ECONOMIE EUROPEANA

- SUPORT DE CURS
Lector univ. drd. Anghelina Andrei
ARAD
!"!
1
Capitol I Descrierea contextului istoric al formarii
Uniunii Europene si a integrarii europene.
Perioada postbelic timpurie
In 1945, o familie de oriunde din Europa se gsea ntr-o naiune care
a fost sau fusese: (a) condus de un dictator fascist rutal,
() ocupat de o armat strin sau
(c) amele!
"a un re#ultat direct al acestor esecuri gu$ernamentale, #eci de
milioane de europeni erau morti, iar economia Europei #cea n ruine!
"el de-al %oilea &#oi 'ondial nu a fost un e$eniment istoric i#olat:
cel de-al %oilea &#oi 'ondial a nceput dup doar dou decenii de la
cataclismul pro$ocat de (rimul &#oi 'ondial (1914-1)), *ind a patra
oar n 1+, de ani c-nd .rana si /ermania au fost n centrul unor r#oaie
de$enite tot mai nspim-nttoare!
0n climat propice sc1imrilor radicale !!!!!! refugiai, foamete si
instailitate politic
Preocupri primordiale si ideologii conductoare n 1945
Cum poate Europa s evite un alt rzboi?
Soluiile oerite s!au bazat pe preri ce ineau de cauzele
rzboiului"
S!au a#rmat astel trei scoli de g$ndire%
-Condamnarea marelui perdant 2 plan naintat de 3ecretarul
4re#oreriei 3tatelor 0nite, 5enr6 'orgent1au, n 1944, care a cutat s
e$ite alte r#oaie europene $iitoare prin distrugerea industriei /ermaniei
si con$ertirea acesteia ntr-o 78ar eminamente agricol si pastoral, n
caracter9!
:"ea de-a doua scoal, 'ar;ism-<eninismul sau na8ionalismul
distructiv, a dat $ina pe capitalism pentru ma=oritatea relelor din lume,
inclusi$ cele dou r#oaie mondiale! >ceast prere a sugerat c soluia
era comunismul!
:"ea de-a treia a dat $ina pe naionalismul distructi$, soluia *ind
integrarea c-t mai str-ns a tuturor naiunilor europene! In timp ce dorina
pentru o Europ unit era au#it dup r#oiul dintre 1914-1) si n timpul
r#oiului dintre 19+9-45, declaraia cea mai faimoas a acestei scoli a
fost discursul lui ?inston "1urc1ill din 194@ : 73tatele 0nite ale Europei9
&pariia unei Europe divizate% 'zboiul 'ece
A3oluia integrrii europene a triumfat n cele din urm, dar acest
de#iderat a fost departe de ndeplinire n anii 194,!
2
A'a=oritatea rilor europene sau se luptau cu restailirea propriilor
gu$erne si economii sau erau su ocupaie militar direct!
A/ermania si >ustria au fost mprite n #one americane, france#e si
so$ietice!
ABn Europa de Cest, anii 1945 si 194@ au trecut fr a se nregistra
progrese semni*cati$e n de#$oltarea unei ar1itecturi postelice!
"apacitile de gu$ernare limitate ale gu$ernelor din Europa de Cest au
fost suprancrcate de situaia umanitar =alnic!
A<ucrurile s-au miscat mai repede n Europa de Est! 0niunea
3o$ietic ncepuse de=a implementarea propriei $i#iuni a unei Europe noi,
nc din timpul r#oiului! "omunismul a fost impus n 8rile,
independente odinioar cum ar * Estonia, <etonia si <ituania, iar n 194)
partidele comuniste au preluat puterea n >lania si Dugosla$ia si c-stigau
teren n /recia! <a alegerile parlamentare din 194@, comunistii au c-stigat
19 procente din $ot n Italia si E9 procente n .rana!
Emergena Europei divizate
("E" ) *+ State membre
0niunea European are acum EF 3tate 'emre, ca re#ultat a Gapte
$aluri de e;tinderi
(aderri):
- 195F: .ranta, /ermania, Italia, Helgia, Ilanda si <u;emurg
- 19F+: %anemarca, Irlanda si 'area HritanieJ
- 19)1: /reciaJ
- 19)@: 3pania si (ortugaliaJ
- 1995: >ustria, .inlanda si 3uediaJ
- E,,4: "ipru, Estonia, <etonia, <ituania, 'alta, (olonia, "e1ia, 3lo$acia,
3lo$enia si
0ngaria,
- E,,F: &om-nia si Hulgaria
0niunea European se pregteste pentru noi e,tinderi"
>cest proces are ca scop e;tinderea pasnic a #onei de stailitate si
prosperitate ctre noi memri!
("E" ) - State candidate
>lte dou state candidate au deschis negocierile de aderare n 2005:
- 4urcia (se pre$ede s adere n E,15)
- "roaia (se pre$ede s adere n E,,9)
"onsiliul European din 15-1@ decemrie E,,5 a decis acordarea
statutului de tara
candidat si fostei &epulici Iugosla$e a 'acedoniei!
>lte ri iau n considerare depunerea candidaturii lor n $iitorul
apropiat!
("E" ! State potenial candidate ./alcanii de 0est1
3
In ianuarie E,,@, "omisia European a adoptat o "omunicare cu
pri$ire la KHalcanii de Cest pe calea spre 0E: consolidarea stailitatii si
cresterea prosperitatii9!
AStatele din /alcanii de 0est potentiale tari candidate sunt%
:>lania,
:Hosnia si 5ertego$ina,
:3eria si 'untenegru,
:inclusi$ Loso$o respectandu-se &e#olutia 1E44 a "onsiliului de 3ecuritate
al Maiunilor
0nite!
AProcesul de Stabilitate si &sociere .PS&1 este politica cadru
a (niunii Europene
pentru tarile din /alcanii de 0est2 pe toata perioada pana la o
eventuala aderare"
A(3> are trei oiecti$e, in special
:stailitatea si o trecere rapida la economia de piata,
:promo$area cooperarii regionale
:perspecti$a integrarii in 0niunea Europeana!
3ratatele (E
<a a#a procesului de integrare european stau urmtoarele 4ratate:
- 4ratatul de la (aris (1951)( pri$ind construirea "omunitii Economice a
"runelui Gi Ielului ("E"I))
- 4ratatul de la &oma (195F) (Nase ri (Helgia, Ilanda, <u;emurg, .rana,
/ermania Gi Italia) $or semna la &oma, n martie 195F dou tratate: unul
pri$ind instituirea "omunitii Economice Europene ("!E!E!) Gi al doilea pri$ind
"omunitatea European a Energiei >tomice (Euratom)!
- >ctul 0nic European (19)@) (prima idee de "onstitutie Europeana)
- 4ratatul de la 'aastric1t (199E) (pri$ind in*intarea 0E : "EE de$ine
0niunea Economica Europeana)
- 4ratatul de la >msterdam (199F)
- 4ratatul de la Misa (E,,,)
- 4ratatul de la <isaona (1+ decemrie E,,F) (relansarea ideii de
"onstitutie Europeana)
4isiunea ("E"
'isiunea 0niunii Europene este de a organi#a rela8iile dintre statele
memre si ntre
popoarele acestora, ntr-o manier coerent, a$-nd drept suport
solidaritatea, scopul *ind de
men8inere a pcii pe continent, n $ederea asigurrii condi8iilor pentru
prosperitate economic si unstare!
5biectivele ("E"
(rincipalele oiecti$e ale 0niunii Europene sunt:
-promovarea progresului economic si social (piaa unic a fost instituit n
199+, iar
moneda unic a fost lansat n 1999)J
-s afrme identitatea Uniunii Europene pe scena internaional (prin a=utor
umanitar
4
pentru 8rile nememre, o politic e;tern si de securitate comun,
implicare n re#ol$area cri#elor internaionale, po#iii comune n cadrul
organi#aiilor internaionale)J
-s instituie cetenia european (care nu nlocuieste cetenia naional,
dar o completea#, conferind un numr de drepturi ci$ile si politice
cetenilor europeni)J
-s dezvolte o zon de libertate securitate si !ustiie (legat de
funcionarea pieei interne si n particular de liera circulaie a
persoanelor)J
-s e"iste si s se consolideze n baza dreptului comunitar (corpul
legislaiei adoptate de
ctre instituiile europene, mpreun cu tratatele fondatoare)J
6nstituiile ("E"
(entru reali#area acestor oiecti$e, cinci instituii sunt implicate n
conducerea 0niunii
Europene:
- #arlamentul European (ales de ctre popoarele statelor memre si
repre#ent-nd cet8enii 0E),
- Consiliul European (repre#ent-nd gu$ernele statelor memre),
- Comisia European (e;ecuti$ul si organismul cu drept de a iniia
legislaie : repre#ent-nd 0E n ansamlu),
- Curtea de $ustiie (care asigur compatiilitatea cu dreptul
comunitar),
- Curtea de Conturi (responsail de controlul folosirii fondurilor
comunitare)!
5rganismele ("E"
Instituiile 0!E! sunt spri=inite de alte organisme:
- Comitetul Economic si Social si Comitetul 'egiunilor : E"I3I"
(organisme
consultati$e care acord spri=in ca po#iiile diferitelor categorii sociale si
regiuni ale 0niunii
Europene s *e luate n considerare),
- &vocatul Poporului n 0niunea European (care se ocup de
pl-ngerile cetenilor cu pri$ire la administraia la ni$el european),
- /anca European de 6nvestiii : HEI (instituia *nanciar a 0E) si
/anca Central
European : H"E (rspun#toare de politica monetar n #ona euro)!
Simbolurile ("E"
- %rapelul european este alastru, cu 1E stele! > fost adoptat iniial de
ctre "onsiliul
Europei, n 1955, si a de$enit drapelul o*cial al "omunit8ii Europene n
mai, 19)@! MumOrul stelelor nu are legOturO cu numOrul statelor memreJ
ele formea#O un cerc si sunt dispuse precum orele pe cadranul unui ceas,
simoli#-nd plenitudinea si perfeciunea!
5
- &mnul european, adoptat n iunie 19)5 de ctre "onsiliul european
de la 'ilano, este 7Ida ucuriei9, preludiul celei de-a patra pOri a
3imfoniei a IP-a de Heet1o$en!
- 'oneda unic( european( ) Euro : a intrat n $igoare la 1 ianuarie
1999 si a nceput sO *e distriuitO, n ancnote si monede, n toate
statele memre 0E, ncep-nd cu 1 ianuarie E,,E! 3igla monedei este
litera inspiratO din litera greceascO epsilon si de prima literO a
cu$-ntului Europa, iar cele douO linii paralele simoli#ea#O
stailitatea!
- *iua Uniunii Europene ) 9 mai
- %in mai E,,,, Europa are si o deviz( ) +Unitate n diversitate, -,
rodul unui concurs la care au participat, cu propuneri, ),!,,, de
tineri, ntre 1, si E, de ani!
6
Capitol 2 Cte!a "ate importante "espre istoricul#
populatia si economia actual$ a UE
1" Scurt istoric privind (niunea Europeana%
- %e 16 aprilie 1&4' este semnata con!entia instituin" (rgani)atia Europeana "e Cooperare
Economica. *aispre)ece state sunt parti ale acestei con!entii+ ,ustria# -elgia# Danemarca#
.ranta# /recia# Islan"a# Irlan"a# 0uxem1urg# 2or!egia# (lan"a# %ortugalia# 3egatul Unit#
*ue"ia# El!etia si 4urcia# precum si )onele occi"entale "e ocupatie "in /ermania si teritoriul
4riestului
- 5 mai 1&4& a fost creat Consiliul Europei# a!n" ca mem1rii fon"atori )ece state+ -elgia#
Danemarca# .ranta# Irlan"a# Italia# 0uxem1ourg# 5area -ritanie# (lan"a# 2or!egia si *ue"ia
- & mai 1&56# salonul (rologiului "in 7uai "8(rsa9 ministrul afacerilor externe france) 3o1ert
*c:uman face pu1lica oferta .rantei catre 3epu1lica .e"erala /ermania "e a pune ;n comun
pro"uctia "e car1une si otel
- pe 1' aprilie 1&51 este semnat 4ratatul instituin" Comunitatea Europeana a Car1unelui si
(telului
- tratatul !a intra ;n !igoare pe 25 iulie 1&52
- la 3oma pe 25 martie 1&5< sunt semnate 4ratatele instituin" Comunitatea Economica
Europeana si Comunitatea Europeana a Energiei ,tomice
- intr= ;n !igoare pe 1 ianuarie 1&5'
- 1 iunie 1&6'# cu optspre)ece luni ;nainte "e termenul pre!a)ut ;n tratat >1 ianuarie 1&<6?
uniunea !amala a fost reali)ata
- 4ratatul "e la -ruxelles "in ' aprilie 1&65# instituin" un Consiliu unic si o Comisie unica a
Comunitatilor europene
- 4ratatul a intrat ;n !igoare la 1 ianuarie 1&6<
- 5area -ritanie a a"unat ;n @urul sau ;n ca"rul ,sociatiei Europene a 0i1erului *c:im1#
instituita prin 4ratatul "e la *tocA:olm "in 26 noiem1rie 1&5&# state care nu !oiau sau
consi"erau ca nu pot a"era la Comunitati# respecti!# la acea "ata# Danemarca# 2or!egia#
%ortugalia# *ue"ia si El!etia
- la 22 ianuarie 1&<1# la %alatul Egmon" "in -ruxelles sunt semnate 4ratatele "e a"erare la
Comunitate a Danemarcei# Irlan"ei# 5arii -ritanii si 2or!egiei# a"erarea celor trei noi
mem1rii# Danemarca# Irlan"a si 5area -ritanie a "e!enit efecti!a la 1 ianuarie 1&<3#
2or!egia respingn" a"erarea prin referen"um
<
- /recia semnea)a tratatul "e a"erare la 2& mai 1&<&# intrn" ;n !igoare ;ncepn" cu 1
ianuarie 1&'1
- tratatul pri!in" a"erarea *paniei a putut fi semnat la 12 iunie 1&'5 iar la 1 ianuarie 1&'6#
*pania a intrat ;n CEE
- %ortugalia a semnat 4ratatul consacrn" a"erarea sa la CEE o"ata cu *pania si la 1 ianuarie
1&'6 %ortugalia intra ;n CEE
- 3euniunea "in &-16 "ecem1rie 1&<4 "e la %aris "uce la crearea Consiliului European
- 0a 26 septem1rie 1&<6 s-a :ot=rt alegerea "irect= a %arlamentului European
- ,ctul Unic European a intrat ;n !igoare la 1 iulie 1&'<
- 0a < fe1ruarie 1&&2# la 5aastric:t# ministrii afacerilor externe si ministrii "e finante ai celor
"ouaspre)ece state mem1re au semnat 4ratatul asupra Uniunii europene
- intrare ;n !igoare a 4ratatului "e la 5aastric:t la 1 noiem1rie 1&&3
- la 1 ianuarie 1&&5 au "e!enit mem1re ,ustria# .inlan"a si *ue"ia
- 4ratatul "e la ,mster"am "e mo"ificare a 4ratatului asupra Uniunii Europene si a tratatelor
care au instituit Comunitatile Europene si unele acte conexe# semnat la 2 octom1rie 1&&<
- 4ratatul "e la 2isa# semnat la 26 fe1ruarie 2661B
- pe 2' fe1ruarie 2662 ;si ;ncepe lucr=rile Con!entia pri!in" !iitorul EuropeiB
- pe 12-13 "ecem1rie 2662# la *ummit-ul "e la Copen:aga se lansea)= "in partea UE in!itatia
"e a"erare c=tre Cipru# *lo!enia# 5alta# 0etonia# 0ituania# 3epu1lica Ce:=# %olonia# Ungaria#
Estonia si 3epu1lica *lo!acia.
- 1 mai E,,4, intrarea in $igoare a 4ratatului de aderare a celor noi 1, tari
memre
- 1+ aprilie E,,5, acordul (arlamentului european pri$ind aderarea &omaniei
si Hulgariei in
E,,FJ
- E4 aprilie E,,5, semnarea 4ratatului de aderare a &omaniei si HulgarieiJ
-1 ianuarie E,,F aderarea &omaniei si Hulgariei la 0!E!
3tatele 0E sunt foarte diferite unul fa de cellalt, su aspectul
dimensiunii si populaiei!
*" C$teva date importante privind populaia%
'
E;ist apro;imati$ 4), milioane de ceteni europeni, o cifr care
este sustanial mai mare dec-t corespondenta sa american sau
=apone# (E9, si respecti$, 1+, de milioane locuitori)!
3tatele din grupul 0EEF $aria# mult n ceea ce pri$este populaia!
%iferenele sunt usor de remarcat atunci c-nd statele sunt grupate
n mari, mi=locii, mici si foarte mici : aceste categorii *ind stailite prin
compararea lor cu populaia unor orase foarte cunoscute:
- 3tate QmariR(S+5 milioane)J sunt mai mari dec-t orasul cu populaia
cea mai mare din lume(4oT6o- EF mil): :/ermania (peste )E
milioane), 'area Hritanie, .rana, Italia, 3pania si (olonia!
- 3tate Qmi=lociiR()-11 milioaneJ de mrimea unui mega-cit6 cum este
metropola (aris :#on metropolitan)! :/recia, (ortugalia, Helgia,
"e1ia, 0ngaria, 3uedia, >ustria si Hulgaria!
- 3tate QmiciR (de dimensiunea unor orase ca Harcelona sau <6on) :
%anemarca, 3lo$acia, .inlanda, Irlanda, <ituania, <etonia, 3lo$enia si
Estonia!
- 3tate Qfoarte miciR (de mrimea unui oras cum este /eno$a):"ipru,
<u;emurg si 'alta!
Ilanda U &om-nia sunt state cu dimensiuni ntre QmariR si Qm=lociiR!

-" C$teva date importante privind economia actuala%
11 dintre statele 0E sunt state cu $enit mare pe cap de locuitor (peste
media 0EE5) de peste E1,4,, V
A %anemarca, Irlanda, >ustria, Ilanda, Helgia, .inlanda, Italia,
/ermania, .rana, 0L
si 3uedia!
1, state au $enituri medii pe cap de locuitor : de la 1,,,,, V la
E1,,,, V
A 3pania, /recia, (ortugalia, "ipru, 3lo$enia, 'alta, "e1ia, 0ngaria,
3lo$acia si Estonia !
5 state au $enituri mici pe cap de locuitor : su 1,,,,, V
A <ituania, (olonia, <etonia, &om-nia, Hulgaria (W4urcia)
<u;emurg se detasea# de celelalte prin faptul c este statul cu cel
mai mare $enit pe cap de locuitor : de apro;! E ori mai mare ca cel al
.ranei!
%istriuia dup mrimea economiilor mparte statele 0E n E
e;tremiti:
- @ state (/ermania, 0L, .ran8a, Italia, 3pania, Ilanda si (olonia)
nsumea# 1,!F@9,1 mld! 03%, repre#ent-nd aproape ),X din
economia 0E (FF,54X)!
"elelalte economii sunt : su acest aspect : mici, foarte mici si c1iar
nesemni*cati$e
(minuscule):
- QmiciR sunt economiile care repre#int n total 19,5)X din (IH-ul 0E,
cu o participare indi$idual situat ntre 1X-+X din (IH-ul 0E!
A 3uedia, Helgia, >ustria, "e1ia, 'om$nia, %anemarca, (olonia,
0ngaria, .inlanda, /recia, (ortugalia si Irlanda!
- Qfoarte miciR sunt economiile care repre#int Y1X, dar Z,,5X din
(IH-ul 0E!
&
A 3lo$acia si Hulgaria!
- QminusculeR sunt economiile care repre#int Y,,5X din (IH-ul 0E!
A <u;emurg, 3lo$enia, <ituania, <etonia, Estonia, "ipru si 'alta!
E;tinderile din E,,4 si E,,F au a$ut un impact sc#ut asupra
mrimii de ansamlu a
economiei 0EJ economiile celor 1,WE state 7nou $enite9 au crescut cu
doar 11,+@X (IH-ul statelor din 0E15, (olonia singur nsum-nd mai mult
de 1[+ din acesti 11,+@X!
16
Capitol 3 Delimit$ri conceptuale si teorii ale integr$rii
economice europene
+!1! Integrarea economic european : delimitri conceptuale
+!E! 4eorii ale integrrii europene
-"1" 6ntegrarea economic european ) delimitri conceptuale
-"1"1" &ccep8iuni ale integrrii economice
2Integrarea poate * n8eleas ca un proces sau ca o stare de -apt7
2Iiectul integrrii l pot repre#enta: popula8ii, #one geogra*ce, pie8e,
produc8ii de unuri,
resurse etc!
2E;ist un larg consens n r-ndul specialistilor cu pri$ire la urmtoarele
aspecte:
faptul c integrarea economic se refer la diviziunea muncii si la
specializarea intra- si
interna8ional.
integrarea presupune mobilitatea si libertatea de circula8ie a bunurilor
serviciilor
capitalurilor si -or8ei de munc sau a tuturor acestora/
integrarea este n str-ns corela8ie cu tratamentul comercial di-eren8iat
si chiar
discriminatoriu n ce priveste originea si destina8ia mr-urilor si -actorilor
de produc8ie.
-"1"*" 3ermenul de integrare
20ermenul de +integrare1 pro$ine, din punct de $edere etimologic, din
cu$intele latinesti
integro-integrare respecti$, integratio-integrationis utili#ate cu sensul de a
reno$a, a restaili, a
ntregi, a completaJ altfel spus, a pune la un loc mai multe pr8i ntr-un tot
unitar, elementele
constituti$e de$enind pr8i integrante!
24ermenul de integrare este pentru prima dat de*nit n prima edi8ie a
0he 2"-ord English
%ictionar3 ca o combinare a pr8ilor dintr-un ntreg.
2%up 'acmillan English %ictionar3 termenul de integrare poate a$ea la
ora actual trei
semni*ca8ii:
2procesul de a de$eni memru cu drepturi depline ntr-un grup ori
societate si de a de$eni
complet implicat n acti$it8ile acestoraJ
2procesul prin care se permite oamenilor, indiferent de ras, s utili#e#e un
loc, o institu8ie
sau organi#a8ieJ
2procesul de cominare cu alte elemente, ntr-o unitate mai larg sau ntr-
un sistem unic!
3ermenul de integrare economic
11
2Hela Halassa, de*neste conceptul de integrare economic ca proces si
stare de -apt -
proces economic care const n aplicarea unor msuri care conduc la
eliminarea discriminrilor
ntre entit8i economice apar8in-nd unor state na8ionale diferite,
presupun-nd asen8a oricrei forme
de discriminare ntre economiile na8ionale respecti$e!
2Halassa distinge integrarea comercial integrarea -actorilor de
produc8ie integrarea
politic si integrarea total!
2&ntegrarea total presupune uni*carea monetar, *scal, social, a
politicii anticiclice,
n*in8area unei autorit8i suprana8ionale, ale crei deci#ii s *e oligatorii
pentru statele memre!
8an 3imbergen distinge%
2 &ntegrarea negativ (eliminarea obstacolelor) care:
2 presupune dereglementarea structuralJ
2 presupune eliminarea ostacolelor comercialeJ
2 presupune pasi mrun8i, oiecti$e clar de*nite care de$in oligatorii
pentru
gu$erne, companii si cet8eniJ
2 nu implic deci#ii permanente ale unei infrastructuri deci#ionale)J
2 &ntegrarea pozitiv (crearea de condi8ii egale de -unc8ionare a
componentelor integrate)
care:
2 presupune crearea de condi8ii egale pentru func8ionarea componentelor
economice,
2 presupune participare mai acti$, permanent si \e;iil,
2 presupune faptul coliga8iile sunt de*nite mai generic,
2 8ine n principal de domeniul politicii si al irocra8iei si nu al riguro#it8ii,
2 implic crearea de institu8ii comune!
Concluzii ! Elemente de#nitorii ale integrrii economice
24ratamentul comercial di-eren8iat sau discriminatoriu -a8 de originea
sau destina8ia
bunurilor serviciilor si -actorilor de produc8ie!
23uccesele o8inute n procesul integrrii economice au condus la o mai
clar n8elegere a
conceptului, oferind posiilitatea formulrii unei de*ni8ii opera8ionale a
acestuia, de*ni8ie pe care o
preferm!
2%e*nim, prin urmare, integrarea economic ca un proces care cuprinde:
2un ansamlu de politici economice comuneJ
2libertatea de miscare a bunurilor serviciilor capitalurilor si persoanelor/
2armonizarea legisla8iilor na8ionale/
2institu8ii comune asupra crora 8rile participante transfer unele
competen8e de natur
economic!
2&eali#area integrrii economice depinde si de ac8iunea unor -actori
precum: e;cluderea
12
discriminrilor, distriuirea efecti$ a unor competen8e, colaorarea n
procesele deci#ionale,
focali#area unor aspira8ii legitime etc!
-"*" 3eorii ale integrrii europene
3rei teorii ale integrrii europene% federalismul,
interguvernamentalismul si multi-level
governance
2 Unii europeni au sim8it c suveranitatea na8ional si statul-na8iune
constituiau un sistem
-ragil gata oric4nd de rzboi.
2 Bnc din timpuri imemoriale, statele europene au fost anga=ate n lupte
intermitente pentru
domina8ie : lupte care, n mod oisnuit, presupuneau in$a#ia altor na8iuni
europene! Bntruc-t
Ke*cien8a9 r#oaielor : su aspectul crimelor generate - a crescut odat
cu industriali#area,
costul acestor lupte a crescut p-n n punctul unde nu mai puteau e;ista
n$ingtori!
2 (entru g-nditori si strategi, c1iar si democra8ia de$enise insu*cient
pentru a pre$eni
r#oaiele teriile, dac 8inem cont de faptul c, la urma urmei, 5itler a
c-stigat puterea
pentru prima dat prin mi=loace democratice!
2 5l8i europeni n -runte cu 'area 6ritanie au continuat s priveasc
statele-na8iune ca find
cele mai stabile si efciente -orme de guvernm4nt. (entru acestia,
integrarea european ar
treui s ia forma unei cooperri mai str-nse : mai ales o cooperare
economic mai str-ns :
reali#at strict pe a#e interguvernamentale, i!e! toat puterea ar rm-ne
n m-inile
o*cialilor 8rii si orice cooperare ar treui acceptat n mod unanim de
ctre to8i
participan8ii!
-"*"1" 9ederalismul
2 4eoria neofunc8ionalist [ teoria federalist se a#ea# pe aportul
teoretic al lui ]ean 'onnet
la crearea metodei comunitare
2 Iiecti$ul - crearea federa8iei europene!
2 3cenariul neofunc8ionalist al lui 'onnet pre$edea si integrarea politic
prin care s se
a=ung n cele din urm, la o $eritail federa8ie european!
2 Integrarea este e;plicat ca un proces de 7contaminare9 (spill-o$er) care
are un caracter
politic si func8ional!
2 7pill-over-ul -unc8ional argumentea# c interconectarea diferitelor
sectoare economice ale
economiei moderne $a crea presiuni te1nice pentru e;tinderea numrului
de sectoare
13
transferate la ni$el suprana8ional (de la comer8 si agricultur, la pia8a
unic si politica
monetar), institu8iilor suprana8ionale, care $or genera la r-ndul lor noi
de#$oltri
institu8ionale 8spill-over-ul politic9.
:4etoda 4onnet;%
2 Etape%
2 Integrarea $a ncepe n sectoare din #ona lo^ politics, ns acestea
treuie s *e
strategice din punct de $edere economic_
2 3e $a crea o autoritate 7nalt9 (te1nocra8i fr un 7alast9 al interesului
na8ional)
care s supra$eg1e#e procesul integra8ionist_
2 3pill-o$er I: Integrarea unor sectoare speci*ce ale economiei na8ionale
$a crea
presiuni func8ionale pentru integrarea altor sectoare interdependente 2
7Bnalta
autoritate9 $a diri=a aceste e$olu8ii ("E"I S "EE S 0E')!
2 3pill-o$er II : /rupurile na8ionale de interese si $or transfera loialit8ile
si acti$itatea
de lo6 ctre noul centru!
2 integrarea este $#ut ca un proces n continu e$olu8ie, *ind re#ultatul
unei palete
largi de procese con$ergente! %esi procesul a pornit de la integrarea
sectoarelor din
#ona de lo: politics (politicile economice), el $a a=unge si la sectoare
esen8iale (1ig1
politics) - politica e;tern si de securitate comun ((E3")
2 Critici%
2 nu e;plic cum se pot forma identit8ile si un sentiment al loialit8ii care
s sus8in o
asemenea e$olu8ie!
2 comportamentul actorilor interesa8i este determinat de interesele
proprii, n mare
parte de*nite n termeni economici!
2 0niunea European supra$ie8uieste doar pentru c repre#int un
rspuns func8ional
la procesul de gloali#are!
-"*"*" 6nterguvernamentalismul
2 5rgumente:
2 su$eranitatea re#id n cele din urm n statele-na8iune, c1iar dac
acestea decid s o
e;ercite n comun!
2 n e;plicarea integrrii, conte;tul na8ional are mai mult importan8
dec-t actorii si
procesele la ni$el european!
2 constiin8a na8ional, pe care 5o`mann o de*neste drept +un sentiment
;de coeziune
si di-eren8iere< care separ un grup de altele1 $a * ntotdeauna esen8ial
n
14
procesul deci#ional comunitar!
2 &poteze:
2 su$eranitatea na8ional apar8ine, n ultim instan8, statului-na8iune,
c1iar dac acesta
alege s o e;ercite n comun la ni$el european J
2 actorii suprana8ionali $or a$ea mai pu8in importan8 dec-t gu$ernele
na8ionale
atunci c-nd se $a decide $iitorul statelor-na8iune si al EuropeiJ
2 integrarea economic nu $a atrage dup sine pe cea politic, conform
sc1emei
neofunc8ionaliste J
2 dominarea 1ig1 politics si a interesului na8ional $a pre$alaJ
2 identitatea si loialitatea na8ional nu sunt foarte predispuse la
sc1imare!
-"*"-" <uvernan8a pe mai multe niveluri .multi!level governance1
2 Mici una dintre cele dou ma;i teorii nu mai corespunde realit8ilor
statului-na8iune modern,
ale 0E si ale gloali#rii, prin urmare apare o nou teorie, cea a
guvernan8ei pe mai multe
niveluri 8multi-level governance9
2 statul-na8iune (gu$ernul) si-a pierdut autoritatea e;clusi$ n procesul
deci#ional, mpr8indo,
pe de o parte, cu institu8ii interna8ionale si suprana8ionale si, pe de alt
parte, cu actori
pri$a8i, cre-ndu-se astfel diferite ni$eluri de gu$ernan8!
Construc8ia european reprezint o form deosebit de elaborat a
acestui sistem,
putnd f considerat un prototip al statului postmodern.
2 0niunea European cuprinde
2 euroregiuni,
2 gu$ernele na8ionale,
2 institu8iile suprana8ionale ("omisia European, (arlamentul European,
"urtea
European de ]usti8ie, Hanca "entral European),
2 grupuri transna8ionale de interes si lo6!
2 regimuri func8ionale cu scopuri si reglementri diferite (0E', (>", reguli
de
mediu, (rotocolul 3ocial) etc!
15
Capitol 4 InstituCii Europene
#.". Parla$entul Euro%ean
%arlamentul European este una "intre principalele instituCii comunitare# fiin" ;nfiinCat$
o "at$ cu C.E.C.(. su1 forma unei D,"un$ri %arlamentare compus$ "in repre)entanCi ai
popoarelor statelor reunite ;n ComunitateE >art. 26 "in 4ratatul C.E.C.(.?. Fn 1&5'# o "at$ cu
apariCia C.E.E. Gi C.E.E.,.# instituCia parlamentar$ a "ecis s$-Gi sc:im1e numele ;n D,"unarea
%arlamentar$ European$E# pentru ca ;n 1&62 s$ ia "enumirea "e D%arlament EuropeanE.
Istoria %E este marcat$ "e o permanent$ lupt$ pentru a-Gi spori competenCele proprii.
%lecn" "e la atri1uCiile limitate ce-i erau conferite prin tratatele originare# puterea
%arlamentului european a fost preci)at$ pe calea acor"urilor interinstituCionale Gi s-a extins
prin re!i)uirile succesi!e ale tratatelor. 4ratatul "e la 5aastric:t a consacrat o nou$ creGtere a
competenCelor %E att ;n plan legislati! >prin intro"ucerea proce"urii "e co"eci)ie?# ct Gi ;n
cel al controlului exercitat asupra Comisiei Europene# iar 4ratatul "e la ,mster"am# prin
mo"ific$rile a"use proce"urii "e coe)iune Gi prin extin"erea c$mpului s$u "e aplicare# a "at
%E o putere real$ "e "eci)ie pe care o ;mparte cu Consiliul U.E.
Fn momemtul "e faC$# %arlamentul european num$r$ 626 "e mem1ri# locurile fiin"
reparti)ate pe C$ri ;n funcCie "e populaCia fiec$rui stat mem1ru# cele mai multe re!enin"
/ermaniei H &&# ;n timp ce .ranCa# Italia Gi 5area -ritanie au cte '<# *pania H 64# (lan"a
H 31# -elgia# /recia# %ortugalia H cte 25# *ue"ia H 22# ,ustria H 21# Danemarca Gi
.inlan"a H cte 16# Irlan"a H 15# iar 0uxem1urgul 6 locuri "e "eputat ;n %arlamentul
european. Fn perspecti!a l$rgirii U.E. prin a"miterea t$rilor central Gi est-europene# un
protocol anexat 4ratatului "e la ,mster"am limitea)$ num$rul parlamentarilor europeni la
<66# in"iferent cte C$ri mem1re !a a!ea Uniunea European$.
#.. Con&iliul Uniunii Euro%ene
C(2*I0IU0 UE# mai cunoscut su1 numele "e DConsiliul "e miniGtriE# este format# aGa
cum arat$ Gi numele# "in miniGtrii celor 15 state mem1re. Fncepn" cu 1 iulie 1&&'# este
pre)i"at# prin rotaCie "e Gase luni# "e urm$toarele C$ri ;n or"inea "at$+ ,ustria# /ermania# Da-
nernarca# /recia. 3euniunile au loc la -ruxelles# ;n afar$ "e aprilie# iulie Gi octom1rie# cn" se
"esf$Goar$ la 0uxem1urg.
,ceast$ institutie nu seam$n$ cu nici una "in lume. 3eunite ;n Consiliu statele
mem1re legiferea)$ pentru ;ntreaga Uniune# fixea)$ o1@ecti!e politice# coor"onea)$ politicile
naCionale Gi reglementea)$ "iferen"ele "intre ele# precum Gi pe acelea cu alte instituCii.
Consiliul UE pre)int$ caracteristicile unei organi)aCii supranaCionale Gi# ;n acelaGi timp#
intergu!ernamentale# statun" ;n unele c:estiuni cu ma@oritatea calificat$# iar ;n altele ;n
unanimitate. %roce"urile# practicile Gi c:iar reglementarea "iferen"elor implic$ un gra" "e
soli"aritate Gi "e ;ncre"ere rar ;ntlnit ;ntre state.
.iecare reuniune a Consiliului regrupea)$ repre)entanCii statelor mem1re# ;n mo"
o1isnuit miniGtri# care r$spun" ;n faCa parlamentelor naCionale Gi opiniei pu1lice. Exist$ ;n
pre)ent peste 25 "e tipuri "e Consilii. Consiliul ,facerilor /enerale >miniGtri "e exteme?#
C:estiunilor economice Gi financiare# ,griculturii se ;ntrunesc lunar. ,ltele cum sunt Con-
siliile 4ransporturilor# 5e"iului Gi in"ustriei# "e "ou$Hpatru ori pe an.
4ratatul asupra Uniunii Europene a regrupat acti!it$Cile acesteia ;n @urul a trei DpilieriE
>piloni? Gi a specificat c$ cea mai mare p$rte a "eci)iilor s$ fie luat$ fie cu ma@oritate
calificat$# fie ;n unanimitate. %rimul pilier acoper$ un e!antai !ast "e politici comunitare#
16
agricultur$# transporturi# me"iu# energie# cercetare Gi "e)!oltare# concepte# aplicate potri!it
unui proces "e "eci)ie care ;ncepe prin propunerea Comisiei. Dup$ un examen minuCios#
reali)at "e experCi Gi responsa1ili politici# Consiliul poate apro1a propunerea Comisiei# o
poate amen"a sau respinge.
4ratatul asupra Uniunii Europene a ;nt$rit influenCa %arlamentului European prin
proce"ura "e co"eci)ie# ;n sensul c$ o gam$ "e texte legislati!e# ca piaC$ unic$# protecCia
consumatorilor# reCelele transeuropene# e"ucaCia Gi s$n$tatea# sunt a"optate att "e %arlament#
ct Gi "e Consiliu. Fn ma@oritatea ca)urilor# Consiliul "eci"e cu ma@oritate calificat$. Este ca)ul
agriculturii# pescuitului# pieCei unice# me"iului Gi transporturilor.
Fn aceast$ situaCie# pon"erea !oturilor este urm$toarea+ /ermania# .ranCa# Italia Gi
5area -ritanie au fiecare 16 !oturi# *pania are ' !oturi# -elgia# /recia# (lan"a Gi %ortugalia
"ispun "e cte 5 !oturi# ,ustria Gi *ue"ia "e 4 !oturi fiecare# Danemarca# Irlan"a Gi .inlan"a
au c$te 3 !oturi# iar 0uxem1urg 2 !oturi. Fn total sunt '< "e !oturi. %entru ca o propunere a
Comisiei s$ fie apro1at$# ea tre1uie s$ ;ntruneasc$ 62 "e !oturi. Fn alte ca)uri# ma@oritatea
calificat$ este tot "e 62 "e !oturi# care tre1uie# toto"at$# s$ pro!in$ "in partea a cel puCin 16
state mem1re.
Fn practic$# instituCia Consiliului urm$reGte s$ g$seasc$ un consens ct mai larg posi1il
;nainte "e a lua o "eci)ie. Domeniile care reclam$ unanimitatea pri!esc taxele# in"ustria#
cultura# fon"urile sociale Gi regionale# programulHca"ru "e cercetare Gi "e)!oltare te:nologi-
c$. %entru pilierul "oi >politica extern$ Gi "e securitate comun$? Gi pilierul trei >cooperarea ;n
"omeniile @ustiCiei Gi afacerilor interne?# Consiliul este att organ "e "eci)ie# ct Gi "e
iniCiati!$. 0a ni!elul acestor pilieri# pre!alea)$ regula unanimit$Cii# cu toate c$ punerea ;n
practic$ a unei acCiuni comune poate fi "ecis$ cu ma@oritatea calificat$.
Dac$ pilierul "oi !i)ea)$ "efinirea Gi aplicarea unei politici externe care acoper$ toate
"omeniile cuprinse ;n noCiunea "e Dpolitic$ extern$ Gi "e securitateE# pilierul trei are ca scop
s$ asigure li1era circulaCie a persoanelor ;n interiorul Uniunii Gi s$ ;ncura@e)e m$surile "e
interes comun ;n pri!inCa controlului la frontierele exterioare# politicii "e a)il# politicii "e
imigrare# luptei ;mpotri!a terorismului# traficului "e "roguri Gi altor forme gra!e "e
criminalitate internaCional$.
C(2*I0IU0 EU3(%E,2. Fncepn" "in 1&<4# sefii "e stat sau "e gu!ern se ;ntlnesc
cel puCin "e "ou$ ori pe an ;n ca"rul Consiliului European sau Dsummit europeanE. , nu se
confun"a cu Consiliul Europei# care este o alt$ organi)aCie# "iferit$ "e Uniunea European$# ce
grupea)$ att C$ri "in !estul continentului mem1re ale UE# ct Gi noi "emocraCii re)ultate "up$
c$"erea comunismului Gi "estr$marea fostei U3**. 0a Consiliul European# instituCie a UE#
particip$ Gi prese"intele Comisiei Europene. %reGe"intele %arlamentului european este in!itat
s$ Cin$ un "iscurs ;n Ge"inCa "e "esc:i"ere.
Consiliul european a cGtigat "in ce ;n ce mai mare importanC$ ;n ca"rul Uniunii+
fixea)$ priorit$Cile# "$ orientare politicii "e urmat# stimulea)$ "e)!oltarea Gi reglea)$
c:estiunile litigioase care nu au putut fi re)ol!ate "e Consiliul miniGtrilor >Consiliul Uniunii?.
Dup$ fiecare reuniune# Consiliul european pre)int$ un raport %arlamentului european Gi ;i
a"resea)$ anual o "are "e seam$ "espre progresele Uniunii.
#.'. Co$i&ia Euro%ean(
InstituCie principal$ a Uniunii Europene care# al$turi "e Consiliul U.E. Gi "e
%arlamentul European# alc$tuieGte Dtriung:iul instituCionalE "e "eci)ie la ni!el comunitar. 0a
origini# cele trei Comunit$Ci europene >C.E.C.(.. C.E.E. Gi C.E.E.,.? a!eau Comisii separate
>pentru C.E.C.(.# ea se numea Fnalta ,utoritate?. Fn urma 4ratatului "e fu)iune "in 1&65 cele
trei Comisii se unific$ ;ntr-o singur$ DComisie a Comunit$Cii EuropeneE# iar "up$ intrarea ;n
!igoare a 4ratatului "e la 5aastric:t "enumirea cel mai frec!ent folosit$ este aceea "e
1<
DComisie European$E.
%rincipalele competenCe ale Comisiei Europene sunt "e control >supra!eg:ea)$
respectarea 4ratatului?# iniCiati!$ >are monopolul iniCiati!ei ;n c:estiuni "e competenC$
comunitar$?# execuCie >@oac$ rolul unui gu!ern la ni!el comunitar? Gi repre)entare >intern$ prin
faptul c$ am1asa"orii pe lng$ U.E. ai "iferitelor t$ri ;Gi pre)int$ scrisorile "e acre"itare Gi
preGe"intelui Comisiei# Gi extern$# "eoarece Comisia are "elegaCii cu rang "e am1asa"$ ;n
state terCe# precum Gi 1irouri ;n statele mem1re ale U.E.?.
0a !rf# Comisia European$ este format$ ;n pre)ent "in 26 "e comisari# naCionali ai
celor 15 state mem1re# reuniCi ;ntr-o instanC$ colegial$ con"us$ "e un preGe"inte. 5an"atul
comisarilor este "e cinci ani. ,paratul a"ministrati! aflat la "ispo)iCia comisarilor este ;ns$
permanent >funcCionari "e carier$? Gi num$r$ peste 15.666 "e persoane. ,cest aparat este
structurat ;n "irecCii generale# "irecCii# ser!icii speciati)ate Gi unit$Ci.
#.#. Curtea de )u&ti*ie a Co$unit(*ilor euro%ene
Comunit$Cile europene sunt comunit$Ci "e "rept. Uniunea# fiin" 1a)at$ pe ele# are
aceeaGi natur$. Uniunea exist$ tocmai pentru c$ statele mem1re# instituCiile Gi particularii
recunosc caracterul o1ligatoriu al regulilor ei. 3olul CurCii "e @ustitie este "e a oferi garanCiile
@uri"ice necesare pentru a asigura respectarea "reptului att ;n interpretarea Gi aplicarea
tratatului# ct Gi ;n ansam1lul acti!it$Cilor Comunit$Cii europene# Dreptul comunitar s-a
implantat profun" ;n realitatea @uri"ic$ a statelor mem1re# tocmai pentru c$ a fost conceput#
interpretat Gi aplicat ca o regul$ uniform$ "e c$tre resortisanCii# a"ministraCiile Gi @uris"icCiile
tuturor statelor mem1re# iar particularii o in!oc$ ;n faCa @u"ec$torilor naCionali. Curtea poate fi
sesi)at$# ;n ca"rul afacerilor intro"use "e statele mem1re# att "e c$tre instituCiile comunitare#
ct Gi "e c$tre particulari Gi ;ntreprin"eri. *arcina esenCial$ a CurCii este "e a asigura Gi
interpretarea uniform$ a "reptului comunitar. *e"iul CurCii "e IustiCic este la 0uxem1urg.
Fncepn" cu 1 septem1rie 1&'&# Consiliului i-a a"$ugat un 4ri1unal "e prim$ instanC$#
pentru a ;m1un$t$Ci protecCia @uris"icCional$ a @ustiCia1ililor Gi pentru a permite CurCii s$ se
concentre)e asupra sarcinii sale esenCiale. ,cest tri1unal are competenCa "e a trata toate
recursurile intro"use "e particulari Gi ;ntreprin"eri ;mpotri!a instituCiilor Gi organelor
comunitare. Deci)iile tri1unalului pot face o1iectul unui recurs ;n faCa CurCii "e @ustiCie# limitat
la c:estiunile "e "rept.
Curtea "e @ustitie este alc$tuit$ "in 15 @u"ec$tori Gi & a!ocaCi generali# numiCi "e
comun acor" "e statele mem1re pentru un man"at "e Gase ani# ce poate fi re;nnoit. Ei tre1uie
s$ ofere toate garanCiile "e inter"epen"enC$ Gi s$ ;n"eplineasc$ toate con"iCiile cerute ;n C$rile
respecti!e pentru exercitarea celor mai ;nalte funcCii ;n "omeniu# sau s$ fie @urist "e o
competenC$ 1ine cunoscut$. Iu"ec$torii "esemnea)$ pe unul "intre ei ca preGe"inte al CurCii#
pentru un man"at "e trei ani. Curtea este asistat$ "e a!ocaCi generali# care sunt ;ns$rcinaCi s$
pre)inte ;n total$ imparCialitate Gi in"epen"enC$ conclu)ii moti!ate cu pri!ire la afacerile
"iferite ale CurCii.
4ri1unalul "e prim$ instanC$ este alc$tuit "in 15 @u"ec$tori numiCi "e statele mem1re
pentru un man"at "e Gase ani# ce poate fi re;nnoit. Iu"ec$torii ;Gi aleg un preGe"inte.
4ri1unalul nu este asistat "e a!ocaCi generali. Din 1&54 pn$ ;n pre)ent# aproape 16.666 "e
afaceri au fost a"use ;n faCa CurCii# care a pronunCat 4.56< :ot$rri.
#.+. Curtea de Conturi euro%ean(
Curtea "e Conturi european$ ;i repre)int$ pe contri1ua1ili. Ea este ;ns$rcinat$ s$
!erifice c:eltuielile U.E.# "ac$ acestea sunt conforme cu reglementarea 1ugetar$ Gi cu
1'
o1iecti!ele Uniunii. *e"iul Curtii "e Conturi este la 0uxem1urg. DConGtiinC$ financiar$E a
Uniunii sau Dgar"ian$E a finanCelor acesteia# ea !eg:ea)$ ;n toate situaCiile la respectarea
anumitor principii morale# a"ministrati!e Gi conta1ile. 3apoartele ei constituie o 1ogat$ surs$
"e informaCii cu pri!ire la gestiunea financiar$ a Uniunii# un mi@loc "e presiune asupra
instituCiilor Gi altor organe a"ministrati!e pentru ca acestea s$ asigure o 1un$ gestiune a
fon"urilor.
#.,. Si&te$ul Euro%ean de -(nci Centrale .SE-CO/ 0i -anca Central(
Euro%ean( .-CE/
.un"amentul @uri"ic al Uniunii Economice Gi 5onetare >UE5? ;l constituie 4ratatul
asupra Uniunii Europene# numit# ;n general# D4ratatul "e la 5aastric:tE. ,cesta a fost semnat
;n fe1ruarie 1&&2 Gi a intrat ;n !igoare la 1 noiem1ric 1&&3. *tatutele *istemului European "e
-$nci Centrale Gi -$ncii Centrale Europene# a"ic$ statutele *E-C# sunt anexate la 4ratatul "e
la 5aastric:t. Din *E-C fac parte -CE Gi 1$ncile europene naCionale ale C$rilor "in Uniunea
European$.
4ratatul "e la 5aastric:t pre!e"e trei etape pentru punerea ;n aplicare a UE+ fa)a I a
;nceput la 1 iulie 1&&6# fa)a a II-a la 1 ianuarie 1&&4# iar fa)a a III-a la 1 ianuarie 1&&&.
5one"a unic$ european$ se numeGte euro. 0a 2 mai 1&&'# Consiliul Uniunii Europene a "ecis
;n unanimitate c$ 11 state ;n"eplinesc con"iCiile necesare a"opt$rii mone"ei unice ;ncepn" cu
1 ianuarie 1&&&+ -elgia# /ermania# *pania# .ranta# Irlan"a# Italia# 0uxem1urg# (lan"a#
,ustria# %ortugalia Gi .inlan"a. 0a 25 mai 1&&'# gu!ernele acestor 11 state au numit
preGe"intele Gi pe cei patru mem1ri ai "irectoratului -CE. 2umirea lor# care a intrat ;n !igoare
la 1 iunie 1&&'# a marcat punerea ;n aplicare a *E-C Gi -CE.
-anca Central$ European$ a succe"at Institutului 5onetar European >I5E?# care
fusese creat la ;nceputul fa)ei a II-a pentru a asigura m$surile preg$titoare punerii ;n practic$ a
*E-C. -$ncile Centrale ale statelor mem1re care nu particip$ la uniunea monetar$ se 1ucur$
"e un statut special ;n *E-C# a"ic$ ;Gi pot aplica ;n continuare politicile monetare naCionale Gi#
a!n" ;n !e"ere acest lucru# nu iau parte nici la procesul "e "eci)ie pri!in" politicile monetare
unice ale )onei euro# nici la aplicarea acestor "eci)ii.
5isiunile fun"amentale ale *E-C sunt+ "efinirea Gi punerea ;n practic$ a politicii
monetare a Comunit$Cii# con"ucerea operaCiunilor "e sc:im1# "efinirea Gi a"ministrarea
re)er!elor oficiale "e sc:im1 ale statelor mem1re# promo!area 1unei funcCion$ri a sistemului
"e pl$Ci.
(rganele "e "eci)ie ale -CE sunt consiliul gu!ernatorilor >1< mem1ri?# "irectoratul >6
mem1ri? Gi consiliul general >1< mem1ri?. *e"iul este la .ranAfurt pe 5ain# ;n /ermania.
*E-C este un sistem in"epen"ent# ;n sensul c$ nici -CE# nici !reo 1anc$ central$
naCional$# nici un mem1ru al organelor lor "e "eci)ie nu poate solicita# nici accepta#
instrucCiuni "in partea unui organ extern. InstituCiile Gi organele comunitare# ct Gi gu!ernele
statelor mem1re nu pot ;ncerca s$ influenCe)e pe mem1rii organelor "e "eci)ie ale -CE sau
ale 1$ncilor centrale naCionale ;n ;n"eplinirea misiunilor lor.
-$ncile centrale naCionale sunt singurele autori)ate s$ su1scrie Gi s$ "eCin$ capitalul
-CE. *u1scrierea "e capital se face ;n funcCie "e %I--ul Gi populaCia C$rii respecti!e. 0a &
iunie 1&&'# consiliul gu!ernatorilor a "ecis ca cele 11 1$nci centrale ale statelor mem1re
participante la )ona euro s$ !erse integral su1scripCiile lor "e capital# astfel ;nct -CE "ispune
"e un capital iniCial "e puCin su1 4 miliar"e "e euro.
-CE este "otat$ "e 1$ncile centrale naCionale cu acti!e "e re)er!$ "e sc:im1# altele
"ect mone"ele statelor mem1re# euro# este "otat$ cu po)iCii "e re)er!$ pe lng$ .5I Gi
"repturi speciale "e tragere >D*4? pn$ la concurenta sumei ec:i!aln" cu 56 "e miliar"e "e
euro. -CE este "eplin a1ilitat$ s$ "eCin$ Gi s$ a"ministre)e re)er!ele "e sc:im1 care i-au fost
1&
transferate Gi s$ le foloseasc$ ;n scopuri fixate prin statutele *E-C.
#.1. -anca Euro%ean( de Inve&ti*ii
InstituCia financiar$ a Uniunii Europene# -anca European$ "e In!estiCii >-EI? acor"$
;mprumuturi pe termen lung pentru finanCarea unor proiecte "e in!estiCii ce contri1uie la
"e)!oltarea ec:ili1rat$ a UE Gi la integrare. %rin !olumul anual al ;mprumuturilor >26 miliar"e
ecu?# -EI se situea)$ ;n primul rn" al instituCiilor financiare internaCionale. 5em1rii 1$ncii
sunt cele 15 state ale UE# iar se"iul -EI se afl$ la 0uxem1urg.
Fmprumuturile -EI sunt "estinate proiectelor ce !i)ea)$ unul sau mai multe "intre
urm$toarele o1iecti!e+ "e)!oltarea economic$ a regiunilor "efa!ori)ate# ;m1un$t$Cirea
reCelelor transeuropene "e transport# telecomunicaCii Gi energie# ;nt$rirea competiti!it$Cii
internaCionale a in"ustriei Gi integrarea la scar$ european$# precum Gi spri@inul pentru
;ntreprin"erile mici Gi mi@locii# protecCia me"iului Gi a ca"rului "e !iaC$ prin promo!area
amena@$rii ur1ane Gi sal!gar"area patrimoniului ar:itectural al UE# garanCia unei apro!i)ion$ri
energetice sigure# intensificarea Gi mo"erni)area infrastructurilor "in "omeniile e"ucaCiei Gi
s$n$t$Cii# aport la "e)!oltarea me"iului ur1an ;n ca"rul programului "e acCiune special "e la
,mster"am ce a"uce o contri1uCie important$ la creGterea economic$ Gi la crearea "e locuri "e
munc$ ;n Europa.
Fmprumuturile se acor"$ ;n funcCie "e priorit$Cile politicilor comunitare Gi "e ne!oile
actorilor europeni# nefiin" supuse !reunui sistem "e cote. .inanCarea pentru "e)!oltare "in
partea -EI merge "eseori ;n paralel cu su1!enCiile structurale Gi "in .on"ul "e coe)iune al
UE. -anca !eg:ea)$ la complementaritatea ;mprumuturilor Gi su1!enCiilor# "e aceea
cooperea)$ strns legat cu Comisia# se integrea)$ ;n preg$tirea Gi punerea ;n aplicare a
programelor "e spri@in structural.
#.2. Co$itetul Econo$ic 0i Social al Co$unit(*ilor Euro%ene
Comitetul Economic Gi *ocial# instituit prin 4ratatul "e la 3oma# ;n 1&5'# are un rol
consultati!. Emite a!i)e "in partea repre)entanCilor !ieCii economice Gi sociale "in Uniune.
,re 222 "e mem1ri+ /ermania# .ranCa# Italia Gi 5area -ritanie cte 24. *pania H 21# -elgia#
/recia# 6-lan"a# ,ustria# %ortugalia Gi *ue"ia cte 12# Danemarca# Irlan"a Gi .inlan"a cte &#
iar 0uxem1urg 6. 5an"atul lor este "e patru ani. Ei se reunesc la -ruxelles o "at$ pe lun$.
5em1rii Comitetului se numesc DconsilieriE# unii ;i repre)int$ pe anga@atori Gi salariaCi
>parteneri sociali?# alCii acti!ea)$ ;n agricultur$# comerC# transport# arti)anat# profesiuni
li1erale# cooperati!e# ;ntreprin"eri mici Gi mi@locii# protecCia consumatorului sau a me"iului.
5em1rii Comitetului sunt organi)aCi ;n trei grupuri+ anga@atorii >grupul I?# lucr$torii >grupul
II? Gi acti!it$Ci "i!erse >grupul III?. Ei sunt repre)entanCi eminenCi ai societ$Cii ci!ile# :ot$Ci s$
apropie instituCiile "e cet$Cean.
4ratatul Uniunii o1lig$ Comisia sau Consiliul s$ cear$ a!i)ul Comitetului ;n anumite
proiecte legislati!e. Din 1&<2# Comitetul poate s$ emit$ a!i)e "in proprie iniCiati!$ asupra
oric$rei c:estiuni "e interes comunitar. De altfel# 4ratatul "e la ,mster"am autori)ea)$
consultarea Comitetului "e c$tre %arlamentul European.2ici o lege important$ nu a fost
a"optat$ f$r$ consultarea preala1il$ a Comitetului. De la crearea sa# aceasta a emis 3.666 "e
a!i)e# pu1licate ;n Iurnalul (ficial al Comnit$Cilor Europene. %reg$tirea a!i)elor se face ;n
nou$ secCiuni speciali)ate# asem$n$toare comisiilor parlamentare# a!n" un raportor Gi un grup
"e lucru pentru fiecare su1iec.t. ,!i)ele sunt a"optate cu ma@oritate simpl$ ;n Ge"inCele
plenare lunare. %entru c$ mem1rii tre1uie s$ g$seasc$ un teren "e ;nCelegere Gi s$ re)ol!e
conflictele "e interes ;ntre "iferitele grupuri economice Gi sociale# Comitetul a"uce o
contri1uCie util$ la aflarea consensului ;n ca"rul procesului legislati! al Uniunii.
26
Comitetul este calificat s$ contri1uie "irect la creGterea Gi "e)!oltarea pieCei unice. 0a
cererea %arlamentului European# Comisiei Gi preGe"intelui Consiliului# Comitetul exercit$ un
control permanent al pieCei interne Gi atrage atenCia asupra "isfuncCionalit$Cilor. Comitetul
organi)ea)$ un forum pri!in" piaCa intern$# acCionn" astfel ca o1ser!ator permanent al
acesteia.
Comitetul ;ntreCine relaCii cu organisme similare la ni!el internaCional# naCional Gi
regional. Exist$ canale importante ca societatea ci!il$ s$ participe la constructia european$ Gi
astfel s$ apropie Europa "e cet$Cean. Comitetul organi)ea)$ !aste coloc!ii cu pri!ire la
Europa cet$Cenilor. 5enCine contacte regulate cu repre)entanCi ai me"iilor economice Gi
sociale "in 1a)inul me"iteranean sau "in C$rile can"i"ate la a"erare# "ar Gi "in ,frica# %acific
Gi Carai1e.
#.3. Co$itetul Regiunilor Uniunii Euro%ene
Comitetul 3egiunilor este cea mai tn$r$ instituCie a UE# crearea sa reflectn" "orinCa
statelor mem1re "e a respecta i"entitatea Gi prerogati!ele regionale Gi locale# "e a face ca
regiunile s$ participe la "e)!oltarea Gi la punerea ;n practic$ a politicilor Uniunii. %entru
prima oar$ ;n istoria UE# exist$ o1ligaCia legal$ a consult$rii autorit$Cilor locale Gi regionale ;n
toate c:estiunile care le pri!esc "irect.
Comitetul 3egiunilor are 222 mem1ri# cu un man"at "e patru ani. /ermania# .ranCa#
Italia Gi 5area -ritanie cte 24 mem1ri# *pania 21# -elgia# /recia# (lan"a# ,ustria#
%ortugalia Gi *ue"ia cte 12# Irlan"a# Danemarca Gi .inlan"a cte &# iar 0uxem1urg 6. Ei se
;ntrunesc ;n cinci Ge"inCe plenare pe an# la -ruxelles.
,cest comitet# instituit ca organ consultati! prin 4ratatul "e Uniune# a ap$rut ca
gar"ian al principiului su1si"iarit$Cii ;nc$ "e la prima sa reuniune# ;n martie 1&&4.
*u1si"iaritatea ;nseamn$ c$ "eci)iile tre1uie luate "e autorit$Cile pu1lice cele mai apropiate "e
cet$Cean. ,stfel# se e!it$ luarea "e "eci)ii inutil "e ;n"ep$rtate Gi centrali)ate.
5em1rii Comitetului# ma@oritatea preGe"inCi "e regiuni# primari "e mari oraGe sau
preGe"inCi "e colecti!it$Ci teritoriale# au o experienC$ "irect$ "espre mo"ul ;n care politicile Gi
legislaCia UE afectea)$ !iaCa coti"ian$ a cet$Cenilor. Ei pot influenta Gi alte instituCii ale
Uniunii# iar oca)iile nu lipsesc. 4ratatul pre!e"e consultarea o1ligatorie a Comitetului ;n
"omenii ca reCele transeuropene# s$n$tate pu1lic$# e"ucaCie# tineret# cultur$# coe)iune
economic$ Gi social$. Comitetul poate emite# toto"at$# "in proprie iniCiati!$# a!i)e asupra unor
c:estiuni pri!in" oraGele# regiunile# agricultura# me"iul. 0ucr$rile Comitetului au loc ;n opt
comisii. ,cti!itatea Comitetului este organi)at$ "e un 1irou ales pentru "oi ani.
#."!. Mediatorul euro%ean
%rintre "repturile cet$tenilor europeni figurea)$ Gi acela "e a a"resa plngeri
me"iatorului >om1u"sman-ului? european. ,cesta reali)ea)$ anc:ete ;n ca)uri "e proast$
a"ministrare "in partea instituCiilor Gi organelor Comunit$Cii Europene# "ar nu poate anc:eta
plngerile pri!in" a"ministraCiile naCionale# regionale sau locale ale statelor mem1re.
5e"iatorul este ales "e %arlamentul European pe "urata legislaturii. %rimul me"iator
european# ales ;n 1&&5# a fost Iaco1 *o"erman# fost om1u"sman al %arlamentului finlan"e).
%ot a"resa plngere persoanele care sunt cet$Ceni ai unui stat mem1ru UE Gi care tr$iesc ;ntr-
un stat mem1ru UE# precum Gi ;ntreprin"erile# asociaCiile sau alte organisme care au se"iul
statutar ;n Uniune.
21
Capitolul 5 %olitici Europene
+.". Politica 4n do$eniul concuren*ei 0i %olitica indu&trial(
Din punctul "e !e"ere al principiilor politicii ;n "omeniul concurenCei Gi al politicii
in"ustriale# este esenCial s$ existe un r$spuns la urm$toarele ;ntre1$ri+
H se @ustific$ H "in punct "e !e"ere economic H o inter!enCie a puterii pu1lice pentru
reglementarea concurenCei >politica ;n "omeniul concurenCei? Gi pentru susCinerea sau
promo!area unor acti!it$Ci economice >politica in"ustrial$?J
H "ac$ r$spunsul la prima ;ntre1are este afirmati!# atunci tre1uie "at r$spuns Gi la o a
"oua ;ntre1are+ care ni!el "e inter!enCie este mai eficient# cel la ni!el naCional sau cel la
ni!elul UniuniiJ
%entru a r$spun"e !a tre1ui g$sit nu numai argumentul economic "ar Gi @ustificarea @uri"ic$.
5.1.1. %olitica ;n "omeniul concurenCei
%olitica ;n "omeniul concurenCei conceput$ "e Uniunea European$ "$ un r$spuns
afirmati! primei ;ntre1$ri# promo!n" principiul conform c$ruia piaCa caracteri)at$ printr-o
concurenC$ pur$ Gi perfect$ este cel mai eficient instrument "e creGtere a 1un$st$rii populaCiei.
,stfel# politica ;n "omeniul concurenCei are ca o1iecti! limitarea# controlul Gi
inter)icerea acCiunilor ;ntreprin"erilor care pot afecta climatul "e concurenC$ pur$ Gi perfect$.
Conceptul "e Dclimat "e concurenC$ pur$ Gi perfect$E tre1uie ;ns$ ;nCeles ;n
coor"onatele economiei mo"erne care a rele!at existenCa aGanumitelor eGecuri >limite? ale
pieCei care @ustific$ inter!enCia statului atunci cn" regulile li1erei concurenCe nu sunt
respectate "e c$tre ;ntreprin"eri. ,cest eGecuri ale pieCei pot ap$rea su1 forma efectelor "e
externalitate >acti!itatea "e cercetare"e)!oltare reali)at$ "e c$tre o ;ntreprin"ere poate
influenCa ;n aGam$sur$ climatul antreprenorial# ;nct Gi alte ;ntreprin"eri pot 1eneficia "e
re)ultatele cercet$rii# "eGi nu suport$ nici un cost al acesteia? sau su1 forma efectelor
ran"amentelor cresc$toare "e scar$. Fn acest ultim ca)# ran"amentul ;ntreprin"erii creGte o
"at$ cu creGterea m$rimii sale ceea ce face ca# pe ansam1lul economiei# s$ nu mai fie "e "orit
menCinerea st$rii "e atomicitate >existenCa unui mare num$r "e mici ;ntreprin"eri? care atest$
existenCa climatului "e concurenC$ pur$ Gi perfect$.
3e)ult$ c$ aceste ;ntreprin"eri "e talie mare sunt primele !i)ate "e c$tre politica ;n
"omeniul concurenCei. Ele repre)int$ monopuluri sau ;ntreprin"eri cu comportament
temporarKcon@unctural monopolistic.
%entru a putea controla Gi limita ten"inCa acestora "e a ;nc$lca regulile concurenCei
perfecte# nu se mai poate acCiona "oar naCional# fiin" necesar$ acCiunea la ni!elul Uniunii.
,stfel# a!em r$spunsul Gi la cea "e a "oua ;ntre1are care fun"amentea)$ principiile
politicii comunitare ;n "omeniul concurenCei.
( @ustificare analitic$ a principiului inter!enCiei "e la ni!elul Uniunii# ;n scopul
menCinerii climatului "e concurenC$ li1er$# o g$sim ;n lucrarea lui I. D. Lansen# L. Leinric: Gi
I. U. 2ielsen.
,utorii citaCi folosesc exemplul a "ou$ C$ri# , Gi -# care formea)$ o uniune economic$.
.iecare "intre C$ri are o structur$ "e ;ntreprin"eri monopol care acCionea)$ pe piaCa unic$ >se
accept$ ipote)a conform c$reia ;ntreprin"erile "e monopol "in Cara , acCionea)$ ;ntr-o ramur$
"e acti!itate# iar cele "in Cara - ;ntr-o ramur$ "e acti!itate "iferit$?.
Fn m$sura ;n care ;ntreprin"erile monopol "in Cara , export$ la un preC ri"icat >"e
22
monopol? ;n Cara - iar ;ntreprin"erile monopol "in Cara - export$ tot la un preC ri"icat >"e
monopol? ;n Cara ,# nici una "intre C$ri nu are interesul s$ aplice o politic$ ;n "omeniul
concurenCei >cu o1iecti!ul "e a limita practicile monopoliste? "eoarece Gi-ar "iminua profitul
re)ultat "in export.
5ai precis# "ac$ Cara , ar aplica o astfel "e politic$ ;n a1senCa unei politici similare Gi
;n Cara -# atunci Cara , ar fi ;n pier"ere. *ituaCia ar putea g$si o re)ol!are prin ;nc:eierea ;ntre
cele "ou$ C$ri a unui Dacor" cooperati!E# prin care s-ar anga@a reciproc s$ aplice politici ;n
"omeiul concurenCei. %iaCa ar re"e!eni concurenCial$ Gi preCurile ar cunoaGte o ten"inC$ "e
sc$"ere. 3ealitatea arat$# ;ns$# c$ un astfel "e acor" este greu "e reali)at ;n a1senCa unui
ar1itra@. Iat$ "e ce# este necesar ca legislaCia antitrust >politica ;n "omeniul concurenCei? s$ fie
aplicat$ ;n mo" central# "e c$tre instituCiile comunitare# pe ansam1lul ;ntregii uniuni.
%olitica ;n "omeniul concurenCei a @ucat Gi @oac$ un rol fun"amental ;n procesul "e
creare Gi consoli"are a Uniunii Europene. Ea este expresia ;n plan practic a postulatului
conform c$ruia o economic "e piaC$ funcCional$ este mi@locul cel mai eficient "e reali)are a
o1iecti!elor Uniunii Europene.
%olitica comunitar$ ;n "omeniul concurenCei a reali)at Gi reali)ea)$ un ec:ili1ru ;ntre
"inamica pieCei interne a fiec$rui stat mem1ru Gi piaCa unic$. ,stfel# ;n planul pieCei interne
politica ;n "omeniul concurenCei are ca o1iecti! eliminarea tuturor 1arierelor "in calea li1erei
circulaCii a factorilor "e pro"ucCie# iar ;n planul pieCei unice politica ;n "omeniul concurenCei
are ca o1iecti! eliminarea acelor structuri Gi comportamente care ar urm$ri utili)area ;n
scopuri monopoliste a oportunit$Cii oferite "e o piaC$ "e mari proporCii.
5.1.1.1. (rient$ri Gi contra"icCii ale politicii comunitare ;n "omeniul concurenCei
%olitica comunitar$ ;n "omeniul concurenCei a cunoscut o permanent$ e!oluCie
conceptual$# fiin" influenCat$ "e importante "e)1ateri teoretice# ca Gi "e po)itiile pe care unele
state mem1re le-au a!ut ;n "iferite momente ale procesului "e integrare.
*e pot "istinge "ou$ mari orient$ri ;n conceperea politicii "in "omeniul concurenCei+ o
orientare care pri!eGte concurenCa ca pe an scop ;n sine Gi o orientare care pri!eGte concurenCa
"oar ca pe un instrument al atingerii unor o1iecti!e.
0a r$n"ul s$u# orientarea care pri!eGte concurenCa ca pe un scop ;n sine pre)int$# Gi ea#
"ou$ a1or"$ri "iferite+
prima a1or"are consi"er$ c$ politicile "in "omeniul concurenCei nu tre1uie s$ ai1$ ca
o1iecti! "oar eficienCa sau renta1ilitatea# ci si un o1iecti! "e natur$ politic$. ,cesta ar
consta ;n asigurarea con"iCiilor "e exprimare nelimitat$ a li1ert$Cii Gi iniCiati!ei
in"i!i"uale. ,ceast$ a1or"are militea)$ pentru controlul Gi limitarea puteritor
"ominante pe piaC$# ;n "orinCa "e a reali)a Gi o protecCie a li1ert$Cii Gi iniCiati!ei
;ntreprin)$torilor mici Gi mi@lociiB
a "oua a1or"are# "e sorginte ultra li1eral$# exacer1ea)$ li1ertatea "e acCiune pe piaC$ a
;ntreprin)$torilor pn$ la renunCarea la orice tip "e politic$ ;n "omeniul concurenCei.
,1soluti)n" DmiGcarea natural$E a pieCei# aceast$ a1or"are a fost utili)at$ "e c$tre
a"epCii Gcolii "e la C:icago ;n anali)a teoriei ino!aCiei emis$ "e c$tre *c:umpeter#
conform c$reia mecanismele pieCei "etermin$ ;n mo" natural ;ntreprin"erile s$
ocupe po)iCii "ominante# ;n funcCie "e gra"ul ;n care ac:i)iCionea)$ Gi folosesc
ino!aCiile te:nice.
,ceste po)iCii "ominante sunt ;ns$ tran)itorii# "eoarece "ecala@ele te:nice apar# ;n mo"
constant# ;ntre ;ntreprin"eri# ca urmare a constantei cu care e!oluea)$ te:nica Gi te:nologia.
,stfel# po)itia "e monopol a unor ;ntreprin"eri se ero"ea)$ ;n fa!oarea altor ;ntreprin"eri care
reuGesc s$ "ep$Geasc$ "otarea te:nic$ a celor prece"ente.
Conclu)ia este c$ po)iCia "e monopol nu este !eGnic$ Gi nu ar fi ne!oie "e politici "e
23
reglementare a concurenCei "ac$ piaCa# prin propriile ei mecanisme# reuGeGte s$ ani:ile)e
perenitatea po)iCiilor monopoliste. 3eglarea spontan$ a raportului "e forCe pe piaC$ este astfel
consi"erat$ mai eficient$ "ect orice reglementare 1irocratico-a"ministrati!$.
( alt$ orientare general$ este aceea conform c$reia concurenCa nu este conceput$ "ect
ca un instrument necesar reali)$rii unor o1iecti!e economice# sau c:iar sociale. Mi aceast$
orientare poate fi pre)entat$ prin "ou$ a1or"$ri "iferite+
prim$ a1or"are consi"er$ concurenCa un instrument esenCial# "ar nu unic# al procesului
"e creGtere a eficacit$Cii muncii sociale Gi al creGterii 1un$st$rii populaCiei.
4ranspunerea ;n practic$ a acestei a1or"$ri# prin politici 1a)ate pe e!aluarea capacit$Cii
"e eficienti)are a "iferitelor gra"e "e reglementare a concurenCei# este "ificil$ Gi
contra"ictorie "atorit$ nu numai lacunelor meto"ologice# "ar Gi lipsei "e informaCie
coerent$ la inter!ale regulate "e timpB
a "oua a1or"are caut$ prin interme"iul politicilor "in "omeniul concurenCei s$
satisfac$ Gi alte interese "e or"in pu1lic# "e la cele ale eficienCei Gi renta1ilit$Cii
acti!it$Cii economice. Fn acest ca)# politicile "in "omeniul concurenCei sunt concepute
;n paralel cu politici in"ustriale "e promo!are a unor acti!it$Ci cu re)onanC$ social$ la
ni!el local sau naCionalB cu politici sociale "estinate recon!ersiei forCei "e munc$ sau
cu politici agrare Gi "e protecCie a me"iului ;ncon@ur$tor.
%oliticile comunitare "in "omeniul concurenCei apar ca fiin" nucleul organi)$rii Gi
funcCion$rii pieCei unice# "ar ele nu pot face a1stracCie "e posi1ilitatea aparitiei unor efecte
negati!e >per!erse?# "atorate ten"inCelor contra"ictorii pe care le manifest$# pe "e o parte# "e)-
!oltarea structurilor "e piaC$# Gi pe "e alt$ parte# "e)!oltarea procesului "e concentrare Gi
centrali)are a pro"ucCiei Gi a capitalului.
*$ explic$m aceast$ situaCie+
,Ga "up$ cum s-a !$)ut# principiile politicilor "in "omeniul concurenCei au la 1a)$
i"eca conform c$reia ##efectele po)iti!e ale unei economii "e piaC$ nu apar "ect ;n con"iCiile
unui climat concurenCialN4.
Fn ca"rul teoriei economice tra"iCionale# climatul "e concurenC$ pur$ Gi perfect$ se
caracteri)ea)$ prin faptul c$ ;ntreprin"erile nu au o influenC$ in"i!i"ual$ asupra form$rii
preCurilor >sunt "oar Dprice taAerE? ceea ce face ca preCurile s$ tin"$ spre un ni!el minim
>punctul un"e preCul me"iu este minim?# repre)entn" un ori)ont "e optimi)are al ansam1lului
economic.
Un preC mai mare "ect acest ni!el ar con"uce la o1Cinerea "e supraprofit# iar unul mai
mic la pier"eri. Fn realitate# o astfel "e anali)$ intr$ ;n contra"icCie cu realitatea concurenCei
"intre ;ntreprin"eri# care presupune c$ o ;ntreprin"ere are ten"inCa normal$ "e a se impune pe
piaC$ prin costuri Gi preCuri mai mici# ca Gi prin ino!area Gi mo"erni)area pro"uselor.
,cceptn" aceast$ realitate# tre1uie s$ a"mitem c$ o politic$ ;n "omeniul concurenCei
care are ca o1iecti! instaurarea unui a"e!$rat regim "e concurenC$ perfect$# !a a!ea ca efect
tocmai pier"erea "e eficacitate# "eoarece a"uce pre@u"icii acelor ;ntreprin"eri care au reuGit s$
se impun$ pe piaC$ prin costuri Gi preCuri mai mici >un ni!el mai mare "e eficacitate Gi
renta1ilitate?.
Cu alte cu!inte# ;ncercarea "e reglementare a concurenCei are ca efect per!ers
pier"erea "e eficacitate a pro"uc$torului Gi re"ucera posi1ilit$Cii "e consum a cump$r$torului.
2u putem s$ nu lu$m ;n calcul Gi situaCia unei structuri economice ;n care acCionea)$ ;n
paralel att ;ntreprin"eri mici Gi mi@locii# ct Gi mari ;ntreprin"eri. ,!anta@ele cconomiei "e
scar$ nu pot fi accesi1ile ;ntreprin"erilor mici Gi mi@locii# ci "oar marilor ;ntreprin"eri# care#
"e!in principalele generatoare "e profit prin acest Dmonopol naturalN al utili)$rii a!anta@elor
economiei "e scar$. Iat$ "e ce "e!ine posi1il ca ;n situaCia in"ustriilor ;n care costurile "e
intrare a factorilor "e pro"ucCie sunt mari Gi se acCionea)$ pe economia "e scar$ >exemplu+
in"ustria aeronautic$?# preCurile pro"uselor marilor ;ntreprin"eri >monopoluri? sunt mai mici
24
"ect preCurile ce re)ult$ ca urmare a unei perfecte lupte "e concurenC$ ;ntre ;ntreprin"erile
mici Gi mi@locii ale aceleiaGi ramuri in"ustriale.
,stfel# pe o piaC$ real$ caracteri)at$ "e imperfecCiuni ale concurenCei >economia "e
scar$# costuri nerecupera1ile# efectul ino!$rii# informaCie asimetric$? apare necesitatea unor
m$suri "e protecCie a procesului "e concentrare a pro"ucCiei Gi a propriet$Cii.
%oliticile comunitare "in "omeniul concurenCei rele!$# astfel# o ten"inC$ contra"ictorie+
pe "e o parte# concentrarea pro"ucCiei Gi a capitalului ri"ic$ ni!elul "e raCionalitate Gi
eficacitate prin m$rirea "imensiunilor ;ntreprin"erii# stimuln" procesul "e sc$"ere a
preCurilorB pe "e alt$ parte# concentrarea pro"ucCiei Gi a capitalului con"uce la "eteriorarea
climatului concurenCial# stimuln" procesul "e creGtere a preCurilor.
5.1.1.2. Dispo)iCiile 4ratatului "e la 3oma
Dispo)iCiile pri!in" politicile comunitare "in "omeniul concurenCei sunt cuprinse ;n
articolele >"e la '5 la &4? 4ratatului "e 5aastric:t >4raite sur 18Union europeene 4.U.E.?.
%rincipalele elemente ale acestor "ispo)iCii sunt urm$toarele+
inter)icerea oric$ror tipuri "e acor"uri sau ;nCelegeri >fixarea preCurilor# ;mp$rCirea
pieCei# limitarea pro"ucCiei etc.? ;ntre ;ntreprin"eri cu scopul limit$rii concurenCei pe
piaCa unic$ european$. Comisia European$ este ;mputernicit$ s$ ia m$suri ;mpotri!a
unor astfel "e acCiuni prin aplicarea "e amen)i Gi penali)$ri.
controlul Gi eliminarea po)iCiilor "ominante.
Comisia European$ "efineGte po)iCia "ominant$ ca fiin" capacitatea unei ;ntreprin"eri
"e a acCiona# ;ntr-o m$sur$ important$# in"epen"ent "e cerinCele concurenCei# ale clienCilor Gi
ale consumatorilor. Comisia consi"er$ c$ exist$ o pre)umCie "e po)iCie "ominant$ atunci cn"
o ;ntreprin"ere "eCine 56O sau mai mult "e 56O "intr-o piaC$ specific$.
*e consi"er$ a fi acCiuni# comportamente Gi m$suri 1a)ate pe po)iCia "ominant$+
impunerea unor preCuri "e cump$rare sau "e !n)are "iferite "e cele care re)ult$ "in
comportamentul concurenCialB
existenCa unor contracte prin care se impune altor ;ntreprin"eri contingentarea pro"ucCiei#
limitarea sortimentelor sau inter)icerea folosirii unor te:nologii sau proce"ee "e fa1ricaCieB
"iscriminarea prin preC a clienCilorB refu)ul "e a !in"e.
Controlul 5u6iunilor. 4ratatul "e la 3oma nu cuprin"e "ispo)iCii pri!in" fu)iunile.
,cestea au fost intro"use prin reglement$ri "in "ecem1rie 1&'& Gi "in septem1rie 1&&6.
Comisia European$ a intro"us termenul "e Dfu)iune la ni!el europeanE care "efineGte procesul
"e fu)iune prin care o ;ntreprin"ere atinge cifra "e afaceri "e 2 miliar"e "e ECU pe piaCa
unic$. 4oate fu)iunile la ni!el european tre1uie s$ 1eneficie)e "e un acor" preala1il al
Comisiei Europene. ,cest acor" este "at numai "up$ ce s-a constatat c$ fu)iunea nu a"uce
pre@u"icii climatului concurenCial efecti! la "ata ;naint$rii cererii "e acor".
A)utorul guverna$ental acordat 4ntre%rinderilor. ,@utorul gu!ernamental acor"at
;ntreprin"erilor poate ;m1r$ca forna+ su1!enCiilor# cre"it cu "o1n"$ preferenCial$# eGalonarea
"atoriilor# re"ucere "e impo)it# comen)i gu!ernamentale. 4oate aceste forme "e a@utor gu!er-
namental au fost inter)ise prin articolul &2 al 4ratatului "e la 3oma Gi prin 4ratatul "e
5aastric:t# fiin" consi"erate o1stacole ;n calea form$rii Gi consoli"$rii climatului
concurenCial.
Comisia European$ consi"er$ ;ns$ c$ se pot accepta uncle excepCii atunci cn"
a@utorul gu!ernamental are ca scop+ re)ol!area unor pro1leme cu caracter social# eliminarea
efectelor catastrofelor naturale# stimularea "e)!olt$rii economice a unor )one cu ni!el "e !iaC$
inferioare me"iei europene sau cu un Goma@ superior me"iei europene. Fn orice situaCie# ;ns$#
a@utorul gu!ernamental nu poate fi acor"at "ect cu acor"ul Comisiei Europene. Este
important "e su1liniat Gi faptui c$ ;ntreprin"erile pu1lice nu 1eneficia)$ "e nici un pri!ilegiu
25
faC$ "e ;ntreprin"erile pri!ate Gi c$# acestea "in urm$# "ac$# se simt "iscriminate "e gu!ernele
naCionale pot "epune plngere la Comisie.
%n$ ;n 1&&6 se consi"era c$ a existat o politic$ permisi!$ ;n ceea ce pri!eGte
apro1area unor a@utoare gu!ernamentale# ceea ce reflect$ "ificultatea pe care Comisia a a!ut-o
"e a face faC$ presiunii gu!ernelor "iferitelor C$ri mem1re >"in 52< "e cereri "e acor"are a
"reptului "e a@utor gu!ernamental nu au fost apro1ate "ect 446?. Dup$ 1&&6# se remarc$ o
;nt$rire a po)iCiei Comisiei care aplic$ principiul Done time# last timeE ceea ce ;nseamn$ c$
fiecare acor" asupra a@utorului gu!ernamental a fost ;nsoCit "e preci)area c$ nu !a mai fi
re;nnoit.
Fn lipsa posi1ilit$Cii "e a re;nnoi acor"ul "e a@utor gu!ernamental# unele ;ntreprin"eri
pu1lice importante# "ar aflate ;n "ificultate# au fost o1ligate s$ recurg$ la pri!ati)are total$ sau
parCial$ >ex.+ 3enault sau Cre"it 09onnais?.
5.1.2. %olitica in"ustrial$
%olitica in"ustrial$ cuprin"e ;n concepCia Comisiei Europene Gi politica "e
cercetare Gi "e)!oltare. %rincipalele elemente care o caracteri)ea)$ sunt urm$toarele+
m$suri "e stimulare Gi spri@inire a procesului "e restructurare ;n ramurile Gi "omeniile
in"ustriale aflate ;n "eficit "e competiti!itateB
m$suri "e stimulare Gi spri@in al ramurilor Gi "omeniilor in"ustriale aflate ;n perioa"a "e
formare Gi consoli"are >##infant in"ustriesKin"ustries naissantesN?B
m$suri "e stimulare Gi spri@in al ;ntreprin"erilor mici Gi mi@lociiB m$suri "e stimulare Gi
spri@in al acti!it$Cilor "e cercetare Gtiiniific$ Gi "e)!oltareB
m$suri "e prote@are a ramurilor Gi "omeniilor "e acti!itate !ictime ale unei concurenCe
neloiale "in partea unor ;ntreprin"eri sau C$ri extracomunitare.
5.1.2.1. (rient$ri Gi contra"icCii ale politicii in"ustriale comunitare
%olitica in"ustrial$ comunitar$ constituie un permanent su1iect "e ree!aluare Gi
anali)$ att la ni!elul Comisiei# ct Gi al gu!ernelor statelor mem1re# "eoarece# ;n unele
situaCii# efectele acesteia sunt contra"ictorii. %rincipalele pro1leme a"use ;n "iscuCie sunt
urm$toarele+
Dac$ a"mitem ipote)a c$ pieCele sunt perfect concurenCiale >Gi anume c$ nu exist$
efecte externe ale pieCei Gi c$ ran"amentele ;ntreprin"erilor nu sunt ;n creGtere?# ele sunt
perfect ec:ili1rate "e exemplu# nu exist$ Goma@. Fntr-o perspecti!$ static$ >timpul nefiin"
luat ;n consi"eraCie# mo"ific$rile sunt ime"iate? nu se recoman"$ nici un fel "e politic$
in"ustrial$# c$ci consecinCa ei ar fi o pier"ere "in 1un$starea societ$Cii.
3aCionamentul care con"uce la aceast$ conclu)ie este ;n linii mari urm$torul+
"ac$ Uniunea European$ su1!enCionea)$ ;ntreprin"erile "intr-o anumit$ ramur$ >ceea ce are
ca efect sc$"erea preCurilor? pentru care Uniunea este exportatoare# urmarea ar putea fi
sc$"erea preCurilor pe piaCa mon"ial$# ceea ce ar fi ;n fa!oarea consumatorilor "in Uniunea
European$# "ar Gi "in restul lumii. 4otuGi# pentru Uniunea European$ efectul este negati!# c$ci
totalul su1!enCiilor acor"ate ;ntreprin"erilor este superior a!anta@ului creat consumatorilor Gi
;ntreprin"erilorB
altfel spus# "ac$ Uniunea European$ su1!enCionea)$ ;ntreprin"erile europene care Cin "e o
ramur$ importatoare# ea !a cGtiga# mai precis# consumatorii s$i !or cGtiga# profitn" "e
sc$"erea preCurilor importurilor# ;n timp ce profitul ;ntreprin"erilor str$ine !a sc$"ea su1
influenCa sc$"erii preCurilor mon"iale. %er total# efectul !a fi po)iti! pentru Uniunea
European$ Gi negati! pentru restul lumii.
Cu toate acestea# ;n am1ele ca)uri luate ca exemplu# su1!enCionarea anumitor acti!it$Ci
26
are un efect negati! "ac$ se !a lua ;n consi"eraCie ansam1lul lumii >Uniunea European$ Gi
restul lumii?.
3e)ultatele pe care le-am enunCat pot fi relati!i)ate ;n m$sura ;n care se spri@in$ pe
caracterul foarte restricti! al ipote)elor a!ansate >pieCe concurenCiale?. *$ !e"em acum ce s-ar
;ntmpla "ac$ am mo"ifica unele ipote)e.
5.1.2.2. EGecul pieCei Gi apropierea "inamic$ "intre politica in"ustrial$ Gi cercetare -"e)!oltare
Intro"ucerea "imensiunii "inamice >temporale? pune pro1lema ramurilor Dorientate
spre !iitorE sau care urmea)$ s$ apar$. Fntr-a"e!$r# un gu!ern sau o instanC$ european$ pot
a!ea interes pentru o anumit$ perioa"$ s$ susCin$ o acti!itate pe punctul s$ se nasc$ un"e!a# ;n
sectoarele cu o puternic$ economie "e scar$# care se g$sesc pe pieCele oligopoliste# c$ci# ;ntr-o
perspecti!$ "e termen lung# aceast$ acti!itate poate "e!eni competiti!$.
Este totuGi necesar ca autoritatea "e stat care su1!enCionea)$# s$ "ispun$ "e o
informaCie suficient "e corect$ pentru a e!alua eficacitatea resurselor pe care s$ le afecte)e
acestei politici in"ustriale. Fn plus# mai tre1uie ca ea s$ poat$ e!alua riscurile "e represalii "in
partea C$rilor str$ine >contingentare# "repturi "e !am$ suplimentare? aplicate C$rilor sau
Uniunii care su1!enCionea)$.
,cti!it$Cile "e cercetare"e)!oltare >CD?# ;ntr-o perspecti!$ "inamic$# Cin "e o anali)$
similar$. Fn plus# o politic$ "e a@utorare acor"at$ cercet$rii--"e)!olt$rii !a a!ea un impact mai
puternic la ni!elul Uniunii Europene "ect la ni!elul unei singure C$ri >sau al mai multora#
care acCionea)$ in"epen"ent unele "e altele?.
Fntr-a"e!$r# se consi"er$# ;n general c$ CD este generatoarea efectelor externe >ale
pieCei?# ca "e exemplu# formarea cercet$torilor ;n Gi prin acti!it$Cile CD# conceperea Gi
"ifu)area i"eilor sau a proce"eelor noi >a c$ror exclusi!itate nu poate fi garantat$ ;ntot"eauna
prin 1re!ete?# ;nsuGirea acestor proce"ee "e c$tre ;ntreprin"erile cliente sau cu care se
negocia)$. Dar# "ac$ aceast$ politic$ este "us$ "e gu!ernul unei singure C$ri >mai ales "ac$
este o Car$ mic$?# aceste efecte externe pot fi profita1ile C$rilor !ecine# limitn" interesul
acestora pentru propria finanCare a acti!it$tilor "e CD.
Fntr-un ansam1lu !ast# precum Uniunea European$# o simpl$ inter!enCie a instituCiilor centrale
permite e!itarea acestui o1stacol. Fn lim1a@ economic# se poate spune c$ posi1ilitatea "e a
internali)a efectele externe este ;n raport "irect cu talia economiei c$reia i se aplic$ sistemul
"e su1!enCionare.
%e "e alt$ parte# Gi pro1lema in"ustriilor ;n "eclin# confruntate cu o sc$"ere a cererii#
este important$ pentru Uniunea European$. ,ceste sectoare pot fi su1!enCionate pentru a
menCine sau pentru a sal!a locurile "e munc$.
,cest lucru ;Gi poate g$si o @ustificare economic$# "ac$ costul su1!enCiilor este inferior
costului social al soma@ului >in"emni)aCia# "ar Gi recalificarea Gomerilor?# %ro1lema este ;ns$
c$ aceste su1!entii pot falsifica @ocul concurenCei europene. Fn plus# ele ;nsele pro!in "in surse
care ar putea fi# e!entual# utili)ate ;n alt mo"# a!n" efecte mai 1une asupra procesului "e
creare a locurilor "e munc$.
,ceste cte!a exemple arat$ c$ politica in"ustrial$ poate constitui o1iectul mai multor
anali)e# ;n funcCie "e mo"ul ;n care se aprecia)$ ca mai mult sau mai puCin importante
eGecurile pieCei# "ar Gi ;n conformitate cu aprecierea capacit$Cilor instituCiilor centrale
europene "e a corecta aceste eGecuri.
5.1.2.3. E!oluCia politicii in"ustriale Gi "e cercetare-"e)!oltare ;n Europa
Contextul general al politicii europene.
Fn prelungirea tratatului CEC(# politica in"ustrial$ european$ a constat ;n anii P<6 mai
2<
ales ;n asistenCa Gi atenuarea efectelor sociale ale restructur$rii in"ustriilor ;n "eclin. Cri)a "e
la mi@locul anilor P<6 a concis cu constatarea unei importante r$mneri ;n urm$ a C$rilor
mem1re ale Uniunii Europene ;n "omeniul in"ustriilor "e !rf Gi "e ;nalt$ te:nologie# faC$ "e
cei "oi mari concurenCi ai lor# *tatele Unite Gi Iaponia.
Fn anii P'6 a ap$rut politica "e cercetare Gi "e "e)!oltare te:nologic$ european$.
,rticolul 136# consacrat in"ustriei# fixea)$ principiul acCiunilor comune europene. ,cestea
urm$resc Dfa!ori)area unei mai 1une exploat$ri a potenCialului in"ustrial# a politicilor "e
ino!aCie# "e cercetare Gi "e "e)!oltare te:nologic$E.
,ceste principii au constituit ;ns$ o1iectul "e)1aterilor Gi al puternicelor opo)iCii ;ntre
C$rile a"epte ale tra"iCiei inter!enCioniste >.ranCa Gi C$rile me"iteraneene? Gi C$rile "e tra"iCie
neinter!eCionist$ >/ennania# C$rile Europei "e 2or" Gi 3egatul Unit?.
Fn anii P&6# resursele comunitare afectate politicii in"ustriale r$mn inferioare cu mult
c:eltuielilor C$rilor mem1re+ ele repre)int$ "oar 6#&O "in c:eltuielile 1ugetului european "in
1&&6.
Unele mari proiecte in"ustriale europene# precum ,ir1us# s-au "e)!oltat ;ntre
;ntreprin"erile europene Gi# e!entual cu a@utoare naCionale# f$r$ inter!enCia instituCiilor
europene.
5.1.2.4. %olitica european$ "e cercetare"e)!oltare
,ceast$ politic$ este fon"at$ pe principiul cola1or$riicooper$rii ;ntre mai multe state
europene. *copul este Dinternali)area efectelor externeE in"use "e cercetare"e)!oltare la
ni!el european# e!itarea cercet$rilor "u1le Gi a "u1lelor ;nregistr$ri Gi# ;n sfrGit# 1eneficiul
o1Cinut "e economiile "e scar$ reali)at ;n ca"rul marilor programe "e cercetare.
%roiectele europene sunt "eci cola1or$ri transeuropene# cofinanCate "in 1ugetul Comunit$Cii
"e c$tre C$rile mem1re Gi pri!esc mai mult cercetarea fun"amental$. ,ceasta# "eoarece#
concurenCa "intre ;ntreprin"erile europene ar putea fi falsificat$ "ac$ instituCiile comunitare ar
participa la finanCarea "e)!olt$rii "e noi pro"use sau proce"ee "e fa1ricare.
De la ;nceputul anilor P'6# mai multe mari proiecte "e cercetare >inclu)n" uneori C$ri
europene exterioare Uniunii? au fost su1!enCionate "e instituCiile europene. %rintre cele mai
importante programe putem aminti+
Esprit >European *trategic %rogramme for 3esearc: in Information 4e:nolog9?# lansat$ ;n
1&'4# a!n" ca o1iecti! promo!area# "e)!oltarea# fa1ricarea Gi folosirea noilor te:nologii "e
informaCii. Dup$ p$rerea promotorilor s$i# circa o cincime "intre noile pro"use ale marilor
;ntreprin"eri europene "e electronic$ utili)ea)$ te:nologii "eri!ate "in programul E*%3I4B
3,CE >3esearc: an" "e!elopment in ,"!ance" Communications tec:nologies in Europe?#
care contri1uie la cercet$rile Gi la "e)!oltarea comutaCiei numerice "in telecomunicaCiiB
EU3EQ, >European 3esearc: Cooperation ,genc9?# creat ;n 1&'5# a!n" scopul "e a a@uta
pro"ucCia "e 1unuri Gi ser!icii "e ;nalt$ te:nologie. ,cest program multi"imensional
>semicon"uctori# tele!i)iune "e ;nalt$ calitate? inclu"e Gi C$ri "in afara Uniunii Europene >El-
!eCia# 4urcia Gi unele C$ri "in Est?.
,l patrulea ansam1lu cincinal al programelor "e 3D se ;ntin"e pe perioa"a 1&&4
1&&'. ,cest program urm$reGte s$ acopere lacunele europene ;n "omeniul aplicaCiilor
in"ustriale a cercet$rilor GtiinCifice "e c$tre ;ntreprin"erile mici Gi mi@locii.
Eficacitatea programelor europene 3D este greu "e e!aluat# aGa cum este ;ntot"eauna ;n ca)ul
;n care se ;ncearc$ cuantificarea efectelor economise ale cercet$rii GtiinCifice. Fn plus#
caracterul multinaCional al acestor programe Gi multiplicarea finanC$rilor >europene Gi naCiona-
le? complic$ sarcina.
2'
+.. Politica agricol( co$un( .PAC/
Intensificarea sc:im1urilor comerciale# speciali)area Gi "i!i)iunea muncii ;n interiorul
Europei au un impact asupra inegalit$Cilor regionale# asupra Goma@ului Gi a !eniturilor inegale
ale populaCiei. Fnc$ "e la ;nceput# Europa a luat :ot$rrea "e a amorti)a efectele acestor
sc:im1$ri.
,ceast$ concepCie se afl$ la originea politicii agricole comune# a politicii regionale Gi a
anumitor elemente ale politicii sociale. Rom pre)enta ;n cele ce urmea)$ principalele
elemente# explicn"u-le "in nou "in punct "e !e"ere teoretic Gi ar$tn" care sunt aplicaCiile lor
practice.
5.2.1. 5arile axe ale %,C
,rticolul 3& "in D4ratatul "e la 3omaE# reluat "e D4ratatul asupra Uniunii EuropeneE
"in 1&&1 >4UE?# fixea)$ principiile politicii agricole comune >%,C?. (1iecti!ele sale sunt
urm$toarele+
creGterea pro"ucti!it$Cii agriculturii europeneB
asigurarea unui ni!el "e !iaC$ ec:ita1il agricultorilorB
sta1ili)area pieCelor agricole europeneB
garantarea apro!i)ion$rii sigure a EuropeiB
asigurarea unei oferte "e pro"use agricole Dla preCuri re)ona1ileE pentru consumatorii
europeni.
2e putem "a uGor seama "e faptul c$ interpretarea acestor o1iecti!e este complex$ Gi poate fi
uneori contestat$# ca fiin" uneori contra"ictorie >;n special al "oilea Gi al cincilea o1iecti!?.
5.2.2. *pecificitatea pieCei agricole
Dup$ cel "e-al "oilea r$)1oi mon"ial principala caracteristic$ a agriculturii ;n Europa#
"ar Gi ;n multe alte state "e)!oltate# este puternica creGtere a pro"ucti!it$Cii muncii >"atorat$
mecani)$rii?. Din cau)$ c$ oferta Gi cererea "e 1unuri agricole sunt relati! elastice prin raport
la !ariaCiile "e preCuri ale acestor 1unuri faC$ "e !eniturile populaCiei# !enitul total al
agriculturii are ten"inCa s$ stagne)e uneori# c:iar s$ regrese)e ;n anumite perioa"e.
Fntr-a"e!$r# "eplasarea ofertei su1 efectul progresului te:nic poate antrena o mare
sc$"ere "e preCuri "ac$ cererea este inelastic$. %e "e alt$ parte# "imensiunea cererii unui 1un
agricol antrenea)$ o puternic$ sc$"ere "e preC a acestui 1un "ac$ oferta este inelastic$.
Este c:iar ca)ul principalelor pro"use agricole. ,ceasta se tra"uce prin faptul c$
funcCiile "e cerere Gi ofert$ sunt relati! D!erticaleE >figura 1?. Din punct "e !e"ere economic#
aceasta ;nseamn$ c$ "ac$ preCul sca"e# cererea !a creGte puCin. *e aprecia)$ "eci# c$ acest 1un
are un ni!el al consumului apropiat "e saturaCie.
Fn ceea ce pri!eGte oferta# "ac$ sca"e preCul# agricultorilor le tre1uie un anume timp
pentru a-Gi mo"ifica pro"ucCia >"e exemplu# pentru a pro"uce mai puCin$ carne "e !it$ Gi mai
mult$ came "e porc?# c$ci ciclul "e pro"ucCie ;n agricultur$ este lung >un an pentru cereale Gi
mai mulCi ani pentru creGterea !itelor?.
Dac$ iniCial# piaCa este ;n punctul "e ec:ili1ru ,# progresul te:nic >trecerea funcCiei "e
ofert$ "e la 61 la 62? !a antrena o puternic$ sc$"ere a preCului >noul ec:ili1ru -?. Insta1ilitatea
cererii >"eplasarea D1 la D2 Gi a ec:ili1rului "in punctul - Gi ;n punctul C? are acelaGi efect
asupra preCurilor.
2&
.ig.1. .ormarea pretului unui pro"us agricol
>"up$ I. D. Lansen# L. Leinric:# I. U. 2ielsen 1&&2?
5.2.3. Renitul agricultorilor Gi exo"ul rural
Fn ceea ce pri!eGte !enitul in"i!i"ual al agricultorilor# s-ar putea spune c$ este ;n
creGtere# "eoarece creGterea pro"ucti!it$tii Gi stagnarea cererii sunt contra1alansate "e
sc$"erea efecti!elor folosite ;n agricultur$. Dar# exo"ul populaCiei acti!e "in agricultur$ Gi "in
lumea rural$# c:iar "ac$ se pro"uce continuu "e la al "oilea r$)1oi mon"ial are totuGi limite.
,ceste limite "epin" mai ;nti "e situaCia glo1al$ a pieCei "e locuri "e munc$# tot mai
"e)ec:ili1rat$# "ar Gi "e costul "egra"$rii con"iCiilor "e !iaC$ ;n oraGe Gi "e a1an"onarea
me"iului rural.
0a acestea se a"aug$ faptul c$ acti!it$Cile agricole nu sunt reparti)ate ;n mo" egal pe
teritoriul european# iar "eclinul anumitor acti!it$Ci agricole sporeGte inegalit$Cile regionale.
4oate aceste argumente au constituit @ustific$ri pentru %,C. Rom pre)enta marile mecanisme
ale acestuia# apoi !om anali)a costul s$u# ;n comparaCie cu efectele sale po)iti!e.
5.2.4. %reCuile agricole garantate
Din punct "e !e"ere istoric# principalul mecanism "e inter!enCie al %,C este fon"at pe
un sistem "e preCuri garantate >sau preC "e susCinere?# care are efectul "e a menCine ;n Europa
un preC superior preCului "e pe piaCa mon"ial$. *copul este acela "e a feri piaCa european$ "e
fluctuaCiile prea mari ale pieCei mon"iale# Gi "e a face ca !eniturile agricultorilor s$ nu sufere
efectelor acestor fluctuaCii.
Dac$ piaCa pro"uselor agricole este perfect concurenCial$ Gi "ac$ nu sunt luate ;n
seam$ efectele externe >creGterea Goma@ului# "egra"area con"iCiilor "e !iaC$ ;n oraGe#
a1an"onarea me"iului rural?# este uGor "e "emonstrat faptul c$ cea mai 1un$ situaCie pentru
Europa ar fi s$ nu su1!enCione)e agricultura Gi s$ importe la preCul mon"ial >presupus a fi
inferior preCului "e ec:ili1ru european? cel puCin o parte "in pro"usele agricole.
Dar# "ac$ ar impune "repturi !amale la importuri# Europa ar re"uce "in propria-i
1un$stare# "eoarece consumatorii europeni Gi-ar co1or; ni!elul consumului >"in cau)a
preCurilor ri"icate?# iar pro"uc$torii europeni !or a!ea costuri mai mari >cau)ate "e creGterea
ofertei lor pe piaCa Uniunii?.
%ier"erea este cu att mai ri"icat$# cu ct preCul "e susCinere este mai mare "ect preCul
"e ec:ili1ru al Uniunii >"ac$ Uniunea nu ;l sc:im1$ cu preCul "in afar$?# c$ci Uniunea export$
pro"use agricole "atorit$ su1!enCiilor pe care le !ars$ agricultorilor. Datorit$ acestor su1!enCii
consumatorii str$ini au profituri "in "umpingul practicat "e Europa. %ier"erile europene sunt
cu att mai mari# cu ct politica Uniunii are ca efect co1orrea preCurilor mon"iale
>mo"ificarea termenilor "e sc:im1?# fiin"c$ ea tre1uie s$ sporeasc$ su1!enCiile pentru a
36
menCine "iferenCa "intre preCurile interne Gi cele externe.
5.2.5 5ecanismele concrete "e inter!enCie
%,C este finanCat "e la 1ugetul Comunit$Cii prin .E(/, >.on"ul european "e
orientare Gi garanCie agricol$?. ,cest fon" girea)$ ma@oritatea inter!enCiilor europene ;n
materie "e agricultur$.
Rom pre)enta sistemul ;n !igoare pn$ ;n 1&&2# apoi reforma sa.
Su&*inerea %rin %re*uri 5i7ate .ad$ini&trate/. Consiliul miniGtrilor agriculturii
fixea)$ la ;nceputul fiec$rui an preCurile "e inter!enCie# la propunerea Comisiei. %rincipiul este
urm$torul+ "ac$ agricultorii nu pot s$ !n"$ pe piaCa "in Cara lor "ect la un preC inferior
preCului "e inter!enCie# pro"usele !or fi cump$rate "e agenCiile care exist$ ;n fiecare Car$# la
acest preC# su1 care cursul nu poate s$ sca"$. Mi in!ers# "ac$ preCurile "e pe piaCa european$
cresc# agenCiile re!n" stocurile pe care le-au acumulat# la preC "e inter!enCie. Fnainte "e
reforma "in 1&&2# <6O "in pro"ucCia agricol$ european$ era acoperit$ "e acest tip "e
regulari)are.
Importatorilor le sunt aplicate preCurile interne >Cinn" cont "e costurile transportului?
atunci cn" preCurile importatorilor sunt inferioare celor ale Uniunii Europene. ,plicarea
"reptului !amal compensea)$ "iferenCa "intre preCul exterior >al pieCei mon"iale? Gi preCul
intern.
,ceast$ politic$ "e DpreCuri falseE >a"ic$ "iferite "e preCurile "e ec:ili1ru? este la
originea enormelor exce"ente "e pro"use agricole care au fost stocate "e organismele
comunitare >DmunCi "e untN Gi Dlacuri "e lapteN?. ,ceast$ situaCie# printre altele# a con"us la
mo"ificarea Gi la reformarea %,C.
-arierele %u&e i$%ortatorilor. D%referinCa comunitar$E este o protecCie su1 form$ "e
taxe care# "up$ cum am !$)ut# au scopul "e a ;mpie"ica preCurile pro"uselor agricole "e pe
piaCa european$# s$ sca"$ "in preCul "e susCinere. Fns$ unele pro"use agricole sunt prote@ate Gi
"e "repturile !amale sau "e piaC$# cn" nu exist$ preCuri garantate.
A)utorul %entru e7%orturi. ,@utorul pentru exporturi are forma su1!enCiilor acor"ate
pro"uc$torilor europeni# pentru a acoperi "iferenCele "e preCuri "intre piaCa mon"ial$ Gi piaCa
Uniunii Europene >preCul "e inter!enCie?. ,ceste DresturiE permit ca o parte "in exce"ent s$ se
scurg$ c$tre piaCa mon"ial$# mi@locin" pro"uc$torilor o1Cinerea Dcertificatelor "e exportE#
eli1erate "e Comisie. 3estituirile sunt importante# pentru c$ ele a1sor1 36O "in resursele
.E(/,.
5.2.6. 3eforma %,C Gi negocierile "in ca"rul /.,.4.4.
Motivele re5or$ei. %n$ la sfrGitul anilor P'6# %,C nu a suferit "ect mo"ific$ri
minore. %uternicele grupuri "e presiune agricole s-au str$"uit s$ p$stre)e "ispo)iti!ele Gi
finanC$rile sta1ilite ;n anii 866.
Cu toate acestea# la ;nceputul anilor 8&6# su1 presiunea factorilor interni Gi externi ai Uniunii
Europene# s-a impus necesitatea unei reforme ;n profun)ime a %,C+
H costul politicii agricole# care a1sor1ea mai mult "e @um$tate "in 1ugetul european a "e!enit
tot mai greu "e suportat ;ntr-o perioa"$ "e recesiune Gi "e restricCii 1ugetare >respectarea
criteriilor impuse "e 4UE?# ;ntr-o !reme cn" Gi alte "omenii "in integrare necesitau resurse
noi >politice# pentru 3D# marile infrastructuri# politica social$...?B
H politica Dpro"ucti!ist$E# a!n" ca scop sau efect creGterea pro"ucCiei europene# era foarte
criticat$ "e c$tre miGc$rile "e protecCie a me"iului care "enunCau "egra"$rile pro!ocate "e
anumite meto"e "e cultur$ agricol$ Gi creGtere "e animale >epui)area resurselor "e ap$#
31
poluarea solului Gi a atmosferei?B
H Fn exteriorul Uniunii Europene# *tatele Unite au emis critici "intre cele mai ra"icale
;mpotri!a %,C# acu)at "e a fi perfecCionist$# "ar mai ales opac$ Gi antieconomic$. *e criticau
;n primul rn" preCurile "e susCinere# care "econectea)$ pro"ucCia european$ "e cererea
mon"ial$ Gi creea)$ importante "istorsiuni pe pieCele europene# "ar Gi mon"iale. 0a ;nceputul
anilor 8&6# *tatele Unite au a@uns c:iar s$ ameninCe Europa cu m$suri represi!e "ac$ nu se
reformea)$ %,C.
5ai multe rapoarte asupra reformei %,C au fost pre)entate ;n fe1ruarie 1&&1 "e c$tre
Comisie Gi la ;nceputul anului 1&&2 "e c$tre comisarul agriculturii# 3a9 5ac *:ar9. 3eforma
a fost ;n final a"optat$ "e c$tre Consiliul 5iniGtrilor ,griculturii ;n mai 1&&2.
Princi%ilie re5or$ei. I"eile centrale ale reformei urm$resc ;nlocuirea progresi!$ a
sistemelor "e preCuri "e susCinere cu un a@utor in"i!i"uali)at# acor"at agricultorilor# permiterea
unui @oc li1er al mecanismului preCurilor# mai 1una a"aptare a pro"ucCiei agricole europene la
cerere.
3eforma reafirm$ principiile "e susCinere a populaCiei rurale Gi necesitatea protecCiei
me"iului ;n )onele rurale# pre!$)n" Gi mi@loace pentru aplicarea acestor principii.
Fn aceast$ nou$ perspecti!$ sunt re"use pe piaCa european$ preCurile "e inter!enCii
.E(/,# ;n mo" gra"at. %ier"erea !eniturilor agricultorilor# care re)ult$ "in aceste m$suri#
este contra1alansat$ "e su1!enCiile personali)ate. De asemenea# primele "irecte compensea)$
pier"erea "in neculti!area terenurilor# a!n" ca scop limitarea exce"entelor agricole.
Re6ultatele negociate de 8.A.T.T. *u1 ameninCarea american$ "e a aplica Europei
"repturile !amale puniti!e# *tatele Unite Gi Comisia European$ au ;nc:eiat ;n noiem1rie 1&&2
D,cor"ul -lair LouseE. ,cest acor" merge mai "eparte "ect reforma "in mai 1&&2 Gi
facilitea)$ accesul pe piaCa european$ a C$rilor terCe.
5ulte m$suri "e protecCie >contingent$ri# preCuri "e susCinere? sunt suprimate ;n
fa!oarea "repturilor !amale# consi"erate mai DtransparenteE. De asemenea# sunt re"use
su1!enCiile pentru export# iar C$rilor terCe le este acor"at$ o Dclau)$ "e acces minimE# ceea ce
le permite s$ ia 3O "in piaCa european$ ;ncepn" "in 1&&3 Gi 6O la sfrGitul anului 2666.
,cest acor" a fost !iolent criticat "e c$tre .ranCa# care este prima naCiune agricol$
european$ Gi a "oua exportatoare "in lume.
-ilan*ul PAC.
,specte po)iti!e. (1iecti!ele iniCiale impuse "e %,C prin 4ratatul "e la 3oma
au fost atinse ;n parte. ,stfel# Uniunea European$ este ;n pre)ent ;ntr-o situaCie
"e autosuficienC$ pentru ma@oritatea 1unurilor "e consum agricole. Din 1&'6
pn$ ;n 1&&3# pro"ucCia agricol$ european$ Gi-a sporit !olumul cu 46OB ;n
acelaGi timp# locurile "e munc$ au sc$)ut cu 33O. ,ceasta corespun"e cu o
creGtere cu <&O a pro"ucti!it$Cii muncii. ,p$r$torii %,C au ar$tat# "e
asemenea# c$ preCurile au fost sta1ili)ate# a!n" o creGtere mai puCin rapi"$
"ect ansam1lul general at preCurilor.
,spectele negati!e+
1. nepermiCn" @ocul mecanismelor preCurilor concurenCiale# %,C a
orientat greGit resursele pro"ucti!e >umane Gi materiale? care ar fi putut
fi mai 1ine ;ntre1uinCate ;n alte acti!it$Ci# agricole sau neagricole. De
altfel# neCinn"u-se cont "e cererea european$ "e pro"use agricole#
aceasta a generat o suprapro"ucCie cronic$B
2. %,C a menCinut un cost 1ugetar foarte ri"icat+ ;n 1&&2 acesta era "e
41#5 miliar"e ECU# a"ic$ 46#5O "in totalul 1ugetului comunitarB
3. %,C este o surs$ "e conflicte ;ntre Europa Gi marii s$i parteneri
comerciali >*tatele Unite?# "ar Gi ;n interiorul Europei# ;ntre C$rile cu o
agricultur$ relati! ri"icat$# "eci su1!enCionat$ >;n primul rn" .ranCa Gi
32
;ntr-o mai mic$ m$sur$ Danemarca# Gi S$rile "e Ios? Gi C$rile mai puCin
agricole# care ar a!ea interes ca Europa s$ se alinie)e preCurilor
mon"iale >3egatul Unit Gi /ermania?B
4. ;n sfrGit# caracterul complex Gi a"ministrati! al a@utoarelor fa!ori)ea)$
frau"ele. Rom cita# printre cele mai cunoscute frau"e# falsificarea "ocumentelor !amale
>pentru a percepe a@utoare "e export?# sau importul "in afara Uniunii Europene# urmat "e
exportul aceloraGi pro"use pentru primirea "e su1!enCii.
Per&%ectivele PAC. ,propierea preCurilor agricole europene "e preCurile mon"iale a
"iminuat stocurile "e pro"use ne!n"ute# proasta alocare a resurselor pro"ucti!e# precum Gi
frau"ele. Cu toate acestea# unii "intre responsa1ilii europeni# printre cei mai importanCi
afln"u-se 1ritanicii# propo!$"uiesc o DrenaCionali)areE a agriculturii. ,ceasta ar ;nsemna ca
fiecare Car$ s$-Gi reia ;n propria sarcin$ costul politicii agricole pe care o face# uGurn" astfel
1ugetul european.
,ceast$ ;ntoarcere ;napoi este greu "e conceput. 5ai ;nti# riscurile unor politici contra"ictorii
Gi ale unei concurenCe DneloialeE >prin su1!enCii naCionale# "e exemplu? ar fi importante ;ntr-
un ansam1lu "in ce ;n ce mai mult integrat >inclusi! pe plan monetar?. Este# "eci# foarte
pro1a1il c$ agricultura !a mai r$mne ;nc$ mult timp principalul responsa1il "e c:eltuieli "in
1ugetul european# mai ales "ac$ se Cine seama "e integrarea apropiat$ a C$rilor Europei
Centrale Gi "e Est.
33
Capitol 6 - -ugetul Uniunii Europene si politica
1ugetar$
-ugetul european are o concepCie total "iferit$ faC$ "e 1ugetele naCionale# "eoarece
instituCiile pu1lice >armata# poliCia# @ustiCia# s$n$tatea Gi e"ucaCia? se afl$ ;n responsa1ilitatea
statelor mem1re Gi sunt finanCate la ni!el naCional. %entru acest moti!# costul a"ministraCiilor
europene >Comisia# %arlamentul# Consiliul# Curtea "e @ustiCie? este relati! re"us.
5area parte a c:eltuielilor este afectat$ fon"urilor structurale Gi a@utorului exterior. Fn
ceea ce pri!eGte ;ncas$rile# ele sunt colectate "e c$tre C$rile mem1re Gi re!$rsate 1ugetului
european# ;n funcCie "e !enitul pe care ;l creea)$ >!aloarea a"$ugat$? Gi !olumul comerCului
lor >importurile? cu restul lumii. Cu aproximati! 1#2O "in %I--ul comunitar Gi aproape 166
miliar"e ECU ;n 2666# 1ugetul european nu @oac$ "ect un rol mo"est ;n regulari)area
con@unctural$ Gi ;n re"istri1uirea !eniturilor la scar$ european$.
6.1. Ec:ili1rul 1ugetar
9nca&(rile :ugetare. 3esursele proprii 1ugetului comunitar au patru surse principale+
H statele re!ars$ 1ugetului comunitar >"up$ o "e"ucere "e 16O pentru c:eltuielile "e
acoperire? "repturile asupra importurilor "e pro"use agricole Gi "e )a:$r# precum Gi "repturile
!amale asupra pro"uselor importate "in restul lumii Gi c$rora li se aplic$ un tarif exterior
comunB
H fiecare stat mem1ru re!ars$ 1ugetului european >;n limita unui plafon care "epin"e "e
m$rimea C$rii? o parte "in taxa pe !aloarea a"$ugat$ pe care a perceput-oB
H fiecare Car$ !ars$ o contri1uCie care repre)int$ o parte >egal$ pentru toCi? "in %I--ul s$u.
,ceast$ contri1uCie# intro"us$ ;n 1&''# este a"esea numit$ Da patra surs$E.
%entru exemplificare# pre)ent$m unele "ate calculate ca me"ii ale perioa"ei 1&&<H
2662. >*ursa+ Commission europeenne. Ra"emecum 1u"getaire?.
Distri1uirea resurselor
Drepturi asupra pro"uselor agricole 2#5O
Drepturi !amale asupra altor pro"use 15#6O
%rele!$ri asupra 4.R.,. 42#6O
%rele!$ri asupra %I- >a patra resurs$? 46#6O
,lte resurse 6#&O
Contri1uCia me"ie la 1ugetul european a fiec$rei C$ri mem1re ;n ECU pe locuitor
0uxem1urg 426 ,ustria 2<4 Irlan"a 266
4$rile "e Ios 31' *ue"ia 256 Italia 1<5
-elgia 36< .ranla 256 3egatul Unit 166
Danemarca 366 .inlan"a 23' *pania 145
/ermania 2&6 /recia 212 %ortugalia 116
5e"ia Uniunii Europene+ 21&
%rincipalele po)iCii "e c:eltuieli 1ugetare >;n procenta@ul c:eltuielilor totale?
34
%olitica agricol$ comun$ >.E(/,? 46#6O
,ctiuni structurale >.EDE3# .*E# .on"uri "e coe)iune? 33#5O
%olitici interne >e"ucaiie# me"iu# in"ustrie# cercetareH
"e)!oltare?
6#6O
,ctiuni exterioare >a@utor alimentar# a@utor in Europa "e Est#
la %RD?
6#6O
,"ministratie >Comisie# %arlament# Consiliu? 5#6O
3e)er!e si "i!erse 1#5O
3esursele "istri1uite statelor mem1re "e c$tre .EDE3# .*E Gi .on"ul "e coe)iune
>me"ia anual$ a acCiunilor programate pe perioa"a 1&&4H1&&& ;n ECU pe locuitor?
Irlan"a 32& Danemarca 6& 0uxem1urg 3&
%ortugalia 316 .inlan"a 66 -elgia 36
/recia 2'6 /ermania 51 3egatul Unit 36
*pania 166 .ranCa 45 *ue"ia 36
Italia 6& ,ustria 46 4$rilc "e Ios 2'
5e"ia Uniunii Europene+ <6
Dac$ "iferenCele "intre contri1uCiile naCionale pot p$rea importante# ele sunt
nesemnificati!e ;n termeni a1soluCi >contri1uCia pe cap "e locuitor "in %ortugalia este
inferioar$ cu 166 "e ECU faC$ "e me"ia Uniunii Europene# iar cea a C$rilor "in Europa "e
2or" este superioar$ cu 166 "e ECU faC$ "e aceast$ me"ie?.
Constat$m c$ politica agricol$ comun$ continu$ s$ a1soar1$ cea mai mare parte a
1ugetului. Ea a"uce un spri@in C$rilor europene a c$ror agricultur$ este mai puternic$ Gi care se
num$r$ printre cele mai 1ogate >.ranCa# S$rile "e Ios# Danemarca?. 3e"istri1uirea ;ntre C$rile
1ogate Gi cele mai puCin 1ogate se face numai prin fon"urile structurale.
Fn aceast$ perspecti!$# este interesant s$ compar$m contri1uCiile statelor mem1re cu
resursele pe care le primesc "in fon"urile structurale. ,Ga "up$ cum ne putem aGtepta#
"iferenCele ;n resurse atri1uite "e fon"urile structurale "etermin$ apariCia unor transferuri
importante# mai ales ;n !aloare relati!$# ;n 1eneficiul C$rilor mai puCin 1ogate ale Uniunii.
4otuGi# acest caracter re"istri1uti! al 1ugetului european este atenuat# "ac$ Cinem seama "e
resursele "istri1uite "e c$tre alte fon"uri+ .E(/,# su1!enCiile pentru cercetareH"e)!oltare# a
c$ror afectare "epin"e mai mult "e puterea economic$ a fiec$rei C$ri.
6.2. 3egulile Gi proce"urile 1ugetare
Princi%iile :ugetare. -ugetul comunit$Cii respect$ principiul clasic al anualit$Cii# care
implic$ relaCionarea operaCiilor 1ugetare la un exerciCiu anual# pentru a facilita Comisiei
controlul execut$rii operaCiilor.
*pecific este ;ns$ faptul c$ 1ugetul comunitar tre1uie s$ se plie)e unui principiu ce nu
se g$seGte ;n statele europene+ cel al ec:ili1rului. %re!i)iunile ;ncas$rilor "intre "ou$ 1ugete
tre1uie s$ fie egale cu cre"itele aceleiaGi perioa"e. Este inter)is s$ se recurg$ la ;mprumut
pentru a acoperi un "eficit 1ugetar. (rice c:eltuial$ suplimentar$ nepre!$)ut$ care inter!ine
;ntre "ou$ 1ugete tre1uie s$ constituie o1iectul unui 1uget rectificat# care respect$ principiul
ec:ili1rului fie prin transferul "e cre"ite "e la un post la altul# fie prin apelul la resurse
suplimentare.
%roce"ura 1ugetar$. Fn fiecare an Comisia preg$teGte ;n a!ans proiectul "e 1uget#
amen"at Gi apoi a"optat "e %arlament Gi "e Consiliul "e 5iniGtri. Executarea este ;n
responsa1ilitatea Comisiei. 3eparti)area competenCelor 1ugetare ;ntre %arlament Gi Consiliul
35
"e 5iniGtri a e!oluat ;n cursul timpului# "ar este ;nc$ o1iectul unor litigii.
,ceast$ reparti)are a competenCelor se face pe 1a)a "istincCiei ;ntre c:eltuielile
o1ligatorii Gi nono1ligatorii. C:eltuielile o1ligatorii sunt c:eltuielile pe care autoritatea
1ugetar$ tre1uie s$ le ;nscrie ;n 1uget pentru a permite Comunit$Cii s$-Gi respecte o1ligaCiile
interne sau externe >este !or1a ;n primul rn" "e %,C?. Celelalte c:eltuieli sunt# "impotri!$
Dnono1ligatoriiE >politice# sociale# regionale# in"ustriale Gi "e cercetare-"e)!oltare ...?.
Fn ceea ce pri!eGte c:eltuielile o1ligatorii# %arlamentul nu are "ect "reptul "e a le
propune# ;n !reme ce Consiliul le poate respinge. Fn sc:im1# el are puterea "e a spori ni!elul
c:eltuielilor nono1ligatorii# amen"n" proiectul "e 1uget# "ar nu poate face aceasta "ect ;n
limita unei rate "e creGtere prin raport la anul prece"ent# calculat$ "e Comisie ;n funcCie "e
situaCia macroeconomic$. Consiliul poate totuGi s$ acor"e o "ep$Gire a acestei rate.
6.3. 3eforma 1ugetului european
Contraindica*ia intere&elor %re6ente. 3eparti)area sarcinii 1ugetare ;ntre statele
mem1re# pe "e o parte# Gi resursele comunitare# pe "e alt$ parte# a constituit o1iectul a
numeroase contestaCii Gi sc:im1$ri. S$rile contri1ua1ile importante >;n primul rn" /ermania
Gi 3egatul Unit# acesta 1eneficiin" puCin "e %,C Gi# ;ntr-o mai mic$ m$sur$ .ranCa# S$rile "e
Ios# Italia# ,ustria# .inlan"a Gi *ue"ia? frnea)$ tentati!ele "e sporire a 1ugetului. Mi in!ers#
cei care primesc mai mult "ect "au >/recia# %ortugalia Gi Irlan"a ;ntr-o mai mic$ m$sur$#
*pania# -elgia Gi Danemarca? sunt fa!ora1ile extin"erii resurselor 1ugetare ale Comunit$Cii.
( alt$ pro1lem$ o repre)int$ opo)iCia ;ntre organele instituCionale. Fn !reme ce mem1rii
Consiliului au gri@$ s$ limite)e contri1uCiile C$rilor pe care le repre)int$# contri1uCii care sunt o
parte "in c:eltuielile pu1lice naCionale# Comisia Gi %arlamentul sunt mai "egra1$ fa!ora1ili
unei expansiuni 1ugetare# care ar corespun"e creGterii puterii lor Gi a mi@loacelor lor "e
inter!enCie.
6.4. %lafonarea c:eltuielilor 1ugetare pn$ ;n 2666
Ultimele "ou$ reforme 1ugetare au fost preg$tite "e I. Delors >preGe"intele Comisiei
"in 1&'5 pn$ ;n 1&&5?.
;Pachetul Delor& "<# a"optat "e Consiliu ;n fe1ruarie 1&&'# a limitat mai ;nti
c:eltuielile pentru agricultur$# a c$rei creGtere a fost plafonat$ la <4O "in creGterea %I--ului
me"iu pe Uniunea European$. Dimpotri!$# alocaCiile consacrate fon"urilor structurale au fost
"u1late. %entru finanCarea noilor c:eltuieli a fost instituit$ Dcea "e a patra resurs$E# fon"at$ pe
%2--ul fiec$rei C$ri.
DPachetul Delor& < are ca o1iecti! pre!e"erea mi@loacelor 1ugetare corespun)n"
aplic$rii 4UE. ,"optat ;n martie 1&&2# el re"istri1uie resursele ;n fa!oarea programelor
structurale Gi creea)$ .on"ul "e coe)iune. *tatele cele mai 1ogate# care contri1uie cel mai
mult# au acceptat aceste propuneri ;n sc:im1ul plafon$rii celor Gase categorii "e c:eltuieli
;nscrise ;n perspecti!a perioa"ei 1&&31&&&.
Su$$itul de la -erlin din $artie "333# consacrat finanC$rii Uniunii# a a"us puCine ino!aCii
faC$ "e e!oluCia ultimilor 16 ani. C:eltuielile 1ugetare r$mn plafonate la 1#2<O "in %I--ul
Uniunii pn$ ;n 2666 Gi s-a confirmat c$ cea "e a patra resurs$ >calculat$ "in %I--ul fiec$rei
C$ri? !a ocupa o parte "in ce ;n ce mai mare printre ;ncas$rile 1ugetului european.
36
Capitol < %iata unica 5one"a unica europeana
EURO .=/
Piata unica > $oneda unica .
Desi pacea "intre statele mem1re a ramas in centrul preocuparilor Comunitatii # "in a
"oua parte a anilor T56 aceasta a inceput sa-si concentre)e tot mai mult actiunile asupra
o1tinerii unei largi piete comune . %uterea economiei *tatelor Unite era un exemplu i)1itor al
succesului unei astfel "e piete . /ermanii si olan"e)ii "oreau li1er sc:im1 # iar france)ii au
acceptat piata comuna a 1unurilor in"ustriale cu con"itia ca aceasta sa fie insotita "e o piata
agricola comuna care sa le fa!ori)e)e propriile exporturi .
I"eea unei piete comune extinse a a!ut o "inamica "ura1ila "e-a lungul "eceniilor
trecute # fiin"ca reflecta tot mai mult realitatea inter"epien"entei economice . %e masura ce
te:nologiile se "e)!oltau si # alaturi "e ele # economiile "e!eneau tot mai soli"e # tot mai
multe firme "e toate marimile "oreau sa ai1a acces la o piata extinsa sigura . %entru sanatatea
economiei si 1eneficiul consumatorilor # piata tre1uia sa fie suficient "e mare pentru a putea
furni)a spatiu competitional # c:iar si intre cele mai mari firme . ,stfel ca # pe masura ce
economiile europene se "e)!oltau # proiectul initial al CEE # centrat pe a1olirea taxelor intr-o
uniune !amala # a fost urmat in anii T'6 "e programul pietei unice # apoi in anii T&6 "e mone"a
unica .
,u existat atat moti!e economice # cat si politice pentru fiecare "intre cele trei proiecte
+ pe "e o parte 1eneficiile rationalitatii economice # pe "e alta parte consoli"area sistemului
comunitar ca un ca"ru pentru relatiile pasnice intre statele mem1re . Economia si politica au
fost # "e asemenea # implicate in su1stanta si in reali)arile proiectelor # "eoarece integrarea
economiilor mo"erne necesita un ca"ru legal si # "eci # institutii politice si @uri"ice comune .
Doar succesul economic sau "oar cel politic nu ar fi fost "e a@uns pentru a sustine
Comunitatea. Era ne!oie ca am1ele sa repurte)e succese pentru ca uniunea !amala si piata
unica sa poata "e!eni realitate. 4ot un amestec "e moti!e economice si politice a "us la capat
cu succes lansarea mone"ei unice# "esi inca nu toti mem1rii participa la acest program.
Piata unica.
4arifele si taxele "e import erau inca # "in anii T56 # principalele pie"ici in calea
comertului . %rocesul international pentru re"ucerea lor a inceput # su1 con"ucerea
americana # prin /,44 > ,cor"ul /eneral pentru 4arife si Comert? . Dar statele mem1re ale
Comunitatii !oiau sa faca mai mult . re)ultatul a fost unirea !amala a CCE # care a "esfiintat
tarifele si taxele "e scim1 reciproc si a creat un tarif extern comun .
Na&terea euro
Cu$ a a%arut ideea unei $onede euro%ene unice?
Euro este parte integranta a procesului mai general al unificarii politice europene # un
proces care a capti!at li"erii politici timp "e mai multe "ecenii si care a"esea a fost urmarit
fara a se tine seama "e logica economica . %rocesul a inceput in 1&46 # atunci can" Uinston
C:urc:ill a c:emat pentru prima "ata la crearea V*tatelor Unite ale EuropeiE # care sa a"uca V
fericire # prosperitate si glorie V oamenilor "e pe continentul "e!astat . 5oti!ele sale erau
politice . El a cre)ut ca prin crearea unui gu!ern european unic "e !a intra intr-o era "e pace
"e lunga "urata pe un continent "istrus "e "oua ra)1oaie mon"iale . ,laturi "e multi altii # el a
cre)ut ca integrarea economica exclu"e conflictul armat .
3<
I"eea lui C:urc:ill a prins contur in 1&52 # atunci can" sase tari !est-europene au creat
Comunitatea Europeana a Car1unelui si (telului . Car1unele si otelul erau pro1a1il resursele
strategice cele mai importante la momentul respecti! # iar Comunitatea economica a
Car1unelui si otelului a cerut fon"atorilor sai sa isi "elege atri1utiile pentru aceste resurse
unei autoritati in"epen"ente . In ciu"a naturii economice a acestiu acor" # el a fost "estinat in
principal V pre!enirii unui conflict militar intre .ranta si /ermania V pe un continent
Vin"elung "i!i)at "e conflicte sangeroase V si nu neaparat pentru a im1unatati managementul
car1unelui sau al otelului . (1ser!atorii straini au consi"erat "eci Comunitatea Economica a
Car1unelui si otelului ca pe un !estitor al unei cooperari politice mai puternice .
%re!i)iunile lor s-au concreti)at curan" . In 1&5' # .ranta # 3epu1lica .e"erala /ermania #
-elgia # (lan"a # 0uxem1urg si Italia au ratificat 4ratatul "e la 3oma # crean" prin acesta
Comunitatea Economica Europeana . Comunitatea Economica Europeana a fost "estinata
re"ucerii 1arierelor comerciale # eficianti)arii politicilor economice # coor"onarii politicilor in
"omeniul transporturilor si agriculturii # inlaturarii masurilor care restrangeau li1era
competitie si promo!arii mo1ilitatii fortei "e munca si capitalului intre tarile mem1re . Ea a
a!ut un succes atat "e mare in stimularea cemertului european # a carui !aloare a crescut "e
patru ori intre 1&5' si 1&6' # incat au inflorit planuri pentru noi "omenii "e cola1orare . Este
important "e su1liniat planuri pentru noi "omenii "e cola1orare . Este important "e su1liniat
ca 4ratatul "e la 3oma # in ciu"a naturii sale economice # s-a ocupat mai mult cu sta1ilirea
unei paci "e "urata in Europa occi"entala "ecat cu i"eologia pietei li1ere . Comunitatera
Economica Europeana a fost "estinata in principal lansarii unei uniuni politice V foarte
restranse V si pe termen lung intre gu!ernele europene # si nu numai promo!arii comertului
international "e "ragul acestuia . De fapt # integrarea politica s-a intarit in continuare in 1&6< #
Comunitatea Europeana a Car1unelui si (telului si Comunitatea Europeana a Energiei
,tomice > Euratom ? # forman" un acor" mai larg si mai puternic # cunoscut su1 numele "e
Comunitatea Europeana .
0a sfarsitul anilor T66 # "iscutiile pri!in" cola1orarea politica si economica europeana
au inceput "in ce in ce mai mult sa gra!ite)e in @urul acor"urilor pri!in" rata "e sc:im1 # in
parte "atorita esecului acor"ului "e la -retton Uoo"s pri!in" mentinerea sta1ilitatii mone"ei
europene . Create in 1&44 "e repre)entanti "in 44 "e tari # acor"urile "e la -retton Uoo"s au
a"us o era "e sta1ilitate generala a ratei "e scim1 care a "urat peste 26 "e ani . In 1a)a
sistemului -retton Uoo"s # mone"ele erau legate "e "olarul american si le era permisa
fluctuatia numai in limita unui procent "easupra sau su1 !alorile presta1ilite . .luctuatiile
extreme ale ratei "e sc:im1 "istorsionea)a preturile "e pe piata # pro!oaca numeroase confu)ii
in ran"ul consumatorilor # impie"ica "e)!oltarea comertului international si stan@enesc
in!estitiile . %rin urmare # sistemul -retton Uoo"s al ratei "e sc:im1 fixe a @ucat un rol crucial
in resta1ilirea cresterii economice si sta1ilitatii in Europa in perioa"a post1elica .
0a sfarsitul anilor T66 insa # acor"urile "e la -retton Uoo"s au pre)entat semne tot mai
"ese "e sla1iciune . 5arca germana si francul france) s-au "e!alori)at amenintan" astfel
sta1ilitatea celorlalte mone"e europene . ,stfel # in luna "ecfem1rie a anului 1&6& # primului
ministru luxem1urg:e) # pierre Uerner # I s-a solicitat sa re"acte)e un raport la ni!el inalt al
Comunitatii Europene cosacrat crearii unei uniuni monetare complete intre economiile
europene . 3aportul Uerner a fost "at pi1licitatii in 1&<6 # folosin" pentru prima "ata termenul
V Uniune Economica si 5onetara V . ,cest raport nu numai ca a afirmat necesitatea unei
cooperari monetare # "ar a mai sugerat im mo" explicit faptul ca este posi1ila crearea unei
mone"e unice europene .
Din pacate # acest plan timpuriu pentru o uniune monetara a fost )a"arnicit "e un
e!eniment nepre!a)ut + "eci)ia prese"intelui american 2ixon # in anul 1&<1 # "e a a"opta o
politica "e V negli@are 1enigna V # fa!ora1ila "olarului american . %e scurt # *tatele Unite au
anuntat ca nu mai "oresc sa-si riste re)er!ele "e aur numai pentru a mentine ratele "e sc:im1
3'
ale acor"ului "e la -retton Uoo"s pre"efinite fata "e "olar . Deci)ia lui 2ixon "e a lasa
"olarul V sa pluteasca V a con"us la pra1usirea sistemului -retton Uoo"s .
In consecinta li"erii europeni au pus "eoparte 3aportul Uerner si au incercat sa cree)e
o solutie ime"iata pentru fluctuatiile persistente ale mone"elor . ,nii "e experimente si
negocieri au culminat in cele "in urma cu crearea *istemului 5onetar European #in 1&<& .
*istemul 5onetar European a pre)entat un mecanism al ratei "e sc:im1 care a limitat
circulatia mone"elor "in comunitatea europeana > cu exceptia celor ale marii -ritanii # *paniei
si %ortugaaliei # care initial au refu)at sa participe ? pentru a se a@unge la culoare comerciale
pre"efinite # mecanism cunoscut su1 numele "e grila de paritate . aceasta a constituit o forma
timpurie si in general "e succes "e uniune monetara . Desi acor"ul *istemului 5onetar
European nu a creat o mone"a unica # el a V 1locat V mone"ele participante in )one comerciale
pre!i)i1ile # ceea ce a promo!at sta1ilitatea economica .
In ciu"a faptului ca eforturile in "irectia extin"erii cooperarii politice europene au
incetinit in cursul pra1usirii acor"urilor "e la -retton Uoo"s si crearii *istemului 5onetar
European # ele au renascut in "ceniul al noualea . Cresterea economica continua a sustinut anii
"e negocieri in aceasta perioa"a # con"ucan" in cele "in urma la actul Europei unice # "in
1&'< #un act care a promis inlaturarea sistematica a tuturor controalelor "e frontiera # a
tarifelor # a !amilor si restrictiilor legate "e capital si "e forta "e munca # restrictii care erau
inca in !igoare # "upa "ecenii "e eforturi pentru unificarea economiilor europene . (1iecti!ul
sau a fost reali)area unei piete comune nerestrictionate pana la sfarsitul anului 1&&2 . El a
inceput prin eliminarea 1arierelor "in calea ser!iciilor 1ancare # titlurilor "e !aloare #
societatilor "e asigurari si a altor ser!icii financiare .
0a scurt timp "upa ce Comunitatea Economica Europeana a apro1at ,ctul Europei
unice # IacWues Delors # pe atunci prese"intele Comisiei Europene # a "at pu1licitatii un raport
crucial # care a reluat i"eea Uniunii Economice si 5onetare . 0a fel cum proce"ase si
3aportul Uerner # cu multi ani inainte # 3aportul "elors "in 1&'& a pre)entat un plan special in
trei etape pentru implementarea uniunii monetare # c:emen" la crearea unei singure mone"e
trans europene . 3aportul Delors a fost primit foarte 1ine # atat "e catre persoanele care
consi"erau ca integrarea este cea mai 1una mo"alitate pentru reali)area unei paci "ura1ile in
Europa # cat si "e catre persoanele care apreciau 1eneficiile pur economice ale comertului
li1er si ale unro rate "e sc:im1 sta1ile . 5ulti o1ser!atori au consi"erat euro ca fiin" cea mai
1una mo"alitate "e cimentare a celor 46 "e ani "e cooperare internationala regionala #
"eoarece intro"ucerea unei mone"e unice este prin natura ei ire!ersi1ila . ("ata ce mone"ele
si politicile monetare nationale sunt "istruse # este aproape imposi1il ca acestea sa fie a"use
inapoi .
Comunitatea Europeana a lansat proiectul unificarii monetare aproape ime"iat "upa
pu1licarea raportului Delors . Etapa intai a Uniunii Economice si 5onetare a inceput in luna
iulie a anului 1&&6 si a a!ut aceleasi o1iecti!e ca si ,ctul Europei unice + si anume sa asigure
ca sunt eliminate "efiniti! toate restrictiile "in calea circulatiei 1unurilor # ser!iciilor # fortei
"e munca si capitalului . ,tunci can" sefii statelor europene s-au reunit apoi la 5astric:t # in
1&&2 # pentru a fon"a Uniunea Europeana # proiectul Uniunii Economice si 5onetare a
"e!enit parte a Uniunii Europene si au fost intocmite planurile specifice etapelor a "oua si a
treia a proiectului .
Etapa a "oua a inceput la 1 ianuarie 1&&4 si a fost concreti)ata prin infiintarea
Institutului 5onetar European # care !a "e!eni ulterior -anca Centrala Europeana . Institutul
5onetar European a folosit fa)a a "oua pentru a ela1ora planurile strategice si operationale
pentru o politica monetara unica si pentru a a@uta la sta1ilirea tarilor care erau V potri!ite V "in
punct "e !e"ere economic pentru a a"era la )ona mone"ei unice . 4ot in etapa a "oua a fost
folosit pentru prima "ata si cu!antul euro . Inaintea reuniunii la ni!el inalt "e la 5a"ri" # "in
1&&5 # noua mone"a era cunoscuta in lume su1 numele "e V ecuE . Etapa a treia a inceput apoi
3&
la "ata "e 1 ianuarie 1&&& . 0a acea "ata # aproape trei "ecenii "upa ce 3aportul Uerner
sugerase pentru prima "ata acest concept # euro a "e!enit mone"a oficiala pentru 11 tari .
De ce a creat Uniunea Euro%eana euro?
Conceptia eronata cel mai "es intalnita la noii o1ser!atori ai uniunii monetare este
aceea ca euro repre)inta in mo" fun"amental un proiect economic . De fapt # euro este un
proiect cat se poate "e politic # care timp "e mai multi ani a fost impie"icat sa se reali)e)e .
Exprimata in cu!inte simple # i"eea este ca euro a constituit un pas esential in "irectia
o1iecti!ului final al integrarii politice V foarte restranse V # su1liniat pentru prima "ata in
4ratatul "e la 3oma # "in anul 1&5' # iar lim1a@ul tratatelor semnate ulterior arata clar ca
intro"ucerea euro se 1a)ea)a pe mai mult "ecat simplul calcul al a!nta@elor si "e)a!anta@elor
eonomice . De fapt # Lelmut Qo:l # fostul cancelar german si unul "intre cei mai frec!enti
sustinatori ai uniunii monetare # consi"era ca a!anta@ele economice ale euro au o natura
secun"ara # su1liniin" in sc:im1 ca + VExperientele amare incercate in acest secol # ra)1oaie si
"ictaturi # ne-au in!atat ca proiectul unificarii repre)inta cea mai 1una asigurare impotri!a
unei renasteri a egoismului national # so!inismului si a conflictelor !iolenteE .
5ai exista si alte moti!atii politice . Irlan"a consi"era ca euro repre)inta o mo"alitate
prin care ar putea fi estompata imaginea ei "e prelungire a ,ngliei . Italia "oreste sa e!ite sa
"e!ina un paria politic . .ranta "oreste cu "isperare sa re"uca influienta asupra ei a "eci)iilor
luate "e /ermania in "omeniul politicii monetare . 5ulti li"eri germani entu)iasti spera ca
uniunea monetara !a repre)enta V carul V pe care il trage "upa el acest V cal V repre)entat "e
uniunea politica totala . Intr-a"e!ar # acum exista tot atatea @ustificari pentru euro cate tari
participante sunt # "eoarece fiecare natiune "in Uniunea Europeana !e"e un anumit set "e
a!anta@e si riscuri .
Princi%alele avanta)e econo$ice ale $onedei euro .
Riscul ratei de schimb . In me"iul international al afacerilor # "eci)iile luate asta)i sunt
a"esea afectate negati! "e !iitoarele mo"ificari ale ratelor "e sc:im1 . ,tunci can" compania
germana -5U in!esteste 166 milioane "e "olari pentru a-si spori ec:ipa "e !an)ari "in
.ranta # estimarea pe care ea o face in ceea ce pri!este profita1ilitatea in!estitiei se in!arte in
@urul ratei estimate "e sc:im1 intre ma"ca germana si francul france) . Daca francul se !a
"eprecia puternic "upa efectuarea in!estitiei # atunci !an)arile companiei -5U in .ranta
> care sunt colectate in franci ? se !or transforma "intr-o "ata in mai putine marci pentru
compania mama "in 5unc:en # facan" astfel ca in!estitia sa fie mai putin atractica sau c:iar
neprofita1ila . %rin urmare cu cat sunt mai putin pre!i)i1ile ratele "e sc:im1 # cu atat sunt mai
riscante in!estitiile straine si cu atat este mai putin pro1a1il ca aceste companii sa o1tina o
crestere pe pietele externe . Euro # "atorita faptului ca inlocuieste mone"ele nationale "e genul
marcii si francului # elimina omplet riscul legat "e rata "e sc:im1 "intre mone"ele participante
. ,cesta !a repre)enta un a!anta@ pentru in!estitiile internationale in )ona Euro .
3iscul legat "e rata "e scim1 este potential neplacut pentru orice consumator #
pro"ucator sau inc!estitor care asta)i ia o "eci)ie economica ce implica o plata sau furni)area
unui 1un sau a unui ser!iciu la o "ata ulterioara .
Costurile tranzactiilor . 4uristii care isi planificau excursii in Europa inainte "e
intro"ucerea euro s-au confruntat cu incon!enientele si costurile mai multor mone"e # fiecare
"intre acestea fiin" recunoscuta "e un mic segment geografic "in Uniunea Europeana si
fiecare putan" fi sc:im1ata numai prin interme"iul 1ancilor # al caselor "e sc:im1 !alutar # al
1irourilor "e turism si al companiilor "e carti "e cre"it in sc:im1ul unor taxe . ,ceste taxe se
pre)inta su1 forma unor comisioane fixe # precum si su1 forma "iferentei "intre preturile "e
cumparare si preturile "e !an)are pentru orice mone"a "ata . Un stu"iu estimea)a ca turistul
46
o1isnuit plateste aproximati! 13 "olari pentru aceste costuri legate "e con!ersii "e mone"a la
fiecare trecere a unei frontiere europene . Euro elimina aceste costuri .
Inima economica a )onei euro inclu"e )eci "e mii "e tran)actii "intr-o "e!i)a in alta #
in fiecare )i . Un stu"iu al Comisiei Europene estimea)a ca # inainte "e intro"ucerea euro #
intreprin"erile "in Europa au con!ertit anual <#< trilioane "e "olari "intr-o "e!i)a a Uniunii
Europene intr-alta # platin" 12#' miliar"e "olari "rept c:eltuieli "e con!ersie # a"ica 6#4
procente "in %ro"usul Intern -rut al Uniunii Europene . ,ceste costuri sunt acute in special
pentru companiile "in tarile mici # care au piete "e sc:im1 lipsite "e lic:i"itate si sisteme
1ancare nesofisticate .
Transparenta preturilor . ( mone"a unica face mai e!i"ente "iferentele "e pret "intre
1unurile # ser!iciile si salariile "in tari "iferite # im1unatatin" astfel competitia "intre piete . In
a1senta euro # consumatorii "in )ona mone"ei unice au "escoperit ca este "ificil si oarecum
o1ositor sa compare preturiAe computerelor # uneltelor # materialelor "e constructii #
automo1ilelor # ser!iciilor "e consultanta sau ale furni)orilor generali "e "incolo "e frontierele
nationale .
Unii o1ser!atori pretin" ca euro !a elimina "iferentele "e pret "e pe continent pentru
pro"usele si ser!iciile i"entice + V ( sticla "e Coaca Cola in -elgia !a tre1ui sa coste tot atata
cat in .ranta V . ,ceste afirmatii sunt total incorecte . %returile sunt sta1ilite ca urmare a
interactiunii complexe "intre oferta # cerere si reglementari # intr-o larga !arietate "e me"ii
competiti!e . Intro"ucerea unei mone"e comune nu elimina "iferentele "e pret in )ona euro #
"upa cum "olarul american nu sta1ileste acelasi pret pentru o cutie "e Cola in statele
americane 5aine sau ,ri)ona .
Piete financiare profunde . Inainte "e intro"ucerea euro # eforturile "epuse pentru a
potri!i ne!oile financiare imme"iate ale consumatorilor cu cerintele legate "e in!estitii ale
posesorilor "e economii erau afectate "e costurile psi:ologice si economice presupuse "e cele
11 mone"e nationale . .iecare tip "e instrument financiar # "e la titlurile gu!ernamentale si
imprumuturile acor"ate "e 1ancile comerciale pana la actiunile o1isnuite si instrumentele
"eri!ate cu risc ri"icat # a fost cotat in mone"a nationala . ,cest lucru a separat pietele
financiare si a "escura@at in!estitiile straine # si ar fi fost !ala1il c:iar si in a1senta costurilor
legate "e tran)actii si a riscului legat "e rata "e sc:im1 .
Euro a sc:im1at "e o maniera re!olutionara aceasta situatie . De la "ata "e 1 ianuarie
1&&& # 1ursele mari "in )ona euro si-au cotat instrumentele financiare # inclusi! cele emise
anterior # in euro .
O:iectivele econo$ice i$%ortante %e care Uniunea Euro%eana &%era &a le
reali6e6e euro .
,!anta@ele economice fun"amentale ale euro > eliminarea riscului legat "e rata "e
sc:im1 # re"ucerea costurilor tran)actiilor # sporirea transparentei preturilor si a"ancirea
pietelor financiare ? re)ulta in mo" ine!ita1il "in inlocuirea marcii # siligului #marAAai #
francului # Aronei # gul"enului # pesetei # lirei sterline # lirei italiene si escu"o-ului cu o singura
mo"aliatate "e plata. Dar euro mai ofera si o serie "e a!anta@e in"irecte . ,ceste 1eneficii tin
"e mo"ificarile mai profun"e in comportamentul pietelor financiare si al companiilor si # prin
urmare # sunt mai contro!ersate .
Stabilitatea macroeconomica. 5ulte "intre cele 15 state mem1re ale Uniunii
europene # inclusi! cati!a participanti "in prima run"a la Uniunea Economica si 5onetara # s-
au confruntat cu inflatia "upa cel "e-al "oilea ra)1oi mon"ial . Irlan"a # ,nglia # %ortugalia si
*pania au fost in special sensi1ile fata "e inflatie .
41
Dar euro intro"uce un nou regim cu inflatie re"usa si sta1ilitate macroeconomica
pentru multe "in tarile "in )ona euro .%otri!it unor experti # acest lucru este garantat efecti! #
"eoarece )ona euro pose"a acum cea mai in"epen"enta 1anca centrala "in lume+ este !or1a
"espre -anca Centrala Europeana . Istoria a "emonstrat ca 1ancile centrale "in multe tari "in
)ona euro nu sunt imune fata e influientele politice . Exact "in acest moti! euro ar putea
repre)enta un a!anta@ pentru sta1ilitatea regionala pe termen lung .
Ratele reduse ale dobanzilor . In masura in care euro re"uce inflatia # el mai exercita si
o presiune in sensul "iminuarii ratelor "o1an)ilor . In!estitorii cumpara o1ligatiuni numai
"aca ei sunt siguri ca 1anii pe care ii !or primi in !iitor !or "etermina un castig preocentual
mai mare "ecat rata inflatiei .
Euro a"uce rate mai mici ale inflatiei si prin re"ucerea ratei "e risc pentru sc:im1ul
!alutar .este esential sa su1liniem ca tarile care au inregistrat in istorie rate re"use ale
"o1an)ilor > "e exemplu germania # ,ustria si olan"a ? este putin pro1a1il sa fie a@utate "e
euro in aceasta pri!inta .
Reforma structurala .Unii experti argumentea)a ca euro incura@ea)a reforma
structurala atat "e necesara in Europa . %e scurt # tarile care "oresc sa se califice pentru euro
tre1uie sa isi a@uste)e economiile # in"eplinin" criteriile "e con!ergenta sta1ilite in 4ratatul
asupra Uniunii Europene . %e !iitor # ele tre1uie sa a"ere la %actul "e sta1ilitate si crestere # un
acor" care limitea)a strict imprumuturile gu!ernamentale si care fortea)a gu!ernele sa isi
a@uste)e finantele pu1lice . %actul pre!e"e c:iar amen)i pentru tarile care recurg la prea multe
imprumuturi .
,semenea masuri au ri"icat intre1ari fun"amentale "espre fe)a1ilitatea pe termen lung
a programelor "e c:eltuieli pu1lice si sociale # notorii prin marimea lor . Ele au con"us # in
special # la mari re"uceri 1ugetare si au acor"at o noua atentie importanei unei cresteri
economice sustinute . 3e"ucerea 1ugetara in tari precum %ortugalia a con"us la re"uceri
"rastice ale ratelor "o1an)ilor foarte "e!reme in cursul procesului # "eoarece pietele financiare
si-au sc:im1at parerea "espre gu!ern # pe care il consi"erasera anterior iresponsa1il "in punct
"e !e"ere financiar . ,ceasta a "eclansat in sc:im1 o crestere economica prelungita in tara
respecti!a # crestere care continua si asta)i . Exact "in acest moti! gu!ernul *tatelor Unite a
spri@init cu putere efectul euro asupra reformei structurale "e peste ,tlantic # afirman" ca euro
mo"erni)ea)a economiile europene # micsoran" marimea 1ugetelor lor sociale si incura@an"
un punct "e !e"ere mo"ern # glo1al .
Statutul de moneda in care se pastreaza rezervele . 0i"erii Uniunii Europene spera ca
euro !a "e!eni o mone"a in care sa se plase)e pe scara larga re)er!ele internationale .
5one"ele in care se plasea)a re)er!ele sunt folosite "e 1ancile centrale # "e gu!erne si "e
companiile pri!ate "in intreaga lume ca un "epo)it pe termen lung al !alorii si pentru a
raspune"e cerintelor lor financiare continue . Dolarul este in pre)ent cea mai importanta
mone"a in care se plasea)a re)er!ele # ele regasin"u-se in casele "e 1ani ale 1ancilor centrale
si ale institutiilor financiare ma@ore .Desi *tatele Unite sunt raspun)atoare pentru mai putin "e
26 la suta "in comertul mon"ial # "olarul este folosit in aproximati! '3 la suta "in tran)actiile
care implica "oua "e!i)e externe si inglo1ea)a 63 la suta "in re)er!ele monetare oficiale "in
intreaga lume . Din punct "e !e"ere istoric # numai mone"ele foarte lic:i"e # sta1ile si care
sunt acceptate ca mo"alitate "e plata intr-o larga arie economica au potentialul "e a "e!eni
mone"e importanta "e plata intr-o larga arie economica au potentialul "e a "e!eni mone"e
importante in care se plasea)a re)er!ele .
0i"erii Uniunii Europene sunt constienti "e a!anta@ele extraor"inare pe care le a"uce
economiei *tatelor Unite statutul "olarului american in finantele glo1ale . 5one"ele in care se
plasea)a re)er!ele sunt foarte solicitate si prin urmare # 1eneficia)a "e pe urma acestei
lic:i"itati ri"icate si a costurilor extrem "e re"use ale tran)actiilor "e pe pietele externe "e
sc:im1 . ,cesta repre)inta un castig "e mai multe milioane "e "olari # pentru companiile "in
42
*tatele Unite care con!ertesc in "olari !eniturile o1tinute in strainatate . *tatututl "e mone"a
in care se palsea)a re)er!ele a"uce "e asemenea 1eneficii pietelor "e capital "intr-o tara #
"eoarece cumparatorii interesati sa pastre)e o mone"a in care se plasea)a re)er!ele cumpara
acti!e exprimate in aceasta mone"a .
Cresterea economica .Costurile re"use ale tran)actiilor si riscul mai mic legat "e rata
"e sc:im1 # impreuna cu transparenta preturilor si cu o mo"alitate unica "e plata # au sporit
marimea efecti!a a pietelor "e peo"use "in )ona euro . Ca re)ultat # unii afirma ca acum
companiile multinationale reali)ea)a economii la scara care nu au fost nicio"ata intalnite in
me"iile "e afaceri europene . Istoricii economiei stiu ca economiile la scara au constituit un
factor c:eie care a "eterminat succesul in"ustrial al *tatelor Unite "e-a lungul secolelor .
,cum # )ona euro spera sa profite "e pe urma costurilor me"i mai mici # "e pe urma
pro"ucti!itatii mai ri"icate si a competiti!itatii im1unatatite # factori care sunt promisi pe piata
interna mare . ,cest lucru este cu atat mei sigur # afirma ei # cu cat -anca Centrala Europeana
a"uce preturi sta1ile si rate mai mici ale "o1an)ilor . 3e)ultatul tuturor acestor factori # afirma
multi politicieni # este acela ca euro !a "uce Europa intr-o epoca "e crestere economica
ridicata . Unii economisti # inclusi! prese"intele -ancii Centrale Europene # au pre)is ca euro
poate spori in cele "in urma cresterea economica cu pana la un procent pe an .
Cu$ a5ectea6a un euro %uternic &au unul &la: lu$ea a5acerilor &i ce 5actori
&%eci5ici deter$ina %uterea euro .
3atele "e sc:im1 ale euro "au tonul relatiilor comerciale cu )ona euro # iar
intreprin"erile si in!estitorii "in intreaga lume sunt nere1"atori sa afle "aca euro !a fi mai
puternic sau mai sla1 "ecat mone"ele nationale care l-au prece"at . ,tunci can" euro este sla1
consumatorii platesc preturi @oase pentru pro"usele importate "in )ona euro . %ro"ucatorii "in
afara Europei pot fi fortati sa !an"a la preturi exagerate pe propriile lor piete # in fata unei
in!a)ii "e importuri ieftine . ,tunci can" euro este prea sla1 # el "eclansea)a inflatia in )ona
euro si face ca imprumuturile extere o1tinute "e firmele si gu!ernele europene sa fie extrem
"e costisitoare .
Daca euro este puternic # au "e suferit in"ustriile axate pe export # care sunt atat "e
importante pentru cresterea economica europeana # "eoarece tarile care nu fac parte "in )ona
euro tre1uie sa plateasca mai mult pentru a cumpara pro"usele exprimate in euro . In acelasi
timp # cresc importurile )onei euro # ceea ce "uce la cresterea 1rusca a pro"uctiei pentru
principalii parteneri comerciali "in aceasta regiune .
Ca toate celelalte mone"e # euro oscilea)a in timp .
Li&ta celor cinci 5actori care deter$ina cererea glo:ala de inve&titii > %recu$ &i
%rogno6ele actuale %entru 6ona euro .
Stabilitatea politica , economica si fiscala generala . 5e"iile economice sta1ile
repre)inta ca"rul unor in!estitii excelente . Deose1it "e ingri@oratoare pentru )ona euro sunt
ni!elul ri"icat al soma@ului si incertitu"inea politica careincon@oara intregul proiect al
mone"ei unice .
( parte importanta "in sta1ilitatea economica generala a )onei euro este capacitatea
gu!ernelor "in Uniunea Europeana "e a-si V e:ili1ra 1alantele V .
Situatia comertului exterior . Un alt factor care "etermina in mo" semnificati!
sta1ilitatea economica si # astfel # puterea euro # se refera la situatia comertului exterior al
)onei euro . Xona euro ca intreg se estimea)a ca !a a!ea un surplus al contului curent "e
aproximati! 2#< procente "in %ro"usul Intern -rut in anul 1&&& .
Estimari privind inflatia . euro sla1este atunci can" creste inflatia pe termen lung in
)ona euro . ,r:itectii euro sustin ca aceasta tin"e sa "e!ina o mone"a puternica # "eoarece
-anca Centrala Europeana este cea mai in"epen"enta 1anca centrala creata !reo"ata . ,!an"
43
un o1iecti! 1ine "efinit # acela al sta1ilitatii preturilor # fiin"u-I inter)isa sa finante)e "eficite
1ugetare # mo"elata "upa -un"es1anA # o institutie faimoasa prin in"epen"enta ei si #
neatasata unei singure natiuni # -anca Centrala Europeana lupta impotri!a inflatiei cu ceea ce
unii numesc un )el fara prece"ent .
Estimari privind rata dobanzilor .3atele ri"icate ale "o1an)ilor "in )ona euro atrag
in!estitorii care "oresc sa o1tina !enituri mari # care la ran"ul lor generea)a o cerere pentru
acti!ele exprimate in euro . Rariatiile ratei "o1an)ilor cresc !aloarea euro in comparatie cu
alte mone"e . %e masura ce ciclurile afacerilor !or creste si !or sca"ea # estimarile pri!in"
ratele "o1an)ilor se !or mo"ifica si ele .
Statutul de moneda rezerva . Ultimul factor ma@or "eterminant pentru puterea euro
este "e asemenea si cel mai nesigur . El tine "e potentialul euro "e a "e!eni o importanta
mone"a internationala "e pastrare a re)er!elor . Daca )ona mone"ei unice ramane intr-a"e!ar
sanatoasa si sta1ila . atunci ratele "e sc:im1 ale euro !or inregistra un impuls suplimentar "in
partea mo"ificarii masi!e a cererii care re)ulta "i utili)area euro ca mo"alitate "e pastrare pe
termen lung a !alorii in intreaga lume . Rolumul tran)actiilor )ilnice in euro !a creste
semnificati! # costurile legate "e aceasta mone"a !or sca"ea # iar euro se !a intari .
Cu$ a5ectea6a un euro &ta:il &au unul in&ta:il lu$ea a5acerilor &i ce 5actori
&%eci5ici deter$ina &ta:ilitatea euro ?
*ta1ilitatea euro este cel putin la fel "e importanta ca si puterea lui # "eoareceo
mone"a insta1ila cronic repre)inta un flagel pentru cresterea economica si in!estitii .
5o"ificarile in sta1ilitatea euro sunt "etreminate "e aceiasi factori care "etermina
puterea euro . Daca 1anca Centrala Europeana reuseste sa controle)e inflatia si isi pastrea)a
reputatia "e stricta in"epen"enta # "aca sta1ilitatea generala economica si fiscala si
surplusurile contului curent se !or mentine # "aca euro este consi"erat ca un "epo)it "e
!aloare pe termen lung # atunci pietele financiare nu au nici un moti! sa ree!alue)e in mo"
constant ratele "e sc:im1 ale euro . 5o"ificarile cererii regionale si puseurile inflationiste
specifice in"ustriei au un impact mult mai putin semnificati! asupra in"icilor glo1ali ai
preturilor "in )ona euro "ecat a!eau ele asupra in"icilor nationali . 5o"ificarile in rata "e
sc:im1 pot a!ea un impact semnificati! asupra presiunilor inflationiste si pot @uca un rol
crucial in sta1ilirea competiti!itatii economice generale a ramurilor in"ustriale axate pe export
. In tarile in care comertul @oaca un rol important # c:iar si mo"ificarile minore ale ratei "e
sc:im1 pot reali)a sau "istruge o crestere economica sau pot mari su1stantial amenintarea
inflatiei . Exact "in acest moti! # inainte "e intro"ucerea euro # 1ancile centrale "in tari
precum ,ustra # -elgia si %ortugalia au monitori)at cu atentie !aloarea mone"elor lor in
comparatie cu mone"ele partenerilor comerciali importanti si su reacrionat corespun)ator
pentru a mentine sta1ile ratele "e sc:im1 . 3atele "e sc:im1 ale euro nu necesita un
management neintrerupt si o atentie permanenta # intalnite a"esea in europa inainte "e
intro"ucerea euro . De ce J Deoarece euro com1ina un grup "e economii mici si "esc:ise intr-
o economie mare si inc:isa .
Cu$ revolutionea6a euro %ietele de a5aceri euro%ene %e te$en lung ?
Con&ecinte %e ter$en lung .
Cadrul financiar . %ietele europene nu mai sunt atat "e "iferite pe cat o1isnuiau ele sa
fie . 3atele pe temrn scurt ale "on1an)ilor sunt aceleasi peste tot in )ona euro . Datorita
criteriilor "e "e con!ergenta si %actului "e sta1ilitate si crestere # caracteristicile fiscale "in
)ona euro sunt si ele in linii mari asemanatoare # "eoarece cele 11 "eficite 1ugetare nationale
se situea)a toate su1 3 procente .Datorita faptului ca riscul "e cre"ir si sta1ilitatea financiara
pentru o companie nu pot fi mai 1une "ecat cele "in propria tara # aceasta transformare a
reali)at multe in "irectia egali)arii risculu in sectorul pri!at "in Europa .
44
Circulatia li1era a 1unurilor # ser!iciilor # capiatalului si fortei "e munca a fost "e
natura sa promo!e)e prosperitatea si cresterea in economiile Eperiferice V "in Uniunea
Europeana .
Expansiunea europeana . , "oua ten"inta ma@ora pe care euro o catali)ea)a se refera
la perceptia )onei euro ca un me"iu unic in plina expansiune # Datorita faptului ca euro
elimina costurile tran)actiilor legate "e "e!i)e si riscul "e sc:im1 # promo!ea)a preturi
competiti!e "incolo "e frontiere # crea)a piete financiare profun"e si cimentea)a i"eea unei
piete europene unice # companiile au inceput sa se reorgani)e)e "rept concernuri
paneuropene . Este pro1a1il ca fu)iunile companiilor "e asigurari si ale alor ser!icii financiare
!or repre)enta urmatorul pas.
Un aspect important al e)pansiunii strategice trans-europene este acela ca tarile sunt
mai capa1ile sa isi foloseasca a!anta@ele lor comparati!e pentru a atrage in!estitii "in afara
continentului . calificarea superioara si in"emanarea promo!ate in companiile multinationale
germane # france)e # olan"e)e si 1elgiene "in sectorul prestarilor "e ser!icii # repre)inta acum
o forta formi"a1ila pentru !ecinii "in su" ai acestor tari .
Armonizarea politica . , treia ten"inta ma@ora a pietei instituita "e catre euro implica
armoni)area continua a politicilor pu1lice legate "e piata . cel mai important # noua mone"a
pro1a1il ca !a con"uce la o armoni)are pe termen lung a impo)itelor in cele 11 natiuni
participante .
Expertii consi"era ca usurinta cu care circula capital in )ona euro # usurinta
"eterminata "e euro # plasea)a o presiune enorma asupra gu!ernelor # in ceea ce pri!este
competitia pentru "etinerea celor mai mici rate ale impo)itelor # in !e"erea atragerii fortei "e
munca super calificata si "e in!estitii "in partea companiilor . 4ransparenta preturilor face ca
"iferentele "intre !alorile impo)itului pe 1unuri si ser!icii sa fie mai clare ca nicio"ata .De
fapt # ratele re"use ale impo)itului pentru "epo)itele 1ancare "in 0uxem1urg au atras "e@a
migrarea a miliar"e "e "olari"in capitalul european . 3e"ucerile fara prece"ent pe care le-a
acor"at Irlan"a in ultimii ani in pri!inta impo)itelor suportate "e companii au atras in!estitii
internatioanale extraor"inare # "ar au atras "e asemenea si mania 1irocratilor "in Uniunea
Europeana # "in tarile care au"e pier"ut "e pe urma acestei situatii .
Xona euro ramane un loc extrem "e eterogen # in care exista 11 gu!erne # culturi si
lim1i oficiale "iferite . %e termen scurt # euro nu reali)ea)a nimic pentru a egali)a "iferentele
enorme in ceea ce pri!este pro"ucti!itatea # competiti!itatea in"ustriala # calitatea pro"uselor #
optiunile locale si ca"rele legale care au caracteri)at intot"eauna Uniunea Europeana .
Re6olva euro %ro:le$ele cronice ale Euro%ei legate de &o$a) &i co$%etitivitate ?
,sa cum a "eclarat prese"intele -ancii Centrale Europene # V Uniunea Europeana V nu
are o itorie 1una in ceea ce pri!este crearea "e noi locuri "e munca . pe termen scurt si me"iu #
euro face prea putine sau c:iar nu face niic pentru a usura situatia acuta in ceea ce pri!este
soma@ul "in Europa # in ciu"a unui potop "e afirmatii politice contrare . 5oti!ul este acela ca
euro nu face nimic pentru a reali)a o reforma in "omeniul pro1lemelor fun"amentale pe care
economistii afirma ca le creea)a ni!elul ri"icat al soma@ului in Europa .
%e termen lung # efectele euro asupra ratei "oma@ului raman neclare .Contro!ersa
permanenta legata "e pro1lema locurilor "e munca ramane in centrul noii economii trans
europene si su1linia)a una "intre cele mai mari ironii ale intro"ucerii euro + este a1solut neclar
"aca cea mai importanta mo"ificare sur!enita in perioa"a post1elica in politica economica
europeana reali)ea)a ce!a pentru re)ol!area celei mai acute pro1leme ale Europei .
Cu$ a5ectea6a euro %ietele de a5aceri din a5ara granitelor Euro%ei ?
0ucrul cel mai important este acela ca euro sta1ileste un set a1solut nou "e relatii intre
firmele europene si preturile 1unurilor si ser!iciilor lor pe pietele externe .
45
In afara "e aceasta mo"ificare fun"amentala # insa # merita sa fie recunoscute trei
efecte principale pe termen lung ale intro"ucerii mone"ei euro . In primul ran" este "e
imaginat ca aparitia euro ca importanta mone"a internationala "e re)er!a poate a!ea un
impact negati! asupra costurilor imprumuturilor pentru institutiile "in *tatele Unite ale
,mericii # inclusi! pentru gu!erne si companii . %e scurt aparitia unei noi alternati!e la
in!estitiile in "olarul american poate con"uce la sca"erea cererii pentru titlurile "e !aloare
americane . Daca pietele exprimate in "olari !or "e!eni mai mici si mai putin lic:i"e # atunci
costurile pentru emitentii "in *tatele Unite ale ,mericii !a creste .
Un al "oilea efect international este acela ca economiile care a!eau legaturi
tra"itionale puternice cu Europa # cum ar fi pietele promitatoare "in estul Europei # ,frica "e
2or" si "in )ona francului france) "in ,frica centrala # este posi1il sa inceapa sa facture)e
operatiunile comerciale in euro . ( mare parte "in acest proces este "e@a inceput # "eoarece
mone"ele europene existente # folosite in mo" frec!ent in aceste regiuni # sunt con!ertite in
mo" automat in euro . ( mare parte "in acest effort este "e@a inceput # "eoarece mone"ele
europene existente # folosite in mo" frec!ent in aceste regiuni # sunt con!ertite in mo" automat
in euro . ,cum exista insa promisiunea ca marimea enorma si lic:i"itatea economiilor 1a)ate
pe euro !or exercita o influienta fara prece"ent in aceste regiuni # ceea ce !a con"uce la
transformarea acestor importante 1locuri economice in )one "e comert in euro cu mult inainte
ca euro sa ai1a un impact mai general asupra re)er!elor mon"iale in "olari americani .
In al treilea ran" # "aca # asa cum pretin" ar:itectii sai # euro !a permite companiilor
europene sa isi sporeasca "e o maniera consi"era1ila marimea # puterea si capacitatile "e
strangere "e capital # atunci aceste companii pro1a1il ca !or folosi aceste noi a!anta@e ca un
mi@loc "e expansiune pe pietele externe .
E5ectele euro a&u%ra %ietelor de valori $o:iliare .
( parte importanta a oricarui me"iu "e afaceri o constituie marimea #scopul si
complexitatea pietelor sale financiare .
%antru companiile aflate la inceput "e "rum # euro crea)a a "oua piata "e actiuni "in
lume ca marime . 0a ni!el te:nic # aceasta transformare a fost relati! simpla . ,ctiunile
comerciali)ate pu1lic la principalele 1urse "in )ona euro au fost con!ertite in euro in prima )i
"e tran)actionare "in anul 1&&& . recalcularea !alorilor actiunilor s-a petrecut automat #
"eoarece pietele li1ere "etermina preturile actiunilor # iar participantii "e pe piata au fost
perfecti capa1ili sa aplice ratele oficiale "e sc:im1 ale euro pentru propriile lor or"ine "e
cumparare si !an)are . Co!ersia !alorilor nominale ale actiunilor o1isnuite "in 1ilanturile
companiilor repre)inta o mo"ificare conta1ila minora care nu a afectat noile !alori "e
comerciali)are .
In pre)ent # peisa@ul capitalului "in )ona euro ramane impartit si "isparat # ceea ce
repre)inta o mostenire "in !remurile in care existau cele 11 mone"e nationale si costurile
tran)actiilor aferente lor . Cele 2' "e 1urse "e !alori "in )ona euro repre)inta intr-a"e!ar un
exemplu "e ineficienta si "e regionalism .
*e estimea)a insa # pe scara larga # ca euro !a "uce la o ten"inta generala "e expansiune #
consoli"are si "i!ersificare # care !a face pietele "e capital europene mai competiti!e in
comparatie cu institutiile similare americane si @apone)e. ,cest punct "e !e"ere se 1a)ea)a pe
cate!a argumente . In primul ran" # preturile comune si eliminarea riscului legat "e rata "e
sc:im1 pro1a1il ca ii !or impulsiona pe in!estitorii "in )ona euro sa faca in!estitii "e capital
in alte tari "in )ona euro # intr-o masura nemaiintalnita . In al "oilea ran" # entu)iastii afirma
ca a!anta@ele economice fun"amentale ale euro au propulsat )ona mone"ei unice intr-o era
economica "e aur # "e consoli"are a sectorului pri!at # "e c:eltuieli gu!ernamentale re"use #
sta1ilitate monetara si crestere economica ri"icata . %e scurt # ei afirma ca Europa se in"reapta
catre un a!ant economic "e lunga "urata si ca in!estitorii !or cumpara actiuni cu un )el
46
regasit # pe masura ce !eniturile anuale !or creste . In al treilea ran" # pietele "e capital "in
)ona euro au suportat mai multe feluri "e constrangeri nenaturale # timp "e mai multe "ecenii #
"eoarec fragmentarea pietei "e-a lungul granitelor nationale a "us lipsa 1a)ei "e in!estitori
necesara pentru a face "in ino!atiile fiananciare ino!atii "e succes .
3e)ultatul tuturor acestor fapte este patul ca expertii se asteapta ca pietele "e capiatal
europene sa infloreasca in urmatoarea "eca"a .-ursele existente se !or consoli"a pe masura ce
!olumul tran)actiilor !a creste si in!estitorii interni !or incepe sa ai1a o perspecti!a pan-
europeana . Ino!atia financiara si costurile re"use ale tran)actiilor pot "etermina familiile
europene sa isi in!inga a!ersiunea in"elungata fata "e 1urse . -ursele "e !alori "in )ona euro
cotea)a acum actiunile intr-o mone"a comuna .
,lte efecte ma@ore ale euro asupra pitelor "e capital se refera la regimurile ratei "e
sc:im1 . In primul ran" # "e la 2eY ZorA pana la -ei@ing # suporta acum un singur tip "e risc
lefgat "e rata "e sc:im1 in ma@oritatea me"iilor in!estitionale "in )ona euro cel "eterminat
"e puterea sau "e sla1iciunea euro .
In al "oilea ran" # in"iferent "e sta1ilitatea euro # institutiile "in lumea intreaga au
acum ten"inta "e a a1or"a in!estitiile in Europa "intr-o perspecti!a "e sus in @os # si nu una "e
@os in sus .
Princi%alele e5ecte ale euro a&u%ra %ietelor de o:ligatiuni .
*olicitarile Uniunii Europene solicita acum ca toate o1ligatiunile gu!ernamentale noi
sa fie emise in euro . /u!ernele "in )ona euro si-au recotat pac:etele lor imense "e o1ligatiuni
pu1lice nerascumparate in euro # in ciu"a faptului ca regula Uniunii Europene V nici o
o1ligatie # nici o inter"ictie V nu le solicita in mo" o1ligatoriu sa proce"e)e astfel . %este
noapte # euro a !in"ecat scin"arile in"use "e "e!i)e pe cele 11 piete "e "atorii pu1lice "in
)ona euro # crean" in mo" instantaneu pe glo1 o piata "e acti!e exprimate in euro .
Intro"ucerea euro nu sc:im1a faptul ca Europa nu are un emitent central in euro "e
genul 4re)oreriei americane # care ser!este "rept centru "e gra!itatie pentru pietele "e
o1ligatiuni . Europa nu are un gu!ern central emitent "e creante si # prin urmare # nu are un
ec:i!alent al 4re)oreriei "in *tatele Unite ale ,mericii .
Euro sta1ileste "e asemenea 1a)a pentru mo"ificari semnificati!e pe termen lung pe
pietele "e o1ligatiuni "in )ona euro . In primul ran" # pietele "e o1ligatiuni # ca si pietele "e
!alori mo1iliare # au ten"inta sa "e!ina mai mari si mai lic:i"e ca nicio"ata pana acum .
In al "oilea ran" # se estimea)a ca euro !a promo!a ino!atia si mo"ificarile
structurale . Cel mai important lucru este acela ca se estimea)a ca piata creantelor companiilor
europene !a explo"a # "eoarece 1a)a mai mare "e in!estitori potentiali pentru orice emisiune
face posi1ile noi instrumente . 4itlurile "e creanta au "e!enit # "e asemenea mai realiste #
"eoarece este acum mai usor "e reali)at caracteristica lor "efinitorie .
5ai mult # %actul "e sta1ilitate si crestere # care limitea)a "eficitele 1ugetare
gu!ernamentale la 3 procente # "etermina faptul ca multe "intre gu!ernele "in )ona euro !or
emite mai putine titluri "e imprumut "ecat au facut-o in trecut .
E5ectele euro a&u%ra 5ir$elor &i %er&oanelor din intreaga lu$e
Ce ra$uri indu&triale &i ce co$%anii au cel $ai $ult de ca&tigat de %e ur$a
euro?
In general # in!ingatorii cei mai mari ai euro sunt acele companii sau organi)atii la
care o mare parte "in comert se reali)ea)a cu tarile "in )ona euro .In aceasta categorie intra
intreprin"erile situate intr-o arie larga # "e la mIlano si 0on"ra pana la *an .rancisco si
5ontreal . Exceptan" acele ca)uri in care euro este extrem "e puternic sau "e sla1 in
comparatie cu una "intre mone"ele nationale anterioare > si are un efect "irect a"!ers asupra
acti!elor # pasi!elor sau me"iului competitional al companiei respecti!e ? # cele patru a!anta@e
fun"amentale ale euro a"uc 1eneficii pentru companii "in intreaga lume .
4<
In termeni legati "e ramurile in"ustriale specifice # 1eneficiile principale sunt cele
implicate "irect in procesul "e con!ersie al euro .
Un alt 1eneficiar sigur si ime"iat al uniunii monetare este in"ustria turismului . Dupa 1
ianuarie 2662 # calatoriile in intreaga Europa !or implica tot atatea "rumuri la casele "e
sc:im1 !alutar cat o calatorie "in 5aine in California . De@a multe pac:ete turistice si liste "e
preturi au fost con!ertite total in euro # iar turistii care platesc prin carti "e cre"it pot gasi un
singur tip "e "e!i)a externa pe facturile lor . Dupa intro"ucerea 1ancnotelor si mone"elor euro
# nu numai ca turistii !or fi scutiti "e con!ersie # repre)entate "e "i!erse taxe si "e timp
pier"ut "ar !or a!ea "e asemenea "e 1eneficiat "in mai marea transparenta a tuturor
preturilor # "e la pretul camerei "e :otel si re)er!arile pe !asele luxoase "e croa)iera # pana la
g:i)ii turistici si cartile cu impresii "e calatorie . *peranta este ca aceste mo"ificari !or "uce
turismul european in cea mai gran"ioasa era a sa .
Un alt grup in"ustrial care se estimea)a ca !a 1eneficia intr-un mo" "isproportionat "e
pe urma intro"ucerii euro este repre)entat "e firmele "e ser!icii financiare care sunt
familiari)ate cu oportunitatile si complicatiile marilor piete "e capital . 3ele!ante sunt in
special 1ancile "e in!estitii si companiile "e consultanta americane si @apone)e # care au
posi1ilitatea "e a utili)a o experienta imensa in ceea ce pri!este o1ligatiunile companiilor #
titlurile "e creanta # ofertele pu1lice initiale # fu)iunile si ac:i)itiile # pe noile piete financiare
trans-europene . Constrangerile naturale existente pe cele 11 piete nationale mai mici au facut
ca multe institutii financiare europene sa inregistre)e un "e)a!anta@ serios in contextul
re!olutiei monetare "in )ona euro .
Caracteri&tici ale $onedelor &i :ancnotelor EURO
Incepan" cu 1 ianuarie 2662#1ancnotele si mone"ele EU3( s-au pus in circulatie in 12
state mem1re ale Uniunii Europene.2oua mone"a fi"uciara !a cuprin"e < 1ancnote si '
mone"e.
EU3( se "i!i)ea)a in 166 "e centi.Cele ' mone"e "e EU3( - "e 1#2#5#16#26 si "e 56
"e centi #"e 1 EU3( si 2 EU3(- pot fi "eose1ite cu usurinte #intrucat ele "ifera prin forma
#marime si culoare.5one"ele "e !aloare mai mare -1 EU3( si 2 EU3( -sunt
1icolore>argintiu si gal1en?.5on"ele "e !aloare me"ie -"e 16#26 si "e 56 "e centi- sunt
gal1ene #iar mone"ele "e !aloare mica -1#2 si 5 centi- au culoarea cuprului.
.etele comune ale mone"elor EU3( pre)inta trei contururi ale Comunitatii Europene
si cele 12 state#ca sim1ol al Uniunii Europene.In timp ce a!ersul tuturor celor opt mone"e este
i"entic#re!ersul este specific fiecarei tari si are forme "iferite #pentru fiecare "in cele 12
stateale spatiului EU3(.
Cele sapte 1ancnote EU3( #incepan" "e la 5 EU3( la 566 EU3( # pot fi recunoscute usor
prin aspectul lor si prin tactilitatea "eose1ita..iecare 1ancnota are propria sa culoare si
marime.Cu cat !aloarea nomimala este mai mare cu atat este mai mare si 1ancnota.%e fata
1ancnotei#"esenele repre)antan" ferestre si porti sim1oli)ea)a un spirit "e "esc:i"ere # iar pe
re!ers imaginile repre)entan" po"uri semnifica cooperarea #nu numai in interiorul Europei ci
si cu restul lumii.Di!ersele elemente sunt incluse pentru a a@uta persoanele fara !e"ere sau
cele cu !e"ere mai sla1a in i"entificarea "iferitelor !alori ale 1ancnotei.
Pro%rietati tactile cu ti%arirea intaglio>in relief#folosita pe multe )one ale a!ersului
1ancnotei#pro"uce o sen)atie "e relief la atingere?+
4'
[-ancnota de + euro
-5arcare speciala+can" po)itionam 1ancnota la lumina#formele neregulate tiparite pe am1ele
fete ale 1ancnotei se suprapun si formea)a !aloare numerica>\5T?.
-.iligran+can" po)itionam 1ancnota la lumina#filigranul este !i)i1il pe am1ele
parti.%uteti !e"ea atat moti!ul ar:itectural principal>filigran multiton? cat si !aloarea
numerica a 1ancnotei.
-5ini si micro litere+5ini litere si micro litere sunt folosite pe multe )one ale
1ancnotei.5ini literele "e 6#' mm pot fi o1ser!ate cu oc:iul li1er "e marea ma@oritate a
oamnenilor pe can" cele "e 6#2 mm apar ca niste linii su1tiri.(ricum#puteti o1ser!a aceste
litere cu a@utorul unei lupe.
-.ir "e siguranta+un fir metalic "e securitate este inclus in :artia 1ancnotei.Il puteti
!e"ea "aca tineti 1ancnota la lumina + !eti !e"ea o linie inc:isa la culoare pe intreaga latima a
1ancnotei."aca !a uitati cu atentie la firul metalic !eti o1ser!a !aloarea numerica \5T si
cu!antul \euroT.
-.olie cu :olograma+pe fata 1ancnotei este aplicata o folie cu o imagine
:olografica.,tunci can" rotiti 1ancnota su1 "i!erse ung:iuri !eti o1ser!a !aloarea numerica
\5T in culori foarte stralucitoare si imaginea sim1olului euro.
--an"a fosforescenta+1ancnota are pe re!ers un element tiparit cu !opsea
fosforescenta .,stfel#can" rotiti 1ancnota in lumina puternica aceasta 1an"a straluceste
puternic
-%roprietati ultra-!iolete+expusa la lumina UR :artia nu "e!ina fluorescanta.%e a!ersul
1ancnotei#steagul Uniunii Europene si semnatura %rese"intelui -CE se mo"ifica "in al1astru
in !er"e fluorescent si stelele "e pe steag trec "e la gal1en la portocaliu fluorescent.%e re!ers
:arta Europei#po"ul si !aloarea apar cu gal1en fluorescent.
-Di!erse+"esignul 1ancnotei "e 5 Euro repre)inta ar:itectura clasica.1ancnota "e 5 Euro este
gri si masoara 126 mm pe 62 mm
4&
[-ancnota de "! Euro
- 5arcare speciala+can" po)itionam 1ancnota la lumina#formele neregulate tiparite pe
am1ele fete ale 1ancnotei se suprapun si formea)a !aloare numerica>\16T?
-.iligran+can" po)itionam 1ancnota la lumina#filigranul este !i)i1il pe am1ele
parti.%uteti !e"ea atat moti!ul ar:itectural principal>filigran multiton? cat si !aloarea
numerica a 1ancnotei.
-5ini si micro litere+5ini litere si micro litere sunt folosite pe multe )one ale
1ancnotei.5ini literele "e 6#' mm pot fi o1ser!ate cu oc:iul li1er "e marea ma@oritate a
oamnenilor pe can" cele "e 6#2 mm apar ca niste linii su1tiri.(ricum#puteti o1ser!a aceste
litere cu a@utorul unei lupe.
-.ir "e siguranta+un fir metalic "e securitate este inclus in :artia 1ancnotei.Il puteti
!e"ea "aca tineti 1ancnota la lumina + !eti !e"ea o linie inc:isa la culoare pe intreaga latima a
1ancnotei."aca !a uitati cu atentie la firul metalic !eti o1ser!a !aloarea numerica \16T si
cu!antul \euroT.
-.olie cu :olograma+pe fata 1ancnotei este aplicata o folie cu o imagine
:olografica.,tunci can" rotiti 1ancnota su1 "i!erse ung:iuri !eti o1ser!a !aloarea numerica
\16T in culori foarte stralucitoare si imaginea sim1olului euro.
--an"a fosforescenta+1ancnota are pe re!ers un element tiparit cu !opsea
fosforescenta .,stfel#can" rotiti 1ancnota in lumina puternica aceasta 1an"a straluceste
puternic.
-%roprietati ultra-!iolete+expusa la lumina UR :artia nu "e!ina fluorescanta.%e a!ersul
1ancnotei#steagul Uniunii Europene si semnatura %rese"intelui -CE se mo"ifica "in al1astru
in !er"e fluorescent si stelele "e pe steag trec "e la gal1en la portocaliu fluorescent.%e re!ers
:arta Europei#po"ul si !aloarea apar cu gal1en fluorescent.
-Di!erse+Designul 1ancnotei "e 16 Euro repre)inta ar:itectura romanica.-ancnota "e
16 Euro este rosie si masoara 12< mm pe 6< mm.
56
[-ancnota de ! Euro
- 5arcare speciala+can" po)itionam 1ancnota la lumina#formele neregulate tiparite pe
am1ele fete ale 1ancnotei se suprapun si formea)a !aloare numerica>\26T?
-.iligran+can" po)itionam 1ancnota la lumina#filigranul este !i)i1il pe am1ele
parti.%uteti !e"ea atat moti!ul ar:itectural principal>filigran multiton? cat si !aloarea
numerica a 1ancnotei.
-5ini si micro litere+5ini litere si micro litere sunt folosite pe multe )one ale
1ancnotei.5ini literele "e 6#' mm pot fi o1ser!ate cu oc:iul li1er "e marea ma@oritate a
oamnenilor pe can" cele "e 6#2 mm apar ca niste linii su1tiri.(ricum#puteti o1ser!a aceste
litere cu a@utorul unei lupe.
-.ir "e siguranta+un fir metalic "e securitate este inclus in :artia 1ancnotei.Il puteti
!e"ea "aca tineti 1ancnota la lumina + !eti !e"ea o linie inc:isa la culoare pe intreaga latima a
1ancnotei."aca !a uitati cu atentie la firul metalic !eti o1ser!a !aloarea numerica \26T si
cu!antul \euroT.
-.olie cu :olograma+pe fata 1ancnotei este aplicata o folie cu o imagine
:olografica.,tunci can" rotiti 1ancnota su1 "i!erse ung:iuri !eti o1ser!a !aloarea numerica
\26T in culori foarte stralucitoare si imaginea sim1olului euro.
--an"a fosforescenta+1ancnota are pe re!ers un element tiparit cu !opsea
fosforescenta .,stfel#can" rotiti 1ancnota in lumina puternica aceasta 1an"a straluceste
puternic.
-%roprietati ultra-!iolete+expusa la lumina UR :artia nu "e!ina fluorescanta.%e a!ersul
1ancnotei#steagul Uniunii Europene si semnatura %rese"intelui -CE se mo"ifica "in al1astru
in !er"e fluorescent si stelele "e pe steag trec "e la gal1en la portocaliu fluorescent.%e re!ers
:arta Europei#po"ul si !aloarea apar cu gal1en fluorescent.
-Di!erse+ Designul 1ancnotei "e 26 Euro repre)inta ar:itectura gotica.1ancnota "e 26
"e Euro este al1astra si masoara 133 mm pe <2 mm.
51
[-ancnota de +! Euro
- 5arcare speciala+can" po)itionam 1ancnota la lumina#formele neregulate tiparite pe
am1ele fete ale 1ancnotei se suprapun si formea)a !aloare numerica>\56T?
-.iligran+can" po)itionam 1ancnota la lumina#filigranul este !i)i1il pe am1ele
parti.%uteti !e"ea atat moti!ul ar:itectural principal>filigran multiton? cat si !aloarea
numerica a 1ancnotei.
-5ini si micro litere+5ini litere si micro litere sunt folosite pe multe )one ale
1ancnotei.5ini literele "e 6#' mm pot fi o1ser!ate cu oc:iul li1er "e marea ma@oritate a
oamnenilor pe can" cele "e 6#2 mm apar ca niste linii su1tiri.(ricum#puteti o1ser!a aceste
litere cu a@utorul unei lupe.
-.ir "e siguranta+un fir metalic "e securitate este inclus in :artia 1ancnotei.Il puteti
!e"ea "aca tineti 1ancnota la lumina + !eti !e"ea o linie inc:isa la culoare pe intreaga latima a
1ancnotei."aca !a uitati cu atentie la firul metalic !eti o1ser!a !aloarea numerica \56T si
cu!antul \euroT.
-.olie cu :olograma+pe fata 1ancnotei este aplicata o folie cu o imagine
:olografica.,tunci can" rotiti 1ancnota su1 "i!erse ung:iuri !eti o1ser!a !aloarea numerica
\56T in culori foarte stralucitoare si imaginea sim1olului euro.
-%roprietati ultra-!iolete+expusa la lumina UR :artia nu "e!ina fluorescanta.%e a!ersul
1ancnotei#steagul Uniunii Europene si semnatura %rese"intelui -CE se mo"ifica "in al1astru
in !er"e fluorescent si stelele "e pe steag trec "e la gal1en la portocaliu fluorescent.%e re!ers
:arta Europei#po"ul si !aloarea apar cu gal1en fluorescent.
-Cerneala !aria1ila optic+-ancnota are pe re!ers un element tiparit cu cerneala
!aria1ila optic.,stfel# can" !a uitati in ung:i "rept la 1ancnota !eti !e"ea !aloarea numerica
>56? !iolet insa can" !a uitati "intr-un alt ung:i aceasta !a aparea !er"e oli! sau c:iar maro.
-Di!erse+"esignul 1ancnotei "e 56 Euro repre)inta ar:itectura.-ancnota este portocalie
si masoara 146mm pe << mm.
52
[-ancnota de "!! Euro
- 5arcare speciala+can" po)itionam 1ancnota la lumina#formele neregulate tiparite pe
am1ele fete ale 1ancnotei se suprapun si formea)a !aloare numerica>\166T?
-.iligran+can" po)itionam 1ancnota la lumina#filigranul este !i)i1il pe am1ele
parti.%uteti !e"ea atat moti!ul ar:itectural principal>filigran multiton? cat si !aloarea
numerica a 1ancnotei.
-5ini si micro litere+5ini litere si micro litere sunt folosite pe multe )one ale
1ancnotei.5ini literele "e 6#' mm pot fi o1ser!ate cu oc:iul li1er "e marea ma@oritate a
oamnenilor pe can" cele "e 6#2 mm apar ca niste linii su1tiri.(ricum#puteti o1ser!a aceste
litere cu a@utorul unei lupe.
-.ir "e siguranta+un fir metalic "e securitate este inclus in :artia 1ancnotei.Il puteti
!e"ea "aca tineti 1ancnota la lumina + !eti !e"ea o linie inc:isa la culoare pe intreaga latima a
1ancnotei."aca !a uitati cu atentie la firul metalic !eti o1ser!a !aloarea numerica \166T si
cu!antul \euroT.
-.olie cu :olograma+pe fata 1ancnotei este aplicata o folie cu o imagine
:olografica.,tunci can" rotiti 1ancnota su1 "i!erse ung:iuri !eti o1ser!a !aloarea numerica
\166T in culori foarte stralucitoare si imaginea sim1olului euro.
-%roprietati ultra-!iolete+expusa la lumina UR :artia nu "e!ina fluorescanta.%e a!ersul
1ancnotei#steagul Uniunii Europene si semnatura %rese"intelui -CE se mo"ifica "in al1astru
in !er"e fluorescent si stelele "e pe steag trec "e la gal1en la portocaliu fluorescent.%e re!ers
:arta Europei#po"ul si !aloarea apar cu gal1en fluorescent.
-Cerneala !aria1ila optic+-ancnota are pe re!ers un element tiparit cu cerneala
!aria1ila optic.,stfel# can" !a uitati in ung:i "rept la 1ancnota !eti !e"ea !aloarea numerica
>166? !iolet insa can" !a uitati "intr-un alt ung:i aceasta !a aparea !er"e oli! sau c:iar maro.
-Di!erse+ -Di!erse+"esignul 1ancnotei "e 166 Euro repre)inta ar:itectura 1aroca si
rococo.-ancnota este !er"e si masoara 14< mm pe '2 mm.
53
[-ancnota de !! Euro
- 5arcare speciala+can" po)itionam 1ancnota la lumina#formele neregulate tiparite pe
am1ele fete ale 1ancnotei se suprapun si formea)a !aloare numerica>\266T?
-.iligran+can" po)itionam 1ancnota la lumina#filigranul este !i)i1il pe am1ele
parti.%uteti !e"ea atat moti!ul ar:itectural principal>filigran multiton? cat si !aloarea
numerica a 1ancnotei.
-5ini si micro litere+5ini litere si micro litere sunt folosite pe multe )one ale
1ancnotei.5ini literele "e 6#' mm pot fi o1ser!ate cu oc:iul li1er "e marea ma@oritate a
oamnenilor pe can" cele "e 6#2 mm apar ca niste linii su1tiri.(ricum#puteti o1ser!a aceste
litere cu a@utorul unei lupe.
-.ir "e siguranta+un fir metalic "e securitate este inclus in :artia 1ancnotei.Il puteti
!e"ea "aca tineti 1ancnota la lumina + !eti !e"ea o linie inc:isa la culoare pe intreaga latima a
1ancnotei."aca !a uitati cu atentie la firul metalic !eti o1ser!a !aloarea numerica \266T si
cu!antul \euroT.
-.olie cu :olograma+pe fata 1ancnotei este aplicata o folie cu o imagine
:olografica.,tunci can" rotiti 1ancnota su1 "i!erse ung:iuri !eti o1ser!a !aloarea numerica
\266T in culori foarte stralucitoare si imaginea sim1olului euro.
-%roprietati ultra-!iolete+expusa la lumina UR :artia nu "e!ina fluorescanta.%e a!ersul
1ancnotei#steagul Uniunii Europene si semnatura %rese"intelui -CE se mo"ifica "in al1astru
in !er"e fluorescent si stelele "e pe steag trec "e la gal1en la portocaliu fluorescent.%e re!ers
:arta Europei#po"ul si !aloarea apar cu gal1en fluorescent.
-Cerneala !aria1ila optic+-ancnota are pe re!ers un element tiparit cu cerneala
!aria1ila optic.,stfel# can" !a uitati in ung:i "rept la 1ancnota !eti !e"ea !aloarea numerica
>266? !iolet insa can" !a uitati "intr-un alt ung:i aceasta !a aparea !er"e oli! sau c:iar maro.
-Di!erse+Designul 1ancnotei "e 266 Euro repre)inta epoca ar:itecturii.-ancnota "e
266 Euro este gal1en maro ssi masoara 153 mm pe '2 mm.
54
-ancnota de +!! Euro
- 5arcare speciala+can" po)itionam 1ancnota la lumina#formele neregulate tiparite pe
am1ele fete ale 1ancnotei se suprapun si formea)a !aloare numerica>\566T?
-.iligran+can" po)itionam 1ancnota la lumina#filigranul este !i)i1il pe am1ele
parti.%uteti !e"ea atat moti!ul ar:itectural principal>filigran multiton? cat si !aloarea
numerica a 1ancnotei.
-5ini si micro litere+5ini litere si micro litere sunt folosite pe multe )one ale
1ancnotei.5ini literele "e 6#' mm pot fi o1ser!ate cu oc:iul li1er "e marea ma@oritate a
oamnenilor pe can" cele "e 6#2 mm apar ca niste linii su1tiri.(ricum#puteti o1ser!a aceste
litere cu a@utorul unei lupe.
-.ir "e siguranta+un fir metalic "e securitate este inclus in :artia 1ancnotei.Il puteti
!e"ea "aca tineti 1ancnota la lumina + !eti !e"ea o linie inc:isa la culoare pe intreaga latima a
1ancnotei."aca !a uitati cu atentie la firul metalic !eti o1ser!a !aloarea numerica \566T si
cu!antul \euroT.
-.olie cu :olograma+pe fata 1ancnotei este aplicata o folie cu o imagine
:olografica.,tunci can" rotiti 1ancnota su1 "i!erse ung:iuri !eti o1ser!a !aloarea numerica
\566T in culori foarte stralucitoare si imaginea sim1olului euro.
-%roprietati ultra-!iolete+expusa la lumina UR :artia nu "e!ina fluorescanta.%e a!ersul
1ancnotei#steagul Uniunii Europene si semnatura %rese"intelui -CE se mo"ifica "in al1astru
in !er"e fluorescent si stelele "e pe steag trec "e la gal1en la portocaliu fluorescent.%e re!ers
:arta Europei#po"ul si !aloarea apar cu gal1en fluorescent.
-Cerneala !aria1ila optic+-ancnota are pe re!ers un element tiparit cu cerneala
!aria1ila optic.,stfel# can" !a uitati in ung:i "rept la 1ancnota !eti !e"ea !aloarea numerica
>566? !iolet insa can" !a uitati "intr-un alt ung:i aceasta !a aparea !er"e oli! sau c:iar maro.
-Di!erse+ Designul 1ancnotei "e 566 Euro repre)inta ar:itectura mo"erna a secolului
]].-ancnota este purpurie si masoara 166 mm pe '2 mm.
55