Dominaia otoman asupra rilor Romne

Expansiunea otoman din a doua jumtate a secolului al XV-lea este tot mai
clar ndreptat mpotriva rilor Romne, turcii urmrind stpnirea bainului
!rii "e#re $i ocuparea cetilor %&ilia $i %etatea 'lb( )n cele din urm, n
secolul urmtor, rile Romne intr sub dominaie otoman $i, de$i pierd
independena, $i menin autonomia(
Relaiile dintre *rincipatele Romne $i *oarta +toman erau re#lementate
prin acorduri $i capitulaii prin care domnitorii romni recuno$teau
sueranitatea sultanului, acceptau plata tributului $i promiteau s urmee
politica extern otoman( +tomanii se obli#au s nu atace rile romne$ti $i
s le o,ere protecie mpotriva ttarilor(
)n urma cuceririi %onstantinopolului din -./0, majoritatea statelor sud-est-
europene se simt nevoite s se supun puterii otomane( !e&med al 11-lea,
considerndu-se mo$tenitor al ,ostului 1mperiu 2iantin $i con$tient de
importana #eostrate#ic a 1stanbulului, dore$te s impun control deplin $i
asupra vasalilor s cre$tini care erau tentai s se aliee cu Veneia sau
'ustro-3n#aria( 'st,el, n a doua jumtate a secolului al XV-lea, marele sultan
reu$e$te s cucereasc4 5erbia 6-./78, sudul 9reciei 6-.:;8, 2osnia 6-.:08 $i
alte one balcanice( <a nord de Dunre ns, ntmpin reistena armatelor
lui Vlad epe$, care era aliat cu 3n#aria( De aceea, n -.:=, impune la tronul
rii Romne$ti pe Radu cel >rumos, care i era ?del(
)n -:;:, *acea de la @sitvatoroA pune capt Rboiului cel <un#( 3rmea o
restaurare a puterii otomane n cele trei principate romne rsculate
mpotriva acesteia, tendin care se impune tot mai clar n al doilea deceniu
al secolului al XV11-lea( Domniile lui Radu !i&nea 6-:-- - -:-:8 n ara
Romneasc, Bte,an Com$a 6-:-- - -:-/8 n !oldova $i 9abriel 2et&len 6-:-0
- -:=78 n Cransilvania erau destinate s aduc cele trei principate sub
sueranitatea *orii +tomane, dar n condiii di,erite ,a de cele care
caracteriaser dominaia otoman n secolul precedent( )ntr-adevr, turcii
sunt con$tieni c nu pot reveni la vec&iul sistem, baat pe imixtiunea n
treburile interne, prin impunerea de domnitori dup propria voin(
Din a doua jumtate a secolului al XV1-lea dependenDa Erilor Romne ,aD de
1mperiul +toman a crescut sensibil, abuurile au sporit 6tributul sporeFte la
-// ;;; de #albeni pltiDi de Eara Romneasc, :/ ;;; de #albeni pltiDi de
!oldova, -/ ;;; de #albeni pltiDi de Cransilvania8( %resc drile
6peFc&eFurile8, obli#aDiile n munc, aproviionarea *orDii cu produse
romneFti la preDuri pre,erenDiale 6mai mici cu -/-=;G dect cele de pe piaDa
romneasc8 Fi se plteau sume uriaFe pentru cumprarea domniilor Fi
con?rmarea lor8(
Cratatul de *ace de la *aris 6-H/:8 I prevederile re,eritoare la *rincipatele
Romne
'rt( ==( Erile romne 6sicJ8 Fi !oldova se vor bucura Fi pe viitor, sub
sueranitatea )naltei *orDi Fi sub c&eFia puterilor tocmitoare, de drepturile
Fi scutelile ce au( "ici una din puterile c&eaFe nu va putea s aib n parte
ocrotire asupra acestor DriK asemenea nu se poate n#dui ca s se
amestece cineva n treburile dinuntru(
'rt( =0( )nalta *oart se ndatorea a pstra iselor Dri o oblduire
neatrnat Fi naDional, precum Fi deplina sloboenie de reli#ie, le#i, ne#oD Fi
plutire( <e#ile Fi ntocmirile de asti se vor sc&imba( 5pre a se ntocmi o
deplin nDele#ere asupra acestei sc&imbri, se va ntocmi o comisie care se
va aduna la 2ucureFti cu un comisar al )naltei *orDi Fi despre a crei alctuire
puterile tocmitoare se vor nDele#e ntre dnsele( )nsrcinarea acestei comisii
va ? de a cerceta Fi a aLa starea de asti a Drilor numite Fi de a arta
temeiurile viitoarei lor ntocmiri(
'rt( =.( 5ultanul ,#duieFte c va c&ema ndat, n ?ecare din aceste dou
Dri, o adunare ntr-adins pentru aceasta 6ad-&oc8 alctuit din n,DiFtorii
tuturor intereselor Fi tuturor strilor de oameni ale neamului( 'ceste adunri
vor ? c&emate pentru s,rFitul de a da pe ,aD dorinDele poporului asupra
c&ipului de ntocmire &otrtoare a Drilor lor( %on#resul va re#ula cum
trebuie s se nDelea# comisia cu aceste adunri(
'rt( =/( %omisia, lund n b#are de seam prerea celor dou adunri, va
trimite ,r ntriere la scaunul de asti al %on#resului lucrrile sale(
)nDele#erea &otrtoare despre aceasta cu puterea sueran se va aFterne n
scris, ntr-o lovitur nc&eiat la *aris ntre prDile tocmitoareK Fi un &atiFeri,,
potrivit acestei nvoieli, va &otr desvrFit noua stare a acestor Dri, care pe
viitor vor ? puse sub c&eFia tuturor pute rilor isclite n tratat(
'rt( =:( 5-a primit de toDi ca Drile romne s aib oFtire naDional pentru
si#uranDa dinuntru Fi a #raniDelor( "ici o piedic nu se va putea pune
msurilor neobiFnuite de aprare pe care, n unire cu )nalta *oart, aceste
Dri vor ? c&emate a lua spre a respin#e orice nvlire strin(
'rt( =M( Dac liniFtea dinuntrul Drilor acestea va ? ameninDat, )nalta
*oart se va nDele#e cu celelalte puteri tocmitoare asupra msurilor ce ar
trebui ca s se ia spre a restatornici sau a pstra liniFtea( "ici una din puteri
nu poate, mai nainte de a se nDele#e cu celelalte, s intre cu arme n aceste
Dri(
!i&ai Viteaul -/70--:;-
5ituatia interna a Carilor Romane
<a s,arsitul secolului XV1 Carile Romane s-au con,runtat cu o
a#ravare a dominatiei otomane, atat politic cat si economic( +prirea
cuceririlor otomane a avut drept e,ect cresterea dominatiei asupra Carilor
Romane, imperiul ?ind tot mai interesat de resursele lor, ceea ce explica
instalarea unui re#im politic controlat de *oarta care incalca actele ce
re#lementau raportul ramano-otoman( 3ltima treime a secolului XV1, dupa
in,ran#erea rascoalei antiotomane a lui 1oan Voda 6-/M=--/M.8 a ,ost marcata
de instabilitatea domniei prin ,aptul ca sultanul numea domnitori in sc&imbul
unor sume exorbitante, ,apt care a destabiliat #ospodaria taraneasca libera
si a accentuat Rumania 6tarani rumaniN dependenti8, servajul(
1n conditiile inexistentei unui drept ereditar, care sa re#lementee
succesiunea la domnie, scoaterea la meat a tronurilor a determinat, paralel
cu instabilitatea politica, si cresterea obli#atiilor ?nanciare( <a acestea s-a
adau#at monopolul comercial impus de *oarta, prin care isi reerva
prioritatea in cumpararea produselor( 1n acest context, marasmul politic s-a
intalat in Carile Romane, provacat ?ind de sc&imbarile ,recvente de domni, in
conditiile incalcarii statutului juridic ce re#lementa raporturile suerano-
vasalice(
9ravitatea situatiei este exprimata de ,aptul ca cuantumul
obli#atiilor ?naciare depasea capacitatea economica a Carilor Romane, iar
patrunderea elementelor levantine si #recesti in caliatate de camatari a
determinat un trans,er de proprietate, ,apt ce a concurat cu boierimea
pamanteana( 1n plus, preenta #arnioanelor otomane crea ima#inea unui
re#im care anunta o posibila anuntare a pasalacului( 1n acest context,
boierimea romana si-a mani,estat ostilitatea ,ata de elementele #recesti,
recur#and la o colaborare cu domnitorul(
%ontext international
la s,arsitul sec( XV1, Carile Romane, prin poitia lor #eopolitica,
inre#istreaa e,ectele imperialismului &absbur#ic si o presiune a#resiva a
celui otoman( Dupa victoria de la <epanto -/M-, s-a dovedit ca invincibilitatea
1mperiului +toman era de domeniul trecutului, imperiul avea inca resurse
importante( 5cena politica a Europei %entral O +rientale a ,ost dominata la
s,arsitul sec( XV1 de 1mperiul +toman, 1mperiul Pabsbur#ic, *olonia si mai
tariu Rusia(
Domnia lui !i&ai Viteaul a coincis cu relansarea de catre *apa
%lement V111 a unei aliante antiotomane numita Q<i#a 5,antaQ la care au
aderat 5pania , 'ustria, 5tatul papal si ducatele italiene Coscana, !antua si
>erara( 3n loc aparte in planurile antiotomane trebuia sa-l detina Carile
Romane, care prin poitia lor erau interesate de <i#a 5,anta( <a <i#a a aderat
*rincipatul Cransilvaniei, condus de 5i#ismund 2at&orR, considerat un
element c&eie in atra#erea Carilor Romanesti si a !oldovei( 1n urma
presiunilor diplomatice ale *apei si &absbur#ilor, domnul !oldovei 'ron Voda,
a aderat la coalitia antiotomana( 'deiunea Carilor Romane s-a datorat
initiativei domnului care avea acordul boierilor pamanteni pentru declansarea
conLictului cu turcii( 1nte#rarea Carilor Romane in alianta crestina a dus ,oarte
curand la rascoala antiotomana, care a ibucnit la -0 nov( -/7. la 2ucuresti
prin suprimarea creditorilor levantini si a #arnioanei otomane( 1n iarna
anului -/7.--/7/, !i&ai Viteaul a atacat si a cucerit cetatile otomane de pe
linia Dunarii, cu exceptia 9iur#iului, eveniment ec&ivalent cu declansarea
ostilitatilor impotriva 1mperiului +toman( 1n aceste conditii, ?ind previibila
reactia otomana, !i&ai Viteaul a inc&eiat la 'lba 1ulia prin intermediul unei
dele#atii boieresti la =; mai -/7/ un tratat cu 5i#ismund 2at&orR, potrivit
caruia Cara Romaneasca se subordona Cransilvaniei, iar domnitorul boierilor(
*otrivit tratatului, domnului i se retra# prero#ativele domniei, tara ramanand
sa ?e #uvernata de un 5,at al boierilor, iar domnul devenea QloctiitorQ al
*rincipelui 'rdealului( Vasaliarea C(R ,ata de Cransilvania(
!i&ai Viteaul il accepta datorita ajutorului militar in ,ata pericolului
otoman care se pre?#ura( Era la urma urmei un tratat antiotoman( 3n tratat
asemanator a ,ost inc&eiat de catre 'ron Voda, ast,el ca 5i#ismund a devenit
sueranul celor = tari, alcatuindu-se un or#anism politic si militar in stare sa
se opuna 1mp( +toman( 'menintarea otomana s-a materialiat in vara lui
-/7/, atunci cand con,runtarea decisiva a avut loc la %alu#areni, =0 au#(
-/7/( 2atalia s-a inc&eiat cu victoria moderata a lui !i&ai Viteaul, care este
nevoit sa se retra#a spre ", datorita superioritatii numerice a armatei
otomane, in asteptarea interventiei ardelene( %ampania condusa de 5inan-
*asa avea drept obiectiv trans,ormarea C(R in pasalac( 'st,el, turcii au initiat
primele masuri de or#aniare a pasalacului la 2ucuresti si Car#oviste( Reactia
crestina a ,ost prompta, ast,el actiunea militara a celor 0 *rincipate a
recucerit Car#oviste, iar turcii au ,ost alun#ati peste Dunare( 1n toamna anului
-/7:, *oarta a reluat o,ensiva reusind sa obtina la =: oct( -/7: o victorie
impotriva &absbur#ilor la Serestes( <a =; iulie -/7M sultanul !a&omed 111
recunostea lui !i&ai domnia pe viata, iar tributul era redus la jumatate( 1n
paralel, !i&ai Viteaul, s-a orientat catre &absbur#i cu care a semnat un
tratat antiotoman la 7 iulie -/7H la !anastirea Dealu, potrivit caruia
imparatul Rudol, 11 o,erea ajutor militar impotriva turcilor, se #aranta domnia
ereditara in Cara Romaneasca( *rin aceasta dubla sueranitate, otomana si
imperiala, !i&ai Viteaul se emancipa de consecintele tratatului din =; mai
-/7/( >rontul romanesc antiotoman se destramase inca din -/7/, atunci cand
a ,ost impus de catre *olonia ca domn al !oldovei 1eremia !ovila care
accepta sueranitatea otomana( 1n primavara anului -/77, 5i#ismund
2at&orR a renuntat la tron in ,avoarea varului sau 'ndrei 2at&orR, un adept al
pacii cu turcii(
1esirea !oldovei si a Cransilvaniei din ,rontul romanesc antiotoman
si interventiile *oloniei de a-l inlatura pe !i&ai Viteaul de la conducerea C(R l-
au determinat sa actionee pentru realiarea Qplanului dacicQ 6restituo
daciae8 T unirea romanilor sub o sin#ura autoritate pentru a contracara
planurile expansioniste ale !arilor *uteri( <a -H oct( -/77, !i&ai Viteaul a
obtinut victoria de la Uelimbar impotriva lui 'ndrei 2at&orR, ocupand
Cransilvania( *rin cucerirea 'rdealului cu sprijinul boierimii, s-a inversat
directia unu?carii celor = state, in acest ca dinspre Cara Romaneasca(
"iciodata pana atunci un domn roman nu a cucerit Cransilvania(
*olitica lui !i&ai Viteaul in Cransilvania a ,ost dependenta de
planurile &absbur#ilor care urmareau incorporarea *rincipatului(Dieta
Cransilvaniei l-a recunoscut pe !i&ai ca loctiitor al imparatului,iar acesta nu a
modi?cat sistemul starilor privile#iate(%eea ce a nemultumit pro,und Dieta au
,ost donatiile de domenii ,acute boierilor munteni in detrimentul nobilimii
ma#&iare( 1n mai -:;;, !i&ai a cucerit !oldova,invocand ca motiv alianta lui
1eremia !ovila cu turcii(*rin cucerirea Cransilvaniei,!i&ai Viteaul si-a
consolidat stapanirea in Cransilvania,iar prin cucerirea !oldovei a re,acut
,rontul antiotoman(Citulatura,actul o?cial cuprindea titlul de domn al Carii
Romanesti,al 'rdealului si !oldovei( Desi *rincipatele ramaneau politic si
administrativ separate, cu toate ca nu ideea unitatii nationale a determinat
uni?carea ci ideea solidaritatii crestine, creatia de Vo clipaWa devenit in timp
un ideal(3nirea nu a reistatdatorita puternicilor competitori( 'st,el, 1mperiul
+toman dorea restaurarea sueranitatii sale, *olonia urmarea propria
&e#emonie si nu accepta pierderea !oldovei,'ustria via cucerirea
Cransilvaniei iar nobilimea ma#&iara era ostila unei suprematii romanesti(1n
aceste conditii, starile privile#iate din Cransilvania s-au rasculat, iar
&absbur#ii au considerat ocaia ,avorabila pentru preluarea stapanirii
Cransilvaniei( 'st,el, oastea imperiala condusa de #eneralul 2asta s-a alaturat
rasculatilor ardeleni,invin#andu-l pe !i&ai Viteaul la -H septembrie -:;; la
!iraslau, ,apt ce a avut drept consecinta pierderea Cransilvaniei( 1n acelasi
timp,armata polonea a patruns in !oldova impunandu-l domn pe 1eremia
!ovila( Dupa in,ran#erea de la 2ucov in ,ata armatei polonee,a ,ost
inscaunat domn al Carii Romanesti 5imion !ovila,iar !i&ai a ,ost obli#at sa ia
drumul exilului spre Viena( De,ectiunea intervenita in Cransilvania unde
nobilimea l-a alun#at pe 2asta si l-a reinstaurat domn pe 5i#ismund 2at&orR,
l-a readus in scena pe domnul Carii Romanesti( 'cesta a primit resurse
?nanciare de la Rudol, 11 pentru ec&iparea unei armate, care impreuna cu cea
a #eneralului 2asta obtin victoria la -0 au#ust -:;; la 9iuraslau impotriva lui
5i#ismund 2at&orR( Pabsbur#ii au &otarat sa-l inlature pe !i&ai, ,apt realiat
in urma unui asasinat( 1esirea din scena a domnului Carii Romanesti a pus
capat <i#ii 5?nte, iar ,apta voievodului muntean a repreentat un capitol de
istorie europeana prin inte#rarea in <i#a 5,anta si succesele militare care au
determinat o vremelnica unire a Carilor Romane(
5ecolul XV11
%a urmare a actiunii lui !(V( *oarta a renuntat la exploatarea excesiva
a resurselor romane prin scaderea masiva a obli#atiilor ,ata de 1mperiul
+toman(Reultatul principal al actiunii lui !(V( a ,ost pastrarea autonomiei
Carilor Romane prin mentinerea institutiilor auto&tone( 5ecolul XV11 a realiat
raporturile dintre !arile *uteri in conditiile in care si-a ,acut aparitia in ona
Rusia(1n aceasta perioada, domnii Carilor Romane nu sunt cu cateva exceptii,
personalitati proeminente('st,el, amestecul *ortii in numirea domnitorilor a
continuat( Diplomatia a ramas cea mai importanta activitate( 1n timpul
domniilor lui 9abriel 2et&len, 9&eor#&e RaAoci 1 si 11,Cransilvania a incercat
realiarea de aliante cu Carile Romane intr-un proiect numit VRe#atul
DacieiWcare sustinea unirea politica a Carilor Romane( Voievoii romani, !atei
2asarab in C(R(si Vasile <upu in !oldova, au inc&eiat tratate de alianta cu
principii Cransilvaniei la mijlocul sec(XV11(1n aceasta perioada, statutul politico-
juridic al Carilor Romane s-a caracteriat prin autonomia
deplina,recunoasterea sueranitatii otomane si reactia nationala a boierimii
romanesti ,ata de elementele #recesti( 1n a doua jumatate a sec(XV11, scena
politica internationala a ,ost #uduita de in,ran#erea turcilor la Viena in -:H0
in ,ata 'ustriei si *oloniei( 'cest eveniment a avut urmari esentiale in
dinamica relatiilor internationale deoarece 'ustria a declansat o,ensiva de
cucerire a 3n#ariei si 5-E Europei pro?tand de decaderea 1mperiului
+toman(5c&imbarea raportului de ,orte dintre !arile *uteri i-a determinat pe
domnitorii romani sa initiee o politica de ec&ilibru pt(limitarea sueranitatii
otomane6omul bolnav al Europei8(
1n C(R( 5erban %antacuino s-a orientat catre o politica externa
,avorabila luptei antiotomane ,inc&eind aliante secrete antiotomane cu
'ustria si Rusia( %onstantin 2rancoveanu6-:HH--M-.8a continuat politica
externa initiata de predecesorul sau, trans,ormand C(R(intr-un ,actor activ pe
plan european,stabilind le#aturi cu >ranta, Venetia, 5tatul papal,
Rusia,*olonia( 1n acelasi timp, a mentinut raporturile cu *oarta prin sporirea
sumelor de bani platite otomanilor( Desi recunoscut domnitor pe viata de
catre turci, %(2rancoveanu a continuat sa se implice in ne#ocieri
antiotomane,obtinand in -M;- protectia imparatului <eopold 1 de Pabsbur#( 1n
raboiul din anii -M-;--M-- dintre !oldova si Rusia pe de o parte siCurcia pe
de alta parte, 2rancoveanu a adoptat o politica de expectativa(Dar cavaleria
a trecut de partea rusilor,,apt care i-a determinat pe turci sa-l maileasca(
Dimitrie %antemir s-a orientat catre o alianta cu Rusia inc&eiata in
-M-- prin Cratatul de la <utAa obtinand recunoasterea de drept a
independentei si inte#ritatii !oldovei(%a urmare,Curcia adeclansat o
campanie impotriva aliantelor obtinand victoria la 5tanilesti,,apt ce a dus la
esuarea actiunii(1n noile conditii de la inceputul secolului
XV111,otomanii,neavand incredere in domnii romani,au #asit o noua cale de a
controla mai bine Carile Romane prin instaurarea domnilor ,anarioti( Dimitrie
%antemir urmarit sa obtina independenta ,ata de turci si limitarea pretentiilor
de sueranitate asupra spatiului romanesc de catre puterile europene(