1

MANZATU MARIUS-VALENTIN


PROIECT DE CERCETARE

PERCEPTIA DISCIPLINELOR SOCIO-UMANE IN SCOALA

Scoala reprezinta alaturi de familie un mijloc de socializare al copilului de formare atat a
aptitudinilor, cat si a caracterului.Ea pregateste indivizii pentru viata,unul din scopul declarat al
educatiei este o optima integrare a individului in sistemul social.Prin curriculumul national se
pune accent intr-o masura echilibrata atat pe disciplinele socio-umane cat si pe stiintele
naturii,stiintele exacte.
Caracterul specific al gimnaziului si liceului este formarea unei culturi generale din toate
domeniile pentru ca ulterior individul sa se orienteze in invatamantul universitar in functie de
aptitudinile sale.
Educatia are ca scop dezvoltarea armonioasa a tuturor facultatilor fizice si morale ale omului
prin supunerea lor cerintelor ratiunii
Dupa absolvirea gimnaziului si admiterea la liceu ,multi elevi chiar daca urmeaza diferite
profile reale isi descopera pe parcursul claselo 9-12 ,vocatia si pasiunea pentru discipline
umaniste(logica,psihologie ,filosofie ),rolul profesorului in acest sens este hotarator in ghidarea
si orientarea elevilor.
Institutiile care formuleaza recomandari sau iau decizii in domeniul educatiei (Ministerul
Educatiei si Cercetarii) par sa accepte necesitatea fundamentarii sociologice a demersurilor
lor,diagnozele in domeniu realizate de sociologii romani vin tocmai in sprijinul elevilor pentru
ca acestia la finalul studiilor sa fie inserati pe piata muncii atat cea autohtona, cat si cea
europeana,tinand cont de faptul ca Romania e membra U.E.


OPERATIONALIZAREA CONCEPTULUI : PERCEPTIEI ASUPRA DISCIPLINELOR
SOCIO-UMANE:
Variabilele folosite pentru a operationaliza perceptia asupra disciplinelor socio-umane sunt:
- Utilitatea disciplinelor socio-umane

2

- Aplicabilitatea stiintelor sociale.
- Numarul de ore alocat disciplinelor socio-umane
- Optiunile elevilor
- Accentul pus de scoala pe disciplinele sociale
- Solutiile elevilor pentru maximizarea rolului stiintelor-sociale
INTREBARILE CERCETARII:
Elevii de la liceele cu profil real considera utila studierea disciplinelor socio-umane ?
In ce masura ei se orienteaza spre facultati socio-umane?
SCOPUL SI OBIECTIVELE CERCETARII :
1.SCOPUL CERCETARII:
- de a masura in ce proportie elevii prefera disciplinele socio-umane si considera utila studierea
lor
2.OBIECTIVUL GENERAL AL PROIECTULUI:
- construirea unui instrument de cercetare prin care sa se reliefeze preferintele pentru
disciplinele socio-umane elevilor de la liceele cu profil real
3. OBIECTIVE SPECIFICE:
1. Constructia unui instrument de msurare a perceptiei disciplinelor socio-umane
2. Adaptarea instrumentului de msurare pentru aplicare la elevii claselor 9-12


METODOLOGIA CERCETARII:

Culegerea datelor despre populatia supusa investigatiei sociologice :
- surse: cataloagele claselor 9-12
- tipul cercetarii: cantitativa
- metoda cercetarii : ancheta sociologica
- instrumentul de cercetare - chestionarul standardizat
- esantionul : 140 de elevi cu varsta cuprinsa intre 15-18 ani
MANAGEMENTUL CERCETARII:
Activitatea de implementare a proiectului de cercetare va fi ghidat de urmtoarele scopuri:
- o cat mai buna realizare a obiectivelor propuse

3


- propunerea unor solutii in baza cercetarii care sa vina in sprijinul elevilor care doresc sa
studieze mai mult disciplinele sus-mentionate
ACTIVITATI DE CERCETARE:
- construirea unui instrument de cercetare ce sa contina itemi de masurare a perceptiei asupra
disciplinelor socio-umane
- culegerea datelor
- analiza rezultatelor obtinute
- propunerea unor solutii in baza rezultatelor cercetarii efectuate


Raport de cercetare asupra perceptiei disciplinelor socio-umane in scoala

CONSIDERENTE TEORETICE:
Educatia ca fenomen uman esential a aparut odata cu omul,astfel odata ce omul devine
constient de sine insusi, ca o entitate separata de restul existentelor,din momentul aparitiei
limbajului si gandirii ,intr-un cuvant odata cu aparitia constiintei, omul s-a trezit intr-o lupta
continua cu mediul la care a trebuit sa se adapteze majoritatea functiilor si proceselor psihice
umane realizeaza adaptarea iar pe de alta parte dealungul istoriei dezvoltarii sale, omul a cautat
permanent sa schimbe mediul in care traieste,natura, in avantajul sau. Din acest motiv si
determinat de curiozitate de dorinta de a intelege realitatea,lumea,universul a aparut cunosterea
,care datorita aparitiei limbajului scris, a putut fi transmisa generatiilor urmatoare luand forma
educatiei si a modelului ei practic invatamantul. Devine evident faptul ca dintre toate fiintele
numai omul dispune, pe langa alte multe avantaje la cere ne vom referi ulterior, de apanajul
creativitatii care datorita educatiei,a modelarii si pe baza dobandirii de noi cunostinte si
experiente de viata,devine o adevarata forta motrica ce a determinat progresul,atat al societatii in
ansamblul ei,cat si progresul individual al omului.
Educaia este cea care creeaz n individ o serie de structuri subiective, altele dect cele
genetice, dar pe acest teren. Aceste structuri reprezint forma interiorizat a constrngerilor

4

exterioare exercitate asupra individului n cursul experienei sale sociale; de exemplu, o
importan deosebit o au constrngerile n procesul educrii i formrii copilului ca adult.
TEORIA TRANSMITERII EDUCATIONALE
Autorul acesteia este sociologul si antropologul Basil Bernstein, care a conceput-o ca o
,,teorie a transmiterii culturale, complementar cu teoria reproduciei culturale a lui P.
Bourdieu . Aceast teorie analizeaz educaia ,,ca o activitate comunicativ al crei mesaj este
detectabil n structurile specifice ale colii, respectiv n organizarea sa instituional, i mai ales
n coninuturile transmise sau n modalitile de selecie i transmitere a cunoaterii
educaionale.
Analiza realizat de B. Bernstein urmrete, pe de o parte, elaborarea unui model de transmitere
pedagogic a cunotinelor n contextul unei relaii structurale dintre coal i societate. Tezele
de baz ale acestui demers epistemologic sunt urmtoarele:
structura de clas/grup influeneaz comunicarea n cadrul familiei, mediat de o anumit
calitate a limbajului, cu efecte
psihosociale multiple/multiplicabile n timp;
calitatea comunicrii este raportabil la dou tipuri de coduri sociolingvistice codul restrns
i codul elaborat dependente de condiia cultural a familiei/clasei sociale i modul de
organizare instituional a educaiei colare etc.;
cunoaterea educaional, realizabil
Prin coninutul nvmntului angajeaz intervenia social a instituiilor pedagogice/colare n
calitatea acestora de ,,instituii ale transmiterii culturale;
transmiterea educaional asigur reproducia cultural a anumitor caliti i valori sociale care
perpetueaz structural anumite coduri i modele dominante n societatea respectiv;
structura social i cultural a colii ,,este extins treptat asupra relaiilor dintre educaie i
producie care anticipeaz calitatea resurselor i eficacitatea direciilor principale de schimbare
social, angajate la nivel social.
Teoria sociolingvistic a lui B. Bernstein propune, aadar, dou tipuri distincte de coduri
care ,,n mod esenial transmit cultura i prin aceasta condiioneaz comportamentul.
Codul restrns prezint urmtoarele categorii de caracteristici:
a) lingvistice/previzibilitate lexical i sintactic maxim, alternative reduse;
b) extraverbale/srcie a formelor de expresie asociate cuvntului;

5

c) psihologice/tendina de inhibare, orientare i autoreglare limitat;
d) sociologice/accesibilitate universal, semnificaie particular;
e) pedagogice/surs de adaptare colar instituia colar lucrnd n condiii de cod elaborat.
Codurile elaborate prezint urmtoarele categorii de caracteristici:
a) lingvistice/previzibilitate lexical i sintactic slab, alternative numeroase;
b) extraverbale/bogie a formelor de expresie asociate cuvntului;
c) psihologice/tendina de stimulare, orientare i autoreglare extins;
d) sociologice/accesibilitate limitat prin specializare, semnificaie universal;
e) pedagogice/surs de adaptare colar instituia colar funcionnd n condiii de cod
elaborat.
Abordarea sociolingvistic a educaiei permite valorificarea celor dou modele de cod n
contextul dezvoltrii pedagogice a copilului/ elevului n diferite medii sociale. Astfel un cod
restrns apare acolo unde forma relaiilor sociale se bazeaz pe modaliti de identificare
restrns () unde cultura i subcultura fac ca noi s fie mai presus de eu.
n schimb ,,un cod elaborat apare oriunde cultura sau subcultura accentueaz pe eu fa de noi,
asigurnd saltul de orientare poziional, centrat asupra grupului, fixat ntr-un sistem de roluri
nchise, spre cea flexibil, centrat asupra persoanei, proiectat ntr-un sistem de roluri
deschise.
Modelul de transmitere pedagogic a cunotinelor are ca obiect de studiu ,,felul n care o
societate selecioneaz, clasific, distribuie i evalueaz coninutul educaiei/instruirii, care are
un caracter public reflectnd att repartiia puterii, ct i principiile controlului social.
Prin valorificarea conceptelor operaionale de clasificare (folosit pentru a preciza ,,relaiile dintre
coninuturi) i de ordonare (,,folosit pentru a determina structura sistemului de mesaje cuprinse
n practica didactic) este relevat astfel baza sociologic a dou categorii de curriculum:
curriculum de tip asamblare care include ,,coninuturi net demarcate i izolate, aflate ntr-un
raport nchis unele fa de celelalte;
curriculum de tip integrare care include ,,coninuturi diferite care nu sunt intrinsec
independente, ci, din contr, sunt aflate ntr-un raport deschis unele fa de celelalte.
Tendina realizrii transmiterii educaionale n limitele curriculum- ului de tip asamblare permite,
pe de o parte, reproducerea cultural a valorilor sociale, iar pe de alt parte, ea ncurajeaz
fixarea elevului la nivelul unor roluri nchise n condiiile n care procesul de nvmnt al

6

unei discipline ,,este invizibil pentru ali profesori. Adoptarea curriculum- ului de tip integrare
rmne astfel soluia viabil i necesar pentru regndirea raporturilor dintre educaie i societate
n condiii vizibile care solicit ns ,,un nivel ridicat de consens ideologic n rndul cadrelor
didactice realizabil doar n contextul proiectrii unor reforme sociale i pedagogice de
anvergur.

PROIECTAREA CERCETARII:

1. SCOPUL ,OBIECTIVELE , IPOTEZELE, LOCUL si TIPUL CERCETARII
Scopul cercetarii :
1.1. de a cunoaste daca elevii claselor cu profil real doresc intr-o masura semnificativa
sa urmeze studii universitare de profil socio-uman
1.2. Obiectivele cercetarii:
- de a identifica motivele pentru care elevii prefera disciplinele socioumane
- de a evidentia masura in care exista preferinte spre disciplinele socio-umane
1.3.Ipotezele cercetarii:
- elevii care urmeaza profilul real se orienteaza spre studiile universitare socio-umane intr-o
proportie semnificativa ,determinati si de modul in care profesorul preda aceste discipline cu un
grad de libertate de gandire si interpretare mai mare decat stiintele exacte
1.4. Tipul cercetarii:
-cantitativa-
1.5. Locul cercetarii :
- loc. Simleu Silvaniei, Colegiul T.I.Maniu
2. METODOLOGIA CERCETARII:
2.1. Populatie si esantion:
- populatia studiata vizeaza persoanele cu varsta cuprinsa intre 15-18 ani ,elevi ai respectivului
liceu
- esantionul este constituit din 140 elevi,cu varsta cuprinsa intre 15-18 de ani,
2.2. Metodele cercetarii:
- pentru cercetarea cantitativa am ales metoda anchetei sociologice ,folosind ca instrument de
cercetare-chestionarul standardizat ce cuprinde 8 intrebari.

7

Prelucrarea si interpretarea datelor

Pentru a evidentia impactul disciplinelor socio-umane asupra elevilor mi-am propus sa
realizez o cercetare sociologica,aplicand un chestionar - instrumentul structurat de baza, in
anchete si interviuri, pe care l-am supus atentiei unui grup de elevi (140) de la Colegiul Tehnic
Iuliu Maniu din Simleu-Silvaniei. Elevii au fost alesi prin esantionare aleatorie si am urmarit
cateva aspecte ,privind caracteristicile grupului de elevi investigati,intentiile lor de viitor dupa
terminarea liceului, rolul profesorului de stiinte sociale in scoala,precum si opiniile elevilor
despre utilitatea studierii acestor materii in scoala.Am pornit in aceasta investigatie de la ipoteza
conform careia disciplinele socio-umane se bucura de aprecierea elevilor si de un real interes din
partea acestora,chiar daca materiile respective nu sunt destul de sustinute in liceele cu profil
real,desi foarte multi elevi care le frecventeaza sunt interesati in urmarea unei facultati cu profil
socio-uman.
La nivelul simtului comun exista perceptia ca disciplinele socio-umane nu sunt asa importante
pentru pregatirea elevilor ,cu toate ca ele au un caracter de cultura generala sustinand formarea si
dezvoltarea personalitatii elevilor si avand o importanta esentiala pentru dezvoltarea cognitiva a
lor ,precum si o finalitate practica sprijinandu-i ulterior in integrarea sociala.
Prin aceasta cercetare sociologica am dorit sa vad daca se confirma ipoteza conform careia elevii
doresc sa studieze mai mult disciplinele socio-umane (marirea nr. de ore,introducerea de noi
discipline socio-umane ca de ex. Etica, Estetica,Sociologia in cadrul orelor C.D.S), ca sunt
interesati in numar mare de disciplinele socio-umane chiar daca urmeaza un liceu cu profil real
sau ,ca la finalizarea studiilor liceale in mare masura elevii doresc sa urmeze facultati cu profil
socio-uman.

A.Caracteristicile colectivului de elevi de la Colegiul Tehnic Iuliu Maniu(varsta,sexul,profilul
clasei)

1.Varsta.




8

Tabelul distributiei de frecvente absolute.Varsta
Varsta(xi) Frecvente(ki)
15 30
16 20
17 40
18 50
Total 140

Din tabel rezulta ca 30 elevi au varsta de 15 ani,20 -16 ani,40---17 ani,50----18 ani,media de
varsta fiind de aproximativ 17 ani.



2.Profilul Clasei.


Tabelul distributiei de frecvente si procente.Profilul clasei
Profilul clasei(xi) Frecvente(kI) Procente
Uman 60 43
Real 80 57
Total 140 100


Observam ca elevii care frecventeaza profilul real sunt majoritari (57%) ,fapt explicat de profilul
liceului,care este de asemenea ,tot real.



9



Diagrama de bara.Profilul clasei (frecventa)



B.Perceptia elevilor asupra disciplinelor socio-umane (itemii 4,5,6,7,8 din chestionar)

1.Utilitatea studierii disciplinelor socio-umane in scoala

Tabelul distributiei de frecvente si procente.Utilitatea disciplinelor socio-umane
Utilitatea disciplinelor(xi) Frecvente(ki) Procente
Da 120 86
Nu 20 14


Procentul de 86% releva ca elevii, atat de la profilul real cat si de la cel uman sunt de acord ca
studierea stiintelor sociale este utila,in timp ce restul de 14% considera ca nu sunt
folositoare.Graficul de mai jos vizualizeaza acest fapt.



10


Diagrama de bare.Utilitatea disciplinelor socio-umane.


2.Aplicabilitatea stiintelor sociale in perceptia elevilor.


Tabelul distributiei de frecvente si procente.Aplicabilitatea Stiintelor sociale
Aplicabilitatea st.sociale Frecvente Procente
Cunoasterea probl.psiho-
socio-politico-culturale

50

36
Imbogatirea culturii 40 29
Integrare sociala eficienta
30

21
Niciuna 20 14
Total 140 100

Elevii declara ca studierea acestor discipline i-au ajutat, dupa cum urmeaza, la cunoasterea
problemelor de diferita natura-36%,imbogatirea culturii-29%,integrare sociala eficienta-21% ,un
procent mic de elevi-14% declara ca nu i-a ajutat in niciun fel.






11

3.Numarul de ore alocat disciplinelor socio-umane /suficient/insuficient in conceptia
elevilor.


Tabelul distributiei de frecvente si procente.Marirea nr. de ore la stiintele sociale

Marirea nr.ore(xi) Frecvente(ki) Procente
Da 110 79
Nu 20 14
NS 10 7
Total 140 100


Elevii considera ca ar trebui marit numarul de ore la aceste discipline intr-o poportie foarte mare
-79%.

4.Optiunile elevilor in ce priveste urmarea in viitor a unei facultati cu profil socio-uman
Tabelul distributiei de frecvente si procente.Optiunea pentru facultati socio-umane


Optiunea pentru facultati
socio-umane(xi)

Frecvente(ki)

Procente
Da 110 79
Nu 30 21
NS 0 0
Total 140 100


Din tabelul de mai sus se constata ca in proportie de 79% elevii ar opta in viitor pentru o
facultate cu profil socio- uman.Deoarece elevii investigati apartin in majoritate profilului

12

real,care este si cel al liceului ,ne intereseaza in mod special optiunile elevilor doar de la profilul
real.(in numar de 80)
In tabelul urmator se observa frecventele si procentele corespunzatoare optiunilor acestora.

Tabelul distributiei de frecvente si procente.Optiunea celor de la real
Optiunea realului(xi) Frecvente(ki) Procente
Da 50 63
Nu 30 37
Total 80 100


Din tabel reiese ca din cei 80 elevi care apartin profilului real mai mult de jumatate 63%, ar opta
pentru facultati cu profil uman,desi profilul liceului pe care-l frecventeaza este unul real.


Diagrama de bare.Optiunea profil-real

5.Rolul profesorului de stiinte sociale in optiunile elevilor.
Distributia de frecvente si procente cumulate.Rolul profesorului in optiunile elevilor

Rolul
profesorului(xi)

Frecvente(ki)

Frecvente
cumulate


Procente

Procente
cumulate
Foarte mare 80 80 73 73
Mare 20 100 18 91

13

Mic 10 110 9 100
Foarte mic 0 110 0 100

Tabelul ne arata ca din cei 110 elevi care ar opta pentru o facultate cu profil uman,91%
considera ca profesorul de stiinte sociale a avut un rol mare si foarte mare in alegerea de viitor a
lor.(procentul deriva din cumulul raspunsurilor-rolul profesorului-foarte mare si mare).
Graficul urmator evidentiaza importanta acordata de elevi profesorului care preda discipline-
socio-umane in optiunea lor:
Diagrama de bare.Rolul profesorului in opinia
elevilor

C.Opinii ale elevilor privind atitudinea scolii fata de stiintele sociale
1.Accentul pus de scoala pe respectivele discipline in perceptia elevilor.


Distributia de frecvente si procente .Accentul pus de scoala pe disciplinele sociale
Accentul pus de
scoala(xi)

Frecvente(ki)

Frecvente
cumulate

Procente

Procente
cumulate
Foarte mult 20 20 14 14
Mult 40 60 29 43
Putin 60 120 43 86
Foarte Putin 20 140 14 100



14

Din raspunsurile cumulate ale elevilor,se observa ca ,in conceptia lor,scoala pune accent putin
si foarte putin pe aceste discipline - 57% ,mai mult de jumatate considera acest fapt,restul de
43% declara ca scoala pune accent foarte mult si mult pe aceste materii.

2.Solutii identificate de elevi ,privind maximizarea rolului stiintelor sociale in scoala.


Distributia de frecvente si procente.Solutiile elevilor pentru
maximizarea rolului stiintelor-sociale

Solutii(xi) Frecvente(Ki) Procente
Marirea nr. de ore 30 22
Introducerea de noi
discipline cu profil uman

90

64
Nimic 20 14
Total 140 100

Solutiile pe care le identifica elevii,asa cum reiese din tabelul anterior sunt-introducerea de
discipline noi cu profil socio-uman (64%) dintre elevi,marirea nr. de ore (22%) ,iar restul de 14%
cred ca situatia existenta nu mai trebuie imbunatatita,scoala nu mai trebuie sa faca nimic in acest
sens.


3. Opinii ale elevilor ce studiaza in liceele cu profil real privind introducerea unor noi
discipline socio-umane.







15

Tabelul distributiei de frecvente si procente.Introducerea de noi discipline socio-umane

Optiunea elevilor pentru
noi discipline socio-umane

Frecvente

Procente
Da 65 81
Nu 10 13
N.S. 5 6
Total 80 100%

Se observa ca din cei 80 de elevi care studiaza la profil real ,81% doresc introducerea de noi
discipline socio-umane in procent foarte mare si doar 13% nu sunt de acord cu introducerea de
noi discipline,in timp ce un procent mic de 6% nu stiu ce sa raspunda.

2.Concluziile cercetarii efectuate


Investigatia efectuata releva faptul ca disciplinele socio-umane se bucura de un real interes in
randul elevilor care urmeaza atat profilul uman,cat si cel real - care este si profilul liceului la care
am raportat cercetarea.
Elevii,investigati prin metoda esantionarii aleatorie,folosind ca instrument de lucru
chestionarul-,au cateva caracteristici care-i definesc ca grup-esantion:media de varsta este de
aproximativ 17 ani;cei care frecventeaza profilul real sunt majoritari in proportie de 57%,restul
de 43% urmeaza profilul uman; procentul majoritar al repartitiei in functie de sex arata ca baietii
sunt majoritari-64% ,fapt ce se explica prin aceea ca profilul liceului este unul real.
Procentul de 86% dintre elevii care au declarat ca studierea disciplinelor socio-umane in scoala
este foarte utila ,releva aprecierea de care se bucura aceste materii printre elevi.Dintre acestia
,36% spun ca acestea i-au ajuta sa cunoasca mai bine problemele socio-economicopsiho-
culturale, 29% declara ca sunt folositoare pentru imbogatirea culturii, 21% raspund ca sunt utile
pentru o integrare sociala eficienta si ,doar o mica parte dintre elevi (14% ) declara ca nu le sunt
utile.

16

Interesul pentru aceste discipline este relevat si in proportia mare 79% de raspunsuri in favoarea
maririi numarului de ore la aceste discipline.
Investigatia realizata ne mai evidentiaza faptul ca un procent foarte mare de 79% de elevi ar opta
in viitor pentru o facultate cu profil uman,procent reprezentativ si oarecum paradoxal,tinand cont
ca profilul liceului este unul real.
Acest procent explica si de ce un numar mare de elevi considera necesara marirea numarului de
ore la aceste discipline.
De asemenea ,in ce priveste introducerea de noi discipline in cadrul orelor de C.D.S. precum
Etica,Estetica,Sociologia, se observa agrearea acestei idei in randul elevilor ce urmeaza un liceu
cu profil real,elevii intr-o proportie covarsitoare 81% doresc acest lucru.
Un fapt interesant ce reiese din cercetarea efectuata este acela ca 63% dintre elevii care urmeaza
in prezent profilul real ,ar opta defapt pentru o facultate cu profil socio-uman,elevii declarand ca
un rol foarte mare si mare (91%) in optiunile lor,l-a avut profesorul de stiinte sociale.
Majoritatea elevilor (57%) considera ca scoala pune accent putin si foarte putin pe aceste
discipline ,fapt ce-l deducem din raspunsurile cumulate de la indicatorul nr.9 din chestionar.
Din raspunsurile libere ale elevilor privind masurile pe care ar trebui sa le ia scoala pentru a
maximiza rolul disciplinelor socio-umane se constata diferitele solutii pe care le identifica
respondentii:introducerea de noi discipline cu profil socio-uman(64%), marirea numarului de ore
existent- 22% ,restul de 14 % dintre elevi considerand ca scoala nu mai trebuie sa faca nimic in
acest sens.Observam ca doar o mica parte(14%) dintre elevi sunt multumiti de situatia existenta
privind rolul pe care-l acorda scoala disciplinelor pe care le-am mentionat mai sus.
Putem afirma pe baza rezultatelor obtinute din cercetarea realizata ca disciplenele socio-umane
sunt percepute ca importante si utile de catre majoritatea elevilor indiferent de profilul liceului
(real sau uman), si ca scoala ar trebui sa ia anumite masuri pentru a veni in intampinarea nevoilor
spirituale specifice ale elevilor,acestia oferind si solutiile prin care se poate realiza acest lucru.
Sintetizand toate informatiile cercetarii sociologice intreprinse in randul elevilor putem spune ca
se confirma ipoteza noastra de la care am pornit si anume, ca disciplinele socio-umane se bucura
de un interes deosebit in randul elevilor chiar daca acestia urmeaza un liceu cu profil real,acestia
constientizand faptul ca sunt utile in dezvoltarea personalitatii lor, a culturii generale,ca pot sa-si
exprime propriile opinii,sentimente,atitudini prin discutii libere,eseuri, pe diferite teme socio-
umane.

17

ANEXA 1

Chestionar privind perceptia elevilor asupra disciplinelor socio-umane



1.Varsta
2.Profilul clasei

1.Considerati utila studierea disciplinelor socio-umane in scoala ?
1. Da
2.Nu
3.N.S/NR

2.Cum v-au ajutat disciplinele socio-umane in general?



3.Credeti ca ar trebuit marit numarul de ore la aceste discipline?

1.Da
2.Nu
3.NS/NR


4.V-ati gandit in viitor sa urmati o facultate cu profil socio-uman?

1.Da
2.Nu
3.NS?NR


18

5.Profesorii de socio-umane au avut vreun rol in optiunea respectiva?(numai pentru cei ce
au raspuns Da la i.7)

1.Foarte mare
2.mare
3.Mic
4. Foarte mic

6.Credeti ca scoala pune destul accent pe disciplinele mai sus-mentionate?
1.Foarte mult
2.Mult
3.Putin
4.Foarte putin
7. Ati dori ca in loc de ore de stiinte exacte sa studiati in cadrul orelor C.D.S. discipline
socio-umane precum: Etica,Sociologia ,Estetica,etc ?
1.Da
2.Nu
3.Nu stiu
4.Nu raspund

8.Ce ar trebui sa faca scoala pentru a maximiza rolul disciplinelor socio-umane?