DIABETUL ZAHARAT

Diabetul zaharat (DZ) este rezultatul unei carente absolute sau relative de
insulina (hormon produs de pancreas), care are drept consecinta cresterea
glicemiei (concetratia glucozei in singe) insotita de modificari metabolice
complexe si care pentru echilibrare necesita tratament insulinic sau de alt tip, in
functie de tipul de diabet.
Insulina este produsa de celulele beta din pancreas si are mai multe roluri in
metabolism: favorizeaza utilizarea glucozei, sinteza proteinelor si formarea si
depozitarea lipidelor (grasimilor) de catre celule. Este singurul hormon
hipoglicemiant (care scade concentratia glucozei sanguine).
In apritia DZ se pot intalni mai multe situatii:
. poate exista o productie anormala a celulelor beta!pancreatice, fie exista o
molecula de insulina anormala fie este insuficient prelucrata, tesuturile
nerecunoscand o astfel de molecula.
". pot exista antagonisti circulatori insulinici, ca de exemplu: niveluri crescute ale
hormonilor contrareglatori ! care cresc glicemia (cortizol, catecolamine,
somatotrop hormon, glucagon), prezenta de anticorpi antiinsulinici (care leaga si
neutralizeaza insulina) si prezenta de anticorpi antireceptor de insulina
(blocheaza receptorii pentru insulina astfel incat celula nu mai reactioneaza,
chiar daca insulinemia este normala).
#. pot exista defecte ale tesuturilor (celulelor) tinta$ acestea nu sunt sensibile la
insulina.
CLASIFICAREA DZ
Clasa I
A. DZ tip I insulinodependent (juvenil)
! apare la copil sau adult tanar (%&' ani)
! exista o predispozitie genetica
. DZ ti II (de !aturitate)
! bolnavii pot obezi sau nu
! factori genetici foarte puternici
! sunt implicati si factorii de mediu
C. DZ aso"iat altor a#e"tiuni
! in urma unor modificari hormonale, tratamente medicamentoase, dupa rezectii
pancreatice.
Clasa II
(oleranta insuficienta la glucoza, intalnita la obezi sau nonobezi sau in asociere
cu alte sindroame sau boli.
Clasa III
Diabet gestational ) apare la gravidele susceptibile.
Clasa IV
*lasa cu risc statistic crescut ) (a) sunt normali dar in trecut au prezentat un
episod de hiperglicemie$ (b) membrii unor familii la care predispozita genetica
ridica probleme.
DZ tip I
+e mai numeste si diabet insulino!dependent deoarece in momentul
diagnosticului productia proprie de insulina este extrem de mica sau absenta,
fiind necesara administrarea insulinei chiar de la inceput. ,u exista alte
medicamente care sa inlocuiasca insulina.
Distructia celulelor beta!pancreatice se face printr!un mecanism imunologic
(organismul, prin sistemul sau de aparare ! sistemul imun, distruge aceste
celule).
-a aparitia DZ tip I contribuie mai multi factori. In primul rand trebuie sa existe o
predispozitie genetica. -a aceasta se adauga anumiti factori (infectiosi,
alimentari, toxici) a caror actiune va determina aparitia unui raspuns imun
impotriva celulelor beta din pancreas.
.arsta la care apare diabetul insulino!dependent este de pana la &' de ani
pentru ma/oritatea bolnavilor. 0proape toti cei la care boala debuteaza pana la #'
de ani prezinta acest tip de diabet.
Debutul bolii este relativ brusc, simptomatologia fiind evidenta cu "!# saptamani
inaintea diagnosticului.
DZ tip II
Dezvoltarea DZ tip II are la origine insulinorezistenta. 0ceasta se defineste ca o
lipsa de efect la actiunea insulinei asupra celulelor organismului. Drept urmare,
glicemia va creste, neputand fi utilizata de celulele.
*onsecinta insulinorezistentei este hiperinsulinis!ul, adica o crestere
exagerata a concentratiei insulinei din sange datorita stimularii puternice a
celulelor beta din pancreas de catre glicemia crescuta . +e a/unge astfel la
situatia paradoxala in care exista si o glicemie crescuta si o insulinemie crescuta.
+timularea in exces a celulelor beta de catre hiperglicemia permanenta va duce
in timp la o alterare a productiei de insulina, mergand pana la epuizarea acestor
celule.
1actori etiologici:
! ereditatea$
! obezitatea, sedentarismul$
! stresul$
! substante chimice si medicamente (corticoizi, unele diuretice, anticonvulsivante,
b !blocante, citostatice).
$ani#estarile "lini"e ale DZ
Specifice (caracteristice DZ)
! polidipsie (bea "!2 l3zi de lichide)
! poliurie
! polifagie
! scadere in greutate (paradoxal)
Nespecifice
! stare de rau
! astenie
! prurit cutanat generaliza (vulvar la femei)
! gust dulce in gura
DIA%&'S(IC)L DZ
0nalize obligatorii pentru diagnostic:
! *li"e!ia (o glicemie crescuta pune diag!nosticul de DZ clinic manifest.
4licemie se masoara pe o perioada de &5 de ore.
! *li"ozuria ) apare la o glicemie de 62!5' mg7. +e masoara in urina de pe
"& h.
! "orpii "etoni"i (acid delta!hidroxibutiric, acid acetoacetic, acetona).
*reierul foloseste ca sursa principala de energie glucoza. 8ezista fara energia
furnizata de glucoza maximum " minute. 9lterior, glucoza este inlocuita de corpii
cetonici. In urma dezechilibrului metabolismului glucidic creste productia de corpi
cetonici, la niveluri mari determinand aparitia cetoacidozei si ulterior coma
cetoacidotica diabetica.
! he!o*lobina (+b) *li"ozilata ) este o fractiune din :b care se uneste cu
resturi de glucoza. 0rata media glicemiei pe ;!5 ore, fiind un parametru foarte util
in controlul tratamentului.
0lte analize:
! metabolismul lipidic (dislipidemii),
! metabolismul protidic,
! metabolismul hidroelectrolitic (se pierde ,a, < datorita poliuriei),
! metabolismul acidobazic.
(RA(A$E&()L DZ
(ratamentul DZ tip I se face in exclusivitate cu insulina. 0d/uvanti in tratament
sunt exercitiul fizic si regimul alimentar.
(ratamentul DZ tip II beneficiaza de mai multe optiuni terapeutice. =bligatoriu,
inaintea inceperii tratamentului se incearca controlarea glicemiei cu:
. dieta (mai ales la obezi)
". efort fizic (foarte util)
#. plante medicinale
MEDICAMENTE FOLOSITE IN TRATAMENTUL DZ
A. Antidiabetice orale (hipoglicemiante orale)
1 +e utilizeaza numai in DZ tip II,
2 +e prescriu inaintea meselor,
3 8eprezentanti: (olbutamid, *lordopamid, 4libenclamid (>aninil), 4lipizid,
>etformin (>eguan) etc.
8eactii adverse:
! reactii alergice, leucopenie, trombocitopenie, anemie, hipoglicemie$
! disconfort digestiv (dureri abdominale, diaree ) trec in !" saptamani),
! acidoza lactica.
B. Insulinoterapia (tratamentul cu insulina)
Este singura modalitate de tratament pentru cei cu DZ tip I, dar si pentru o parte
din cei cu DZ tip II care au a/uns la epuizarea rezervelor proprii de insulina.
(erapia cu insulina trebuie insotita obligatoriu de dieta si exercitiu fizic.
0dministrarea se face subcutanat, una sau mai multe administrari pe zi, in functie
de tipul de insulina (de durata ei de actiune) si de contextul clinic.
(ipuri de insulina
1. Insuline cu actiune rapida
a) insulina cristalina ! se administreaza in in/ectii subcutanate (s.c.), intravenoase
(i.v.) si intramusculare (i.m.). Este extrasa din pancreasul bovin sau porcin si se
poate administra in #!& prize in "& de ore. ?oate da reactii locale (lipodistrofia )
in locul in/ectiei apare o depresiune cu diametrul de "!# cm). Durata de actiune
este de ; h (administrata s.c.), & h (i.m.) si " h (i.v.). ,ecesarul de insulina este
de ',2! mg3@corp. Dozele mai mari arata rezistenta la insulina si trebuie cautata
cauza. ,ecesarul se stabileste prin tatonare. ,u exista o schema fixa.
b) insuline de tip >* (monocomponente) ) sunt inalt purificate, disparand
reactiile imune prezente la cea cristalina. 8eprezentanti: A"trapid $C, Illetin R.
c) insuline de sinteza ) A"trapid +$, +u!ulin +$ (au molecula identica cu a
insulinei umane)
2. Insuline intermediare
! au durata de actiune de "!& ore si se administreaza la " ore, numai s.c. $
! se pot utiliza singure sau in asociere cu cele rapide$
! reprezentati: Se!ilente $C, $onotard $C (poate fi administrat intr!o doza pe
zi la cei cu DZ II).
3. Insuline lente
! au durata de actiune "& de ore$
! se poate amesteca cu insuline rapide$
! Intra in actiune la ,2 ore, de aceea se prefera administrarea la ora :#' sau
5:''$
! reprezentati: Lente $C, (ardu!, )ltratardu!, Insulatardu!.
4. Insuline premixate
! sunt distribuite de/a amestecate$
! reprezentati: $i-tard (insulina rapida A intermediara), +u!ulin $.
Zonele de administrare subcutanata a insulinei sunt:
! zona superoexterna deltoidiana,
! zona ce circumscrie ombilicul, la ;!5 cm de acesta,
! zona antero!latero!posterioara a coapsei si
! zona fesiera (supero!extern).
Zonele se roteaza la fiecare administrare.

$od de ad!inistrare al insulinelor (variante)
. dimineata si seara in amestec (rapida A intermediara$ initial se trage in seringa
insulina rapida)
". dimineata ) rapida A intermediara
seara (B:'') ) rapida
la culcare ("":'') ) intermediara
#. dimineata ) rapida
pranz ) nimic
seara ) rapida
la culcare ) intermediara sau lunga
&. dimineata, pranz si seara ) rapida
la culcare ) lenta sau semilenta
1ormula & este cea mai utilizata.
Este indicata administrarea unei doze mici (& unitati) de insulina la ora '":''
(noaptea) daca se foloseste insulina rapida in administrarile diurne. 0ceasta
administrare nu este necesara in cazul utilizarii insulinelor semilente sau lente.

E#e"te se"undare ale insulinoterapiei
1. Hipoglicemia postterapeutica datorata
a. dozei prea mari de insulina$
b. sarirea unei mese sau mai multe$
c. nerespectarea cantitatii de hidrati de carbon (:*)$
d. efortului fizic intens, fara precautii$
e. aparitiei complicatiilor cronice (insuficinenta renala cronica)$
f. instalarii remisiei tranzitorii (la o saptamana pana la trei luni de la
instalarea DZ secretia pancreatica poate reapare, dar la nivel
subnormal si tranzitor$ aceasta remisie poate dura un an)
2. !eactii alergice
! locale (papula ! pata rosie, nodul usor indurat$ sunt pasagere)$
! generale (urticaria).
3. !e"istenta la insulinoterapie.
! pentru scaderea glicemiei sunt necesare doze extrem de mari de insulina.
4. #ul$urari de %edere
! sunt trecatoare$ pacientul nu va trebui sa!si schimbe ochelarii (daca ii are)
decat dupa # saptamani de la echilibrare.
&. 'rampe musculare (datorate hipo@aliemiei).
(. )deme (in special la membrele inferioare, dupa inceperea administrarii
insulinei$ trec in !" saptamani netratate sau in cateva zile daca se folosesc
diuretice).
DIE(A I& DIAE()L ZA+ARA(
.. ALI$E&(E
Ali!ente #ara restri"/ie0
carne (orice fel), peste, brCnza telemea, caDcaval, brCnza topita, zarzavaturi (cu
cantitati foarte mici de glucoza, altele decCt cele arEtate mai /os), oua, grEsimi
(unt, margarina, ulei de floarea soarelui sau mEsline).
Ali!ente interzise0
zahEr, toate produsele zaharoase, miere, rahat, inghetata, ciocolata, banane,
curmale, smochine, stafide, struguri dulci, pere, prune dulci, lichior, pepsi cu
zahEr.
Ali!ente per!ise dar "antarite0
Continut in +C Ali!ent
&7 lapte, iaurt, brCnza de vaci proaspata, sana, caD si urda dulce
27
andive, ardei gras, castraveFi, ciuperci, dovleci, spanac, ridichi,
varza, grapefruit, lamai, pepeni ) cantitatea de pepene se
cantareste cu coa/a cu tot
'7
ceapa, morcovi, Felina, albitura, sfecla, capsuni, cireDe, coacEze,
portocale, mandarine, mere de vara, alunele cantarite cu coa/a
27 cireDe de iunie, afine, mure, mere ionatane
"'7
cartofi, hrean, fasole, mazEre, linte, orez, paste fEinoase ) toate se
cCntEresc fierte, uscate au 5'7 :*
"27 mEmEliga vCrtoasa (mEmEliga pripita conFine ",27 :*)
2'7
pCinea (nu se consuma colturile de pCine deoarece nu conFin mulFi
hidraFi si se poate a/unge la hipoglicemie)
Ali!ente de evitat0
sosurile (se admite sosul cu faina putina), rCntaDurile (cu ceapa si faina),
usturoiul, hreanul, piperul (sunt iritative gastric, efect asociat iritaFiei gastrice
produse de corpii cetonici putCnd duce la voma)
1. A)()RILE ALC''LICE
sunt permise in cantitatile: 2'!'' ml de bEutura alcoolica tare3zi sau vin alb sec,
!" pahare, obligatoriu dupE mese.
2. EF'R()L FIZIC
Este sigur eficient in diabetul zaharat. +e practica: mersul pe /os, /ogging,
bicicleta, nataFie. (rebuie bine supravegheat. In timpul efortului trebuie urmErite
semnele de hipoglicemie: cefalee, ameFeli, tremuraturi, leDin de foame, diplopie
(vedere dubla), palpitaFii, crize anginoase. (ratamentul imediat: un mar (sau alt
fruct) si o felie de pCine (fara nimic altceva). Daca se are in vedere un efort fizic
se scade anticipat doza de insulina.

ALCA()IREA $E&I)L)I
Dieta trebuie adaptata dupE vCrsta, sex, gradul de efort fizic si bolile asociate.
.. %reutatea ideala
! se calculeazE folosind formula:

9nde ( ! este talia masurata in cm
. ! vCrsta (ani).
?entru femei, rezultatul se inmulteste cu ',B.
1. &e"esarul ener*eti" (caloric):
?entru adult:
4 "2 @cal3@gcorp ) persoane la pat
5 #'!#2 @c3@gc ) sedentar
6 #2!&' @c3@gc ) efort mediu
7 &'!&2 @c3@gc ) munca grea
?entru copii:
8 ''!' @c3@gc ) "!# ani
9 52 @c3@gc ) &!; ani
10 6' @c3@gc ) 6!B ani
11 22 @c3@gc ) '!" ani
12 2' @c3@gc ) #!2 ani

3RI&CI3II DE DIE('(ERA3IE
! raFia calorica este egala cu a unui om sEnEtos, de aceeaDi vCrsta, sex si
greutate.
! raFia calorica trebuie sa fie constanta de la o zi la alta.
! raFia de glucide trebuie sa fie mai mica decCt la normal (sa reprezinte &2!2' 7
din raFia calorica$ la normal este de 2'!227). +e vor exclude glucidele rafinate
(zahEr, ciocolata, prE/ituri etc.)
! mesele se coreleazE cu orarul de administrare al medicamentului antidiabetic$
vor fi 2!; mese zilnic, # principale si " gustEri ziua, a #!a gustare se ia la culcare
pentru cei care iau insulina sau sulfamide antidiabetice.
?ractic, se urmareste succesiunea etapelor:
13 +tabilirea necesarului caloric (vezi mai sus)
14 +tabilirea raFiei de glucide (&2!2'7 din necesarul caloric)
(cantitatea sensibil corecta poate fi obFinuta dupE formula: :* (in grame)
G nr. <calorii3'.
15 Defalcarea glucidelor pe mese (2!; mese3zi)
16 +tabilirea surselor de hidraFi de carbon (vezi punctul )
E-e!plu: persoana de 6' de @ilograme, care depune un efort zilnic mediu:
! necesar energetic: 6' @g H &' @calorii G "5'' @cal
! necesar glucide (hidrati de carbon): "5'':' G"5' g3zi, care pot fi obtinute din:
paine G 2;' g sau mamaliga G "' g.
+e va tine seama si de glucidele furnizate de celelalte alimente consumate
(legume, fructe).


C'$3LICA(IILE DZ
A. Co!pli"atii a"ute
.. C'$A CE('ACID'(ICA
Este forma de debut (inaugurala) la copii, adolescenti, tineri cu DZ tip I (/uvenil).
0pare la circa #' de zile de la debutul bolii, in cazul in care nu s!a inceput
tratamentul.
In cazul celor cu DZ cunoscut se poate instala daca exista:
. abateri de la schema de tratament (consum mare de alimente ce trebuie
cantarite (paine, cartofi) sau de alimente interzise$ intreruperea tratamentului
oral, reducerea dozei de antidiabetic, subdozarea insulinei, insulina ineficienta
(expirata, pastrata in conditii improprii, inghetata, expusa la lumina), administrata
in zone de lipodistrofie.
". un proces infectios acut sau cronic (chiar un furuncul). In aceste cazuri se
mareste doza de insulina$
#. un accident vascular (infarct miocardic acut, ischemie periferica acuta etc)$
&. un abdomen acut chirurgical (orice interventie chirurgicala se amana pana ce
pacientul este echilibrat metabolic)$
2. sarcina (datorita hormonilor placentari)$
;. medicatie hiperglicemianta (corticoterapie, tiroida)$
6. stres (psihic sau fizic).
$ani#estari "lini"e in "o!a hipo*li"e!i"a
17 stare generala foarte alterata (astenie extrema, musculatura hipotona,
flasca, denutritie, tegumente si mucoase intens deshidratate ) piele aspra,
pliu cutanat persistent, globi oculari hipotoni, limba uscata)$
18 sete$
19 respiratie acidotica (frecventa respiratorie de aproximativ "5 respiratii3min$
daca frecventa respiratorie incepe sa scada fara tratament trebuie luate
masuri imediate)$
20 halena acetonemica (respiratia miroase a acetona)$
21 hipotensiune, colaps vascular$
22 polidipsie (bea multe lichide), dureri abdominale epigastrice, varsaturi,
abdomen destins$
23 anurie (initial)$
24 mioza ! micsorarea pupilei (in stadiile tardive midriaza ! dilatarea pupilei)$
25 coma vigila (raspunde la stimuli), scaderea sau abolirea reflexelor
osteotendinoase.
26 hiperglicemie (poate a/unge la ''' mg7, glicozurie, cetonurie, modificari
hidro!electrolitice (hiponatremie, hiperuremie, hipercolesterolemie,
hipertrigliceridemie), hiperleucocitoza.
(rata!entul
*onsta in administrarea de insulina rapida (0ctrapid, Illetin), indiferent de
tratamentul anterior$ doza este variabila$ se monitorizeaza glicemia din " in " ore.

1. C'$A +I3'%LICE$ICA
0re o mortalitate ridicata deoarece se instaleaza rapid (minute, cea acidotica se
instaleaza in saptamani)
Cauze0
a. abateri de la dieta (glucide insuficiente, nerespectarea orarului meselor)$
b. abateri de la tratamentul hipoglicemiant (supradozare)$
c. efort fizic in exces$
d. consum de alcool$
e. remisiune$
f. nefropatia diabetica (&27 din insulina este in mod normal metabolizata in
rinichi)$
$ani#estari "lini"e0
! coma profunda$
! transpiratii reci, profuze, paliditate$
! hipertonie musculara generalizata (rigiditate)$
! fara halena si respiratie acidotica$
! respiratie sacadata$
! hipertensiune, tahicardie$
! reflexe osteotendinoase vii, exagerate, prezenta de reflexe patologice$
! midriaza (pupila marita).
4licemia este cca. 2' mg7. +everitatea unei come nu este concordanta cu
nivelul glicemiei ci cu viteza de instalare si durata ei.
(rata!ent0
(ratamentul imediat consta in administrarea de glucacon, mg i.v.3i.m.3s.c. (nu
se administreaza in coma hipoglicemica indusa de alcool). Daca nu!si revine
dupa 2!"' de minute bolnavul trebuie transportat de urgenta la spital unde i se
va administra "2'!2''!''' ml glucoza hipertona ("'7).
= alta solutie este administrarea de zahar tos, tinut pe limba pacientului (nu
inghite, fiind abolit reflexul glotic). 8epetarea episoadelor de coma hipoglicemica
duce la deteriorarea functiilor intelectuale.
*rizele de hipoglicemie usoara sau moderate se manifesta cu: cefalee, ameteli,
palpitatii, lesin de foame, diplopie (vede dublu), crize anginoase. (ratamentul
imediat: un mar (sau alt fruct) si o felie de paine (fara nimic altceva).
*rizele mai severe sunt insotite de transpiratii, paliditate, agresivitate, agitatie
(cele mai agresive sunt cele produse de alcool). +e administreaza preparate din
zahar, gem, dulceata, miere$ dupa ce!si revine mananca o felie de paine. ,u se
da ciocolata sau pra/ituri (sunt excitante si contin si lipide si proteine care intarzie
absorbtia glucidelor).

2. C'$A +I3ER'S$'LARA
Este caracteristica unui pacient cu DZ tip II sub tratament oral sau dieta
nerespectate, prezentant ateroscleroza sistemica. 0cestor pacienti le este afectat
mecanismul de reglare a concentratiei sarurilor in organism. -a ei lipseste
senzatia de sete.
$ani#estari "lini"e0
27 astenie progresiva ce se intinde pe zile3saptamani$
28 scaderea poftei de mancare, scaderea aportului hidric$
29 coma hiperosmolara (alterarea starii de constienta, contracturi, tremuraturi
ale extremitatilor, piele urscata, hipotensiune, globi oculari hipotoni,
anurie)
(rata!entul "o!ei hiperos!olare
30 administrarea de lichide (pe "& ore pot fi necesare 5!' litri)
31 administrarea de insulina$
32 echilibrarea parametrilor biologici (sodiu, potasiu, tensiunea arteriala etc.).

4. ACID'ZA LAC(ICA
0paritia acidozei lactice se datoreaza uneori tratamentului cu biguanide
(1enformin si, mai rar, >eguan sau Iuformin) sau unor particularitati biologice
ale unor diabetici in asociere cu alte complicatii (o infectie, un infarct miocardic,
un accident vascular cerebral etc.)
Si!pto!atolo*ia0
33 debut cu: astenie, crampe musculare, dureri musculare difuze$
34 alterarea starii de constienta pana la coma profunda, agitatie, plipnee$
35 hipotensiune arteriala$
36 lipsesc semnele de deshidratare (piele si mucoase uscate, globi oculari
hipotoni, oligo!anurie)$
37 lipseste halena acetonemica.
(rata!entul a"idozei la"ti"e0
38 eliminarea eventualilor factori etiologici$
39 echilibrarea parametrilor biologici.
>ortalitatea depaseste 2'7.

. Co!pli"atii "roni"e
,u sunt obligatorii. ?ot fi prevenite printr!o echilibrare buna.
1actori incriminati in aparitia complicatiilor cronice:
40 principalul factor responsabil pentru aparitia lor este dezechilibrul cronic.
41 durata de evolutie a bolii (daca dupa "2 de ani de la debutul bolii nu apar
complicatii este putin probabil sa mai apara ulterior)$
42 factori genetici (tin de fiecare individ in parte).
+unt afectate toate tesuturile dar in mod particular sistemul nervos si vasele
sangvine.

..&E)R'3A(IA DIAE(ICA
0pare cel mai precoce, la aproximativ 2 ani de evolutie. *linic se manifesta prin:
dificultati la mers, scaderea fortei musculare, hipotrofie sau atonie musculara,
diminuarea sau abolirea reflexelor osteotendinoase, dureri de diferite intensitati
la nivelul membrelor, parestezii (furnicaturi, amorteli, curentari), diminuarea sau
abolirea sensibilitatilor termice, tactile, dureroase, vibratorii.
= complicatie a neuropatiei diabetice este gangrena neuropata (debuteaza ca o
flictena ! basica cu continut clar la nivelul unui mic traumatism ) rosatura de
pantof, cui etc., care se poate infecta).
,europatia vegetativa determina aparitia: tahicardiei, hipotensiunii ortostatice,
dis@inezii la nivelul tractului digestiv (predispun la litiaza biliara, diaree sau
constipatie), vezica neurogena (pierderi involuntare de urina sau imposibilitatea
urinarii), frigiditate sau impotenta sexuala, piciorul lui *harcot (piciorul se lateste,
se scurteaza si bolta se prabuseste, cu dureri la mers), hiperhidroza (transpiratii
calde in /umatatea superioara a corpului) si anhidroza (pielea uscata in /umatatea
inferioara mai ales).
Datorita acestor complicatii este necasara o atenta ingri/ire a picioarelor. 9nghiile
de la picioare nu se vor taia cu foarfecele ci se vor pili cu pile nemetalice (pe
suport de carton). ,u se va umbla descult$ se vor folosi sosete de lana, se va
spala zilnic cu sapun si se va sterge prin tamponare (nu frecare) cu un prosop
moale, mai ales intre degete, baie calduta la picioare timp de 2 minute,
incaltamintea le/era (nici prea stransa, nici prea larga, fara cuie, fara tocuri mari).
(ratamentul neuropatiei consta in:
! ,euramion in cure ; luni$
! .itamine I, I;, I" ) cure de ' zile pe luna.
! (hioctacin.

1. $ACR'A&%I'3A(IA DIAE(ICA (afectarea vaselor sanguine mari)
0pare dupa ' ani de DZ. 1actorii de risc sunt: fumatul, stresul si sedentarismul.
*onsecintele: ateroscleroza cerebrala cu 0.* (accident vascular cerebral ) 5'7
de natura trombotica), cardiopatie ischemica cronica, infarct miocardic acut
nedureros, sindroame de ischemie periferica (obstructia arterelor periferice, in
special a membrelor inferioare).

2. $ICR'A&%I'3A(IA DIAE(ICA(afectarea vaselor sanguine de calibru
mic)
Determina afectare retiniana (retinopatia diabetica cu slabirea3pierderea vederii)
si renala (nefropatia diabetica cu insuficienta renala cronica si necesitatea
dializei).

4. %A&%RE&A DIAE(ICA
Este consecinta asocierii mai multor factori: neuropatia diabetica,
microangiopatia diabetica, factori infectiosi. Este, deci, o complicatie a
complicatiilor DZ.
?revenirea gangrenei se face respectand tratamentul (impiedica aparitia
neuropatiei si microangiopatiei) si regulile de igiena corespunzatoare (previne
infectia).