea iine pe
pmnt, c nu ne-o a2un!e cu ce ne hrni. .a s-i croim noi o dihanie cum n-a mai vzut nimeni, doar l-om
stura.
i u-u-u, u-u-u, se stuir% Apoi, cteipatru, venir n aa Domnului.
= 4i( le ntreb Dumnezeu. Tu, broasco, ce sat mi dai(
= 8nalt-preasinte, zise broasca, privii-mi ochii i acei-i noii vieuitoare la el.
= 1un% Dar tu, luture(
= +rivii-mi trupul.
= 1un% Dar tu, albin(
= +rivii-mi aripile.
= 1un% Dar tu, pian2ene(
= +rivii-mi picioarele.
= 1un% 9oarte bine% rspunse Dumnezeu i zmbi: ochi de broasc, trup de luture, aripi de albin i
picioare de pian2en% .at li!hioana pe care o doreau ele%
Dihinile se uitar una la alta.
= Acum s-l vedem, zise albina, ncet, broatei.
Dar Dumnezeu bla!oslovi n aer, apoi ntinse palma. i n mna Domnului rsri, deodat, noua vieuitoare.
= .at sora voastr. 3 place(
'ele patru stuitoare rspunser, codindu-se:
= Da... mrite Doamne%...
i Dumnezeu nelese c noua vieuitoare era ntr-adevr rumoas.
Tocmai n clipa aceasta uite i-o oprl. $-o ntrebe i pe asta, se !ndi Dumnezeu.
= 4i, tu, oprl, ce zici c-i mai lipsete iinei acestea ca s se desvreasc satul celor patru tovare
ale tale(
= $printeneala mea, Doamne, rspunse cu acreal oprla.
= 9ie% Du-te% porunci Dumnezeu pturii celei noi care se ridicase pe vrul de!etului su.
i aa, din rutatea celor cinci vieuitoare, zbur, pentru ntia oar pe pmnt, nebunatica i !in!aa
libelul.
Dar ar i nedrept s nu se tie c dintre toate vieuitoarele numai rndunica usese mrinimoas. 4a ru! pe
Dumnezeu s dea via unei rndunele mai chipee ca ea. i Dumnezeu i cu hatrul: nsulei lstunul.
Dar pentru inima cea bun a rndunicii o ls tot pe dnsa mai rumoas.
&ama lui $tean cel &are

de Dimitrie 1olintineanu
+e o stinca nea!ra, intr-un vechi castel,
)nde cura-n vale un ru mititel,
+lin!e si suspina tinara domnita
Dulce si suava ca o !aroita,
'Hci n batalie sotul ei dorit
A plecat cu oastea si n-a mai venit.
-chii sai albastri ard n lacrimele
'um lucesc n roua doua vioreleD
1uclele-i de aur cad pe albu-i sinD
5ozele si crinii pe ata-i se-n!in.
.nsa doamna soacra ln!H ea ve!heaza
$i cu dulci cuvinte o imbarbateasza.
)n orolo!iu suna noaptea 2umatate,
.n castel n poarta oare cine bate(
-- 4u sunt, buna maica, iul tau doritD
4u, si de la oaste, mH ntorc ranit.
$oarta noastra use cruda asta data:
&ica mea ostire u!e sarimata.
Dar deschideti poarta... Turcii mH-ncon!ior...
3intul sula rece... ranele mH dor%
Tinara domnita la ereastra sare.
-- 'e aci tu copila( zice doamna mare.
Apoi ea la poarta atunci a iesit
$i-n tacerea noptii astel a vorbit:
-- 'e spui tu, streine( $tean e departeD
1ratul sau prin taberi mii de morti imparte,
4u sunt a sH mumaD el e iul meuD
De esti tu acela, nu-ti sunt muma eu%
.nsa daca cerul, vrind sH-n!reuieze
Anii vietii mele si sH mH-ntristeze,
,obilul sau sulet astel l-a schimbat,
Daca tu esti $tean cu adevarat,
Apoi tu aice HrH biruinta
,u poti ca sH intri cu a mea vointa.
Du-te la ostire% pentru tara mori%
$i-ti va i mormintul coronat cu lori%
$tean se intoarce si din cornu-i suna,
-astea lui zdrobita de prin vai aduna.
/upta iar incepe... dusmanii zdrobiti
'ad ca niste spice, de securi loviti.
Nicusor
de Ioan Aleandru !ratescu-Voinesti
/a mar!inea dinspre miazanoapte a orasului, pe malul iazului, e o !radina rumoasa in care sunt patru cladiri
mari: a tribunalului, a preecturii, a 2udecatoriei si a casierieiD restul !radinii e numai tuisuri
dese de lemn cainesc, de batachina si de ru!i, in care primavara canta privi!hetorile de e o rumusete. 'hiar
pe mar!inea malului e o movila pe care, cand te-i sui, ai inaintea ochilor o minune de tablou. Aci sub
mal, iazul umbrit de salcii si de anini cu o moara vorbareataD mai departe valea verde a .alomitei, inchisa in
und de dealurile viilor, pe culmea carora sta de stra2a manastireaD iar mai in und, topita-n aburii
albastrii, toata coama muntilor de la +iatra 'raiului pana-n +enteleuD in tot o priveliste rumoasa, de parca ti
se primeneste suletul uitandu-te la ea.
+rin !radina asta e drumul lui conu &isu, care sade alaturi, cand e sa iasa in oras.
'um trecea intr-o zi din primavara trecuta, s-a oprit sa asculte o privi!hetoare, care canta de rasuna !radinaD
si iindca tuisul in care canta era chiar alaturi, s-a aplecat sa incerce: n-o putea-o zari( 'and,
ce sa vaza( 7os, in tuis, un baietas. 'u de!etul aratator de la mana dreapta peste buzele tu!uiate, ii acea
semn sa taca, iar cu cel de la mana stan!a ii arata privi!hetoarea. Aplecandu-se mai mult, o vazu...
$i a stat asa multa vreme, neputandu-se satura de a o privi si nestiind ce sa priveasca mai cu dra!D pasarea
mica si neinsemnata care scotea sunete atat de puternice si de maiestre din !usulita ei care se
vedea saltand, ori ericirea ara seaman care zambea pe toata ata copilului(
.l mai vazuse el de cateva ori p-aci prin !radina 2ucandu-se cu alti copii de seama lui, dar niciodata nu-l
privise cu luare-aminte. = Acolo,un broscoi de baietas slabut, cu parul canepiu, incurcat ca un caier, si
cu pantalonii in vine, carpiti in zece locuri. Acum pentru intaia oaravedea ce ochi ne!ri, catielati si dulci
avea.
/a o miscare nedibace, pasarea zbura si lui conu &isu ii paru !rozavde rau, crezand ca s-o mahni copilulD dar
acesta iesi din tuis si privindu-l drept, cu seriozitatea adorabil de hazlie a copiilor:
= ,u ate nimic. 3ine indarat. Asta e a mea. A ost si poimaine.
= 'e spui, ma( A ost si poimaine(
= Da, a vazut-o si /enuta.
= 'are /enuta(
= /enuta, sora mea...
$i clatinand din cap:
= DaE lui 3asilica nu i-o arat.
= 'are 3asilica(
= 3asilica a luE nenea Dumitru de la zudecatorie.
= $i de ce nu i-o arati si lui(
= 'a inEca da cu pietre.
= 1ravo% sa nu i-o arati.
= Tt%
= Dar pe tine cum te cheama(
= ,icusor a lui .onita, odaiasuE de la casierie, si sunt de sase ani.
= 'e vorbesti, domnule%( +ai bine, tu poate ca vrei si doi bani, sa-ti cumperi covri!i.
,icusori raspunde cu umarul drept, saltandu-l in sus. $i conu &isu,razand cu multumire, scoate si-i intinde
doi bani. 'opilul, luandu-i,zice: I$aruE manaC si pleaca !rabit, tinandu-se cu o mana de bracinarii
pantalonilor prea lun!iD dar dupa cativa pasi se intoarce sa-l intrebe serios daca la spiterie se vinde oua de
urnica.
= 'e sa aci, ma, cu oua de urnica(
= &i-a spus maica-mea asa: ca le plate la privi!hetori si vreau sa pui pe zos la a mea...
Are si conu &isu trei in!erasi de copii de la care aude in iecare zi el de el de nostimade copilaresti, dar
asta i s-a parut atat de dra!alasa,incat a luat pe baietandrul odaiasului in brate si l-a sarutat, pe amandoi
obra2iiD pe urma, rusinat de induiosarea lui, l-a lasat 2os si l-a scuipat:
= +tiu% &ars d-aici, potaie mica%...
Din ziua aia dateaza prietenia lui conu &isu cu ,icusorD e% dar ne!resit prietenia care poate sa mi2loceasca
intre un boier mare si copilul unui odaias. Din vreme in vreme, cand il vede prin !radina, ii
stri!a: Ipst% ma hotule, vino-ncoa%C si-i da cate un ban, cum da si /enutei, pe care acum o cunoaste si o
intalneste mai in iecare zi, venind din tar!, incarcata cu o dubla de paine si cu un clondir, pe care
de-abia le duce. 'unoaste acum si pe parintii lui ,icusorD tatal, unu !ros, ne!ru, paros, cu o mutra aspra, in
care numai rosatea varului nasului pune o pata mai veselaD mama, slaba, oilita, praurie si totusi
placuta pentru blandetea ochilor...
,e!resit, ,icusor nu e primit in curtea lui conu &isu sa se 2oace cu copiii lui si cu musairii lor, dar se uita si
el din !radina preecturii pe crapaturile ulucelorD si tot incercand crapaturile a dat peste cateva
prin care poate vedea tot raiul din curtile boierului. Asa, printr-una se vad rondurile de lori rumoase si locul
unde 2oaca copiii crocJetD printr-alta se vede terasa imbracata in lori albastre, unde mananca
boierii varaD prin a treia, caprioara cu tarcul eiD iar prin a de la capul din und al ulucelor, !radina de poame,
curtea pasarilor si doi caini mari le!ati in lanturi pe sarma...
F
9rumos 'raciun o sa ie% A nins doua zile din crivat si acum in a2un s-a schimbat vantulD sula austrul,
subtiind norii printre care incep sa se iveasca stelele si aducand cu el un !er de te taie.
/a curtea caselor lui conu &isu e zarva mare. +e portile deschise lar! nu mai contenesc saniile incarcate cu
musairi. 4 pom de 'raciun la care sunt potiti copiii tuturor prietenilor. .n mi2locul salonului
incapator, care tine de la intrare pana la terasa din und, e asezat bradul impodobit de-ti ia ochii. 'ucoanele
se invartesc de colo pana colo, randuind lucrurile la locul lor. 'opiii, nerabdatori, asteapta in
odaia din dreapta semnalul cand vor putea intra. $a astepte, ca nu e inca !ata. &ai sunt de asezat 2ucariile pe
mescioara din 2urul bradului si de pus la iecare teanc de 2ucarii cate o carte de vizita cu numele
copilului caruia i se cuvineD si nici conu &isu n-a sosit inca de la club cu barbatii, ca sa se bucure de bucuria
copiilor.
.n vremea asta, alaturi, la casierie, e un suletel stin!her, care se zbate si se ramanta... mama e dusa la
cucoana casierului sa a2ute la !atit si la scuturat = si a luat si pe /enuta cu eaD tatal e dus la
carciuma... iar el sta sin!ur in !an!ul casieriei, muncit de !anduri...
A vazut azi-dimineata pe un om din curtea boiereasca, ducand in spinare un brad mare, mare... pe urma
baietii de la coetarie cu tavi si alt baiat de la librarie incarcat cu el de el de cutii.. $i el stie ce
insemneaza asta. Anul trecut, cand l-a durut in !at, l-a dus ma-sa la spiterie, si atunci, prin usa intredeschisa,
a zarit o clipa in odaia de alaturi, cu ochii lui impaien2eniti de ri!uri, un brad rumos imbracat
in... dar a inchis spiterul usa... si era ziua, lumanaricile nu erau aprinse si mamica i-a spus asa: ca seara e mai
rumos, cand se aprind lumanaricile... Toti copiii astia, care trec in sanii, acolo se duc, sa vaza pomul
de 'raciun ...pomul de 'raciun%%... $i nici prin crapaturile ulucelor nu poate sa se uite, ca e zapada pana la
!at... 4% dar daca ar vrea conu &isu... ITe, conu &isu nu e om bun( 1a e bun.C ,u-i da lui intotdeauna
cate un ban( Adineauri a trecut in tar! si nu s-a intors inca acasa...
Daca i-ar iesi inainte si l-ar ru!a sa-i arate si lui pomul de 'raciun,numai nitel, nitel de tot.
'at e de mica inimioara lui, s-a despartit acum in doua. 7umatate il imbranceste inainte: I.ncearca, conu
&isu e om bunD poate te duce sa vezi pomul... pomul%C, iar cealalta il tra!e inapoi: I9u!i d-acolo, nu
se poate... nu se poateC...
$e aud sanii venind dinspre tar!... )ita-le, cotesc la colt si, in bataia lampii electrice de la raspantie, ,icusor
recunoaste pe conu &isu si-l aude razand cu pota. 5epede o ia la u!a sa-i iasa inainte. 'ine stie(
poate chiar ara sa-i spuie nimic, vazandu-l, o sa-l ia sa i-l arate, ca e om bun. A a2uns% Aci e alta cotitura.
I0ei% la o parte%C stri!a bir2arul de!eaba, iar conu &isu, iesind pe 2umatate din sanie si vazand copilul
in drum:
= .n drum, hai( Drace impelitat% $a te calce sania. &ars acasa%
$i saniile trec... 4 noapte... nu se pot vedea lacrimile care au napadit in ochisorii ne!ri, catielati, dulci ca o
man!aiere...
.-a zis asa: I&ars acasa%C, dar ce sa aca acasa( ,u e nimeni acasa, nimeni... $i cosul de la soba tiuie... $i-i e
urat... $i cum sta in drum, parca-i sopteste cineva la ureche: I$tii ce( poate ca se vede de la poarta
prin erestre.C - ia la u!a inspre curtea boiereasca. $e da la o parte lan!a uluce ca sa treaca saniile care iesD
apoi, cand au trecut, ace doi pasi in curte si se uita cu incordare... .es valuri de lumina pe erestre,
dar pomul nu se vede... $i mai ace doi pasi, stran!andu-si la piept paltonul lun! si lar!, acut dintr-o
scurteica veche a ma-si, in care parca e un pui de lautar... 9erestrele sunt prea sus... de!eaba... A% stie el un
loc de unde ar putea vedea, d-acolo de pe prispa unde mananca boierii vara% Acolo, a vazut el prin crapaturile
ulucelor, sunt erestrele 2os.
Da, dar cainii% ;andul asta il ace sa se retra!a repede din curte... 'e bine ar vedea el d-acolo pomul de
'raciun% $ta... si-si ace in !and socoteli de om mare. ,u se poate sa ie canii dezle!ati acum cand vine
lume... Asta nu se poate% ce, sa muste pe lume( 9ace cativa pasi in curte, tra!and cu urechea si neputandu-si
dezlipi ochii de la lumina erestrelor... -coleste in varul picioarelor casa... mai sunt cativa pasi...
A a2uns%... na% perdelele lasate... ba nu, una e ridicata% +aseste binisor, binisor ...Aaaa% ce rumos% ce rumos%
+oate de-acum sa sule austrul, vant taios de rece, ca in tot trupul copilului s-a revarsat caldura unei ericiri
nemasurate. Tot suletul i s-a urcat in ochii care privesc cu nesatiu... 'um sclipeste beteala% )ite
si lumanaricile aprinse% $i ce de 2ucarii% Trambite, tobe, papusi% )ite si niste iepurasi albi, mici si dra!uti...
.nauntru se deschide de perete usa odaii din dreapta prin care navaleste o droaie de copii, baietasi, etite si
nodulete mici, pe care parca-i da 2os undele. $unt cateva clipe de extaz !eneral vrednice de
admirat: copiii de o parte ramasi ta!la cu ochii pironiti la pom, parintii de alta, cu ochii umezi de ericirea
bucuriei lor. Acum madamele aseaza
copiii in semicerc. Trebuie sa cante: I-% Tannenbaum% o% Tannenbaum%C $e ace o tacere desavarsita.
'ucoana Koe, !azda, deschide pianul si
se aseaza sa-i acompanieze... dar in clipa in care-si ridica mana ca sa inceapa, dinspre terasa se aude latratul
!ros al unui caine si tipatul unui copil, tipat de !roaza, lun!, sasietor, care spinteca tacerea si trece
ca un 2un!hi in inimile tuturor... 1arbatii dau navala intr-acoloD deschid usa. I&ars /eu% mars /eu%C stri!a
conu &isu dand cu piciorul in caine...
7os, lan!a ereastra zace copilul ara cunostinta...
F
,u te mai ramanta atata, coane &isule. .nchide ochii si dormi in pace, ca Dummezeu e bun si iertator. 4l
stie c-ai priceput prea tarziu de ce-ti iesise copilul inainte si ca te-ai cait de a-l i !onit cu asprime.
Te-a vazut cum l-ai adus in casa, cum l-ai in!ri2it, cum i-ai incarcat bratele de 2ucarii si de bunatati si pentru
el si pentru /enuta. 4l stie ca esti hotarat maine in ziua de 'raciun sa te duci la casierie, sa te
incredintezi cu ochii dumitale ca copilul nu s-a imbolnavit de spaima. Dumnezeu e bun si iertator si a auzit
ce-ai pus de !and cu cucoana
Koe sa aceti la anul. .nchide ochii si dormi in pace.
Puiul
de Ioan Aleandru !ratescu-Voinesti
.ntr-o primavara, o prepelita aproape moarta de oboseala = ca venea de departe, tocmai din Arica = s-a
lasat din zbor intr-un lan verde de !rau, la mar!inea unui lastar. Dupa ce s-a odihnit vreo cateva
zile, a inceput sa adune beti!ase, oi uscate, paie si ire de an si si-a acut un cuib pe un mosoroi de pamant,
mai sus, ca sa nu i-l inece ploileD pe urma, sapte zile de-a randul a ouat cate un ou, in tot sapte
oua mici ca niste coeturi si a inceput sa le cloceasca. Ai vazut cum sta !aina pe oua( Asa sta si ea, doar ca ea
in loc sa stea in cotet, sta aara in !rauD si ploua, ploua de varsa si ea nu se misca, ca nu cumva sa patrunza o
picatura de ploaie la oua. Dupa trei saptamani i-au iesit niste pui dra!uti, nu !oi ca puii de vrabie, imbracati
cu pu !alben ca puii de !aina, dar mici, parca erau sapte !o!osi de matase, si au inceput sa umble prin !rau
dupa mancare. +repelita prindea cate o urnica, ori cate o lacusta, le-o irimitea in bucatele mici, si ei, pic%
pic% pic% cu cioculetele lor, o mancau numaidecat. $i erau rumosi, cuminti si ascultatoriD se plimbau
primpre2urul mamei lor si cand ii stri!a: I+itpalac%C repede veneau lan!a ea. -data, prin iunie, cand au venit
taranii sa secere !raul, al mai mare dintre pui n-a aler!at repede la chemarea ma-sii, si cum nu stia sa zboare,
hat% l-a prins un lacau sub caciula. 'e rica a patit cand s-a simtit strans in palma lacaului, numa, el a stiutD
ii batea inima ca ceasornicul meu din buzunarD dar a avut noroc de un taran batran, care s-a ru!at pentru el:
= /asa-l 2os, ma &arine, ca e pacat de el, moare. ,u-l vezi ca de- abia e cat luleaua(%
'and s-a vazut scapat, u!a speriat la prepelita sa-i spuie ce-a patit. 4a l-a luat, l-a man!aiat si i-a spus:
= 3ezi ce va sa zica sa nu ma asculti( 'and te-i ace mare, o sa aci cum ai vrea tu, dar acum, ca esti mic, sa
nu iesi niciodata din vorba mea, ca poti sa patesti si mai rau. $i asa traiau acolo linistiti si ericiti. Din
seceratul !raului si din ridicarea snopilor se scuturasera pe miriste o !roaza de boabe cu care se hraneau si,
macar ca nu era vreo apa prin apropiere, nu suereau de sete, ca beau dimineata picaturi de roua de pe irele
de iarba. Kiua, cand era caldura mare, stau la umbra in lastarD dupa-amiaza, cand se
potolea vipia, ieseau cu totii pe miristeD iar in noptile racoroase se adunau !ramada, ca sub un cort, sub
aripile ocrotitoare ale prepelitei.
.ncet-incet puul de pe ei s-a schimbat in ul!i si in pene, si cu a2utorul mamei lor au inceput sa zboare.
/ectiile de zbor se aceau dimineata spre rasaritul soarelui, cand se in!ana ziua cu noaptea, si seara in
amur!, caci ziua era prime2dios din pricina heretilor, care dadeau tarcoale pe deasupra miristii.
&ama lor ii aseza la rand si ii intreba: I;ata(C IDaC, raspundeau ei. I)na, doua, trei%C $i cand zicea ItreiC,
rrr% zburau cu totii de la mar!inea lastarului tocmai colo lan!a cantonul de pe sosea si tot asa
indarat. $i mama lor le spunea ca-i invata sa zboare pentru o calatorie lun!a, pe care trebuiau s-o aca in
curand, cand o trece vara. I$i o sa zburam pe sus de tot, zile si nopti, si o sa vedem dedesubtul nostru orase
mari si rauri, si marea.C
.ntr-o dupa-amiaza pe la sarsitul lui au!ust, pe cand puii se 2ucau rumos in miriste impre2urul prepelitei,
aud o caruta venind si oprindu- se in drumea!ul de pe mar!inea lastarului. Au ridicat toti in sus capetele cu
ochisorii ca niste mar!ele ne!re si ascultau. I,ero% inapoi%C s-a auzit un !las stri!and. +uii n-au priceputD dar
mama lor, care intelesese ca e un vanator, a ramas incremenita.
$caparea lor era lastarul, dar tocmai dintr-acolo venea vanatorul. Dupa o clipa de socoteala, le-a poruncit sa
se pituleasca 2os, lipiti cu paman- tul, si cu nici un pret sa nu se miste.
= 4u o sa zborD voi sa ramaneti nemiscatiD care zboara, e pierdut. Ati inteles(
+uii au clipit din ochi c-au inteles si au ramas asteptand in tacere. $e auzea asaitul unui caine care aler!a
prin miriste si din cand in cand !lasul omului:
= )nde u!i( inapoi, ,ero%
9asaitul se apropie = uite cainele: a ramas impietrit cu o laba in sus, cu ochii tinta inspre ei.
= ,u va miscati, le sopteste prepelita si se strecoara binisor mai departe. 'ainele paseste incet dupa ea. $e
apropie !rabit si vanatorul. )ite-l: piciorul lui e acum asa de aproape de ei, incat vad cum i se urca o urnica
pe carambul cizmei. 3ai% cum le bate inima. Dupa cateva clipe prepelita zboara ras cu pamantul, la doi pasi
de la botul cainelui, care o urmaresteD vanatorul se departeaza stri!and: I.napoi% inapoi%C ,u poate tra!e, de
rica sa nu-si impuste caineleD dar prepelita se preace asa de bine ca e ranita, incat cainele vrea cu orice pret
s-o prindaD iar cand socoteste ea ca e in aara de bataia pustii, zboara repede spre lastar. .n vremea asta puiul
al mai mare, in loc sa stea nemiscat ca ratii lui, dupa cum le poruncise ma-sa, zboaraD vanatorul ii aude
paraitul zborului, se intoarce si tra!e. 4ra cam departe. - sin!ura alica l-a a2uns la aripa. ,-a picat, a putut
zbura pana in lastarD dar acolo, de miscarea
aripii, osul = la inceput numai plesnit = s-a crapat de tot, si puiul a cazut cu o aripa moarta. 3anatorul,
cunoscand desimea lastarului si vazand ca trasese intr-un pui, nu s-a luat dupa dansul, socotind ca nu
ace truda de a-l cauta prin lastar. Ailalti pui nu s-au miscat din locul unde-i lasase prepelita. Ascultau
in tacere. Din cand in cand se auzeau pocnete de pusca si !lasul vanatorului stri!and IApporte%C &ai tarziu
caruta s-a indepartat inspre vanator pe drumea!ul lastaruluiD incet-incet pocnetele si stri!atele s-au pierdut, s-
au stins, si in tacerea serii care se lasa nu se mai auzea decat cantecul !reierilorD iar cand s-a innoptat si
rasarea luna dinspre 'ornatel, au auzit deslusit !lasul mamei lor chemandu-i din capul miristii: I+itpalac%
pitpalac%C 5epede au zburat inspre ea si au !asit-o. 4a i-a numarat: lipsea
unul.
= )nde e nenea(
= ,u stim, a zburat. Atunci prepelita disperata a inceput sa-l stri!e tare, mai tare, ascultand din toate partile.
Din lastar i-a raspuns un !las stins: I+iu% piu%C... 'and l-a !asit, cand i-a vazut aripa rupta, a inteles ca era
pierdutD dar si-a ascuns durerea, ca sa nu-l deznada2duiasca pe el... D-atunci au inceput zile triste pentru
bietul puiD se uita cu ochii plansi cum ratii lui se invatau la zbor dimineata si searaD iar noaptea, cand ailalti
adormeau sub aripa mamei, el o intreba cu spaima:
= &ama, nu e asa ca o sa ma ac bine( ,u e asa c-o sa mer! si eu sa-mi arati cetati mari si rauri, si marea(
= Da, mama, raspundea prepelita, silindu-se sa nu plan!a.
$i a trecut vara. Au venit taranii cu plu!urile de au arat miristeaD prepelita s-a mutat cu puii intr-un lan de
porumb de alaturiD dar peste catava vreme au venit oamenii de au cules porumbul, au taiat cocenii si au intors
loculD atunci s-a mutat in niste parloa!e din mar!inea lastarului. .n locul zilelor mari si rumoase au venit zile
mici si posomorate, a inceput sa cada bruma si sa se rareasca runza lastarului. +e inserate se vedeau
randunici intarziate zburand in rasul pamantului, ori palcuri de alte pasari calatoare, iar in tacerea noptilor
ri!uroase se auzeau stri!atele cocorilor, mer!and toate in aceeasi parte, catre miazazi. .n inima bietei
prepelite era o lupta sasietoare. Ar i vrut sa se rupa in doua: 2umatate sa plece cu copiii sanatosi, care
suereau de ri!ul toamnei inaintate, iar 2umatate sa ramaie cu puiul schilod, care se a!ata de ea cu disperare.
$ularea dusmanoasa a crivatului, pornita ara veste intr-o zi, a hotarat-o. Decat sa-i moara toti puii, mai bine
numai unul = si ara sa se uite inapoi, ca sa nu-i slabeasca hotararea, a zburat cu puii zdraveni, pe cand al
ranit stri!a cu deznade2de:
= ,u ma lasati% ,u ma lasati%
A incercat sa se tarasca dupa ei, dar n-a putut, si a ramas in loc, urmarindu-i cu ochii pana au pierit in zarea
dinspre miazazi. +este trei zile, toata prea2ma era imbracata in haina alba si rece a iernii. Dupa o ninsoare cu
viscol, urma un senin ca sticla, aducand cu dansul un !er apri!. /a mar!inea lastarului, un pui de prepelita,
cu aripa rupta, sta z!ribulit de ri!. Dupa durerile !rozave de pana adineaori, urmeaza acum o piroteala
placuta. +rin mintea lui ul!era crampeie de vedenii... miriste...un caramb de cizma pe care se urca o
urnica... aripa calda a mamei. $e clatina intr-o parte si intr-alta, si pica mort, cu de!etele !hearei impreunate
ca pentru inchinaciune.