Sunteți pe pagina 1din 11

Axa l

Tulburrile clinice Alte condiii care se pot afla in centrul ateniei clinice
Tulburrile diagnosticate de regul pentru prima dat in perioada de sugar in
copilrie sau adolescen (excluznd retardarea mental, care este diagnosticat
pe axa II)
Deliriumul, demena, tulburrile amnestice si alte tulburri cognitive
Tulburrile mentale datorate unei condiii medicale generale
Tulburrile in legtur cu o substan
Schizofrenia si alte tulburri psihotice
Tulburrile afective
Tulburrile anxioase
Tulburrile somatoforme
Tulburrile factice
Tulburrile disociative
Tulburrile sexuale i de identitate sexual
Tulburrile de comportament alimentar
Tulburrile controlului impulsului neclasificate in alt parte
Tulburrile de adaptare
Alte condiii care se pot afla in centrul ateniei clinice

Axa II: Tulburrile de Personalitate
Retardarea Mental
Axa II este destinat raportrii tulburrilor de personalitate si retardrii mentale. Ea
poate fi utilizat, de asemenea, pentru a nota elementele dezadaptative de
personalitate remarcabile si mecanismele de aprare. Menionarea tulburrilor de
personalitate si a retardrii mentale pe o ax separat asigur acordarea de
consideraie prezenei posibile a tulburrilor de personalitate i retardrii mentale,
care altfel pot fi trecute cu vederea cand atenia este concentrat asupra unor
tulburri de regul mai floride de pe axa I. Codificarea tulburrilor de personalitate
pe axa II nu trebuie s fie considerat ca implicand faptul c patogeneza lor sau c
alegerea tratamentului adecvat sunt fundamental diferite de cele pentru tulburrile
codificate pe axa I. Tulburrile de codificat pe axa II sunt menionate in caseta de
mai jos. in situaia comun, in care un individ are mai mult decat un singur
diagnostic pe axa II, vor trebui raportate toate (pentru exemplificare, vezi pag. 35).
Cand un individ are, atat pe axa I, cat si pe axa II cate un diagnostic, iar
diagnosticul de pe axa II este diagnosticul principal sau motivul consultaiei, acest
lucru trebuie indicat prin adugarea expresiei calificative de (diagnostic
principal)" sau de (motiv al consultaiei)" dup diagnosticul de pe axa II. Dac nu
este prezent nici o tulburare pe axa II, aceast eventualitate trebuie s fie
codificat ca V71.09. Dac un diagnostic de pe axa II este amanat pan la
strangerea de informaii suplimentare, acest fapt va fi codificat ca 799.9. Axa II
poate fi, de asemenea, utilizat pentru a indica elementele dezadaptative de
personalitate remarcabile care nu s atisfac pragul pentru o tulburare de
personalitate (in asemenea cazuri, nu trebuie utilizat nici un numr de cod vezi
exemplul 3 de la pag. 37). Utilizarea habitual a mecanismelor de aprare
dezadaptative poate fi, de asemenea, indicat pe axa II (vezi anexa B, pag. 811,
pentru definiii si exemplul l de la pag. 37).
Axa II
Tulburrile de personalitate
Retardarea mental
Tulburarea de personalitate paranoid
Tulburarea de personalitate schizoid
Tulburarea de personalitate schizotipal
Tulburarea de personalitate antisocial
Tulburarea de personalitate borderline
Tulburarea de personalitate histrionic
Tulburarea de personalitate narcisistic
Tulburarea de personalitate evitant
Tulburarea de personalitate dependent
Tulburarea de personalitate obsesivo-compulsiv
Tulburare de personalitate FAS
Retardarea mental

Axa III: Condiiile Medicale Generale
Axa III este destinat raportrii condiiilor medicale generale care sunt potenial
relevante pentru inelegerea sau tratamentul tulburrii mentale a in dividului.
Aceste condiii sunt clasificate in afara capitolului de Tulburri mentale" al ICD -
9-CM (si in afara capitolului V al ICD-10). O list a principalelor categorii de
condiii medicale generale este dat in caseta de mai jos. (Pentru o list mai
detaliat incluzand codurile specifice ICD-9-CM, a se consulta anexa G.). Dup
cum s-a menionat in Introducere", distincia multiaxial dintre tulburrile de pe
axa I, II si III nu implic si faptul c exist diferene fundamentale in
conceptualizarea lor, c tulburrile mentale nu au nici o legtur cu factori sau
procese somatice sau biologice, sau c condiiile medicale generale nu au nici o
legtur cu factori sau procese comportamentale sau psihosociale. Scopul
distingerii condiiilor medicale general e este acela de a incuraja aprofundarea in
evaluare i de a creste comunicarea dintre cei care se ocup de ingrijirea sntii.
Condiiile medicale generale pot fi in legtur cu tulburrile mentale intr o
varietate de moduri, in unele cazuri este evident c condiia medical general se
afl in relaie etiologic direct cu apariia sau agravarea simptomelor si c
mecanismul pentru acest efect este fiziologic. Cand o tulburare mental este
considerat a fi consecina fiziologic direct a condiiei medica le generale,
tulburarea mental datorat unei condiii medicale generale va trebui s fie
diagnosticat pe axa I, iar condiia medical general va trebui s fie inregistrat,
atat pe axa I, cat si pe axa III. De exemplu, cand hipotiroidismul este cauza di rect
a simptomelor depresive, diagnosticul de pe axa I este 293.83. Tulburare afectiv
datorat hipotiroidismului, cu elemente depresive, iar hipotiroidismul este
menionat din nou si codificat pe axa III ca 244.9 (vezi exemplu l 3, pag. 37).
Pentru explicaii suplimentare vezi pag 181. in acele cazuri, in care relaia
etiologic dintre condiia medical general M simptomele mentale este
insufficient de clar pentru a justifica un diagnostic de tulburare mental datorat
unei con diii medicale generale pe axa I, tulburarea mental respectiv (de ex.,
tulburarea depresiv major) trebuie s fie menionat si codificat pe axa I;
condiia medical general va fi codificat numai pe axa III. Exist unele situaii in
care condiiile medicale generale sunt inregistrate pe axa III din cauza importanei
lor pentru inelegerea global sau tratamentul individului cu tulburarea mental. O
tulburare de pe axa I poate fi o reacie psihologic la o condiie medical de pe axa
III (de ex., 309.0 Tulburare de adaptare cu dispoziie depresiv, ca reacie la
diagnosticul de carcinom al sanului). Unele condiii medicale generale pot s nu fie
in relaie direct cu tulburarea mental, dar cu toate acestea s aib importante
implicaii prognostice sau de tratament (de ex., cand diagnosticul de pe axa I este
296.2 Tulburare depresiv major, iar cel de axa III este 427.9 Aritmie, alegerea
farmacoterapiei este influenat de condiia medical general; la fel, cand o
persoan cu diabet zaharat este intern at in spital pentru o exacerbare a
schizofreniei, iar tratamentul cu insulina trebuie monitorizat). Cand un individ are
mai mult decat un singur diagnostic relevant pe axa III, trebuie raportate toate.
Pentru exemplificare, vezi pag. 35. Dac nu este prez ent nici o tulburare pe axa
III, acest fapt trebuie indicat prin notaia Axa III: Nici un diagnostic". Dac un
diagnostic de pe axa III este amanat pan la strangerea de informaii suplimentare,
acest fapt trebuie indicat prin meniunea Axa III: Diagnostic amanat".
Axa III Condiii Medicale
Generale (cu codurile ICD-9-CM)
Maladii infecioase si parazitare (001 -239)
Neoplasme (140-239)
Maladii endocrine, de nutriie si metabolice i tulburri imunologice (240 -279)
Maladii ale sistemului nervos i ale orga nelor de sim (320-389)
Maladii ale sistemului circulator (390 -459)
Maladii ale sistemului respirator (460 -519)
Maladii ale sistemului digestiv (520 -579)
Maladii ale sistemului genito -urinar (580-629)
Complicaii ale sarcinii, naterii i puerperiumului (6 30-676)
Maladii ale pielii i esutului subcutanat (680 -709)
Maladii ale sistemului osteo -muscular i esutului conjunctiv (710 -739)
Anomalii congenitale (740 -759)
Anumite condiii survenind in perioada perinatal (760 -779)
Simptome, semne si maladii ru d efinite (780-799)
Traumatisme i otrviri (intoxicaii) (800 -999)

Axa IV: Probleme Psihosociale si de Mediu
Axa IV este destinat raportrii problemelor psihosociale si de mediu care pot
afecta diagnosticul, tratamentul i progn osticul tulburrilor mentale (axele I si E).
Problema psihosocial sau de mediu poate fi un eveniment de via negativ, o
dificultate sau deficient ambiental, un stres familial sau un alt stres interpersonal,
o inadecvare a suportului social sau a resurs elor personale ori alte probleme in
legtur cu contextul in care au aprut dificultile persoanei. Asanumiii stresori
pozitivi, cum ar fi promovarea in funcie, trebuie s fie menionai numai dac
constituie sau duc la o problem, ca atunci cand o pers oan are dificulti in a se
adapta la o situaie nou. Pe lang faptul de a juca un rol in iniierea sau
exacerbarea unei tulburri mentale, problemele psihosociale pot apare si ca o
consecin a psihopatologiei persoanei sau pot constitui probleme care t rebuie s
fie luate in consideraie in planul global de tratament. Cand un individ are multiple
probleme psihosociale sau de mediu, clinicianul poate nota atatea cate consider a
fi relevante, in general, clinicianul trebuie s noteze numai acele probleme
psihosociale sau de mediu care au fost prezente in anul precedent evalurii actuale,
ins, clinicianul poate s noteze si problemele psihosociale sau de mediu care au
survenit inaintea anului precedent, dac acestea contribuie la tulburarea mental
sau au devenit inta tratamentului, de exemplu, experienele de lupt anterioare
care au dus la stresul posttraumatic. in practic, cele mai multe problem
psihosociale si de mediu vor fi indicate pe axa IV. ins, cand o problem
psihosocial sau de mediu se afl in centrul ateniei clinice, aceasta trebuie, de
asemenea, s fie inregistrat pe axa I, cu un cod provenit din seciunea Alte
condiii care se pot afla in centrul ateniei clinice" (vezi pag. 731).
Pentru comoditate, problemele sunt grupate impreun in urmtoarele categorii:
Probleme cu grupul de suport primar de ex., moartea unui membru al familiei;
probleme de sntate in familie; destrmarea familiei prin separare, divor sau
instrinare; plecarea de acas; recstorirea unui printe; abuzul sexual sau fizic;
hiperprotecia parental; neglijarea copilului; disciplin inadecvat; discordie intre
fraii; naterea unui frate
Probleme in legtur cu mediul social de ex., moartea sau pierderea unui amic;
suport social inadecvat; a tri singur; d ificulti de aculturaie; discriminare;
adaptarea la tranziia la alt etap de via (cum ar fi pensionarea)
Probleme educaionale de ex., analfabetism, probleme colare, neinelegere cu
profesorii sau cu colegii; mediu colar inadecvat
Probleme profesionale de ex., omaj, ameninarea cu pierderea serviciului,
orar de lucru stresant, condiii de lucru dificile, insatisfacie profesional,
schimbarea profesiei, neinelegere cu patronul sau cu colegii de serviciu
Probleme cu locuina de ex., lipsa locuinei, locuin necorespunztoare,
vecintate periculoas, neinelegeri cu vecinii sau cu proprietarul
Probleme economice de ex., paupertate extrem, finane insuficiente, ajutor
social insuficient
Probleme cu accesul la serviciile de asisten medica l de ex., servicii de
asisten medical inadecvate, transport inaccesibil la unitile de asisten
medical, asigurare de sntate inadecvat
Probleme in legtura cu interaciunea cu sistemul legal/penal de ex., arest,
inchisoare, litigiu, victim a unui infraciuni
Alte probleme psihosociale si de mediu de ex., expunerea la un dezastru,
rzboi, alte ostiliti, neintlegere cu tutorii care nu fac parte din familie, cum ar fi
un avocat, asistent social sau medic, inaccesibilitate la ageniile de servicii sociale
Cand se utilizeaz formularul de raportare a evalurii multiaxiale (vezi pag. 36),
clinicianul trebuie s identifice categoriile relevante de probleme psihosociale si de
mediu, si s indice factorii specifici implicai. Dac nu se utilizeaz un formular de
inregistrare cu o list a categoriilor de probleme, clinicianul poate nota pur si
simplu problemele specifice pe axa W (Vezi exemplele de la pag. 35).
Axa IV Probleme psihosociale i de
mediu
Probleme cu grupul de suport primar
Probleme in legtur cu mediul social
Probleme educaionale
Probleme profesionale
Probleme domestice
Probleme economice
Probleme cu accesul la serviciile de asisten medical
Probleme in legtur cu interaciunea cu sistemul legal/pena l
Alte probleme psihosociale si de mediu

Axa V: Evaluarea Global a Funcionrii
Axa V este destinat raportrii opiniei clinicianului asupra nivelului global de
funcionare al individului. Aceast informaie este util pentru planificarea
tratamentului si msurarea impactului su si predicia deznodmantului. Raportarea
funcionrii globale pe axa. V poate fi fcut folosind Global Assessment of
Functioning (GAF) [Scala de Evaluare Global a Funcionrii (EGF)]. Scala GAF
poate fi extrem de util in urmri rea progresului clinic al indivizilor in termini
globali, utilizand o singur msurare. Scala GAF este destinat numai aprecierilor
referitoare la funcionarea psihologic, social si profesional. Instruciunile
specific a nu se include deteriorarea in funcionare datorat restriciilor somatice
(sau de mediu)". Scala GAF este divizat in 10 categorii de funcionare. A calcula
un scor GAF implic alegerea unei singure valori care reflect cel mai bine nivelul
global de funcionare al individului. Descrie rea fiecrei categorii de 10 puncte pe
scala GAF are dou componente: prima parte trateaz severitatea simptomelor, iar
cea de a doua parte trateaz funcionarea. Scorul GAF se calculeaz in cadrul unei
anumite decile dac, fie severitatea simptomelor, fie nivelul de funcionare cad in
categoria respectiv. De exemplu, prima parte a categoriei 41 -50 descrie
simptome severe (de ex., ideaie suicidal, ritualuri obsesive severe, furturi
frecvente din magazine)", iar cea de a doua parte include orice deterio rare sever
in funcionarea social, profesional sau colar (de ex., nu are amici, este
incapabil s se in de serviciu)". Trebuie reinut c in situaiile in care severitatea
simptomelor si severitatea nivelului de funcionare sunt discordante, scorul GAF
final reflect totdeauna pe cea mai rea dintre cele dou. De exemplu, scorul GAF al
unui individ care constituie un real pericol pentru sine, dar care funcioneaz bine,
va fi sub 20. La fel, scorul GAF pentru un individ cu simptomatologie psihologic
minim, dar cu deteriorare semnificativ in funcionare (de ex., un individ a crui
preocupare excesiv pentru uzul de o substan a dus la pierderea seviciului si a
amicilor, dar fr alt psihopatologie) va fi sub 40 sau ch iar mai jos. in cele mai
multe cazuri, scorul pe scala GAF trebuie calculat pentru perioada curent (adic,
nivelul funcional din momentul evalurii), deoarece scorul funcionrii actuale
este cel care reflect necesitatea tratamentului sau ingrijirii. In scopul explicrii
variabilitii de la o zi la alta a funcionrii, scorul GAF pentru perioada curent"
este operaionalizat drept cel mai sczut nivel de funcionare din sptmana
trecut, in unele cazuri, poate fi util s se consemneze scorul pe scala GAF atat la
internare, cat si la externare. Evaluarea pe scala GAF poate fi fcut si pentru alte
perioade de timp (de ex., cel mai inalt nivel de funcionare pentru cateva luni ale
anului trecut). Scala GAF este inregistrat pe axa V dup cum urmeaz: GA F = ",
urmat de scorul GAF de la O la 100 si de perioada de timp pentru care a fost
calculat, in parantez de exemplu, (curent)", (cel mai inalt nivel anul trecut)",
(la externare)". (Vezi exemple la pag. 35). Spre a fi siguri c nici un element al sc
alei GAF nu a fost omis cand se calculeaz scorul GAF, poate fi aplicat
urmtoarea metod de stabilire a scorului GAF:
PAS 1: Se incepe de la cel mai ridicat nivel i se evalueaz fiecare categorie
punandu-se intrebarea: este fie severitatea simptomelor individului, fie nivelul
su de funcionare mai ru decat cel care este indicat in descrierea categoriei?"
PAS 2: Se deplaseaz in jos pe scal pan este atins scorul care exprim cel mai
bine severitatea simptomelor individului sau a nivelului de funcio nare, indiferent
de care este mai ru.
PAS 3: Se examineaz urmtoarea categorie inferioar spre a verifica dac nu
cumva ne-am oprit prematur. Aceast categorie trebuie s fie mai sever atat la
nivel de simptome, cat si la nivel de funcionare. Dac este aa, categoria
corespunztoare a fost atins (se continu cu pasul 4). Dac nu este aa, se revine
la pasul 2 i se continu deplasarea in jos pe scal.
PAS 4: Pentru a stabili scorul GAF specific in cadrul unei categorii selectate de 10
puncte, trebuie s se ia in consideraie faptul dac individul funcioneaz la cel mai
inalt sau la cel mai sczut pol al scalei de 10 puncte. De exemplu, s lum cazul
unui individ care aude voci care nu -i influeneaz comportamentul (de ex., cineva
cu schizofrenie durand de mullt timp, care-si accept halucinaiile ca parte a
maladiei sale). Dac vocile survin relativ rar (odat pe sptman sau chiar mai
rar), un scor de 39 sau 40 pare a fi cel mai corespunztor. Din contra, dac
individual aude voci aproape continuu, un scor de 31 sau 32 pare a fi mai adecvat.
In unele cazuri, poate fi util s se evalueze incapacitatea social i profesional i
s se urmreasc progresul in recuperare independent de severitatea simptomelor
psihopatologice, in acest scop este inclus in a nexa B (vezi pag. 817) o scal
propus pentru evaluarea funcionrii sociale i ocupaionale [Social and
Occupational Functioning Assessment Scale -SOFAS]. in anexa B mai sunt incluse
dou scale propuse i care pot fi utile in anumite situaii -the Global Assessment of
Relaional. Functioning Scale (GARFS) (vezi pag. 814) si Defensive Functioning
Scale (vezi pag. 807).

Scala de Evaluare Global a Funcionrii (EGF)
[Global Assessment of Functioning Scale (GAF)]
Funcionarea psihologic, social si profesional se consider pe un continuum
ipotetic de sntate-maladie mental. Nu se include deteriorarea in funcionare
datorat restriciilor somatice (sau de mediu).
Cod (Not: A se utiliza coduri intermediare cand sunt corespunzto are, de
ex., 45,68,72)
100 Funcionare superioar intr -un larg domeniu de activiti, problemele de
via nu par a fi scpat vreodat din man, este cutat de alii pentru multele
sale caliti.
91 Nici un simptom.
90 Simptome absente sau minime (de ex., anxietate uoar inaintea unui
examen),funcionare bun in toate domeniile, interesat i implicat intr -o gam
larg de
81 activiti, eficient social, satisfcut in general de via, nu mai mult decat
problem sau preocupri cotidiene (de ex., o ceart ocazional cu membrii
familiei).
80 Dac sunt prezente simptome, acestea sunt reacii expectabile si tranzitorii
la stresori psihosociali (de ex., dificulti in concentrare dup o ceart in familie);
nu
71 mai mult decat o uoar deteriorare in funcionarea social, profesional
sau colar (de ex., rmanere in urm temporar in activitatea colar).
70 Cateva simptome uoare (de ex., dispoziie depresiv i insomnie uoar)
SAU unele dificulti in funcionarea social, prof esional sau colar (de ex.,
chiul ocazional
61 ori furt din cas) dar, in general, funcionare destul de bun, are cateva
relaii interpersonale semnificative.
60 Simptome moderate (de ex., afect plat i limbaj circumstanial, atacuri de
panic ocazionale) SAU dificulti moderate in funcionarea social,
profesional sau
51 colar (de ex., puini amici, conflicte cu egalii sau cu colaboratorii).
50 Simptome severe (de ex., ideaie suicidar, ritualuri obsesionale severe, furturi
din | magazine), SAU deteriorare sever in funcionarea social, profesional
sau colar
41 (de ex., nici un fel de amici, incapabil s menin un serviciu).
40 O oarecare deteriorare a simului critic (reality testing) sau in comunicare
(de ex., | limbajul este uneori ilogic, obscur sau irelevant) SAU deteriorare
major in multe
31 domenii, cum ar fi serviciul sau coala, relaiile de familie, judecata,
gandirea sau dispoziia (de ex. omul depresiv evit amicii, ii neglijeaz familia,
este incapabil s munceasc; copilul bate copiii mai mici ca el, este sfidtor acas,
lipsete de la coal)
30 Comportamentul este considerabil influenat de idei delirante sau de
halucinaii SAU exist o deteriorare severa in comunicare sau in judecat (de
ex., uneori este
21 incoerent, acioneaz in mod flagrant inadecvat, are preocupri suicidare) SAU
este incapabil s funcioneze in aproape toate domeniile (de ex., st in pat toat
ziua, nu are serviciu, locuin sau amici).
20 Un oarecare pericol de a se vtma pe sine sau pe alii (de ex., tentative de
suicid | fr urmrirea clar a morii; frecvent violent; excitaie maniacal) SAU
ocazional 11
incapabil s menin un minimum de igien personal (de ex., miroase a fecale)
SAU deteriorare flagrant in comunicare (de ex., extrem de incoerent sau mut).
10 Pericol persistent de vtmare sever a sa sau a altora (de ex., violen
recurenta) SAU incapacitatea de a menine o igien personal minim SAU act
suicidar sever
1 cu dorina clar de a muri.
O Informaie inadecvat
Exemple de modul cum trebuie s se inregistreze rezultatele unei evaluri
multiaxiale DSM-IV
Tulburare depresiv major, episod unic, sever fr simptome psihotice
Abuz de alcool
Tulburare de personalitate dependent. Uz frecvent de negare Nici un diagnostic
Ameninare de pierdere a serviciului
GAF = 35 (curent)
Tulburare distimic Dislexie (Tulburare de citit) Nici un diagnostic
Otit medie, recurent Victim a neglijrii copilului
GAF = 53 (curent)
Exemplul 3:
Axa l
Axa II
Axa III
Axa IV
Axa V
293.83 Tulburare afectiv datorat hipotiroidismului, cu simptome depresive
V71.09 Nici un diagnostic, elemente de personalitate histrionic
244.9 Hipotiroidism
365.23 Glaucom cronic cu unghi inchis Nici un diagnostic
GAF = 45 (la internare) GAF =
65 (la externare)
Exemplul 4:
Axa l Axa II
Axa II Axa
IV Axa V
V61.1 Problem de relaie cu partenerul
V71.09 Nici un diagnostic
Nici un diagnostic
omer EGF = 83 (cel mai inalt
nivel anul trecut)
Axa II
Axa III
Axa IV
Axa V
Exemplul 2:
Axa V
Exemplul 1:
Axa l 296.23
305.0
301.6
Axai 300.4
315.00
Axa II V71.09
Axa III 382.9
Axa IV
36 Evaluarea muitiaxial
Formular de raportare a evalurii multiaxiale
Urmtorul formular este oferit ca una din posibilitile de raportare a
evalurilor multiaxiale. in unele situaii a cest formular poate fi utilizat aa cum
este; in alte situaii ins, poate fi adaptat pentru a satisface necesiti speciale
AXA I: Tulburrile clinice
Alte condiii care se pot afla in centrul ateniei clinice
Cod diagnostic Denumirea DSM-IV
AXA II: Tulburrile de personalitate
Retardarea mental
Cod diagnostic Denumirea DSM-IV
AXA III: Condiiile medicale generale
Cod CIM-9-CM Denumirea CIM-9-CM
AXA IV: Problemele psihosociale i de mediu.
Lista:
Q Probleme cu grupul de suport principal. De specificat.
Q Probleme in legtur cu mediul social. De spedficat:_
Q Probleme educaionale. De specificat. _____________
Q Probleme profesionale. De specificat. ______________
Q Probleme cu locuina. De specificat: _______________
Q Probleme economice: De specificat. _______________
Probleme in legtur cu accesul la serviciile de asisten medical.
De specificat. _________________
Q Probleme legate de interaciunea cu sistemul legal/penal. De specificat.
Q Alte probleme psihosociale i de mediu. De specificat. _______________
AXA V: Scala de evaluare global a funcionrii
Scor:___________
Perioada de referin:
Evaluarea multiaxial 37
Formatul nonaxial
Cliniciem'Lcare nu doresc s utilizeze formatul multiaxial pot, pur si simplu,
lista doar diagnosticele corespunztoare. Cei care opteaz pentru aceast variant
trebuie s urmeze regula general a inregi strrii a cat mai multe tulburri mentale
coexistente, a condiiilor medicale generale si a altor factori care sunt relevani
pentru ingrijirea si tratamentul individului. Diagnosticul principal sau motivul
consultaiei trebuie s fie menionat primul.
Exemplele de mai jos ilustreaz raportarea de diagnostice intr -un format care nu
utilizeaz sistemul multiaxial.
Exemplul 1:
296:23 Tulburare depresiv major, episod unic, sever,
fr simptome psihotice 305.00 Abuz de alcool 301.6
Tulburare de personalitate dependent. Uz frecvent de negare
Exemplul 2:
300.4 Tulburare distimic 315.00
Dislexie (Tulburare de citit) 382.9
Otit medie recurent
Exemplul 3:
293.83 Tulburare afectiv datorat hipotiroidismului, cu simptome depresive
244.9 Hipotiroidism
365.23 Glaucom cu unghi inchis cronic
Elemente de personalitate histrionic