Figura 2.

2
a)
2. ASAMBLARI NEDEMONTABILE
2.1 Asamblari nituite
Nituirea este o asamblare nedemontabila care se realizeaza rin solidarizarea tablelor
cu a!utorul niturilor. Nitul este un cor cilindric re"azut la un caat cu nu ca cilindric#
tronconic sau bombat$ celalalt ca se obtine rin de%ormare lastica &%i'ura 2.1(.
)tilizarile asamblarilor nituite sunt relati" di"erse* oduri# oduri rulante# 'rinzi
industriale# tinic+i'erie# "a'oane de cale %erata# material auto# constructia de aerona"e.
,i'. 2.1
I
i
,i'. 2.2 b(
La a"ioane si la caroserii auto se utilizeaz-# de obicei# nituri tubulare asamblate
mecanizat sau automatizat. .um niturile din industria automobilelor si a"iatiei sunt de
dimensiuni mici# nituirea se %ace la rece. /entru industria de a"iatie se utilizeaza te+nolo'ii
er%ormante# recum cele su'erate de %i'urile 2.2 si 2.0.
Dua tra'erea tirantului &%i'ura 2.2 b(# eretele e1terior al nitului tubular ia contact cu
eretele 'aurii date 2n tablele care urmeaza sa %ie asamblate# iar de%ormarea laterala a corului
cilindric al nitului tubular asi'ura solidarizarea tablelor.
La "arianta din %i'. 2.0 de%ormarea corului nitului tubular este determinata de %orma
con!u'ata a 'aurii conice a nitului cu a caului tirantului care "a ram3ne# dua ruere# 2ncastrat
2n el.
Str3n'erea realizata la "ariantele rezentate este %oarte uternica# asa 2nc3t este asi'urata
si etanseitatea asamblarii.
,i'ura 2.0 a(
I
3
2.1.1. Materiale entru nituri
Materialele entru nituri trebuie sa 2ndelineasca simultan mai multe cerinte*
- %ormare usoara$
- umlerea comleta a 'aurii$
- mentinerea str3n'erii 2n tim$
- asi'urarea str3n'erii 2n conditii "ariate de temeratura &coe%icient de dilatare aroiat
de cel al tablelor asamblate($
- nitul si tablele asamblate trebuie sa %ie aroiate ca natura# entru a nu se roduce
curenti 'al"anici cu e%ect de coroziune.
/entru asamblari obisnuite# se utilizeaza nituri din oteluri de mica rezistenta 4 usor de
de%ormat &OL 05# OL 06 STAS 78892 4 :8(# dar care nu 2ntrunesc dec3t 2n mica masura conditiile
rezentate mai sus. /entru realizarea structurilor nituite din constructia de a"ioane se utilizeaza
di%erite alia!e de aluminiu.
2.1.2 Te+nolo'ie
De re'ula# nituirea se oate %ace la rece# entru diametre mai mici de 12 mm sau la cald#
entru diametre mai mari de 12 mm. Etaele nituirii clasice &%i'. 2.1( sunt*
- 2ndretarea tablelor$
- 'aurire rin stantare sau cu bur'+iul$
- suraunerea 'aurilor$
- deba"urarea 'aurilor.
2.1.0 Nituirea metalelor usoare &alia!e de aluminiu(
/entru asamblarile caracteristice structurilor de a"iatie se %ac urmatoarele recomandari*
- 'aurirea cu bur'+iul entru e"itarea %isurarii mar'inilor tablelor$
- nituirea la rece# entru ca la cald tablele din aluminiu 2si ierd din rezistenta$
,i'ura 2.0
b(
,i'ura 2.0
c(
4
2.1.5 alia!ele Al4.u4M' se 2ntaresc la temeratura camerei de la sine si# deci# 2nainte de
nituire# trebuie deozitate la temeraturi !oase sau tratate termic./rocesul trans miterii %oitei rin
asamblarile nituite
La o asamblare corect %acuta str3n'erea tablelor este at3t de mare 2nc3t reluarea %ortei ,
1

se %ace rin %recarea dintre table. Solicitarea ti!ei nitului este# deci# 2ntinderea$ caul nitului este
solicitat la stri"ire si la %or%ecare &%i'ura 2.5(. Str3n'erea nitului nu este# 2nsa# comlet
controlabila si nu este 'arantata.
,i'ura 2.5
;n cazul 2n care str3n'erea nu este su%icient de uternica &%i'ura 2.7(# are loc o mica
delasare a tablelor cu %recare# 2n limita !ocului dintre corul nitului si eretele 'aurii din table.
/rin cresterea 2n continuare a sarcinii ,1 corul nitului "a %i solicitat# tot 2n domeniul elastic# la
stri"ire# 2nco"oiere &e"entual( si %or%ecare.
,i'ura 2.7
Daca ,
1
< m4N# tensiunea de %or%ecare si9sau stri"ire deaseste limita de cur'ere si
de%ormatiile de"in lastice &%i'ura 2.= si %i'ura 2.6(.
i
i
i
5
6
F>
2
,> 2
,i'ura 2.6
;n cazul &robabil( 2n care %orta e1terioara ,i este reluata si rin %or%ecarea niturilor si
rin %recarea dintre table &%i'ura 2.:( se oate scrie* m4N ? ,
i
,i @ ,I A ,u @ m
-
&st A( A t%4A
,i @ A&Bm4at A t%(
Situatia rerezinta o nedeterminare 'reu de ridicat# entru ca nu oate %i cunoscuta nici
"aloarea str3n'erii N.
Din cele rezentate rezulta ca e1ista mai multe situatii osibile# re%eritor la str3n'erea
tablelor si la solicitarea niturilor.
,i'ura 2.= c(
a
( b(
c
( delasare trans"ersala
,i'ura 2.:
7
Daca m4N @ 8# &N @ 8# adica str3n'erea tablelor este ractic nula( niturile sunt solicitate la
%or%ecare si la stri"ire.
Acest ultim caz rerezinta o situatie ne%a"orabila si este luata ca baza acoeritoare de
calcul. Se a!un'e# ast%el# la o suradimensionare a niturilor care nu oate %i e"itata# dar care
comenseaza nea!unsul le'at de imosibilitatea cunoasterii str3n'erii reale dintre table.
Iotezele de calcul# 2n conditiile aratate sunt*
- toate niturile au acelasi diametru$
- %orta e1terioara se reartizeaza uni%orm e nituri$
- daca e1ista e"ident un nit mai intens solicitat# numai el secalculeaza celelalte
ram3n3nd suradimensionate$
- transmiterea artiala a %ortei e1terioare rin %recare se ia 2n considerare doar rin
ale'erea coresunzatoare &mai mica( a tensiunii admisibile$
- se resuune ca ti!a &corul( nitului umle comlet 'aura din table$
- se ne'li!eaza 2nco"oierea nitului$
- tensiunile se reartizeaza uni%orm e sectiunea trans"ersala a coruluinitului.
2.2 Asamblari rin sudare
2.2.1 /rocedee te+nolo'ice
Sudarea metalelor# ca rocedeu de asamblare nedemontabila# se oate realiza rin unul
dintre urmatoarele rocedee* rin aducerea 3na la lasticizare sau 3na la toire a ieselor
alaturate &cu sau %ara sursa de caldura(# %ara sau cu adaos de material de comozitie
asemanatoare# cu sau %ara resare.
2.2.2 Conele caracteristice asamblarii sudate rin aort de material
Simla obser"are a %i'urii 2.10 ne ermite sa %acem constatarea ca orice cordon de sudura
rerezinta un imortant concentrator de tensiune.
zona cu structura modi%icata datorita
baza cu cel de aort
8
9
2.2.0 A"anta!ele rocedeului
/rezentam# mai !os# rincialele a"anta!e ale asamblarilor sudate*
- %olosirea mai !udicioasa a materialului &ro%ile# latbande($
- lisa elementelor intermediare$
- adaosuri reduse de relucrare$
- materiale de adaos utin retentioase &electrozii sunt# de re'ula# identici cu materialul
ieselor asamblate($
- oeratiile re'atitoare sunt usor de realizat si nu sunt costisitoare$
- roducti"itate ridicata &mecanizare# automatizare($
- solutii osibile entru subansambluri a'abaritice$
- rearatii usoare$
- buna comortare 2n e1loatare.
2.2.5 Deza"anta!ele asamblarilor sudate
Este imortant de urmarit lista de mai !os# entru ca une robleme roiectantilor*
- calitatea cusaturilor deinde de cali%icarea ersonalului lucrator# deozitiasudurii#
de utila!# de re'atirea oeratiei etc.$
- tensiunile remanente 2n zona sudurii trebuie eliminate &rin detensionarerin
ciocanire sau rin tratament termic($
- controlul imlica aarata! secial &raze D sau ultrasunete(.
2.2.7 Sudabilitatea
Otelurile cu carbon utin &OL 06# OL 52# OL 78( se sudeaza cu usurinta$ sudabilitatea
scade cu cresterea rocentului de carbon.
Otelurile mai bo'ate 2n carbon &OL =8# OL 68( si otelurile aliate au tendinta de %isurare#
%enomen e"itat rin re2ncalzirea reerelor care urmeaza a %i sudate si ale'erea coresunzatoare a
electrozilor.
Otelurile cu mult carbon &de este 8#17E( de"in dure si casante 2n zona sudurii#
roduc3ndu4se %isurari# 2n secial la iese mari# ast%el 2nc3t sudarea lor este di%icila si nesi'ura.
La sudarea auto'ena a ieselor cu ereti subtiri din oteluri de 2nalta rezistenta &entru
motoare de a"iatie( ot aarea %isuri 2n "ecinatatea cordoanelor# cu at3t mai mult cu c3t rocentul
de carbon este mai 2nalt$ ericolul se diminueaza rin limitarea continutului de sul% si %os%or.
/entru oteluri 2nalt aliate &cu conducti"itate termica redusa(# cu ericolul aaritiei tensiunilor
interne# se recomanda sudarea cu arc electric# ceea ce micsoreaza durata de 2ncalzire.
2.2.= .alculul 2mbinarilor sudate
2.2.=.1 ;mbinarea ca la ca
Solicitarea cordonului este la tractiune# asa cum este su'erat 2n %i'ura 2.15.
,
S
ts @ 1 ?
S
as
l
s
- a
&2.18(
2.2.6.2 mbinare oblica cap la cap
1
0
ls @ l 4 2 4 s;n calcul se tine cont de arderile locale roduse la caetele cordonului# asa
2nc3t din lun'imea %izica reala a cordonului se scad lun'imile s# lun'imea de calcul %iind#
acoeritor# ls. Daca solicitarea ansamblului este la 2nco"oiere atunci rezulta# con%orm %i'urii
2.i7*
M
o
i @
2 ?
S
ai
a F l
=
l s
S
,i'ura 2.i
5
.
,i'ura 2.i7
;n ioteza l G l# conditia de e'ala rezistenta a sectiunilor cusaturii si materialului de baza este#
entru aceleasi tensiuni admisibile
1
a sudura
s
H a @ I# deci a < s !
2n care ! 4 coe%icient de calitate a sudurii &! < i(.
Rezulta a @ &i#2 ... i#27(s. /este aceasta "aloare rezistenta sudurii nu mai creste# aar3nd
concentratori de e%orturi ro+ibiti"i
& 2i i (
,
M M
*, @ l F a Fo
a tabla
@
l
F
a
F
j
4 J a tabla @
l
F
s
FJ
& 2i 2(
.Se considera a @ s. .elelalte date 'eometrice si sarcinile sunt date 2n %i'ura
2.1=.
T
%s @n I
l
s F
s
a
ec+s @ KL
l
s F
s
2.2.=.0 ;mbinarea %rontala de colt
Sudura mono%rontala &%i'ura 2.16( este solicitata la 2ntindere si la
%or%ecare. ;n %i'ura 2.1: sunt rezentate "ariantele 'eometrice 2n care se ot
realiza cordoanele de colt* "arianta cu a @ s reia sarcina ma1ima# dar rezinta
deza"anta!ul concentratorului de tensiuni rea ridicat$ "arianta cu a @ 8#7 s are
un concentrator minim de tensiuni# dar reia o 2ncarcare redusa.
52
Karianta de comromis este cu a @ s.
,i'ura 2.16
Tensiunile comonente &tractiune si %or%ecare( se aduna 'eometric# con%orm
unei metode con%irmate e1erimental
,4cosa
,i'ura 2.1=
l
l @ &2.10(
&2.15(
s i n a
@ H
a 2
s A 0 FM
2
s ?a as
, 4 sin a
,F c os a
O
2 1
s F
a
s
ec+ ts A
t
%s # ?
s
as
52
a @ s
2
,i'ura 2.1:
Daca sudura este dubla# bi%rontala &"ezi si linia 2ntreruta din
%i'ura 2.16(# atunci
42 %
s
ts @ L
5 l
s
F a
42 %
t
%s @
_
r
5 l
s
F a
1 ,
s
ec+ @ ~ '
s
as
2
l
s F
a
.onsider3nd modul de determinare a e%ortului ec+i"alent ca %iind discutabil si datorita
concentratorului uternic de e%orturi dat de sudura se %ace# 2n acest caz# doar un calcul
con"entional la %or%ecare
*
,
? t
a%s
entru sudura mono%rontala
l# F a
1 ,
? t
%
entru sudura bi%rontala
2 I F
a
Recomandari constructi"e*
- relizarea de cordoane bi%rontale# entru ca se reduce ast%el e%ectul de aliniere a
tablelor$
- lun'ime mare de suraunere &< 5 Fs($
- cordoane cu sectiune cu concentratori redusi &%i'ura 2.1N(.
Sin'ura solicitare a cordonului este 2nco"oierea &%i'ura 2.28(.
.42 ,
sin 57J @
ls F a 2 l' F a
, 42 ,
t %' @ cos 57J @
ls F a
,
,
&2.17(
L F a
a @ 8#74s a @ s
&21=(
&2.16(
&21:(
t%# @
2.2.=.7 ;mbinarea de colt bilaterala
solicitata a1ial
Solicitarea cordoanelor este %or%ecarea condsiderata a %i
distribuita uni%orm# dar la caetele cordoanelor lun'i tensiunile
rezinta "alori mai mari dec3t media &%i'ura 2.2i(
fs
2F lsi F a lsi @ li 42F s a @ 8# 6F s
Se oate considera ca distributia de e%orturi este aroae de medie la lun'imi l
i
? 78 Fa.
M
M
Os
a F
l
& 2i N(
&2.28(
& 22i (
O*# @
O @
=
a F l
O @ 24
=
entru sudura mono%rontala
entru sudura bi%rontala
.i
l
,
m1ramccL
distributia reala a
tensiunilor de %or%ecare
,i'ura 2.2i
,
? t
a%s
&2.22(
Momentul M se con"erteste 2n culul %ortelor , care solicita cordoanele de sudura la
%or%ecare &%i'ura 2.22(.
M
, F l
8
@ M H , @ I
0
l
A r
l s1 @ l1 4 2 F s
2.2.=.6 ;mbinarea de colt bilaterala cu cordoane ine'ale
,orta e1terioara , se re'aseste 2n cordoanele de sudura sub %orma comonentelor ,
1
si
,
2
care dau solicitari de %or%ecare &%i'ura 2.20(. Din conditia atin'erii tensiunii admisibile se
ot determina lun'imile cordoanelor de sudura.
l
1 A
1
2 l1
l
1 A
1
2
r
1
l
1s @
l
ls @L
,
c4
M
,
EP
EP
l
o
M
,i'ura 2.22
Q,
? t @
a%s
&2.20(
,
2
,1 @ ,
&,1 A ,2 @ ,
l
F
1 F
l
1 @
F
2 F 2
&2.25(
&2.27(
&2.2=(
8#6 F s FM
a%s
,
2
2.2.=.: ;mbinarea de colt circulara 2nc+isa suusa unui moment de torsiune
Modelul de calcul este bazat e %atul ca 2n cordon se roduce o tensiune de r-sucire
&%i'ura 2.25(.
2.2.=.N
.usaturi sudate rin uncte &constructii cu ereti subtiri(
Des utilizate 2n industria constructiilor de masini# aceasta solutie de asamblare este
raida# oate %i mecanizata sau automatizata# rezinta si'uranta 2n e1loatare# dar rezinta
c3te"a incon"eniente rintre care*
- calculul este di%icil$
- raortul 'rosimilor tablelor trebuie sa %ie ma1imum 0.
.u datele din %i'ura 2.27 se oate e%ectua un calcul aro1imati"# n %iind numRrul unctelor de
sudura
*
T
%s @S
,
8#6 F s FM
a%s
&2.26(
&2.2:(
T ts @
O @
s
R&D A 2 F a(
4
4 D
4
U
1=F & D A 2 F a (
Mi
WV.
&2.2N(
,i'ura 2.27
2.2.6 E%orturile de calcul din cordoanele de sudura
,orta de calcul# resecti" momentul de calcul la care ot %i solicitate cordoanele de
sudura leaca de la "alorile nominale multilicate rin coe%icienti# ast%el*
,c @b1 4 24 0 F ,$
M
c @

1
-
2
-
0
- M!
/
1
@ 1H1#0 4 dat de 'radul de cunoastere a e%orturilor$
/
2
@ 14 4 4 0 4 tine cont de rezenta socurilor$
/
0
@ 1#24S41#7 4 coe%icient de imortanta a asamblarii.
2.2.: E%orturile unitare admisibile entru cordoanele de sudura
Tensiunile admisibile entru calculul cordoanelor de sudura solicitate static a
as
se
determina 2n %unctie de tensiunea admisibila la tractiune entru materialul de baza o
a
# a"3nd 2n
"edere %actorii de mai !os*
s
as @
"
8
- "
1
- s
a $
s
a
4 rezistenta admisibila a materialului de baza$
W
8
4 coe%icient de calitate$
W
1
4 coe%icient care tine cont de %orma sectiunii si de solicitare &Tabelul 2.1(.
Ti#ul $%&i'arii
Soli(itar)a "1
*a# la (a#
- tra(tiu')
- (o%#r)siu')
- $'(o+oi)r)
- forf)(ar)
0,75 0,85 ... 0,9 0,8 0,65
-) (olt .ri() ti# /) soli(itar) 0,65
2.2.N Recomandari ri"ind asamblarile sudate
1. ,orma cordoanelor de sudura trebuie sa ermita un %lu1 continuu al liniilor de %orta#
cu concentratori de tensiuni redusi.
2. Se recomanda realizarea cordoanelor simetrice entru a se comensa de%ormatiile
Tabelul 2.1
Asamblarilor sudate solicitate la oboseala au un al'oritm de calcul seci%ic.
remanente de dua racire.
0. Se recomanda realizarea cordoanelor lun'i si subtiri &rerezent3nd concentratori de
tensiuni redusi(# distanta mare 2ntre cordoanele aralele# succesiune de cordoane
bine '3ndita# treceri tretate de la iesa masi"a la cea subtire# treceri numeroase la
cordoanele 2nalte &dua %iecare trecere se "a %ace detensionarea mecanica sau rin
tratament termic(.
5. A se e"ita# e c3t osibil# intersectia cordoanelor.
7. Accesibilitata sudurii entru a4i ridica calitatea.
=. Diminuarea concentratorilor de e%orturi si e"itarea suraunerii acestora.
2.0. Asamblari rin liire
Este o asamblare nedemontabila a ieselor metalice cu a!utorul unui material de adaos
&alia! de liit( adus 2n stare toita la o temeratura cu minimum 78J . sub temeratura de toire
a ieselor de asamblat.
Liirea se realizeaza rin di%uziunea articulelor alia!ului 2n materialul de baza si rin
%ormarea unei mici zone de aliere.
A"anta!ele rocedeului*
- lisa concentratorilor si e"itarea aaritiei %isurilor$
- lisa tensiunilor interne &temeraturi !oase de lucru($
- osibilitatea asamblarii ieselor subtiri &table# %ire( %araericolul arderii$
- osibilitatea asamblarii ieselor din metale di%erite &cu e1cetia celor de Al si M'
care se liesc numai 2ntre ele($
- mentinerea %ormei dua liire.
Deza"anta!ele rocedeului*
- rezistenta redusa$
- rezistenta locala slaba la coroziune.
Domenii de utilizare*
- cone1iunea conductorilor electrici &liire cu ciocanul($
- te"i entru sc+imbatoare de caldura$
- carcase# aaratura electrote+nica# electronica$
- aaratura de uz casnic# aaratura medicala$
- "e+icule usoare$
- industria alimentara &conser"e($
- aarate de masura# scule &lacute dure asc+ietoare($
- te+nica nucleara$
- %ri'ote+nie$
- a"iatie &camere de ardere(.
.lasi%icare*
- liituri metalice moi &t
to
? 578J .($
- liituri metalice tari &tt
o
< 578J .(.
2.0.1 Te+nolo'ia 2mbinarilor rin liire
0 .uratarea 3na la lustruire entru 2ndeartarea o1izilor si imuritatilor# ast%el*
- mecanica* cu eria de s3rma# ila# olizorul sau rin asc+iere sumara$
- c+imica* cu tetraclorura de carbon# %os%at trisodic# acizi# alcooli etc.
0 /rotectia liirii se %ace# de re'ula# cu %lu1uri de liit &lic+ide# aste# ulberi( ca de
e1emlu* colo%oniul# sac3zul# stearina# acidul clor+idric# clorura de amoniu &entru
liiturile moi( si acidul boric# %luoratii sau cloratii de amoniu# otasiu si litiu#
bora1ul toit &entru liiturile tari(.
0 Dua liire se %ace un control nedistructi" sau distructi" &rin sonda!(.
0 Metodele de liire sunt rezentate 2n Tabelul 2.2.
Mo/ul /) )1)(utar)
*ara(t)risti(i -o%)'ii /) a#li(ar)
*u (io(a'ul /) li#it
*io(a'ul s) $'(al2)st) la o
t)%#)ratura %ai %ar) /)(3t ()a la
(ar) s) to#)st) aliajul /) li#it.
4i#ituri %oi 5u'i(at),
)l)(trot)6'i(a).
*u fla(ara 5la%#a /) %3'a)
4a%#a /) %3'a sau fla(ara
o1ia()til)'i(a.
.t)l, (u#ru sau aliaj). i)s) %ari,
s)ri) %ar).
*u r)2ist)'t) )l)(tri() 5)f)(t 7oul))
8l)(tro2i /) *u, #)'tru a s) )+ita
su#ra$'(al2iril) lo(al). Ti%# r)/us /)
$'(al2ir).
4i#ituri %oi sau tari.
*ufu'/ar)a $' &ai) /) sar) to#ita
5&ai) /) aliaj /) li#it)
9'(al2ir)a &aii s) fa() (u )l)(tro2i /)
grafit. i)s)l) /) asa%&lat s) i'tro/u(
$' &ai) $' 2o'a /) li#ir).
*u si aliaj)l) sal) 5u'i(at) sau
s)ri)). ro/u(ti+itat) %ar).
ri' i'/u(ti)
4o(ul /) li#it )st) $'(al2it #ri' (ur)'t
)l)(tri( +aria&il.
ro/u(ti) $' flu1 (o'ti'uu 5s)ri)
%ar)). )'tru %at)rial)
f)ro%ag')ti().
9'(al2ir) $' (u#tor
S) i'tro/u() toata #i)sa /u#a (), $'
#r)ala&il, s-a /)#us %at)rialul /)
a/aos. 9' (u#tor )1ista at%osf)ra
#rot)(toar) /) ga2.
4i#ituri %oi sau tari, s)ri) %ar)
*u ultrasu')t) :liajul to#it /ifu2)a2a %ai usor. )'tru :l, *u, :g, Mg, ;).
*u ra2) las)r
4as)r <:;, ru&i' sau *.2. ro()s
auto%ati2at.
8l)(tro'i(a
*u flu1 r)a(ti+ /) li#ir)
Flu1ul (o'ti') (lorura /) 2i'(
$'(al2ita la 345=380> *. :()asta
r)a(tio')a2a (u :l 5%at)rial /) &a2a)
si /)#u') ?' #) rost.
:lu%i'iu 5%)to/a u'i(a /) li#ir)
a alu%i'iului).
2.0.1.1 Liituri moi
.aracteristicile 'enerale ale acestui rocedeu sunt*
- Rezistenta redusa la %or%ecare &? 58 M/a# la 28J .($
- Temeratura de e1loatare mai mica de 088J .$
- Alia!e de liit utilizate*
o Sn4/b# cu adaosuri de Sb &T
to
@ 1:0H027J.($ o A'4/b4Sn &Tto @
207H018J .($
/articularitatile constructi"e sunt rezentate 2n %i'urile
2.2= 4 2.2:.
l ?
Tabelul 2.2
&5H=(4s# alt%el nu atrunde alia!ul de liit
,i'ura 2.2=
t
@- i7
@
-------A 1
,i'ura 2.2:
2.0.1.2 Asecte
articulare
1( Lipirea
aluminiului este di%icila#
datorita conducti"itatii
termice ridicate si a tenacitatii
cauzate de stratul de o1id.
Alumiul turnat nu se lieste.
Alia!ele de liit ot %i e baza
de Sn# /b A Cn# .d sau ot %i
alia!e de Cn A &0H18E(Al sau
.u. Sura%etele de liit
trebuie curatate er%ect de
'rasimi si mai ales de stratul
de o1id &cu erie cu %ibre de
sticla sau de otel# ultrasonic
sau c+imic# cu clorura de Cn(.
/entru alia!ele de liit cu
temeratura de toire de 3na
la 017J .# asamblarile au t
a%
@
52 ... 2:8 M/a# la temeratura
de e1loatare de ma1im 1:8J
..
2( Lipirea
magneziului se recomanda
numai entru umlerea unor
de%ecte de sura%ata. Se
%olosesc alia!e de liit cu
=8E.d A 28ECn A 18ESn
sau N8E.d A 18ECn
&unctele de toire sunt de
178J .# resecti" 2=8J .(.
;ncalzirea se realizeaza cu
%lacara.
0( Aliajele de
cupru 4 Alamele &alia!ele .u4
Cn( se liesc %olosind %lu1uri
acti"e de clorura de Cn sau
amoniu si acid clor+idric
liber. Dua liire se %ace o
,i'ura 2.26 N:X
?@<9X
b( a(
c
(
d
(
e
(
recoacere la 278H268J ..
;mbinarile au o rezistenta
buna la %or%ecare &58H78
M/a(.
5( Otelurile
inoxidabile sunt di%icil de
liit din cauza o1idului de
sura%ata si a conductibilitatii
termice scazute. Se
recomanda curatarea er%ecta
a sura%etelor &mecanic sau
c+imic(. /iesele din otel se
liesc cu %lu1uri de acid
+idrocloric cu Cn. Dua liire
se 2ndearteaza %lu1ul corozi".
2.0.1.0 Liituri tari
.aracteristicile
liiturilor tari sunt*
- comarabile cu
sudura$
- au rezistenta
mecanica ridicata$
- sunt %olosite la
2mbinari de
rezistenta 4 etansare
suuse la solicitari
mici si mi!locii
&lacute dure
asc+ietoare#
asamblari arbore4
butuc# asamblarea
te"ilor# instalatii
nucleare# te+nica
%ri'ori%ica# a"iatie(.
Alia!e entru liire*
Al4Si# .u4Cn# alia!e de Ni#
M'# A'# Au# etc.
,lu1uri utilizate entru
usurarea liirii* %luorati sau
clorati de Na# Y# Li# borati#
%luorborati# bora1 toit.
Alamele de liit &.u4
Cn( 4 STAS 285466 cu
adaosuri de Si sau Sn se
%olosesc la liirea ieselor
imortante &oteluri# %onte
maleabile# nic+el si uneori
curu# cu recautii(.
Alia!ele de A' &STAS
:N614:8( se utilizeaza entru
liituri imortante la iese din
oteluri# nic+el si alia!e de
nic+el# metale dure &carburi
metalice( si metale retioase.
;n anumite conditii se ot lii
si alia!e de Al# otel ino1idabil#
titan si alia!ele sale.
Alia!ele de liit se li"reaza sub
%orma de bare# s3rma sau
'raunte
.
/articularitati te+nolo'ice*
1( Liirea
Aluminiului. Alia!ul de
adaos este e baza de Al#
Si# .u sau Cn. /oziZionarea
ieselor de asamblat se %ace
la rece$ se %olosesc %lu1uri.
2( Liirea otelului
ino1idabil. Alia!ele de liit
sunt* :2EAu A 1:ENi &T
to
? N78J.( sau /aladiu4
nic+el &=8E/a A 58ENi$
T
to
? 1278J .(. Liire 2n
cutor.
0( Liirea titanului si
alia!elor sale*
a( 68HN8E.u
si 08H18ENi$
asamblarea necesita
o dubla acoerire cu
.r si Ni entru
rotectie 2motri"a
o1idarii. Liirea 2n
"id se %ace sub
resiune locala.
b) :8EAu A 28E.u sau
NN#NEA'# 2n cutor# 2n "id.
E1emle de 2mbinari moi sunt rezentate 2n %i'urile 2.2N 4 2.08.
l
b(
l
a(
,i'ura
2.2
N
j
S L canal de
aerisire
()
b(
K
))
d(
+(
2.0.2 .alculul
2mbin-rilor rin liire
Liiturile moi se
e1ecuta dua rescritii
te+nolo'ice recise# 2n
%unctie de natura ieselor
asamblate si de natura
alia!ului de liit. Liiturile
tari se calculeaza la
%or%ecare ca si asamblarile
sudate. Reartitia
tensiunilor de %or%ecare este
neuni%orma.
E1emle de calcul
&%i'urile 2.01 si 2.02(
1(
s
H R
%(
'
)

e
n
t
r
u

l

<

5
4
s
entru l @ &0...5(4s
,i'ura 2.01
,
t
%
@4444444? t
a %
$ t
a%

determinat e1erimental &2.08(
b 41
2(
<:B
C
,BD
*7T
@ E @ @@F
@ /
=D,
B ' Mt
l
,
Mt
L ,
t
%
@4444444444G t
44444444444444
a%
G t
a %
La
tablele surause
aar si tensiuni de
2nco"oiere &e l3n'a
%or%ecare( cu at3t
mai mari cu c3t
lun'imea de
suraunere este
mai mica# rezenta
ecliselor 2nlatur3nd
acest nea!uns. De
obicei# se adota
constructi"
dimensiuni de
2mbinare# aoi se
%ace "eri%icarea
e1erimentala.
Recomandari
constructi"e*
- l @ 124s
4 entru solicitari
statice$
- l @ 54s 4
entru 2mbinari cu
eclise duble$
- l @ 274s
4 entru 2mbinari cu
solicitare "ariabila$
- 8#2 G I
G 8#6 4 entru
asamblari arbore4
butuc.
d
2.5 Asambl
ari rin 2ncleiere &cu
adezi"i(
2.5.1 [ener
alitati
/rin acest
rocedeu se
asambleaza iese
metalice sau
nemetalice# la cald
sau la rece# cu sau
%ara resare.
f
4d F l
af
d
4 dF l
2 F Mt
t r
@ I$ c @ 2...0 c
1
&2.01(
t% @
a%
A"anta!ele
rocedeului*
- se e"ita
tensiunile interne
&liseste# de re'ula#
sursa de caldura($
- nu aar
trans%ormari
structurale 2n
materialele de baza$
- 'reutate
redusa$
- asect
lacut$
- etanseitat
e# izolare %onica$
- amortizar
ea "ibratiilor$
- ermite
asamblarea ieselor
%oarte subtiri$
- se
asambleaza orice
material cu orice
material$
- nu sunt
necesare instalatii
costisitoare$
- lisa
concentratorilor de
tensiuni$
- distributie
uni%orma a
tensiunilor$
- rezistenta
la 2nco"oiere$
- rezistenta
la soc termic$
- izolatoare
termic.
Deza"anta!el
e rocedeului*
-
temeratura de
e1loatare este
scazuta &? 128J .($
- asamblaril
e nu rezista la
temeraturi scazute$
- sensibilita
te la socuri$
- sensibilita
te la 2nco"oiere$
- 2mbatr3nir
e raida$
uneori te+nolo'ia
este comlicata
$
-
- totde
auna
rezistenta
mecanica
deinde
de
resectare
a
te+nolo'ie
i$
- entr
u
2ncleierea
la cald
sunt
necesare
disoziti"
e$
-
control
di%icil$
-
masuri de
rotectie a
oeratorul
ui.
Domenii
de utilizare*
constructii
aeronautice
&structuri %a'ure(#
auto"e+icule#
ambreia!e
&%i1area
%erodourilor(#
lacute de %r3na#
asamblarea
butucului e
arbore.
Materiale
si
te+nolo'ie
*
-
liantul 4
material
de baza#
asi'ura
rezistenta$
- sol"e
ntul 4
micsoreaz
a
"3scozitat
ea entru
asamblare
$
- uml
utura
&re%uri
minerale#
o1izi
metalici#
%ibre( 4
a!uta
la
cresterea
rezistentei
mecanice#
micsoreaza
contractia si
dilatarea termica a
stratului de
adezi"$
-
catalizator
i &rasini
termori'id
e# saruri( 4
accelereaz
a rocesul
de
2ntarire.
Adezi"ii
se
li"reaza
sub %orma
de* lic+id#
asta sau
ulberi.
Adezi"ii
se
clasi%ica
2n*
a(
adezi"i
structurali
&entru
asamblari
de
rezistenta(
$
b(
adezi"i
nestruc
turali
&entru
asambl
ari
secund
are sau
atunci
c3nd
sura%a
ta de
asambl
are
este de
mari
dimens
iuni($
c(
adezi"i cu
riza la
cald
&necesita
instalatii
de
2ncalzire($
d(
adezi"i cu
riza la
rece &tim
mare de
2ntarire#
necesita
resare(.
Materiale*
or'anice#
anor'anice#
elstomeri# rasini
termolaste#
rasini
termori'ide#
con%orm*
STAS
==504:8 4
adezi"i
ureo4
%ormalde+
idici$
STAS ::4
:1 4 clei
de oase$
STAS :N4
:8 4 clei
de iele$
STAS
062=46= 4
clei de
nitrocelul
oza.
Indicatii
te+nolo'ic
e
1(
/re'atirea
&curatarea(
sura%etelor
&mecanic sau
c+imic(* sablare cu
nisi %in de cuart
ur sau salarea cu
tricloetilena# etanol
sau acetona.
)rmeaza de'resarea
2n baie alcalina si
salarea cu !et de
aa. .3nd iesele
sunt er%ect curatate
e 2ntrea'a
sura%ata se
%ormeaza o elicula
de aa continua.
2(
/re'atirea cleiului
&2ntre 08\ si 25+(.
0(
Alicarea adezi"ului
se %ace manual
&saclu# erie# role#
baie( sau mecanic.
5(
;ntarire libera# %ara
suraunerea
ieselor.
7(
;mbinarea roriu4
zisa se %ace rin
suraunerea
ieselor si
mentinerea lor la
temeratura de
lucru 28J ... 017J .
la resiuni 2ntre 8#1
si 0#7 M/a. Timul
de 2ntarire este
2ntins de la secunde
la satam3ni.
Adezi"ul#
rin moleculele
sale# adera la
sura%etele de
asamblare rin %orte
intermoleculare care
ot %i comletate
rin le'aturi de
"alenta ale atomilor
de sura%ata &%orte
Kan der Oaals(.
=(
.ontrolul se %ace
rin ciocanire &ton
2nalt 4 calitate buna#
ton !os 4 de%ecte( cu
ultrasunete sau
distructi".
Atentie la rotectia
muncii &ericol de
incendiu(
M
E1emle de
adezi"i*
-
rasini eo1i%enolice
&entru oteluri
ino1idabile si titan($
-
rasini
eo1ioliamidice
&entru asamblarea
oric-rui material($
-
rasini %enolice4
neoren &entru
rezistenta la "ibratii#
2n'+et si uleiuri(.
Rezistenta
ma1ima a straului
de adezi" este la
%or%ecare.
Asamblarea rin
adezi" trebuie
dublata rin
%orma# entru ca
stratul de adezi"
sa %ie doar entru
etansare &creste
ast%el caacitatea
ortanta(.
Adezi"ii
&cleiurile( trebuie sa
aiba rorietatile*
- rezistenta
la
desrindere sub
sarcina &%i'ura
2.00 a si b($
- rezistenta
la
desrindere rin
co!ire &%i'ura 2.00
c($
- rezistenta
la oboseala$
- sa suorte
"ariatiile de
temeratura.
T
t
b
(
,i'ura 2.00
2.5.2 Rear
tizarea
tensiunilor
de %or%ecare
;n %i'ura 2.05 sunt
rezentate %azele
solicitarii unei
asamblari cu adezi"i
solicitate trans"ersal
.
s
a
b
,i
'u
ra
2.0
5
2
n
c
a
r
c
a
r
e

2
n
a a

c
u

i
e
s
e

d
e
%
o
r
m
a
b
i
a(
c(
, @ 8
l e
c
(
/entru a
atenua "ariatia
tensiunii la caete
&%i'ura 2.05 c( se
combina adezi"i
termori'izi cu cei
termolastici.
.resterea rezistentei
mecanice a
asamblarii creste cu
marirea sura%etei
de suraunere &dar
nu oric3t de mult(.
Marirea 'rosimii
stratului de ulei duce
la crestere
arezistentei# 3na la
o anumita "aloare#
aoi rezistenta
scade brusc# la
'rosimi mari de
strat adezi".
Rezistenta nu
deinde de latimea
suraunerii.
Rezistenta
asamblarii deinde
de temeratura de
e1loatare si de
umiditate.
.alculul
asamblarilor cu
adezi"i se %ace 2n
acelasi mod ca la
asmablarile rin
liire# dar modelele
de calcul trebuie
"alidate rin
e1eriment.
Rezistentele
admisibile sunt
stabilite# de
asemenea#
e1erimental. La
2mbinarea ieselor
din material lastic
t
a%
@ NM/a
&solicitari statice(# =
M/a &solicitari
oscilante( si 0M/a
&solicitari alternant
simetrice(.
2.5.0 Solutii
constructi"e
;n
%i'u
rile
2.07
si
2.0=
sunt
rez
enta
te
c3te
"a
ali
catii
de
asa
mbl
ari
cu
ade
zi"i.
Sol
utia
din
%i'u
ra
2.07
a( 4
nu
este
reco
man
dabi
la.
,
i
'
u
r
a

2
.
0
7

e
(

4

c
o
t
a

r
e
c
o
m
a
n
d
a
t
a
*

l

@

&
7
.
.
.
1
8
(
4
s

,
i
'
u
r
a

2
.
0
7

+
(

s
i

W
(

4

c
o
t
a

r
e
c
o
m
a
n
d
a
t
a
*

l

@

&
2
#
7
.
.
.
7
(
4
s

,
i
'
u
r
a

2
.
0
7

'
(

s
i

!
(

4

c
o
t
a

r
e
c
o
m
a
n
d
a
t
a
*

l

@

&
1
8
.
.
.
1
7
(
4
s
b(
c(
a(
l
d(
l
'
(
l
X/
l 1 H-
1
r 1I
1
Ir
QQQQ] ^ 9 9 9
e( %(
l
i(
+(
!( W
(
l
(
m(
o)
(
<
_(
t(
rj
rx
1
i
[f u) +) J)
,i'ura 2.0=
2.7
Bi
bli
o'
ra%
ie
1.
/
a
"
e
l
e
s
c
n(
r(
,i'ura 2.07
u
#
D
.
#
R
a
d
u
l
e
s
c
u
#
[
+
.
#
[
a
%
i
t
a
n
u
#
M
.
#
[
+
e
o
r
'
+
i
u
#
N
.
#
O
r
'
a
n
e

d
e

m
a
s
i
n
i
#
E
d
i
t
u
r
a

d
i
d
a
c
t
i
c
a

s
i

e
d
a
'
o
'
i
c
a
#
B
u
c
u
r
e
`
t
i
#
1
N
:
7
.
2.
M
a
n
o
l
e
s
c
u
#
N
.
#
A
n
d
r
i
a
n
#
A
.
#
.
o
s
t
i
n
e
s
c
u
#
K
.
#
M
a
n
u
a
l
u
l
i
n
'
i
n
e
r
u
l
u
i
m
e
c
a
n
i
c
#
E
d
i
t
u
r
a

t
e
+
n
i
c
a
#
B
u
c
u
r
e
s
t
i
#
1
N
6
=
.
0.

M
an
ea#
[+
.#
Or
'a
ne
de
ma
sin
i#
Ko
l.
I#
Ed
itu
ra
Te
+n
ica
#
Bu
cu
res
ti#
1N
68.
5.

De
cW
er#
Y.
P.#
M
ac
+ie
ne
nel
em
ent
e#
.a
rl
Pa
ns
er
Ke
rla
'
M
un
c+
en
Oi
en#
1N
N6.

S+i
'le
^#
a.
E.#
Me
c+
ani
cal
En
'in
eer
in'
De
si'
n#
Mc
[r
a]
4
Pil
l
Bo
oW
.o
m
an
^#
Ne
]
bo
rW#
1N
:=
.4
d