Curs 1 PSIHOSOCIOLOGIA ORGANIZATIILOR

ORGANIZAIILE CONINUT I CARACTERISTICI

1.1. Definirea organia!ii"or#
1#$# Ti%uri &e organia!ii


O r g a n i a ! i a es'e un sis'e( so)ia" *n )are +i %rin )are oa(enii in'era)!ionea, -)oo%erea,. %en'ru
rea"iarea unor s)o%uri )o((une#
Structurile pot fi de mai multe tipuri:
-centralizat-fie informal, cu un singur nivel ierarhic (structur antreprenorial)-

-fie formal, cu mai multe nivele ierarhice difereniate dup departamente, zone !i produse (structur
funcional)"(#) descentralizat $n funcie de linia de produs sau de aria geografic" (vezi diagrama)
1#$# Definirea organia!ii"or#

%naliza grupurilor sociale, a structurilor sociale a aratat ca societatea fiinteaza si prin modul
diferit $n care sunt organizate relatiile dintre oameni, raporturile dintre institutii si legaturile dintre
oameni si institutii. &a 'aza actiunii sociale sta rationalitatea actelor umane, ca efect al scopurilor
urmarite. Spre deose'ire de colectivitatile animale $n care relatiile dintre indivizi sunt doar naturale,
determinate de nevoile de hrana, aparare si reproducere, $n colectivitatile umane relatiile dintre indivizi
sau grupuri de indivizi sunt raporturi de cooperare animate de interese si tre'uinte comple(e sta'ilite
rational.
)ooperarea caracterizeaza viata umana $nca din cele mai vechi timpuri. % coopera $nseamna a
constitui $n mod constient un ansam'lu uman $n vederea realizarii unor scopuri 'ine determinate.
*ealizarea scopurilor se o'tine prin interactiunea dintre mem'rii ansam'lului social respectiv. +fortul
oamenilor $n munca reprezinta o trasatura universala a societatii omenesti $n timp si spatiu. ,ici o
actiune sociala nu se poate realiza fara o forma de cooperare. -in acest punct de vedere putem sustine
ca a scrie istoria omenirii este sinonim cu a scrie istoria cooperarii. +volutia istorica a cooperarii a
evidentiat un fapt fundamental: pe masura ce societatea a evoluat, procesul de cooperare a $nregistrat o
tendinta continua spre institutionalizare si formalizare.
.retutindeni $n viata sociala gasim sisteme de activitate, ansam'luri concret organizate, $n
interiorul carora agentii actiunii (adica indivizi sau grupurile de indivizi) cola'oreaza, depun o
activitate socialmente vitala pentru realizarea unor anumitor scopuri.
A)es'e ansa(/"uri 0oi' )ons'i'ui'e1 &enu(i'e generi) organizatii se deose'esc de grupurile
sociale prin (dimensiunile) caracteristicile lor formalizate (oficiale) si puternic ierarhizate care asigura
cooperarea si coordonarea indivizilor din compunerea lor.
1
%paritia organizatiilor $n societatea omeneasca semnifica faptul ca avem de-a face cu un model
sta'il de cooperare interumana, construit deli'erat pe un sistem de norme si reguli care o'liga indivizii
sa desfasoare anumite conduite.
/rganizatiile $si desfasoara activitatea $n temeiul acestor norme, principii, statute, prin
intermediul lor reglementeaza relatiile dintre mem'rii lor si numai $n acest mod pot realiza ordinea si
sta'ilitatea sociala. / trasatura esentiala a societatii moderne o constituie proliferarea variatelor tipuri
de organizatii si sporirea rolului lor $n viata omului. O(u" se nas'e1 'raies'e1 se for(eaa si (un)es'e
*n organia'ii )on)re'e#
%nitai +tzioni scria:0... noi ne nastem $n organizatii, suntem educati $n organizatii si cei mai
multi dintre noi $si petrec viata muncind pentru organizatii. 1ntr-o mare parte a timpului ei li'er, lumea
se distreaza sau se roaga tot $n organizatii. )ei mai multi mor $n serviciul unei organizatii, iar c2nd
soseste clipa $nmorm2ntarii, cea mai mare dintre organizatii - statul - tre'uie sa $si dea oficial
consimtam2ntul0.
So)ie'a'ea )on'e(%orana este 0o societate organizationala, iar omul de astazi poate fi definit si
ca un 0o( organia'iona"0.
-efinirea conceptul de organizatie de organizatie este dificila, $ntruc2t un numar mare de
economisti, sociologi, filozofi au analizat si e(plicat conceptul din perspective diferite.
Ta")o'' Parsons a definit organia'ia ca fiind o uni'a'e so)ia"a )rea'a in'en'iona' %en'ru a
ur(ari anu(i'e 'e"uri )on)re'e#
Georges La%assa&e scria ca organia'ia es'e un ansa(/"u for(a' &in %ar'i )are
)oo%ereaa.
Ta&eus 2a'ar/ins3i considera ca organia'ia *nse(na %unerea %ar'i"or unui ansa(/"u *n
ase(enea ra%or'uri *n)4' a)es'ea sa )oo%eree efi)ien' "a su))esu" *n'regu"ui#
.eter 3. 4lau a spus ca o organizatie se constituie atunci )4n& sun' s'a/i"i'e %ro)e&uri
e5%"i)i'e %en'ru a )oor&ona a)'i0i'a'i"e unui gru% *n in'eresu" a'ingerii unor o/ie)'i0e s%e)ifi)e#
Efor'uri"e )o"e)'i0e a"e oa(eni"or a6ung sa fie organia'e ofi)ia" -for(a".1 fie %en'ru )a 'o'i au
in'erese )o(une1 fie )a un gru% furnieaa s'i(u"i )e"or"a"'i )a sa "u)ree %en'ru in'eresu" sau#
-ean 5. )hampion a prezentat foarte plastic aceasta mare varietate a perspectivelor de a'ordare,
apel2nd la o povestire a lui Tolstoi: 0un sef indian a chemat c2tiva or'i si le-a cerut sa descrie un
elefant. 6iecare or' a atins o parte a corpului elefantului (e(: cap, coada, picior, corp etc.) si ca urmare,
fiecare a dat o alta interpretare a ceea ce $nseamna un elefant pentru el.0 1ntr-un mod asemanator stau
lucrurile $n ceea ce priveste ela'orarea unei definitii care sa surprinda trasaturile esentiale ale
organizatiei acceptate de ma7oritatea a'ordarilor. .arcurgerea c2torva definitii cu autoritate aflate $n
circulatie, am propus-o nu dintr-o intentionaliate eclectica, ci pentru a putea realiza o imagine din care
#
sa e(tragem o formulare sintetica, care sa surprinda trasaturile definitorii ale conceptului de
organizatie, c2teva elemente constant prezente $n ma7oritatea a'ordarilor. Prin ur(are &efini(
conceptul de organizatie astfel: organia'ia )ons'i'uie un sis'e( &es)7is1 )oeren'1 &ina(i)1 a")a'ui'
&in'r8un nu(ar re"a'i0 (are &e (e(/ri )u s'a'u'e si ro"uri re"a'i0 &is'in)'e1 )ons'i'ui' in'en'iona'
%en'ru a rea"ia efi)ien' un s)o% &efini'1 %rin ar(oniarea resurse"or u(ane si (a'eria"e1 *n
)on&i'ii"e e5is'en'ei unui ansa(/"u &e 0a"ori si nor(e si a unor (o&a"i'a'i &e )on&u)ere.
-efinitia data ilustreaza ca organizatia reprezinta un tip de sistem aparte si care are
caracteristici ce decurg din specificul sistemelor sociale organizate.
/rganizatia, ca sistem social, este un sistem deschis, adaptiv, componenta a unor sisteme mai
mari cu care are legaturi armonizate prin diferite procese, av2nd totodata un grad propriu de autonomie,
o functionare de sine statatoare. /rganizatia poate fi $nteleasa numai ca sistem deschis, ale carui
procese interne se afla $n inter-relatie cu mediul. /rganizatia, ca sistem complet $nchis, pro'a'il nu va
e(ista niciodata, deoarece componentele sale sunt $ntotdeauna influentate de forte din afara sistemului.
Cara)'eris'i)i"e a"e organia'iei:
- constituie un sistem relativ stabil, cu capacitate de autoreglare si auto-organizare. )a sistem
autoregla'il, organizatia actioneaza $n concordanta cu ansam'lul propriu de valori si norme si se
autoregleaza prin intermediul actiunii umane care dispune de li'ertatea de a alege caile si mi7locele de
actiune. %uto-organizarea e(prima capacitatea organizatiei de a reface echili'rul componentelor sale,
$n raport cu pertur'atiile ivite.
- dispune de o structura si relatii formale. %cestea reglementeaza mecanismele conducerii si
verigile functionale si induc o anumita rigiditate, care o'liga pe individ sa ocupe o anumita pozitie, sa
ai'a un status oficial si sa 7oace unul sau mai multe roluri de eficienta si competenta. -inamismul si
comple(itatea procesului de functionare a unei organizatii duce la aparitia unor relatii care reflecta
interactiuni ce nu sunt $nchise $n reglementarile oficiale, denumite elemente informale. +lementele
informale se dezvolta si functioneaza pe suportul organizatiei formale si $n interiorul ei.
8 implica n mod necesar exercitarea actului de conducere. )onducerea are un rol esential $n
organizarea, functionarea si perfectionarea sistemului. A )on&u)e %resu%une %re0iiune1 organiare1
)o(an&a1 )oor&onare si )on'ro"#
8 presupune existenta comportamentului colectiv. )omportamentul colectiv al unei organizatii
este rezultatul actiunii mem'rilor sai, a relatiilor dintre ei, dintre ei si factorii de control si de putere.
+lementul central al comportamentului colectiv al organizatiei $l reprezinta climatul. 3odul $n care
mem'rii organizatiei percep climatul duce la formarea imaginii acesteia despre organizatie.
/rganizatiile pot fi percepute ca:
- dinamice8lipsite de dinamism
9
- 0umane080reci0 sau 0dure0.
6elul $n care sunt tratati oamenii $n organizatie, locul ocupat $n ierarhia organizationala,
practicile de control si de impunere a normelor si regulilor, sistemul de comunicare, coeziunea
grupului, loialitatea fata de organizatie, imaginea despre mediul de care apartine organizatia sunt
coordonate ale climatului din organizatie.
- existenta unui ansamblu de norme care fixeaza fiecarui individ norme si directii de actiune, o
anumita intensitate a actiunii. ,orma este o regula, un model de comportare care se impune prin uz,
traditie, consens sau autoritate. %utoritatea este cea care impune si mentine normativitatea $n cadrul
organizatiei si ea reprezinta puterea unei persoane sau a unui grup, $n virtutea rolului sau pozitiei din
cadrul organizatiei. 1n organizatie se manifesta, de regula, o presiune pentru asigurarea normativitatii,
fapt ce presupune respingerea deviantelor, a mem'rilor care nu adopta valorile, normele, scopurile
propuse. :n rol important $l are aici motivatia. / motivatie puternica reduce devianta mem'rilor
organizatiei. +chili'rul organizatiei, ca sistem, depinde de comportarea conforma a mem'rilor sai.
Ana"ia su))in'a a unor e"e(en'e )are inf"uen'eaa )"i(a'u" organia'iona"
Coeziunea organizatiei- are un rol ma7or $n atingerea scopurilor deoarece prin intermediul
acesteia sunt asigurate conditiile de participare a indivizilor la efortul comun. )oeziunea este
influentata de o serie de factori precum: marimea organizatiei" modul de organizare " capacitatea
organizatiei de a satisface nevoile mem'rilor sai" scopurile organizatiei. 1n privinta scopurilor
organizatiei se are $n vedere urmatoarele trei aspecte:
- claritatea scopurilor"
- pertinenta scopurilor -sa fie 'ine alese"
- acceptarea scopurilor de catre mem'rii organizatiei.
%cordul mem'rilor fata de aceste aspecte semnifica de fapt forta de atractie, coeziunea
organizatiei. -ezacordul conduce la respingere si c2nd el devine dominant se a7unge la dispersie.
Comunicarea este un factor de prima marime pentru ca organizarea sociala este imposi'ila fara
aceasta. .entru organizatie, comunicarea este importanta din punct de vedere al retelelor de comunicare
si a vitezei cu care circula informatiile $n cadrul sau.
Re'e"e"e &e )o(uni)are sun'9
- retele formale, oficiale: circulare, rapoarte, note de serviciu.
- retele informale.
)irculatia informatiilor poate fi: $n lant, $n stea, $n cerc. )irculatia $n stea favorizeaza
randamentul, dar genereaza starea de frustrare. )irculatia $n cerc raspunde sentimentelor mem'rilor,
dar duce la pierdere de timp. 1ntr-o organizatie, circuitul informational, pentru a fi eficient si
;
controla'il, tre'uie sa parcurga traiectorii verticale si orizontale. <nformatia tre'uie sa fie e(acta,
concisa, concreta, oportuna, sistematizata, utila, re$noita si furnizata permanent.
Stilul de conducere are o contri'utie semnificativa la construirea climatului organizatiei. Stilul
este, de regula, imitat pe linia descendenta a ierarhiei. Stilul de conducere poate tensiona sau
detensiona relatiile din interiorul organizatiei. Stilul de conducere poate stimula sau nu participarea
indivizilor la scopurile organizatiei. Stilul directiv, autoritar, amplificat de ierarhia organizatiei, creeaza
rigiditate, controlul e(cesiv, supunere, dependenta si se declanseaza fenomene precum a'senteismul,
stari conflictuale, agresiune, frustrare etc. Stilul participativ, democratic contri'uie la $m'unatatirea
performantelor organizatiei, stimuleaza energiile creatoare ale mem'rilor acesteia.

1#$#C"asifi)area organia'ii"or
+ste o pro'lema dificila pentru ca $n literatura de specialitate nu e(ista unanimitate asupra
criteriilor de clasificare a organizatiilor. 5. =all, *. =ass si ,. 5ohnson $ntr-un studiu intitulat 0>o?ard
an +mpiricall@ -erved >a(onom@ of /rganizations0 pu'licat $n 0Studie son 4ehavior in
/rganizations0 au prezentat o lista cu 9# de criterii care pot sta la 'aza clasificarii organizatiilor.
1#Un alt sociolog +.). =ughes a identificat cinci tipuri de organizatii caracteristice societatii
contemporane, folosind drept )ri'eriu &e referin'a s)o%u" genera" a" fie)aruia:
- asociatii voluntare - $n care a inclus diferite asociatii, clu'uri, 'iserica catolica etc.
- organizatii militare - armata nationala, academiile militare
- organizatii filantropice- universitati, spitale, institute de cercetare
- organizatii tip corporatii: <43, 6ord, Aeneral 3otors
- organizatii de afaceri familiare: 3afia, micile afaceri de familie.
Pe'er :# ;"au si A# S)o'' au fa)u' o )"asifi)are o organia'ii"or &u%a %rin)i%iu"9 <)ine
/enefi)iaa &e a)'i0i'a'ea organia'iona"a s%e)ifi)a< si au %ro%us ur(a'oare"e %a'ru 'i%uri &e
organia'ie9
8 organia'ie )u /enefi)iu (u'ua" - al carei primi 'eneficiari sunt mem'rii si cei $nscrisi si
care detin un rang. +(: partidele politice, sindicatele, organizatiile veteranilor"
- organia'ii"e &e afa)eri - au ca prim 'eneficiar proprietarii si managerii. )uprind firmele
industriale, 'anci, companiile de asigurare, magazinele"
- organia'ii )are organieaa ser0i)ii - au ca prim 'eneficiar clientii. <nclud $n acest caz
agentiile de plasare a fortei de munca, de turism, spitalele, scolile, societatile de a7utor"
- organia'ii"e %u/"i)e de care 'eneficiaza marele pu'lic si aici sunt incluse: serviciile militare,
politia, pompierii, magistratura etc.
B
$#=# :# E0an a propus drept criteriu de clasificare a organizatiilor &u%a nu(aru" &e ni0e"uri
e5is'en'e *n in'erioru" "or9
/rganizatiile se clasifica $n:
- 0organizatii scunde0 - cu un numar mic de niveluri intermediare $ntre veriga de 'aza si
conducere.
- 0organizatii nalte cu un numar mare de niveluri intermediare.
*epercusiuni - un numar mare de niveluri determina marirea numarului de su'ordonati si de
sefi si are implicatii asupra comunicarii $n organizatie.
%mitai +tzioni a realizat o clasificare a organizatiilor pe 'aza comportamentului conformist.
)onformismul este un element ma7or de relationare $ntre cei ce detin puterea si cei asupra carora se
e(ercita. )ei care au puterea pot e(ercita autoritate asupra su'ordonatilor prin coercitie, recompensa si
mi7loace normative rezult2nd trei tipuri de putere:
- putere coercitiva, putere renumerativa, putere normativa.
9. Du%a 'i%u" &e %u'ere, organizatiile se $mpart $n:
organizatii coercitive - lagare de concentrare, $nchisori, ospicii, lagare de prizonieri.
organizatii utilitare - $ntreprinderi industriale, institute de cercetari, uniuni de afaceri.
/rganizatii normative - organizatii religioase, politice, scoala, asociatii profesionale.
># A"'a )"asifi)are are &re%' )ri'eriu fun)'ia geno'i%i)a , adica functia pe care o $ndeplineste
organizatia ca su'sistem al societatii ca sistem social glo'al.
- organizatii productive sau economice precum: fa'ricile, companii de transport, companii de
comunicatii.
- organizatiile de mentinere - scolile, 'isericile.
- organizatiile de adaptare - institutiile de cercetare, la'oratoarele, universitatile.
- organizatiile managerial-politice - au $n vedere structura administratiei de stat, guvernamentala
si locala, partidele politice, sindicatele, grupurile de presiune.
Se %o' rea"ia )"asifi)ari a"e organia'ii"or *n ra%or' )u o (u"'i(e &e a"'e )ri'erii %re)u(9
- dupa modul de conducere - democratice
- autoritare
- dupa e(igentele impuse la selectarea mem'rilor:
- organizatii cu grad mare de selectivitate
- organizatii cu grad scazut de selectivitate
- dupa impunerea de restrictii: - mem'rii organizatiei pot participa la actiunile altor organizati
- mem'rii organizatiei nu pot participa la actiunile altor organizati.
C
D