http://rrodia.blogspot.

com/
De la nmormntarea tatlui su, Sorin Oprescu a mers s-i
aduc un ultim omagiu lui Adrian Punescu
Publicat de Rrodia
Sorin Oprescu trece printr-o perioad extrem de dificil. Dup ce i-a condus tatl pe
ultimul drum, primarul Capitalei a mers i la Uniunea Scriitorilor pentru a-i aduce un
ultim omagiu poetului Adrian Punescu.
Primarul Capitalei Sorin Oprescu i-a nmormntat, ast!i, tatl la Cimitirul "#encea
$iliatar. Dup ce i-a luat rmas %un cu oc#ii plini de lacrimi de la printele su, acesta a
mers la Uniunea Scriitorilor pentru a depune un %uc#et de flori la sicriul lui Adrian
Punescu i pentru a transmite condolean&e familiei acestuia.
Dei era profund ndurerat, Sorin Oprescu a gsit puterea de a-i spune cte'a cu'inte de
spri(in Anei-$aria, fiica poetului.
)*+,-.A.,A
Etichete: POEZIE - POEMS 0 cometarii
MII DE OAMENI L-A PLANS PE AD!IAN PANES" AS#A$I, %
NOIEM&!IE LA "ASA S"!II#O!ILO! &"!ES#I
Publicat de Rrodia
$ii de oameni au trecut ieri pe la sicriul lui Adrian Punescu, depus la Uniunea Scriitorilor, n Capital, i ruri de lacrimi au curs la catafalcul poetului care nu 'a mai
scrie de-acum nici un 'ers.
Oameni o%inui&i i 'edete s-au perindat fr oprire, aducnd un ultim omagiu poetului i adresnd cu'inte de consolare so&iei lui Adrian Punescu, Carmen, i copiilor
acestuia, *oana, Andrei i Ana $aria, care i-au 'eg#eat la cpti.
Ducu +ert!i/ 0S-a dus s fac cenaclu n cer1
Ducu +ert!i, unul din artitii care i datorea! cariera poetului, i-a luat rmas %un, trist i de!amgit c acesta s-a dus prea repede dintre noi. 2S-a dus s fac cenaclu
n cer, plecat n cer, cu 3lorian Pitti, 4ali Sterian, Anda Clugreanu... Acolo, sus, 'or face un alt cenaclu, mult mai frumos2, a declarat cntre&ul.
$arele actor $ircea Al%ulescu, sosit la 56.66 diminea&a la catafalcul poetului, a prsit cldirea Uniunii Scriitorilor cu oc#ii n lacrimi, la fel *rina )og#in i 3uego,
proaspt a(uni n &ar din +asara%ia. 27e-am %ucurat c %asara%enii l iu%esc, mai ales c tim ct de mult i-a iu%it i Adrian Punescu pe %asara%eni. ,l e acum ntr-o
stea, pro%a%il alturi de "rigore 4ieru i, pro%a%il, amndoi ne pri'esc2, a spus 3uego, care l-a caracteri!at pe Punescu drept 2un Dumne!eu al literaturii romne2.
*rina )og#in a spus c l-a 'i!itat n urm cu o lun pe poet. 2Am fost la el acas acum o lun. 7u arta %ine. Primele Cenacluri le-a nceput cu mine, cu +enone
Sinulescu i cu "eorge Stanca. .imp de patru ani am fost colegi n Senat i a%ia ateptam s ia cu'ntul. $ linitea i spunea lucrurilor pe nume. Cnd 'or%ea el nu se
au!ea nici musca n sal, l ascultau to&i, era o terapie s-l au!i 'or%ind...2, a declarat interpreta de mu!ic popular.
"igi +ecali a 'enit i el cu o coroan de flori la catafalcul poetului. 2Punescu era ndrgit n familia noastr. So&ia i mama mea mi-au spus s-l 'i!ite! la spital, ns n-
am mai apucat 2, a declarat, trist, finan&atorul Stelei.
'(eorg(e '(eorg(iu a depus )i el o coroan de *ori )i spus despre poetul care ne-a prsit +ineri c a ,ost un om puternic,
care )i-a iu-it ,oarte mult .ara/ 01i mu.umesc pentru ceea ce sunt a2i0, a mai declarat artistul/ La ,el de ndurerat a +enit )i
3asile 4eicaru, un alt artist care-i datorea2 cariera poetului/
*nterpre&ii *onela Prodan i "#eorg#e .urda, actorii ,ugen Cristea i Cristina Deleanu, sporti'ul *'an Pat!aic#in i policienii Adrian 7stase, Corina Cre&u i .itus
Corl&ean sunt alte cte'a personalit&i care i-au pre!entat un ultim omagiu lui Adrian Punescu. Dei s-a confruntat n idei cu Punescu, Adrian 7stase a a'ut numai
cu'inte de laud la adresa poetului/ 2A fost un om extraordinar i un poet remarca%il. Ar fi meritat mai mult de la noi. ,ste foarte greu s-mi imagine! 'ia&a cultural
fr Adrian Punescu2.
De asemenea, am%asadorul -epu%licii $oldo'a la +ucureti, *urie -eni&, a depus la o coroan de flori din partea cona&ionalilor si i a preedintelui $i#ai "#impu.
$ii de oameni au 'enit pentru a-i aduce poetului un ultim omagiu. )a intrarea n sediul Uniunii Scriitorilor s-au format co!i, cei pre!en&i ateptnd s a(ung la sicriul
cu trupul nensufle&it al lui Adrian Punescu.
Sicriul cu trupul marelui poet urmea! s fie mutat de la Uniunea Scriitorilor la Ateneul -omn.
8tefan 9ruc, mesa( trist din Canada.
8tefan 9ruc a trimis, prin intermediul !iarului nostru, un mesa( plin de tristete din Canada. :... Adrian Punescu ne-a n'tat cu'intele )U$*7;, )UP.;,
)*+,-.A.,, cu'inte care existau de(a n lim%a romn, dar care rostite mpreun au a'ut puterea s tre!easc la 'iat tineretul ntregii natiuni... <n numele ntregii
familii de artiti care s-a nscut i a crescut odat cu 3lacra - su% flacra .a, Adrian Punescu -, &i mul&umesc. S-&i fie trecerea lin=.
)*+,-.A.,A
Etichete: POEZIE - POEMS 0 cometarii
IN IANA!IE 5675 AD!IAN PANES" II IA IN#E!3I LI
MI!"EA ELIADE LA "8I"A'O - 9!A'MEN#
Publicat de Rrodia
La ani+ersarea a %7 de
ani, iulie :;5; , cu <ica cea mica, Ana Maria///
Adrian Punescu=
3 ntre-, dle Mircea Eliade, ce s-a ntmplat n cei >; de ani de cnd a.i
plecat din .ar/ 4ti.i pro-a-il c n acest timp n .ar s-au petrecut multe,
ca, de e?emplu, na)terea genera.iei mele/ Noi am ,ost nscu.i dup
plecarea dumnea+oastr )i ,aptul, mai mult dect simpla pronun.are a
ci,rei >;, arat c, totu)i, e un timp lung, dureros, de cnd a.i prsit
!omnia/ S ncepem discu.ia noastr, dle Mircea Eliade, cu sentimentul
c lipsi.i de ,oarte mult timp din .ar/
Mircea Eliade=
Da/ 1n acest an, n martie, sunt >5 de ani/ Am ,ost trimis consilier cultural
la Londra, dup aceea am ,ost trimis la Lisa-ona/ Dup r2-oi am ,ost
in+itat s .in cursuri la Sor-ona, la Paris, )i atunci am rmas/ "e-am ,cut@
E+ident, sim.ind de la un moment dat c n-am s mai pot pu-lica n
romne)te, m-am concentrat asupra operei, s spunem, de istoria
religiilor )i <loso<a culturii, )i atunci, .innd acele cursuri la Sor-ona, am
nceput s scriu, i2-utind s termin cr.i ncepute n .ar/ E inutil s
intrm n detalii -i-liogra<ce, ar < cu toate cam 5A +olume de )tiin. sau
<lo2o<e, iar de +reo 5;-5A ani ncoace am scris )i literatur, )i asta ar mai
< A-% +olume, n a,ara cr.ilor pe care nc nu le-am pu-licat/
Din 56>: pn n 56B;, ct am stat n .ar, eu am pu-licat destul de multe
cr.i de literatur )i destul de pu.ine cr.i de istoria )i <lo2o<a religiilor,
a)a c dup 56BA, pu-licnd mai multe cr.i de )tiin. dect de literatur,
acti+itatea mea prea oarecum sc(im-at/ 1n .ar m dedicam literaturii
din mai multe moti+e, nti c mi plcea ,oarte mult, al doilea, eram srac
)i tre-uia s pltesc de patru ori pe an c(iria Cuneori pu-licam B +olume
pe an c(iar pentru astaD/
De)i .ineam cursuri la ni+ersitate, negliEam prin acti+itatea mea literar
istoria religiilor, istoria )i <loso<a culturii, pe care le-am putut culti+a
aproape cu e?clusi+itate timp de 5;-5: ani n strintate/ Dup 56BF, au
aprut, cum spuneam, +reo 5A +olume de istoria religiilor )i a culturii/
#otu)i, n-am negliEat literatura, pentru c am scris romanul pe care-l
consider capodopera mea, 0Noaptea de sn2iene0, )i pe urm am scris un
numr de nu+ele, unele dintre ele destul de lungi/
Adrian Paunescu =
A-sen.a d+s/ din !omnia este mai -trn dect mine/ Eu am :F de ani )i
d+s/ lipsi.i de >5 de ani/ Deci sta este ultimul dintre lucrurile pentru care
eu, ca tnr scriitor romn, tre-uie s respect a-sen.a d+s/= este mai
-trn dect mineG Primul moti+ este c n a-solut toate operele d+s/ un
moti+ romnesc sau altul re+ine/ Am +or-it la un moment dat cu un
american despre d+s/ )i era intrigat de ,aptul c d+s/ integra.i n ordinea
uni+ersal mituri romne)ti/ 9r nici un e,ort special de scu2, ca s 2ic
a)a, nici unul dintre aceste mituri nu pare strin n conte?tul n care l
introduce.i d+s/ Nu este un e,ort special pentru nimeni s o-ser+e,
citindu-+, c !omnia apar.ine uni+ersului/ 1nainte de 56B;, +-a interesat
integrarea spiritualit.ii romne)ti n ordine uni+ersal@ Nu este acesta
e,ectul domiciliului d+s/, ca s 2ic a)a, n uni+ers@
Mircea Eliade =
"red c asta a ,ost o o-sesie nu numai a mea, dar a genera.iei mele/
"omarnescu, Se-astian, Dan &otta )i al.ii/// 3oiam to.i s ne integrm
uni+ersului ,r a a+ea aerul c ncercm s ,acem 0propagand
cultural0///
Adrian Paunescu
Ed/ "artea !omaneasca
Etichete: !I"OSO!IE - P#I"OSOP#$ 0 cometarii
AD!IAN PANES" I-A LA# N IN#E!3I LI MI!"EA ELIADE
IN AME!I"A NDE ELIADE E!A SE9L "A#ED!EI DE
IS#O!IE A !ELI'IILO! LA NI3E!SI#A#EA DIN "8I"A'O
Publicat de Rrodia
Intre+iu cu Stelian Plesoiu, cel care a locuit in casa lui
Mircea Eliade
-eporter/ Domnule Stelian Plesoiu, ati a'ut sansa sa locuiti in intimitatea lui $ircea
,liade. Cum l-ati cunoscut>
Stelian Plesoiu/ Sint multe de spus, l-am cunoscut intimplator, n-a fost nimic special/ un
prieten al familiei ,liade m-a rugat ca sa merg la dinsii acasa sa le re!ol' niste pro%leme
legate de 'iata de !i cu !i. A'eau mici pro%leme cu aparatul de radio, cu %ecurile arse, cu
tot felul de lucrusoare casnice.
-eporter/ ,rau oameni de cultura, nu se pricepeau la c#estiuni pro!aice ?
Stelian Plesoiu/ ,xact, nu se pricepeau la nimic de altfel, decit, cum
am constatat cu de!amagire in primele 'i!ite, nu se pricepeau
decit sa fume!e, sa citeasca si, din cind in cind, cite un pa#arel de sc#otc# cu g#eata ?
-eporter/ Stiu ca exilul il apasa pe $ircea ,liade. ,ra multumit de 'iata lui>
Stelian Plesoiu/ Da si nu@ Sigur ca maestrul, imi permit sa-l numesc asa, pentu ca am
in'atat asta de la cei din (urul lui, tin(ea dupa tara. 7iciodata pina la el sau de atunci
incoace nu am cunoscut pe cine'a care sa sufere atit dupa tara lui. Una din do'e!i este
refu!ul de a de'eni cetatean american. Cu mare stringere de inima, la insitentele unui mare
prieten si admirator al sau, senatorul de *linois C#arles PercA, a acceptat cetatenia
americana la aproape BC de ani. PercA a facut un fapt fara precedent in istoria Americii/ a
con'ocat ad-#oc Congresul si a cerut apro%area cetateniei romanului $ircea ,liade pentru
merite deose%ite. Apro%area a durat doua minute. ,liade era 'enerat, dar dupa aceasta
formalitate au inceput sa curga onorurile, premiile, in'itatiile. Cind l-am cunoscut, nici nu
stiam cum sa ma adrese! decit cu domnule, dar aceasta exprimare mi-a fost rete!ata de la
inceput de sotia lui. $i-a spus/ 0ori te adrese!i cu $ircea, ori cu maestre, ori cu dr. ,liade.
$ie poti sa-mi spui cum 'rei, dar te rog sa ma strigi C#ristinel1.
-eporter/ 7u "eorgette@> Pentru ca acesta era de fapt numele ei.
Stelian Plesoiu/ 7u ? Deci astea au fost inceputurile mele in casa ,liade, unde am
constatat, prin multele persoane pe care le-am cunoscut alaturi de aceasta familie, ca toti se
adresau cu prim respect, folosind cu'intul :maestru=.
,liade are o fina la 9ar'ard
-eporter/ $ircea ,liade era o persoana influenta in SUA>
Stelian Plesoiu/ Da, era foarte influent, in sensul culturii uriase pe care o a'ea, nimeni nu
argumenta niciodata, decit foarte %ine documentat si stiintific cu dinsul. ,ra aproape de
necontra!is in ceea ce stia. A'ea foarte multe cunostinte din toate domeniile, stia foarte
multe, foarte %ine ?
-eporter/ Si 'or%ea si iu%ea romaneste@
Stelien Plesoiu/ Da, 'or%ea si scria in romaneste, foarte rar scria in frantu!este, cind sa
scrie 'reun articol pentru 'reun !iar sau pentru 'reo editura frantu!easca, dar toate
manuscrisele lui sint scrise in romana, ceea ce demonstrea!a foarte mult intelectualilor din
'remea dinsului, care foarte multi refu!au sa scrie in romaneste si, sigur, %anuiesc, ca este
un exemplu foarte %un pentru noile generatii ? Si, de ce nu, pentru oameni care a(ung in
America si mai uita sa mai 'or%easca lim%a romana.
-eporter/ Casa ,liade era frec'entata de multi oameni> Cine il 'i!ita>
Stelian Plesoiu/ Am cunoscut foarte multi oameni in casa lor, de la politicieni, scriitorasi si
pina la presedintele Uni'ersitatii C#icago, 9anna "raA, care il stima pe ,liade, de la
domnia sa pina la senatorul C#arles PercA, care il adora pe maestru. Am cunoscut marii
scriitori si filo!ofi france!i, l-am cunoscut pe decanul catedrei de istorie a religiilor, si cel
mai iu%it om de ,liade, domnul Doe EitagaFa, care a facut ca in Daponia sa se gaseasca tot
ce a scris ,liade si asta poate sa fie o mindrie pentru noi. $aestrul a fost si este adorat in
Daponia. Acest lucru se datorea!a in mare parte lui EitagaFa. Acest foarte serios profesor i-
a fost si student maestrului, si, in acelasi timp :fin=. $aestrul i-a %ote!at fiica acestuia, pe
Ann -ose, care este profesor de filo!ofie la 9ar'ard. Prin gri(a profesorului, opera lui
,liade a fost tradusa in intregime in aceasta tara. Culmea, in -omania se edita foarte putin
din ce scria el. Deasemenea, el a fost indragit si foarte apropiat de faimosul sculptor
(apone! 7oguci, care a fost studentul si prietenul lui +rincusi. S-a prapadit nu cu multa
'reme dupa ,liade. *n semn de prietenie, 7oguci a sculptat intr-o moneda c#ipul lui ,liade.
Aceasta fragila sculptura se afla la )u'ru. $ai 'enea pe acolo nelipisitul Saul +elloF,
laureat al premiului 7o%el pentru literatura, care a fost casatorit cu Alexandra +agdasar,
profesoara emerita la 7ort#Festern Uni'ersAtA din ,'eanston, pe care a cunoscut-o in casa
sotilor ,liade.
:Ceausescu il curta pe $ircea ,liade=
-eporter/ Cum a a(uns $ircea ,liade sa predea in SUA in conditiile, din cite stiu, era
indragostit de ,uropa>
Stelian Plesoiu/ ,liade suferea dupa ,uropa, insa a stiut cum sa imparta si una si alta.
Statea in timpul anului uni'ersitar aici, in C#icago, predind la catedra de istorie a religiilor.
Aceasta catedra a fost infiintata pentru el si la care el si-a adus cea mai mare contri%utie si
este unica in felul ei in lume. *n timpul 'erii, isi petrecea 'remea in 3ranta si, sigur, de
foarte multe ori calatorea. Dupa o anumita 'irsta calatoriile nu au ramas decit intre 3ranta
si C#icago. *n ultimul an al 'ietii nu a mai putut calatori in 3ranta din cau!a %olii.
-eporter/ *nteleg ca suferea ?
Stelian Plepoiu/ Da, in ultimii ani era foarte %olna'. *n afara de faptul ca a'ea o arto!a
cumplita la amindoua miinile, nu reusea decit sa se semne!e sau sa-ti dea cite o mica
recomandare. Amindoua miinile ii erau acoperite cu cite o platosa osoasa, care ii acoperea
pur si simplu degetele. Studentii ii aduceau tot felul de creioane moi. *mi spunea cu mult
neca!, cind il duceam la ortoped, ca ii este rusine sa intinda mina cui'a. A'ea si alte
pro%leme. *ncepuse sa se indoaie de spate, dar a'ea un cod cu C#ristinel, ca, atunci cind
erau in societate, sa-si indrepte spatele imediat.
-eporter/ Cum si-a calmat dorul de -omania, tinind cont ca nu s-a mai intors in aproape
(umatate de secol>
Stelian Plesoiu/ Dupa felul in care intre%a fiecare strain, sau prieten care intra in casa si ii
spunea ca este roman sau ca a 'enit curind din -omania, dupa curio!itatile pe care le a'ea
despre tara, era foarte simplu de inteles ca adora tara lui de origine si de nastere.
-eporter/ 7-a mai 'rut sa se intoarca, ii era teama>
Stelian Plesoiu/ 7u i-a fost frica niciodata, iar ca un exemplu foarte
%un este ca 7icolae Ceausescu nu e!ita sa-i trimita in'itatii. Ceusescu il curta. Sint a%solut
con'ins ca nu i s-ar fi intimplat nimic lui ,liade intorcindu-se in -omania. *nsa, aici era
'or%a de un principiu. Daca s-ar fi intors in -omania, pe care si-o dorea atit de mult, ar fi
calcat principiile de o 'iata, el si cei din generatia lui care au a'ut o puternica contri%utie
impotri'a comunismului si s-au sacrificat. Ar fi tradat si intelectualitatea plecata din tara
dupa cel de-al doilea -a!%oi $ondial.
:*n America, ,liade a fost eliminat depeste tot=
-eporter/ 4-a po'estit despre perioada in care a fost in inc#isoare, despre acu!atiile cu
pri'ire la simpatiile pentru "arda de 3ier>
Stelian Plesoiu/ Da, a po'estit, insa foarte putin, pentru ca, in primul rind, maestrului nu-i
placea su%iectul, in al doilea rind, nu a inteles niciodata, pina in ultimele momente ale
'ietii, de ce i se reprosea!a atit de mult faptul ca el a simpati!at miscarea din anii tineretii
lui. *ntimplarea a fost sa se numeasca :miscare legionara= si aceasta miscare sa tre!easca o
generatie, iar el, alaturi de intelectualitatea -omaniei la acea 'reme, au simpati!at cu
aceasta miscare, cum face fiecare tinar. Dar nu a im%racat niciodata camasa de legionar.
-eporter/ Atunci de unde toate acu!atiile>
Stelian Plesoiu/ Sigur de la faptul ca el a fost un mare admirator si
un student fer'ent al celui care a fost 7ae *onescu, iar 7ae
*onescu, dupa cum se stie, a fost mentorul miscarii legionare, un
persona( foarte misterios, foarte inteligent, parca co%orit din alta lume, un persona( care a
reusit sa con'inga tineretul intelectual din acea perioada.
-eporter/ Acu!atiile acestea se rasfring pina si acum asupra personalitatii si amintirilor ce
tin de ,liade.
Stelian Plesoiu/ ,ste foarte ade'arat. Aceste simpatii ale filo!ofului ,liade sigur ca au
deran(at foarte multe cercuri reactionare. *n -omania mai putin, dar in general in ,uropa
si mai ales in AmericaG 'or%esc de cercurile reactionare numite la 'remea respecti'a, acum
se numesc societati de caritate. O mare contri%utie isi aduc societatile e'reiesti din America
si ,uropa, mai putin cele din *srael.
-eporter/ Am 'a!ut ca si la uni'ersitate, in afara de %i%lioteca, c#iar si in sala in care a
predat, doar o mica placuta aminteste de el.
Stelian Plesoiu/ *ntr-ade'ar, asa este, este o mare rusine sa se
intimple ce s-a intimplat. ,liade a fost pur si simplu eliminat de peste tot, insa cine'a imi
spunea ca, cu cit este mai %lamat, cu atit 'aloarea
acestui filo!of este mai profunda si mai populara. Culmea, in colegiile americane se preda
istoria religiilor si curind sistemul de in'atamint american preconi!ea!a sa introduca
istoria religiilor si in licee.
-eporter/ Atunci de ce nu exista aici mai multa recunostinta pentru ,liade>
Stelian Plesoiu/ -espectul este unul mutual. *ntelectualii de 'aloare stiu cine este, il cunosc
foarte %ine, insa, sigur, intr-o tara capitalista ca America, unde %anul dictea!a si societatile
puternice au lo%%A c#iar si in lumea intelectuala, este de inteles ce se intimpla.
:-omanii din C#icago stiu foarte putin despre ,liade=
-eporter/ Ce-ar putea sa faca comunitatea romaneasca>
Stelian Plesoiu/ Comunitatea romaneasca din C#icago, spre de!amagirea d's. si a
cititorilor, ar tre%ui sa fie mult mai unita si ar tre%ui sa-si instruiasca si sa-si im%ogaseasca
spiritul si identitatea nationala. Cunoscindu-l pe ,liade, pentru ca locuiesc in orasul unde
,liade a trait, a muncit, a creat o parte din cei mai frumosi ani ai 'ietii dinsului, peste H6 de
ani, imi dau seama ca ar fi de!amagit. -omanii din C#icago stiu foarte putin despre ,liade.
$ai ales cei 'eniti dupa 5II6, caci este %ine de stiut aceea ca romanii de aici se impart in
trei categorii/ cei 'eniti dupa ra!%oi, ma(oritatea legionari si care nu prea mai sint, cei
'eniti in timpul comunismului, si romanii 'eniti dupa 5IJI. Primii sint foarte scoliti, %uni
cunoscatori ai istoriei poporului roman, nationalisti fara cusur, si anticomunisti pina la
ultima suflare, cum a fost si ,liade. A doua categorie sint speriati, c#iar rai, %irfitori,
suscepti%ili, cu ce'a carte nu neaparat cultura, mai degra%a %uni la stiinte exacte, fara
spirit national si foarte sno%i. Dupa 5II6, a 'enit tineret foarte talentat cu multa scoala si in
cautare de ade'ar. Daca este sa-i calific dupa numarul care 'ine la %iserica ortodoxa, i-as
gasi mai degra%a religiosi. 7u foarte interesati de situatia tarii lor, destul de re!er'ati in cea
ce pri'este dorinta de a se intoarce acasa. De ce spun toate acestea/ toate aceste grupuri nu
au manifestat 'reun interes special pentru ,liade. )egionarii l-au cunoscut cel mai %ine, au
inteles pina la urma sa-l respecte in tacere si in um%ra. 7u i-au creat pro%leme, au fost
foarte discreti in pri'inta trectului lor intim. Cei 'eniti in perioada comunista, au stat
departe, multi nu au stiut ca mai exista, iar putinii care il cunosteau, l-au cautat pentru
interese personale sau mesc#ine. Cei 'eniti dupa 5IJI nu au exprimat o dorinta anume
despre ,liade. Putini cunosc ca el este inmormintat aici. Unii c#iar cred ca mormintul sau
este 3ranta sau in Australia. -omanii din C#icago erau foarte de!%inati in sensul ca
legionarii ii suspectau pe noii 'eniti, iar noii 'eniti se temeau de legionari, etc. Adrian
Paunescu, care i-a luat maestrului un inter'iu, care a fost cen!urat %rutal, si-a 'a!ut de
interesul lui, care era acela de a fi cit mai mult in prea(ma lui ,liade. ,liade la recomandat,
l-a introdus in multe societati si acti'itati legate de sistemul scolastic american. .oate
fostele lui cenacluri au fost copii luate de aici.
*n SUA, $ircea ,liade nu a'ea tele'i!or.
-eporter/ Catedra de istorie a religiilor poarta numele $ircea
,liade. Cine i-a urmat>
Stelian Plesoiu/ Profesorul KendA Donigan i-a urmat lui ,liade. ,ste de origine irlande!a
si a fost o simpati!ata a maestrului. Sigur ca, imediat dupa moartea maestrului, Culianu ar
fi fost un pretendent foarte puternic, insa, dupa cum %ine stim, el a fost asasinat.
-eporter/ Ce se spune aici despre asasinarea lui>
Stelian Plesoiu/ , un mare mister. *on Petru Cullianu a'ea numai CL de ani cind a fost
asasinat. Din pacate, n-a mai putut sa continuie cele discutate cu maestrul. ,ra cel mai
preferat student si mai tir!iu profesor sau cadet al filo!ofului ,liade. )a moartea lui ,liade,
prin testament scris in ultima secunda, a reusit sa scrie trei fra!e si anume/ sa fie
inmormintat de un preot negru si acest lucru s-a intimplat M ser'iciile funerare au fost
conduse de ar#iepiscopul de Cante%urA, cea mai mare functie din America in lumea
preoteasca, acest ar#iepiscop fiind de culoare neagra si irlande! -G a doua dorinta a fost sa
fie incinerat, si a treia dorinta ca manuscrisele sa fie date lui Culianu. Dupa moartea lui
Culianu, manuscrisele lui $ircea ,liade s-au reintors in proprietatea Uni'ersitatii din
C#icago, care le-a donat mu!eului )u'ru. A fost fascinanta relatia dintre maestru si acest
discipol, pe care ,liade a(unsese sa-l considere 0singurul prieten caruia am atitea de spus1
si sa discute cu el de la egal la egal.
-eporter/ Cum traia $ircea ,liade>
Stelian Plesoiu/ ,l traia intr-o simplitate co'irsitoare. $aestul ducea o 'iata lipsita de
complicatii/ nu conducea masina, nu a'ea tele'i!or, nu poseda cunostinte te#nice de nici un
fel, nu-l interesa cine-i pu%lica cartile sau nu. Pur si simplu era profesor titular la .#e
Uni'ersitA of C#icago, a'ea un salariu de L.N66 de dolari pe luna si, pro%a%il, mai primea
ce'a %ani, prin posta, nu su% forma de cecuri, de care #a%ar nu a'ea. Seara a'eau loc
lecturi literare la lumina lampii, frec'enta ceaiurile literare, minca la clu%ul uni'ersitatii,
deci nu a'ea o 'iata foarte speciala. *i placeau foarte mult mincarurile romanesti pe care le
a'ea tot timpul in casa prin gri(a mea si a altora, care gaseam intodeauna o maicuta care ii
gatea sarmale, cior%e ?
:Cristinel l-a aparat cu toata stiinta si priceperea ei de femeie=
-eporter/ Cum era doamna ,liade>
Stelian Plesoiu/ C#ristinel ,liade era opusa sotului dinsei, era felul
de femeie foarte distinsa si foarte frumoasa, cu trasaturi remarca%ile, a'ea oc#i al%astri,
fuma mult, era foarte autoritara, era foarte ?
-eporter/ Cum 'a trata, tinind cont ca ati fost %aiatul de casa>
Stelien Plesoiu/ ,ra foarte dura, intotdeauna se punea pe post de sefa in casa aceea, desi a
gresit de foarte multe ori, insa, ma rog, era seful casei, ne trata de altfel pe toti, dar nu m-a
tratat pe mine si pe nimeni altcine'a mai diferit decit pe sotul ei, autoritara, tim%rul 'ocii
de comanda, pe toti ne punea la punct, pe toti ne trimitea cu gunoiul ?
-eporter/ C#iar si pe colegii maestrului>
Stelian Plesoiu/ Da, da@ 7u tinea cont de functii si 'a rog sa ma credeti, in casa aceea 'eneu
oameni de foarte mari functii si titluri. Cu cit stia ca titlul este mai mare cu atita ii umilea
mai mult, prin 'or%e foarte frumoase, dar foarte taioase/ :te rog sa-mi iei punga de gunoi
sa mi-o duci (os, te rog sa-mi aduci un pac#et cu tigari, te rog sa?=, insa in felul ei a a'ut
multi admiratori si foarte multa lume nu scotea un cu'int in fata doamnei. ,u consider ca
toata aceasta atitudine a pornit de la faptul ca sotul dinsei era un om foarte moale si cu o
personalitate foarte %linda si toti ar fi luat a'anta( asupra lui ?
-eporter/ Deci a fost aparatorul maestrului@
Stelian Plesoiu/ ,xact. Si asa s-au luat foarte multe a'anta(e. ,a, intr-un fel, a incercat sa-l
apere cu toata stiinta si priceperea ei de femeie.
:Dupa moartea maestrului au disparut toti prietenii=
-eporter/ Spuneti-mi cum s-a descurcat ea dupa moartea lui ,liade>
Stelian Plesoiu/ $oartea maestrului, pe LL aprilie 5IJO, a fost pentru C#ristinel ,liade o
ade'arata nenorocire, pier!indu-si tot elanul si toata energia care o caracteri!a in timpul
'ietii acestuia, s-a simtit foarte sla%a in fata tuturor, foarte amarita. *ntr-ade'ar, a a'ut
datorii, a terminat intr-o saracie ca aproape nu-ti 'ine sa cre!i. *n ultimele trei luni care au
premers mortii dinsei nu mai a'ea %ani nici cu ce sa-si plateasca c#iria. Deci, amindoi s-au
sfirsit intr-o saracie, cu toate ca ar fi putut a'ea ce'a %ani si de la sutele de 0prieteni1
foarte ade'arati si foarte generosi. Dar, dupa moartea maestrului, au disparut cu totii si nu
o mai cauta aporape nimeni, decit cine stie, cite o persoana sa-i ceara cite o carte cu
imprumut sau cite o donatie pentru %iserica, dar a(utorul din partea romanilor nu prea a
fost.
-eporter/ ,rau apropiati de comunitatea romaneasca>
Stelian Plesoiu/ Pina la momentul aparitiei mele la dinsii in casa, stiau de comunitatea
romaneasca, care era foarte mica la 'remea aceea, prin intermediul persoanelor care mai
gateau pentru ei. Odata cu instalarea mea in casa lor, si la propriu si la figurat, 'estile erau
aduse c#iar de mine.
-eporter/ Ati locuit la ei in casa>
Stelian Plesoiu/ Da, eram a%ia proaspat sosit in America si mi-au intins o mina de a(utor, ei
fiind foarte singuri, eu fiind tinar si foarte intreprin!ator, facindu-le cumparaturile,
ocupindu-ma de unele c#estiuni administrati'e ale acelui mic apartament si, sigur, pina mi-
am gasit eu o slu(%a si c#iar in incinta uni'ersitatii si, %ineinteles, un apartament foarte
aproape. A fost o o%ligatie pentru mine si un ordin al d-nei ,liade sa-mi gasesc un
apartament cit mai aproape de dinsii, ceea ce s-a si intimplat, unde am stat un numar de
ani, dupa care m-am mutat si cu ser'iciul si cu casa, dar nu am oprit mersul la dinsii.
-eporter/ .otusi, de ce este condamnat, uitat omul ,liade>
Stelian Plesoiu/ ,ste foarte greu sa 'a raspund pentru ca eu, cit a
trait maestrul, nu am 'a!ut in (urul dinsului decit fete !im%itoare. Se uita de la cei mai
amariti scriitorasi, pina la laureati ai premiului 7o%el, care ii promiteau marea cu sarea.
Am intilnit si o serie de demnitari romani a caror nume nu contea!a, nu si demnitari din
noua -omanie, care l-au 'i!itat si care i-au promis, ca maestrul 'roia sa fie pu%licat si in
tara, dar n-au facut nimic pentru el.
-eporter/ De ce>
Stelien Plesoiu/ 7u-mi dau seama. Am inteles, aceste cercuri reactionare, ma rog, societatile
e'reiesti care se !%at pentru o linie dreapta, si stiu eu, o (ustitie corecta fata de poporul
e'reu. 7u stiu de ce a afectat in asa masura, mai degra%a a stopat triumful acestui filo!of,
desi n-ar a'ea nimic cultura omului si creatia lui, cu 'iata lui pri'ata. 7u nu-mi dau seama,
imi este foarte greu sa 'a raspund.
:$ircea ,liade era o persoana sofisticata=
-eporter/ Ce '-a placut in mod special la ,liade>
Stelian Plesoiu/ $-au marcat multe lucruri, in primul rind simplitatea si modestia acestui
om erau imposi%il de neo%ser'at. Sensi%ilitatea cu care-ti 'or%ea, manierele extraordinar
de elegante. $-a impresionat mult sofisticarea omului in materie de, c#iar si de %aut, era
elegant in foarte multe. Stia totul din lumea modei, din lumea cartilor, era o persoana
sofisticata.
-eporter/ Dar, fiind cam %olna', d-na ,liade il tinea cam din scurt. *ncerca sa-l tina
departe de pa#arul lui o%isnuit, de !ilnicul lui pa#ar de scotc#@
Stelian Plesoiu/ Pai da stiu la ce 'a referiti ? D-na ,liade il tinea din scurt in sensul ca
tre%uia sa-si manince dimineata %anana si o %rin!a fara nici un fel de gust, care il a(uta pe
maestru sa nu faca alte complicatii. Stia maestrul sa se foloseasca de tertipuri, pentru a-si
%ea nelipsitul pa#ar de scotc#, aran(ind cu c#elnerul sa-i puna apa cu g#eata, dar
c#elnerul, printr-un mic aran(ament, sa-i aduca un pa#ar cu 'otca si, aratindu-i sotiei ca el
%ea apa in loc de scotc#, ea foarte generoasa/ 0,i %ine, poti sa %ei si un scotc#1, deci a'ind
doua pa#are. ,ra foarte greu sa il de!'eti de o%iceiuri pe care le-a a'ut toata 'iata.
$aestrul nu putea sa traiasca fara pipa, aproape ca dormea cu ea in gura. Si doamna fuma
foarte mult.
-eporter/ .igara de foi, nu>
Stelian Plesoiu/ )a un moment dat fuma poate cele mai tari tigarete pe care le stim. 3uma
Caporal, tigari extrem de tari, pentru soldatii france!i. ,a le fuma cu o mare usurinta, de si
doctorul ii spunea adeseori/ :C#ristinel, lasa-te de fumat ca ai sa mori@=. )a care ea a'ea
raspunsul preferat/ :Doctore, daca ma las de fumat, am sa mor si nu in'ers@= ,rau foarte
simpatici si foarte draguti. Pe mine m-au a(utat mult, mi-au fost dragi si am fost linga ei
pina au murit.
A consemnat Sil'ia 4rinceanu.
Ceausescu a incercat sa-l readuca pe ,liade la +ucuresti.
7u comunistii au incercat sa-l compromita pe acest anticomunist con'ins.
C#iar daca unii il contesta si acum, $ircea ,liade P5I6B-5IJOQ ramine una dintre cele mai
luminate minti ale secolului trecut. Potri'it %iografiei sale, in tinerete s-a apropiat de
$iscarea )egionara, de care s-a indepartat dupa 5IHB. >n timpul ra!%oiului a fost atasat
cultural la )isa%ona, iar dupa ra!%oi nu se mai >ntoarce >n -om>nia, raminind in exil la
Paris. Aici o cunoaste si pe 'iitoarea sa sotie, C#ristinel, nascuta la .ecuci. *ncepind din
5INB, $ircea ,liade se sta%ileste la C#icago si de'ine seful catedrei de istorie a religiilor la
Uni'ersitA of C#icago. -eputatia sa creste cu fiecare noua lucrare aparuta, de'ine mem%ru
in institutii ilustre. *n tara, ,liade era 'a!ut ca un :dusman al poporului=, ca un calomiator
al gu'ernului. Din dosarele Securitatii s-a scos la i'eala scrisoarea lui Adrian Paunescu
catre Ra#aria Stancu, presedintele Uniunii Scriitorilor pe atunci, din care re!ulta ca Adrian
Paunescu a fost emisarul lui 7icolae Ceausescu pe linga marele om de cultura. Potri'it
acesteia, inainte de a pleca la o %ursa in SUA, Paunescu a discutat cu Ceausescu in scopul
folosirii carturarului $ircea ,liade de catre propaganda comunista. De altfel, intelectualii
din exil s-au indignat cind ,liade a acordat un inter'iu poetului, care a fost cen!urat
grosolan. $ircea ,liade a protestat si astfel a rupt orice punte intre el si statul comunist.
Ultima 'este a(unsa la :urec#ile= Securitatii despre :o%iecti'ul de la C#icago= a fost adusa
in'oluntar de Dorin .udoran, intors dintr-o calatorie in 3ranta/ :$ircea ,liade s-ar fi
con'ins ca nu se mai poate face nimic serios cu romanii de a!i si, ca urmare, nu ar a'ea nici
un rost sa se mai gindeasca la o e'entuala calatorie in tara=. Cunoscutul scriitor, filosof si
istoric al religiilor a incetat din 'iata la LL aprilie 5IJO, fara sa-si mai fi re'a!ut tara.
*ata ce scria Alexander ,. -onnett, doctorul familiei si confidentul lui $ircea ,liade de la
C#icago/ :Prin anii 5IOJ-5IOI, prin diferite persoane, mai ales prin cei care erau in relatii
de prietenie cu d-na ,liade, Am%asada romana din Kas#ington a reusit sa patrunda in casa
lui. D-na ,liade facea totdeauna aran(amente pentru asemnea 'i!itatori=. Potri'it acestor
marturii, pu%licate in cartea :$ircea ,liade in constiinta conteporanilor din exil=,
C#ristinel ,liade se apropiase in acea 'reme de contro'ersata 3lorica +agdasar, sotia
ministrului comunist al sanatatii. Doctorul de!'aluie ca, intr-un anume context, a fost rugat
de :seful securist al Am%asdei=, sa con'inga pe $ircea ,liade sa ca ar fi in folosul tarii sa
faca o 'i!ita la +ucuresti, :ca oaspeti ai lui 7icolae Ceausescu si ai gu'ernului roman=.
:4om a'ea o cina cu 7icolae Ceausescu si personalitati marcante din "u'ern, dupa care
'om petrece cite'a saptamini la mare si la munte. *n tara 'om 'edea marile reali!ari
aleregimului Ceausescu=. Dupa cum po'esteste prietenul lui $ircea ,liade, :amindoi am
a(uns la o conclu!ie clara/ posi%ilitatea exploatarii politice a unei asemnea 'i!ite. ,liade ar
pierde mai mult decit mine si s-ar compromite iremedia%il. 7e-am intes ca nu 'om pune
piciorul pe pamintul tarii atita 'reme cit teroarea comunista domneste=. Dupa cum mai
de!'aluie Alexander -onnet, tot prin prim-secretarul Am%asadei, 7icolae *rinoiu, si
:prietenele lui=, ,liade a acceptat 'i!ita actualului senator PSD Adrian Paunescu si i-a
acordat inter'iul, :dar s-a con'ins de caracterul sau cameleonic dupa ce inter'iul a aparut
cen!urat de el sau de alti securisti=. PS. 4rinceanuQ.
Sil'ia 4ranceanu