Putem concluziona ca sociologia este o stiinta sociala care intra intr-o multime
de conexiuni cu toate celelalte stiinte sociale.
In istoria sociologiei exista doua mari pozitii in privinta raportului care exista intre sociologie si celelalte stiinte sociale. A. Un prim punct de vedere sustine distinctia absoluta dintre ele, sociologia studiind formele sociale ale activitatii umane (caracteristicile generale ale relatiilor sociale, grupurilor), in timp ce stiintele sociale particulare (politologie, stiintele economice etc.) au ca obiect diferitele continuturi ale activitatii umane. B. Celalalt punct de vedere, in opozitie cu primul, considera ca distinctia dintre sociologie si celelalte stiinte sociale este relativa si istorica. In aceasta perspectiva, sociologia este atat o stiinta a formelor sociale cat si a societatii ca sistem si a subsistemelor care o compun si interrelatiilor dintre ele. Sociologie si psihologie. Roger Bastide in Tratat de sociologie (1962), 11 constata ca initial raportul dintre psihologie si sociologie a fost gandit prin prisma raportului dintre constiinta individuala si determinarile sociale (dintre individ si societate). Psihanaliza si sociologie. Psihanaliza (numita si psihologie abisala) este perceputa astazi atat ca teorie a structurii si dezvoltarii personalitatii umane, cat si ca metoda de psihoterapie, elaborata pentru tratamentul nevrozelor. Unii psihanalisti au facilitat transbordarea procedeelor specifce psihanalizei dinspre psihicul individual spre mediul cultural (care socializeaza individul). Astfel, dupa ce antropologul B. Malinowski a descoperit ca societatilor primitive din Melanezia le este strain complexul lui Oedip, K. Horney incurajat de aceasta descoperire, sustine ideea ca fecarui tip de societate (cultura) ii corespunde un tip specifc de matrice a nevrozelor. Sociologie si antropologie. Din punct de vedere etimologic, termenul de antropologie vine din limba greaca (anthropos, om + logos, cuvant, vorbire) avand semnifcatia de discurs despre om. In 1798, Kant considera ca antropologia este posibila din doua perspective : una fziologica (ce-si propunea sa studieze ceea ce natura face din om) si alta practica (obiectul ei find ceea ce omul face din sine insusi). Sociologia si istoria. In viziunea lui Fernand Braudel, istoria si sociologia sunt doua stiinte care se intalnesc si, mai mult decat atat, ele se identifca chiar constituind o singura aventura a spiritului. Ele constituie singurele stiinte globale susceptibile de a-si extinde curiozitatea asupra oricarui aspect al socialului . Istoria si sociologia se aseamana si prin faptul ca analizeaza fenomenele sociale in mod critic si selectiv. Sociologia si economia. La inceputurile ei, sociologia a incercat sa includa in interiorul ei si probleme de economie politica. Ca stiinta in sine, economia politica era renegata. A. Comte acuza economia politica abstracta de sterilitate, de incapacitatea de a studia pozitiv fenomenele sociale, afate intr-o profunda conexiune. Pe de alta parte, Stuart Mill, flosof si economist contemporan cu parintele sociologiei, sustinea existenta unei opozitii metodologice intre sociologie si economie si a imposibilitatii reconcilierii lor, prima find o stiinta generala a societatii, cealalta studiind doar un domeniu al socialului si inregistrand progrese remarcabile. Activitatea economica face, in principal, obiectul sociologiei economice si a subramurilor sale : sociologia industriala, agrara, comerciala, fnanciara etc.