Vinul

Un dezavantaj al vinului este ca face omul sa incurce cuvintele cu gandurile

Vinul (din lan :vinum vi) este o butur obinut exclusiv prin fermentaia alcoolic total sau
parial a strugurilor proaspei, zdrobii sau nu, sau a mustului de struguri. Vinul este un produs
agroalimentar, la care folosirea de arome sau de extracte este interzis. Singura aromazare acceptat
este cea datorat contactului vinului cu lemnul de stejar al butoaielor n care se pstreaz.
Nu se pot numi vinuri buturile obinute prin fermentaia unor fructe, ori sau din alte ingrediente,
de exemplu vin de soc, prin cuvntul vin nelegndu-se ntotdeauna vin de struguri
Vinurile se clasic dup:
culoare, (la vinul alb, fermentaia mustului are loc separat de pielie i semine, cu unele excepii, la
cele roii i n mai mic msur la cele ros, se pracc maceraia pelicular),
coninut n alcool (vinul are ntre 8,5-15% alcool) ,
coninut n zahr (vin sec, vin demisec, vin demidulce, vin dulce),
efervescent (se realizeaz adugnd (nainte de mbuteliere) licoare de raj- zahr i levuri
selecionate (la Champagne, vin spumant), sau bioxid de carbon (la vin spumos).
Tipuri de vinuri:
Vinuri din struguri albi superioare(Chardonnay, Furmint, Muscat Oonel, Pinot Gris, Riesling,
Sauvignon Blanc, Gewrztraminer sau Traminer roz).
Vinuri din struguri albi de consum curent (Aligot, Neuburger, Rkaiteli, Saint Emilion).
Vinuri din struguri roii superioare(Cabernet Sauvignon, Gamay, Grenache, Merlot, Pinot Noir, Pinot
Meunier, Nebbiolo, Sangiovese, Syrah sau Shiraz, Tempranillo, Zinfandel).
Vinuri din struguri roii de consum curent(Alicante Bouschet, Oporto, Burgund Mare).
Vinul pelin este condimentat cu pelin.
Vermutul se obine prin ntreruperea fermentaiei cu spirt de vin, de cereale sau de carto.
Din vestul strugure Nebbiolo care crete doar ntr-o zon mic n Italia se fac vinurile Barolo i
Barbaresco, care se numr printre vinurile cu cel mai bun potenial de nvechire.
Cele mai importante puri de vinuri de la noi sunt: Muscat-Oonel, Pinot alb, Riesling, Sauvignon
Blanc, Feteasc Neagr, Feteasc Alb, Feteasc Regal, Gras, Tmioas Romneasca.
Soiuri de struguri pe regiuni in Romania :
Dobrogea: Pinot Gris,Pinot Noir, Cabernet Sovignion;

Dealurile Moldovei : Grasa de Cotnari, Francusa de Cotnari, Tamaioasa Romaneasca, Feteasca Alba,
Muscat Oonel, Merlot

Dealurile Munteniei si Olteniei : Sauvignon Blanc, Feteasca Alba, Feteasca Regala, Pinot Noir,
Feteasca Neagra, Merlot.

Dealurile Banatului: Riesling, Pinot Gris, Feteasc alb, Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon, Pinot
Noir.

Podisul Transilvaniei: Feteasca regala, Feteasc alba, Muscat Oonel, Traminer.

Soiuri autohtone : Cramposie seleconata, Feteasca neagra, Negru de Dragasani; Novac, Babeasca
neagra, Cadarca, Busuioaca de Bohon.
Soiuri de struguri pentru vinicae
Soiuri de struguri pentru vinurile albe:
Vinurile albe seci de consum curent: Aceste categorii de vinuri se obin din soiuri de mare producie,
cum sunt: Aligote, Crmpoie selecionata, Rkateli, s.a..
Vinurile albe seci de calitate superioara: Aceste vinuri se obin din soiuri de calitate superioara, cum
sunt: Feteasca alba, Feteasca regala, Riesling de Rhin, Riesling italian, s. a., culvate in podgorii
consacrate.
Vinurile demiseci, demidulci si dulci naturale: Aceste vinuri sunt produse de nalta clasa, apreciate in
mod deosebit chiar si de consumatorii cu cele mai ranate gusturi si pretenii. Ele se realizeaz in puine
podgorii si din soiuri cu nsuiri de calitate superioara. Printre cele mai renumite podgorii se menioneaz:
Cotnari (cu soiurile Grasa, Feteasca alba, Frncua), Murfatlar (cu soiurile Chardonnay si Pinot gris),
tefne (cu soiul Tmioasa romneasca).
Soiuri de struguri pentru vinurile rosii:
Vinurile roii de consum curent Aceste vinuri se obin din soiuri de struguri negre de mare producie
cu ar : Bbeasca neagra, Sangiovese, etc.
Vinurile roii seci de calitate superioara i DOC: Se obin din soiuri de struguri negri, cu un potenial
calitav ridicat, cum sunt: Merlot, Pinot noire, Cabernet sauvignon, Burgund mare.
Cum asociem vinul cu mancarea:
- la pete, stridii, melci, crustacee - vinuri albe seci, spumoase usoare, ampanie brut; - la antreuri i
aperive - vinuri albe, seci sau demiseci, vinuri roze; - la carne alb (viel, miel, porc) i la carne de
pasre - vinuri roii buchetoase, uoare, mai puin pline, vinuri albe seci aurii' - la carne roie (ovin,
bovin) - vinuri de marc roii, pline, generoase i puternice; - la vnat, aceleai recomandri ca i mai
inainte, rezervandu-se ns vinurile delicate i elegante pentru vnatul cu pene i vinurile pline, pentru
vnatul cu pr; - la srsitul mesei - vin rou sau vin alb licoros; - la brnzeturi, dup cum urmeaz: * la cele
fermentate, de consisten moale - vinuri roii puternice, de mare sev; * la cele de consisten
semidur, cu pete verzi in interior - vinuri roii uoare; * la brnz de oi - vinuri roz, albe seci, roii
nesioase i fructuoase; * la brnz prosapt, ca o past topit - vinuri albe i roze dulci; - la desertul
zaharat: vinuri spumante, demidulci, vinuri dulci naturale; - la fructe: vinuri albe dulci, spumante,
demidulci; - la cafea: vinars (dislate, nvechite, de p cognac), rachiu de fructe, lichioruri de marc.
La recomandarea gastronomilor si sommelierilor, ordinea de servire a vinului este urmatoarea: 1.
Vinuri usoare inaintea celor cu tarie alcoolica mai ridicata; 2. Vinuri seci inaintea celor dulci; 3. Intai
vinurile albe si apoi cele rosii; 4. Intai vinuri nere si apoi vinuri vechi; 5. Antreurile sunt insote de vinuri
albe, seci, usoare, nere sau spumante brute; 6. La supe, ciorbe nu se servesc vinuri; 7. La peste se
serveste vin alb sec; cu cat pestele este mai gras, vinul trebuie sa e mai acidulat; 8. La carnea de pasare
se servesc vinuri albe, seci, de calitate; 9. La carnea de porc si vita se servesc vinuri rosii vechi; 10. La
vanat se servesc vinuri rosii vechi de mare calitate; 11. Branzeturile se servesc cu vinuri rosii vechi, seci
si tari; 12. Desertul este insot de vinuri dulci si aromate. De asemenea, ecare categorie de vinuri se
serveste la o anumita temperatura: - Vinurile rosii si cele mai ne se servesc la temperatura camerei. -
Vinurile albe seci, demiseci, dulci, precum si cele spumante se servesc racite, dar nu refrigerate.