Anxietatea si Panica

In condiiile vieii cotidiene din ziua de astazi, din

vremurile pe care le trim, stress-ul este un factor
dominant care determin, de cele mai multe ori,
apariia unor simptome ce ne nelinitesc, simptome
care ne alarmeaz, simptome care ne mpiedica s
ne desfurm activitatea.
Frica, teama, panica, fobiile sunt elemente ale unor dezechilibre ce apar de cele mai
multe ori n urma unor situaii de stress, de tensiune psihic intens.
Ascult-i corpul
Anxietatea se manifest printr-o frica intens i subit, fr tem, exprimat
printr-un mare numr de semne clinice. Dominant este intensul sentiment de
FRIC !"D"FI!I#.
$anica reprezint o anxietate definit, are un cadru specific, frica este
direcionat% fric de c&ini, de erpi, de boal, de 'oi, de sin(urtate, etc.
Apariia simptomelor de Fobie reprezint de fapt o a(ravare i o cronicizare a
Anxietii.
Depresia este faza de stabilizare pe termen lun( sau foarte lun( a anxietii.
"voluia spre cronicizare a anxietii se face trec&nd prin stri precum%
a(orafobie, depresie, dependena medicamentoas sau alcoolic, etc.
Astfel, putem etapiza fazele evolutive n (rade% (radul )% anxietate, (radul *% panica, (radul +% fobia, (radul
,% depresia.
Din cele expuse p&n aici, putem deduce faptul c piatra de 'otar dintre omul ec'ilibrat i cel dezec'ilibrat
psi'ic este anxietatea acut. Factorul favorizant sunt stress-ul i tensiunea nervoas prelun(it.
Dar la baza tuturor acestor modificri st terenul, caracterul persoanei, ceea ce in 'omeopatie se numete
#ipul sensibil. Cci nu toate persoanele reacioneaz la fel n faa stress-ului.
Recomandarea homeopatului
-nainte s ncerci un tratament alternativ, trebuie s .tii c insuficien/a renal este o afec/iune (rav .i
trebuie monitorizat de un specialist n nefrolo(ie. #ratamentul 'omeopatic este eficient doar ca terapie
ad0uvant. $e scurt, contribuie la reducerea timpului de suferin/ .i scade riscul apari/iei unor complica/ii.
$o/i s iei oricare dintre remediile din urmtoarea list doar n dozele recomandate de medicul 'omeopat.
n practica de cabinet se ntlnesc frec!ent situaii n care anxietatea, depresia sau
panica ascund o tulburare a bunei funcionri a acti!itii "landei tiroide. Prea multe
cazuri a#un" s fac tratament psihiatric cnd de fapt ar fi util i eficient s fac un
tratament endocrinolo"ic. $ste deci util s se e!alueze starea de funcionare a tioridei
prin efectuarea analizelor de tip %&', A%P(, F%), F%) si A%*.
%ratament homepatic
+. A,(-.%/0 -AP$1/&2 frica de moarte iminent, palpitaii
3. *$1&$0./0 &$0P$R4.R$-&2 in'ibare total, trac, emoie care bloc'eaz
aciunile, trenuraturi ale m&inilor
). &%RA0(-./02 fric violent a(ravat de ntuneric, cu b&lb&ial n exprimare,
fric de ap
). (P./02 1zpceal2, fric de a face orice, fric de a incepe orice
5. '6(&,.A0/&2 astenie, oboseal, cu fric de a fi otrvit, de a fi nelat,
specific v&rstnicilor
7. 1A,'$&.& 0/%/&2 claustrofobie, frica de erpi i de obiecte ascuite sau
tioase.
8. AR*$-%/0 -.%R.,/0% fric de viitorul definit, trac, claustrofobie,
a(orafobie, teama de nlimi, cu mers nesi(ur, dezec'ilibrat, iritaie a (&tului,
(rbit, precipitat, totul se termin nainte de a ncepe
9. A,%A$A RA,$0(&A% teama de nebunie, fric de boli psi'ice
:. P'(&P'(R/&2 fric de furtun, a(ravare nocturn, fric de boal
;. <$11A=(--A2 fric de animale i ap
+>. &$P.A (FF.,.-A1.&2 anxietate cu privire la consecinele unor aciuni i
evenimente trecute, fric de mbolnvirea familiei, fric de pierderea copiilor,
simptome ce survin frecvent dup natere
++. AR&$-.,/0 A1</02 cancerofobie, fric de ntuneric, fric de sin(urtate,
cu a(itaie fizic
+3. P/1&A%.11A2 anxietate care apare n mediul cald 3vara4
+). .*-A%.A2 anxietate cauzat de (ri0i, necazuri, contrarietate, doliu dup o
persoana foarte apropiat, senzaie de apsare pe piept cu sufocare, senzaie
de nod n (&t
+5. <(RA?2 fric de scri, de cobor&rea scrilor
+7. A-A,AR=./0 (R.$-%A1$2 anxietatea care determin foame, se calmeaz
m&nc&nd
+8. A/R/0 0$%A11.,/02 anxietate cauzat de lipsa de ncredere n sine, se
autoacuz frecvent
+9. @A1./0 ,AR<(-.,/02 fric de sufocare cu senzaie de team n stomac,
cauzat de o balonare semnificativ
+:. 0(&,'/&2 senzaia de mbolnavire iminent
+;. ,A1,AR$A ,AR<(-.,A2 fric de viitor i de sc'imbare
3>. -A%R/0 0/R.A%.,/02 frica de 'oi, depresie dup o decepie
sentimental
3+. 4$RA%R/0 A1</02 anxietate nsoit de sudori reci
33. A*AR.,/&2 anxietate nsoita de ticuri multiple
3). 16,(P(=./0 ,1A4/1A%/02 fric de eec

%oate aceste medicamente se administreaz n diluia ,' +7 sau ,' )> x +-)Azi timp
de )-5 zile. =ac starea nu se amelioreaz, este bine s ! prezentai la un medic
homeopat.
Calcarea carbonica este cel mai des intalnit remediu constitutional la copii si
peste 567 din populatie are
o dere(lare mai mare sau mai mica la nivel de calciu din cauza alimentatiei
catastrofale, mai
ales in Romania.
8amele cu calciul dere(lat vor naste in mod automat copii cu probleme in
metabolismul calciului.
9rice copil nascut in ziua de azi ar trebui dupa nastere sa primeasca cel putin o
doza de Calcarea carbonica sau Calcarea p'os'orica C:+6 3in functie de
simptome si infatisare4 pentru a re(la metabolismul calciului atat de important.
Copii calcarea prezinta o dere(lare la metabolismul calciului care este un
exential pentru dezvoltarea normala.
Aceasta dere(lare poate duce la probleme foarte variate% dere(lari de crestere,
ra'itism, obezitate, dere(larii de dentitie, infundarea canalelor din urec'i,
canalelor lacrimale, canalelor seboreice, depunerea de calciu in creier ceea ce
duce epilepsie sau capacitati mentale subdezvoltate, lentoare mentala, probleme
la invatat, musc'ii slabi, dere(lari de asimilatie a alimentelor cu mult calciu
3lapte4 si multe alte afectiuni.
;a acesti copii laptele si mai ales calciul alopat 3anor(anic4 asa cum este
recomdat de medici nu repara aceasta dere(lare ci o a(raveaza, caci nu exista
lipsa de calciu ci numai o dere(lare de calciu la nivfel celular care nu poate fi
re(ulta
cu consum de calicu in exces, mai ales sub forma de lapte sau calciu anor(anic.
;a aceti copii laptele praf este o adevarata pacoste caci contine atat calciu
anor(anic cat si multe substante si minerale anor(anice c'imice care la acesti
copii duc la daune si mai (rave.
!umai 'omeopatia poate repara aceastea dere(lare in mod efectiv si rapid cu
a0utorul remediului corespunzator,
care la probelele cu calciu pot si Calcarea carbonica, Calcarea p'osp'orica sau
<ilicea in dilutia potrivita.
In (eneral copii tip calcarea sunt copii cu pr blond, oc'i alba.tri, musculatur
flasc, 'iperpoderali, fata rotunda.
<e caracterizeaza cel mai des prin vointa puternica si incapatanare.
"xista insa mai multe subtipuri care pot fi destul de diferite unul fata de altul,
depinde de (ravitatea dere(larii si de multi
alti factori.
,opilul ,alcarea carbonica
3Dr. !icoleta =ratcoveanu, Dr. Atena Antonescu4
"ste remediul cel mai des folosit n perioada copilriei. !ou nscut
'iperponderal. <u(ar >bun2 care se treze.te doar pentru a m&nca. Ra'itism de
toate (radele la un copil cu tendin/ la obezitate.
Fontanelele se nc'id (reu 3R.?. 'ead, open fontanelles% )+*, 5, +4.
#ranspira/ia scalpului noaptea 3R.?. 'ead, perspiration ni('t% ***, @, +4.
#ranspira/ie rece a scalpului 3R.?. 'ead, perspiration cold% ***, *), *4.
"xtremit/i curbate 3R.?. extremities curvin( and boAin(% 5B@, ,, *4.
"rup/ie dentar nt&rziat 3R.?. teet', dentition sloA% ,+), C, +4.
"rup/ie dificil 3R.?. teet', dentition difficult% )+DB, ),, *4.
8er(e t&rziu 3R.?. extremities, AalE, late, learnin( to% )**+, )), +4.
Retard de cre.tere 3R.?. (eneralities, dAarfis'ness% )+DB, ),, *4.
Copil foarte fricos, extrem de impresionabil, nspim&ntat dar .i fascinat de
pove.ti, filme, desene animate 'orror. Copil lent c'iar (reoi, dificil de mobilizat
care nva/ (reu dar bine, ncp/&nat 3R.?. mind, obstinate, c'ildren, inclined to
(roA fat% C5, ), +4.
Cleptomania 3R.?. mind, Eleptomania, steels moneF% C), ), )4.
Copii mici ce refuz orice aliment cu excep/ia laptelui dar cu v&rsta dezvolt
aversiune cu intoleran/ pentru acest aliment 3vrsturi .i diaree dup lapte4.
Intoleran/ pentru medicamentele care con/in calciu.
Copil (urmand, care mn&nc orice, inclusiv lucruri necomestibile, simptom ce
ne su(ereaz parazitozele intestinale.
Fimoz 3R.?. (enitalia, male, p'imosis% B6@, **, *4.
;eucoree la feti/e 3R.?. (enitalia femele, leucorr'oea, (irls, little% B**, @, )4.
Rela/ii cu celelalte remedii
Complementare diatezice% <ulp'ur, <ulp'ur iodat, ;Fcopodium.
<imptomatice 3acute4% =elladona, $ulsatilla, R'us toxicodendron.
Incompatibile% =arita carbonica, =rFonia
<tomac
Compenseaz mult prin m&ncare, fiind unul din remediile bulimiei. Are relativ
multe pofte .i aversiuni alimentare din care re/inem%
G dorin/ vie de ou 3R.?. stomac', desires, e((s, ,@D, ,, )4
G dorin/ de mere acre 3R.?. stomac', desires, ,@C, ), +4
G aversiune pentru carne
G aversiune pentru lapte
G vrsturi .i eructa/ii acide H toate alimentele par s se acreasc n
tubul di(estiv al Calc. c.
Abdomen
Foarte sensibil la atin(ere, nu suport 'aine str&nse pe corp 3R.?. abdomen,
clot'in( sensitive to%
D,), *@, +4, destins.
<caune
Diarei cu scaune acide, escoriante, cu resturi alimentare nedi(erate, fetide.
Diaree c&nd >rce.te2.
<caun la nceput tare apoi pstos .i la sf&r.itul emisiunii lic'id 3R.?. stool, 'ard,
first t'en fluid% C+@, ),, +4.
In (eneral copii cu vointa puternica, incapatanati si independeti.
&imptome confirmatoare
#ranspiratie la cap, indeosebi la ceafa
Infectii dese la caile respiratorii cu mucus copios
;e plac ouale, carbo'idratele, sarea si dulciurile
$robleme la dentitie
Ilande umflate
=ebelusii dau inapoi mancarea de abia mancata
"pilepsie
9bosesc usor
9bezitate
#ranspiratie profunda
Infectii de la fun(i pe piele
Fri(uros
A(ravarea simptomelor de a efort, dentitie, vreme rece si umeda, sc'imbari de
vreme, consum de lapte
Amelioarare de la odi'na si vreme uscata si calda
,aracteristici
0ental
%ipul aB
Jorbit si mers tardiv
Intele(e mai (reu lucrurile noi
Intele(e (reu la scoala
Face (reseli la scris si vorbit
%ipul bB
- invata meticulos si foarte bine
- precaut cu subiectele noi sau pana a inteles
- se poate 0uca mult timp cu ceva
- copil lucrator si 'arnic
%ipul cB
incapatant si inflexibil
vrea sa termine ce a inceput
refuza sa faca anumite lucruri in mod deliberat
%ipul dB
caracter puternic
vointa puternica
observator bun
%ipul eB
independent si curios in cabinetul medicului
rupe florile in cabinetul medicilor
atin(e tot ce il intereseaza
se 0oaca cu toate lucrurile interesante
vrea sa se 'raneasca sin(ur la o varsta fra(eda
este independent, vrea sa faca ce vrea el
%ipul fB
poate deveni un sin(uratic din cauza incetinelii
poate deveni trist si retras
la prima vedere pare serios si linistit
Frici
- multe frici% intuneric, insecte, animale, stafii si monstrii
<e sperie usor. <e sperie de povesti de (roaza
De la sperieturi are cosmaruri sau face si mai multe frici
Crede ca ceva rau sa va intampla
&omn
=ebelusii vor sa fie le(anati
Jise urate de la intamplarile zilei
Devini prea calzi cand sunt pusi in pat
#ranspira si se dezvelesc in pat pana la @-5 ani
Dupa varsta de @-5 ani devin mai fri(urosi si se acopera noaptea
;a iesirea dintilor incleasta dintii noaptea
Des somnambuli noaptea
<e scoala odi'niti dimineata
,ap
9asele capului se inc'id tarziu
Dureri de cap
(chi
$robleme cu canalele lacrimale
/rechi
9tite frecvente acompaniate de secretii (roase, (albene, ofensive, cu ruptura de
timpan
$iele crapata in spatele urec'ilor
Fata
In (eneral copii au fata rotunda
Falci si (at (rase
;a bebelusi buza de sus umflata
Dere(lari la crestere duc la riduri pe fata
=ebelusii si copii mici se z(arie pe fata cand sunt obositi Kla trezire
-as
Copii care au mereu nasul plinide mucozitati indiferent de vreme si daca sunt
raciti sunt in cele mai multe cazuri
Calcarea carb.
!as care cur(e si cand este sanatos dar in special cand se 0oaca afara.
!as infundat de mucus (rosK(albenKmiros ofensiv
<an(erari din nas frecvente
*ura
- afte
- ulcere in (ura
- dentitie (reoaie, dentitie intarziata
*at
- raceli in (at dese
- racesc des in (at cand ies la fri( si sunt infierbantati
- umflarea sau intarirea (landelor cervicale
- ami(dale inflamate
Infectii respiratorii frecvente
- cu tuse uscata noaptea
- sau cu tuse productiva dimineata
- Astm cu a(ravare la vreme rece si umeda, la efort
Abdomen% musc'i slabi, ca urmare%
- 'ernie ombilicala
- stomac umflat
Rect
- scaune dureroase la constipatie
- scaune mari
- diaree % de a aler(ie la lapte, infectii, dentitie
Piele
- eczeme
- eczeme la cap. <e nasc des cu exeme la cap
- ne(i la palma si de(ete
- ne(i la talpi
&istem osos
- scolioza
- spina bifida
- ra'itism
- (atul poate deveni foarte slab
- picioare curbate
- invata cu (reu sa mear(a
-transpirati profunde la palme si talpi, c'iar daca sunt raciti
/n"hii
Ln('iile cresc incet sau se rup si se crapa usor
/ro"enital
- 'idrocele la baieti
- infectii urinare
- va(inita, c'iar la varste fra(ede
- secretii% vascoase, laptoase, miros a muce(ai
- la fetite pot aparea sindrome premenstruale% umflarea sanilor, va(inita, dureri
de cap, crampe, retentia fluidelor

0ancare
- le place tot ce contine carbo'idratii 3paine, pasta, cartofi, dulciuri4
- le place in('etata, peste, sare
- mananca nisip, calc de pe pereti, creta
Aversiune la mancaruri sleioase, amestecaturi 3tocane4,
- se poate sa nu le placa laptele
;a bebelusi dupa alaptare
- su('ita des
- vomita acru
- re(ur(iteaza cronic laptele
Adica in caz de raceala si infectii copii Calcarea dezvolta simptome care necesita
<elladonna si care este remediul acut de la Calcarea carbonica.
,alcarea phosphorica - comparatie
Copiii care necesita Calcarea p'osp'orica prezinta si ei multe din simptomele de
la Calcarea carbonica insa ei sunt in (eneral
sunt slabi. lun(i, torace in(ust si au o fata fina si subtire spre deosebire de copii
mai dolofani si cu fata rotunda (en Calcarea carbonica.
=ebelusii refuza des laptele 3<ilicea4
3Dr. !icoleta =ratcoveanu, Dr. Atena Antonescu4
,opiii
Copiii Calcarea p'osp'orica au un caracter desc'is .i caut prietenia tuturor.
Atta timp c&t nu apar obstacole .i prieteniile lor persist, nu apar probleme.
$roblemele apar n urma ruperii unei prietenii, oricare ar fi motivul. <uport cu
(reu acest lucru .i nu se las consola/i u.or. $e l&n( triste/ea resim/it,
ncrederea n sine sufer. <unt sensibili la prerea celorlal/i despre ei,
construindu-.i pe aceast baz propria ncredere n sine. Din acest motiv sunt
'ipersensibili la critic. ensent n eux. CMest pour cette raison NuMils sont
'Fpersensibles aux critiNues. Dac un prieten i respin(e, cu (reu lea( noi
prietenii, de.i au mare nevoie. Aceea.i problem poate surveni n domenul
cunoa.terii. Jor s ob/in rezultate bune la .coal, e important pentru ima(inea
de sine. Dac apare o problem, dac sunt critica/i, vor ncerca .i mai mult. De
aici frica de a mer(e la .coal, an(oasa de examen, care sunt caracteristice
remediului.
Remediu tisular important 3srurile <c'ussler4. Indicat n denti/ia nt&rziat .i
probleme le(ate de denti/ie, boli ale oaselor, calus defectuos n fracture, anemie
dup boli acute .i boli cornice consumptive. Copii anemici cu temperament
pl&n(cios, flasci, cu member reci .i di(estie slab. Afinitate pentru simfize .i
suturi osoase. , a(ravare la sc'imbarea vremii. <enza/ii caracteristice % amor/eli,
furnicturi, tendin/a de a transpire 3mai pu/in ca <ilO4 .i mrirea (landelor 3asem.
Calc.4 <crofuloz, cloroz .i ftizie. Afecteaz nutri/ia oaselor .i (landelor, oasele
se nmoaie, devin fra(ile, casante. Durere, arsur pe linia suturilor. <ubiec/ii sunt
palizi, delica/i, nal/i. #remurturi, tremurturi ale m&inilor. Convulsii la copii
ntin.i pe spate, amel pe o parte. A(ravare la ridicare. <ecre/ii albuminoase.
Dureri mi(ratoare. Artrit, r'eumatism. Lmezeala produce ri(idizarea (&tului,
durere n member,re(iunea sacral. #endin/ la emanciere. Copilul cre.te lent ,
mer(e (reu, emanciat, are indi(estie, colici, vomit m&ncare nedi(erat, scaune
verzi mucoase, flatus fetid. ;ips de cldur vital. <imptome (enerale de calc
carb, cu abdomen retras, .i temperament mai pu/in ncp/&nat, mai pu/in stupid.
<trabism, dureri dup effort intens, a((ravate de clinostatism. ;an(oare asociat
cu diareea, cu leucoreea, cu sarcina. <e simte ri(id pe parcursul menstrei. Ltil
pentru tinere femei 3cu leucoree4 trdate n dra(oste.
Constitu/ia fosforic
P #ipul sensibil % fosforicul, lon(ilin, tuberculunic
o <u(ar H slab, lun(, fontanele desc'ise, torace n(ust
o Copil K adolescent H slab, cu abdomen plat 3dd calc carb4, torace n(ust,
insuficien/ respiratorie. Cre.tere prea rapid, dureri e cre.tere.
o Adult K v&rsta a treia H slab, alun(it, afectare bron.ic.
P <pirit viu, nervos, a(itat, sentimental, romantic, se deprim cu u.urin/
P 9boseal rapid dup efortul intelectual. Copil iritabil, termin prost anul
.colar
P Frilozitate (eneral 3dd $'os4. J&rful nasului pare n('e/at
P slbe.te n partea superioar n ciuda unui apetit sntos
P verti0 la persoanele v&rstnice 3p'os4
P cefalee a(ravat sau provocat de munca intelectual 3Eali p'os, p'os4.
Cefaleea .colarilor
P apetit bun cu dorin/ de carne afumat, srat .i de sare.
P Diaree cu scaune apoase, verzi. Iaze fetide, abundente. A(ravat de fructe,
buturi reci, n('e.at, la denti/ie 3c'am4
P #use tenace, sufocant, ameliorat la culcare 3dd 'Fos4. #orace dureros,
mai ales baz plm&n st(
P <imptome pulmonare altern&nd cu fisura anala
P $olu/ii nocturne repetate , epuizante la adolescent. Fosfaturie
P Apetit sexual crescut nainte de menstre .i pe perioada lacta/iei la femei
tinere
P 8enstre dureroase cu lombal(ii, fie prea frecvente .i cu s( ro.u, fie prea
rare .i cu s( ne(ru
P ;eucorre permanent, aspect albu. ou 3borax, 'elonias4
P Dureri reumatice cu edeme, vrstinici, a(ravate de fri( umed, primvara,
toamna 3R'us tox4 Dureri predominant la nivelul simfizelor osoase 3sacro-iliace4
P Consolidarea fracturilor 3<Fmp'4. Dureri postfractur
P $iele uscat, rece, ridat. $rurit senil
8odalit/i %
G A(ravare
o Fri( umed, furtun
o $rimvara, toamna
o Cu(et&nd la suferinta K problemele sale
G Ameliorare
o Cldur, vreme uscat
o Jara
G ;ateralitate
o <t&n( 3 -KQ4
Complementare
G Acut % R'us tox, Ruta, <Fmp', C'ina
G Cronic % <il, $'os, <ul-I, #ub, $sor.
An(a0a/i K Implica/i social
<ubiec/ii Calcarea p'osp'orica iubesc oamenii. Au nevoie de prietenie .i prefer
compania care le ofer cldur .i sus/inere. ;a copii mici aceast ima(ine poate
fi evident, ei fiind orienta/i mai de(raba spre ceilal/i copii dec&t spre prin/i. !u
pentru c prin/ii nu sunt importan/i, ci pentru c un rol important n via/a lor l
0oac contactul social cu cei de v&rst apropiat. De cum mer( la .cola, prin/ii
aproape c nu mai exist, at&t de prin.i sunt de 0ocurile .i interac/iunea cu ceilal/i
copii.
Curiozitatea este o alt trstur de caracter. <tudiaz de bunvoie .i
sunt interesa/i de tot felul de lucruri. Contactele umane reprezint punctul lor
forte. "ste astfel lo(ic c se vor descurca mai bine n meserii care implic limba,
comunicarea, dec&t n .tiin/ele exacte. !evoia lor de noi contacte sociale explic
marea lor nevoie de a cltori .i de a cunoa.te alte culturi, alte /ri.
!evoie de securitate
"lementul Calciu d o nevoie de securitate, de fundament solid. #ipul
$'osp'orus poate, cu adevrat, s devin una cu prietenii sau compania n care
se (se.te. -n sc'imb, subiec/ii Calcium pstreaz o distan/ fa/ de celelalte
persoane. $ot fi desc'i.i, ns se ntreab ntotdeauna ce (&ndesc ceilal/i
despre ei. 9pinia celorlal/i 0oac un mare rol. <e a.teapt la comlimente privind
felul de a face sau a calit/ii rela/iei. -n momentul n care o prietenie i
dezam(e.te, iar acest lucru este aproape inevitabil, aorul lor propriu prime.te o
lovitur. 1Lnde m-am n.elatR2 .i 1voi putea s-mi mai fac prieteniR2 su nt
ntrebri .i ndoieli care i urmresc. Din fericire, cele mai multe rni se vindec
de la sine, lucru valabil .i n cazul loviturilor emo/ionale, ns poate s se
nt&mple ca o mare decep/ie va provoca o insecuritate de lun( durat. -n acest
caz, Calcarea p'osp'orica poate aduce un stimul sntos.
S nu sunt totu.i cam prost R T
Cultura noastr acord importan/ cunoa.terii intelectuale, astefl e normal ca
prin/ii s a.tepte de la copii rezultate bune la nv/tur. 1A avea succes la
.coal2 este un subiect ma0or pentru prin/i.
Copiii Calcarea p'osp'orica sunt extrem de sensibili la aceste a.teptri,
frecvent implicite. Iau n serios toate su(estiile primite .i care l fac sa cread c
este prost. <uport prost critica, pentru c aceasta vine s le confirme exact
lucrul de care se tem. Calcarea p'osp'orica este unul din remediile frecvent
prescrise, c'iar .i la adul/i, pentru c numeroase persoane nu .i-au rezolvat cu
adevrat problemele privind nesi(uran/a. #oate situa/iile n care au impresia c
ceilal/i au a.teptri H fie n domeniul cunoa.terii sau al nv/rii H le readuce
acest vec'i S traumaticm T. multe persoane se lovesc de acest situa/ie n cazul
unei reor(anizri sau reciclri. "xamenele nu fac plcere nimnui, ns pentru
subiec/ii Calcarea p'osp'orica devine cu adevrat un co.mar.
$rietenii pierdute
<ubiec/ii Calcarea p'osp'orica sunt at&t de sensibili n rela/iile cu ceilal/i nc&t
nt&mpin mari dificult/i n a accepta pierderea unui partener sau prieten. C
aceast pierdere se datoreaz unui deces, sau unei nen/ele(eri, apare o ran
ad&nc n inima lor. Jec'ii 'omeopa/i cuno.teau de0a acest remediu ca fiin cel
mai important n suferin/ele amoroase O
Aceasta se lea( totodat de a(ita/ia .i nervozitatea subiec/ilor Calcarea
p'osp'orica. "i caut prietenia, ns sufer de frica de a nu o (si sau de a o
pierde din nou. <tudiaz de bunvoie, ns se tem c niciodat nu vor .ti
suficient. Au cu adevrat dificult/i n a (si lini.tea .i mul/umirea n orice.
Caracteristici fizice
#oate problemele le(ate de oase .i denti/ie se re(sesc n patolo(ia remediului.
-n cazul cre.terii prea lente sau prea rapide, a durerilor de cre.tere, a
problemelor de osificare. Calcarea p'osp'orica poat ameliora .i, foarte posibil,
vindeca. "ste valabil .i pentru problemele de denti/ie, de nv/atul mersulu, c'iar
.i a dezvoltrii mentale. Iermanii spun S nu e fosfor, nu e (&ndire T, este
cunoscut rolul fosforului n procesele mentale.
<ubiec/ii Calcarea p'osp'orica sunt frecvent fri(uro.i .i simt nevoia de
cldur. #oate ener(iile sunt diri0ate nspre cap, mai ales la copii de v&rst
.colar. Calcarea p'osp'orica este remediul cel mai important n cefaleea
.colarilor, datorat cel mai adesea unui efort intelectual prelun(it.
Ami(dalele sunt frecvent mrite .i rcesc u.or. Ui (an(lionii cervicali pot fi
mri/i de volum. 8ai bine dec&t s ndeprtm ami(dalele acestor copii le-am
administra o doz de Calcarea p'osp'orica H desi(ur, n cazul n care ima(inea
remediului este potrivit problemei O
Alimenta/ie
-n cazul refuzului laptelui matern, a doua ale(ere dup <ilicea. <ubiec/ii Calcarea
p'osp'orica au o preferin/ pentru condimente .i afumturi, sare, pe.te, buturi
ndulcite .i reci.$aradoxal, pe.tele .i sarea nu le priesc.
---------------
Alte caracteristici
- se (adila f. usor
- urticare de la spalat rece
- infatisare bolnavicioasa la fata
- (ene lun(i,
- carii precoce
- teama de furtuna
- transpiratie pe fata
- lipsa de caldura vitala, maini si picioare reci
- anemie
- secretii ca albusul de ou
- pofta de afumaturi
- sensibil la critca, nu suporta nedreptatea
- nu vrea sa fie atins sau sa fie adresat verbal
- secretii din ombilic
- isi tine de(elete in (ura