PROGRAM DE DEZVOLTARE PERSONALA

PRIN SUGESTII SUBLIMINALE

TEXT-IMAGINE-VOCE
www.laser-mind.com
CUPRINS
1. Introducere
2. Omul, un sistem bio-electronic
3. Leea re!onantei
". Subconstientul
#. $i%no!a
&. Suestiile subliminale
'. Instalarea %roramului
(. Proiect )e*t-Imaine
+. Proiect ,udio
1-. Suestie subliminala te*t
11. .*em%le de suestii subliminale te*t
12. Inserarea Imainilor
13. Suestie subliminala audio
1". Sectiunea cromotera%ie cu monitorul
1#. O%timi!area /unctionarii %roramului
1&. Intretinerea calculatorului
1'. 0ibliora/ie
2
1. Introducere
,ceasta metoda de autoeducatie si e1olutie accelerata se adresea!a in s%ecial
%ersoanelor care lucrea!a !ilnic cu calculatorul si au un ni1el mediu de cunostinte de o%erare
PC, dar %oate /i utila si cabineteleor de consultatie si tratament %si2oloic si in multe alte
domenii.
3etoda %ro%usa, desi /oloseste com%uterul, nu %resu%une un contact /i!ic intre acesta si
utili!ator, cum sunt alte metode ce utili!ea!a contactul electric sau unde electromanetice
modulate. Proramul L,S.R3IN4 utili!ea!a sen!orii bioelectronici naturali ai omului, oc2ii si
urec2ile.
,ceasta metoda %une in 1aloare %uterea subconstientului, stimuland sa %rinda 1iata
a%roa%e tot ceea ce noi dorim sa reali!am, con/orm %roiectelor scrise, al /otora/iilor si al
inreistrarilor audio creeate de noi si %use la lucru in L,S.3IN4.
. O!u"# un $%$te! &%o-e"ectron%c
Sistemul ner1os al omului /ormat din creier, cerebel, madu1a s%inarii si ner1i,
/unctionea!5 similar cu un com%uter conectat cu un radio emitator-rece%tor utili!6nd biocurenti
electrici, conductori si circuite interate electronice bioloice 7neuronii8.
Se stie c5 orice curent electric ce trece %rintr-un conductor enerea!5 un c6m%
electromanetic ce c5l5toreste 9n s%atiu cu 1ite!a luminii a16nd ca %unct de %lecare
conductorul.
4e asemenea, un cam% electromanetic de intensitate 1ariabila ce trece %rintr-o bucla
conductoare inc2isa 7o bobina cu cel %utin o s%ira8, enerea!a in aceasta o tensiune electrica.
)ot la /el si in sistemul ner1os uman 9n care a%ar curenti electrici /oarte /ini corelati cu
orice 6nd, sau stimulare sen!orial5, 9n ca!ul nostru audio 1i!ual5, trimite si rece%tionea!a 9n si
din s%atiu unde electromanetice com%le*e, s%eci/ice stimulilor %rimiti, ca un 1eritabil radio-
emit5tor-rece%tor.
C2iar daca 1alorile tensiunilor electrice masurabile in sistemul ner1os %rin metode
nedestructi1e sunt mici, acest lucru nu inseamna ca ele %ot /i neli:ate.
Putem /ace un calcul sim%lu %entru a 1edea cata enerie con1ertita in enerie electrica
consuma un oranism uman in metabolismul de ba!a; sa s%unem un minim de 1(-- de <cal=2"
ore care sunt ec2i1alente cu a%ro*imati1 2 <>=2, ceea ce ar %ermite sa tinem a%rins non sto%
un bec de 22-?=(-> @ 7daca con1ertim intreaa enerie consumata numai in enerie electrica8.
In ca!ul unei %ersoane /oarte acti1e care consuma #--- <cal=!i, %utera totala de!1oltata
%oate /i ec2i1alata electric la 2"->=2 la o tensiune de 22-? in /iecare ora din cele 2" de ore ale
!ilei.
4esiur ca numai o %arte din aceasta %utere consumata se trans/orma in enerie
electrica, restul /iind trans/ormata in enerie termica si mecanica.
O %arte din eneria electrica este radiata mai ales %ornind din !ona sistemului ner1os
central sub /orma de cam% electromanetic.
4e aici ar trebui sa inteleem ca suntem o /orta eneretica bioelectrica ce transmite si
rece%tionea!a in=din s%atiu /lu*uri de enerie electromanetica consistente, c2iar daca acestea
nu sunt 1i!ibile sau %erce%tibile cu oranele de simt.
Cu c6t stimulii rece%tionati de catre sistemul ner1os uman se re%eta mai des si sunt de
acelasi /el, 9n creier tinde s5 se stabili!e!e un s%ectru de /rec1ente de 1ibratie cu o semnatur5
clar5 si coerent5 ce 1a declansa /enomenul de re!onant5 cu alte /ocare de enerie din s%atiu
cu aceeasi Asemnatur5A electromanetic5, moment 9n care /iinta umana %oate s5 si
rece%tione!e enerie si in/ormatii %e acest s%ectru de /rec1ente de la alte surse de enerie
similare.
3
Bi.1 Cor%ul /i!ic 1ersus sistemul electronic de anali!a, calcul, comunicatie si e*ecutie
'. Le(e) re*on)nte%
)e2nic, re!onanta este de/inita ca /enomenul de trans/er ma*im de enerie ce a%are
intre doua sisteme oscilante atunci cand ele au /rec1ente eale.
Benomenul de re!onant5 este /olosit si in transmisiile radio )?. In acest ca! re!onanta
se reali!ea!a %rin acordarea circuitului re!onant rece%tor %e /rec1enta emit5torului %entru a
%utea selecta si ca%ta %roramul dorit din multitudinea de %rorame ce str5bat eterul.
Un alt e*em%lu de a%aritie a /enomenului de re!onanta, in domeniul mecanic, este atunci
cand intr-o inca%ere in care se a/la un %ian este emis in mod %relunit sunetul cores%un!ator
unei note mu!icale /ie 1ocal de o %ersoana, /ie cu un alt intrument sau enerator acustic;
imediat coarda %ianului cores%un!atoare notei mu!icale emise in inca%ere 1a ince%e sa 1ibre!e
si c2iar si %ianul 1a ince%e sa emita sunetul notei res%ecti1e.
In intele%ciunea %o%ulara, /enomenul de re!onanta este ilustrat %rin !icaleC ACine se
aseamana se adunaA, A4e ce ti-e /rica nu sca%iA.
4
In biblie asim /ormulele %entru AacordareaA /iintei umane %e /rec1enta doritaCA Cere si ti
se 1a daA, A0ate si ti se 1a desc2ideA. ,%oi, du%a ce acordul %e /rec1enta a /ost reali!at, asim
a/irmatia binecunoscuta ACine are i se 1a mai da...A %rin /enomenul de re!onanta de:a amorsat.
Leea re!onantei sta la ba!a /unctionarii uni1ersului. Procesele coniti1e sau alt/el s%us
ca%acitatea de a in1ata este reali!ata %rin %unerea in re*on)nt) a cunoscatorului cu obiectul de
cunoscut %rin intermediul simturilor sau cu a:utorul imainatiei.
Proramul L,S.R3IN4 reali!ea!5 AacordareaA rece%tor-emit5torului cerebral %e
s%ectrele de /rec1ente stabilite de utili!ator %rin eneria cu1antului scris si 1orbit si %rin imaini.
4u%a ce /enomenul de selectie si acordare se %roduce, sistemul ner1os atrae
electromanetic in /iinta umana in/ormatii, enerie, con:uncturi, 9ntam%l5ri, care duc la
concreti!area ideilor si a imainilor utili!ate 9n suestiile subliminale /olosite.
Com%arati1 cu un a%arat obisnuit de radio sau t1, L,S.R3IN4 ne %oate a:uta sa
rece%tionam simultan /oarte multe A%osturiA, %entru ca in numai o secunda %ot baleia %e ecran o
suta de suestii te*t si =sau imaini di/erite s%re deosebire de un tele1i!or unde %utem 1edea in
mod normal un sinur %roram la un moment dat.
+. Su&con$t%entu"
Subconstientul re%re!inta in mod con1entional o %arte /unctionala si o%erationala a
%si2icului uman ce %oate /i asemanata si cu o radina; in /unctie de ce idei /orta D%lantamE in el,
1om recolta roadele cores%un!atoare. Psi2oloii nu au a:uns inca la un consens in de/inirea
subconstientului. Iata cate1a din /unctiile atribuite in eneral subconstientuluiC
- .ste cel care estionea!a ti%ul com%ortamental si modul de andire re!ultat din
obisnuinte si educatie.
- Reali!ea!a actiunile ce tin de miscarea cor%ului si res%iratie, im%reuna cu mintea
constienta.
- .*ecuta comen!i %e care le %rimeste intern, de la mintea constienta, sau e*tern,
%rin intermediul simturilor.
- ,cti1itatea sa de ba!a este accesarea memoriei in ambele sensuriC memorare si
amintire.
- Re%re!inta inter/ata intre minte si lumea /i!ica %rin rece%torii sen!oriali si
elemente de e*ecutieC musc2i, orane.
- . dotat cu loica si cu 1i!iune lobala asu%ra realitatii interioare si e*terioare
s%re deosebire de mintea constienta ce se %oate concentra e/icient de obicei
numai asu%ra unui sinur subiect.
- ?ectorul sau %rinci%al este e1olutia.
- Constituie sediul tuturor trairilor emotionale si a/ecti1e.
S-a obser1at ca subconstientul ii ser1este cu %rom%titudine %e cei care stiu sa ii dea
comen!i /erme, ins%irate si clare, ce res%ecta anumite reuli ce 1or /i %re!entate ulterior.
3ani/estarile subconstientului %ot /i mai usor obser1ate mai ales in situatiile de cri!a
cand subiectul nu are tim%ul /i!ic sa %rocese!e solutia cri!ei cu mintea constienta si, in loc sa
r)t%one*e el re)ct%one)*) a%roa%e instantaneu aratand 7%entru un obser1ator atent8 care este
conditionarea subconstientului sau %entru situatia data.
,. -%.no*)
Cu1antul 2i%no!a %ro1ine de la recescul 2F%nos care inseamna somn. In mod
con1entional, 2i%no!a este de/inita ca /iind o stare asemanatoare cu somnul sau cu
somnambulismul, %ro1ocata arti/icial %rin suestie, 9n tim%ul careia controlul constient asu%ra
com%ortarii si contactul cu realitatea ale 2i%noti!atului slabesc, actiunile acestuia /iind su%use
1ointei 2i%noti!atorului.
5
GncH din antic2itate %reotii si 1ra:itorii induceau stari alterate de constienta %entru a a:uta
1indecarea %rin ritualuri maice sau s%irituale. .i%tenii antici a1eau )em%lul Somnului, iar
recii ,ltarele ?indecarii, locuri 9n care %acientilor li se dadeau suestii curati1e 9n tim%ul unui
somn indus.
In isoria moderna, in1entatorul initial, daca se %oate s%une asa, a /ost Bran! ,nton
3esmer, un doctor, care 9n 1'&#, du%a ce a iesit de la un s%ectacol , a 1a!ut un 16n!ator
ambulant care adormea oameni. Cand s-a a%ro%iat si l-a intrebat ce /ace , 16n!atorul i-a aratat
o in1entie nouaC manetul. 3esmer a a:uns la conclu!ia ca e*ista un un /luid uni1ersal
7manetic8 care %oate interactiona cu oamenii si c2iar ii %oate 1indeca. , construit ba!ine 9n
care %acientii stateau cu %icioarele %e o ti:a de metal, 3esmer, 9mbracat 9ntr-o mantie neara,
1eanea si 9i atinea cu un baston de /ildes. Pacientii erau asa de siuri ca 1or /i 1indecati inc6t
automat intrau 9n 2i%no!a. 3esmer a /ost i!onit mai tar!iu du%a ce o comisie de in1estiatie a
a:uns la conclu!ia ca ocu%atia lui este o sarlatanie, moti1ul real /iind concurenta dintre el si
medici.
In anul 1(3', 9n India, un c2irur scotian %e numele lui Iames .sdaile o%era %acienti
/olosind 2i%no!a ca aneste!ic. .l a desco%erit ca la %acientii 2i%noti!ati, in/ectia a%area 9n doar
#J din ca!uri, com%arati1 cu #-J care era media acelor tim%uri. 4ar %ro/esia medicala a
res%ins aceste e*%erimente %e moti1 ca era reu sa instruiasca toti doctorii in 2i%no!a.
Nu mult mai tar!iu, in 1("1, medicul britanic Iames 0raid 71'+#-1(&-8 a 1a!ut o
demonstratie de mesmerism reali!ata de /rance!ul La Bontaine, si /iind im%resionat, a ince%ut
sa %ractice ce 1a!use. 0raid credea ca obiectul stralucitor %limbat %rin /ata subiectului obosea
sistemul ner1os asa ca a introdus termenul de 2i%no!a 7obosealaKsomnK2F%nos Lr.M8 %entru a
se disocia de 3esmer cu cercetarile sale.
Se stie din literatura de s%ecialitate ca unii subiecti in stare de 2i%no!a %ot sa de1ina
clar1a!atori si sa indice cu %reci!ie cau!ele si remediile %entru e1entuale boli sau a/ectiuni %e
care le au, altii %ot sa relate!e intam%lari din 1ietile lor anterioare, %ot %re!enta in/ormatii
detaliate din multe domenii %e care in mod normal nu le conosc, sau %ot 1orbi in limbi straine in
care nu au 1orbit niciodata ca si cum acestia ar a1ea acces la o ba!a de date uni1ersala.
Psi2analistul Breud a e*%lorat 2i%no!a cu mai multa %rudenta, /erindu-se de a da suestii
%acientilor ce se a/lau in starea de 2i%no!a, merand %e ideea de a-i intreba des%re cau!ele
%roblemelor lor %entru a obtine in/ormatii cat mai nedistorsionate des%re ade1aratele cau!e ale
%roblemelor. Breud si-a dat seama ca metoda de a %relua in /orta controlul asu%ra liberului
arbitru si asu%ra %erce%tiei asu%ra realitatii a subiectului 2i%noti!at este un %rocedeu riscant si
de multe ori noci1. 4e multe ori acesta a constatat ca subiectii 2i%noti!ati relatau intam%lari
imainare si dre%t urmare nu s-a %utut %une la %unct o metoda siura de in1estiatie si
tratament %rin %si2anali!a sau %rin 2i%no!a, asa ca Breud a renuntat la a mai utili!a aceasta
metoda.
Nmile CouO in cartea sa ASuestie si autosuestieA a/irmaC ACred ca este necesara o
clari/icare des%re miturile 2i%no!ei, deoarece multa lume este /ascinata de acest domeniu si are
idei resite des%re /enomenul 2i%notic. Un ade1arC sintem in 2i%no!a P auto2i%no!a tot tim%ul
cind o acti1itate sau ind ne aca%area!aQ7%ri1it la un /ilm ca%ti1ant 8. $i%no!a este sora mai
mare a rela*arii si %rietena suestiei. .*ercitiuC ce /el de suestii 1a administrati
sinuri=sinure R sinteti constienti=constiente de eleR Ce /el de auto2i%no!a neati1a isi
administrea!a o %ers cu tulburare obsesi1 -com%ulsi1a a carei induri ruminati1e ii aca%area!a
minteaQ.R 4ar una care mai mereu are DnorocE R ,s mai adaua un ind a lui 3ilton .riSson
care /usese la un moment dat acu!at ca isi mani%ulea!a clientiiQ..l a ras%uns cam asa C 1iata
6
intreaa este o mani%ulare de la nastere la moarteQSi cind esti inro%at, cosciuul este
mani%ulat %entru a cobori in roa%a. Sint total de acord cu ideea lui .riSson des%re mani%ulare.
In de/initi1, orice est %oate /i %ri1it ca o mani%ulareQ.c2iar si tacereaQIm%ortant este sa ne
automani%ulam %o!iti1 si sa mani%ulam %o!iti1. Pentru cine doreste cum in1ete sa %ractice
autorela*area P e*ista destule carti %e %iata si mii de articole %e internet. )otusi nu 1a a%ucati
sa %racticati te2nica 2i%no!ei asa aiurea, /ara a a1ea o %reatire serioasa de medicina,
%si2oloie, %si2otera%ie. Un %si2otera%eut s%eciali!at in 2i%no!a clinica P 2i%notera%eut nu /ace
aceasta te2nica %entru ca ii cere clientul, ci o /ace in cunostiinta de cau!a, cind e ca!ul si mai
ales daca e ca!ul. 3ai intii are ne1oie sa stie sa /aca %si2otera%ie.ALNmile CouO - ASuestie si
autosuestieAM
4aca /acem o corelatie intelienta intre analoia dintre structura /i!ica a /iintei umane si
un sistem electronic de anali!a, calcul, comunicatie si e*ecutie %e de o %arte, si leea
re!onantei electromanetice %e de alta %arte, %utem inter%reta 2i%no!a si /enomenele ce a%ar
in tim%ul ei si din %ers%ecti1e electromanetice si in/ormationale. 3ai %recis, %utem sa ne
e*%licam aceste /enomene a%licand leea re!onantei /ie intre 2i%noti!at si 2i%noti!ator, /ie intre
2i%noti!at si ti%urile de enerie cu care acesta este %us in re!onanta de catre 2i%noti!ator %rin
intermediul suestiilor.
Breud a obser1at ca nu orice %ersoana este 2i%noti!abila, unii subiecti o%unand o
re!itenta in1incibila 2i%noti!atorului. 4aca inter%retam 2i%no!a din %ers%ecti1a re!onantei
electromanetice, insemna ca 2i%noti!atorul are de reula un cam% electromanetic cerebral
mai %uternic 7acti1, emisi18 de cat al 2i%noti!atului care este de obicei mai slab 7rece%ti1, %asi18.
In ca!ul suestiilor subliminale transmise de calculator %rin %roramul L,S.R3IN4 nu
este 1orba decat de suestii re%etate, nee*istand un cam% electromanetic cerebral %rin
intermediul caruia sa se dea comen!ile ca in ca!ul 2i%no!ei.
Uneori a%ar /enomene de mani/estare a unor %ersonalitati multi%le la subiectii 2i%noti!ati,
ceea ce %oate /i inter%retat din nou electromanetic ca re!onante armonice %ara!ite ale unitatii
centrale 7creier8 a celui 2i%noti!at.
4e cele mai multe ori, tratamentele re%etate %rin 2i%no!a duc la slabirea autocontrolului
subiectilor si ii /ac %e acestia mult mai rece%ti1i si usor in/luentabili.
4e asemenea unii dintre tera%eutii care /olosesc 2i%no!a sunt tentati in anumite
circumstante sa utili!e!e acest %rocedeu intr-un mod in care sa e*%loate!e starea de
de%endenta a%roa%e totala a %acientului.
In conclu!ie %utem a/irma ca inca nu e*ista o teorie stiinti/ica clara si com%leta re/eritoare
la modul in care 2i%no!a /unctionea!a si inca nu se cunosc toate re%ercursiunile acesteia
asu%ra %si2icului uman.
/. Su(e$t%"e $u&"%!%n)"e
S-a obser1at inca din anii T#-, ca anumite structuri cerebrale ale omului reactionea!a la
stimuli 1i!uali de durata si intesitate mica, sub limita %erce%tiei constiente obisnuite. In acest
sens s-au /acut e*%erimente cu a:utorul %ublicului din salile de cinematora/, /olosindu-se un
cadru din cele 2" de cadre =secunda cat are in mod normal o %elicula, mesa:e te*t en Abeti o
anumita bautura racoritoareA si Amancati /loriceleA. S-a obser1at ca 1an!arile au crescut cu #' J
%entru bautura racoritoare si cu 1( J %entru /loricele.
Ulterior s-au /acut multi%le e*%eriente si s-a abser1at ca suestiile subliminale %ot /i
AascunseA in 1ariate /eluri.
Una dintre modalitatile de reali!are a mesa:elor subliminale audio 1ocale este mi*area a
doua inreistrari, una cu o melodie %lacuta si cea de a doua cu suestii 1orbite care %ot /i
derulate mai ra%id de #-1- ori decat 1ite!a de ascultare normala, iar 1olumul audio diminuat
7
ast/el incat !omotul re!ultat sa /ie im%erce%tibil. ,ceasta metoda este /olosita in mod curent
%entru reali!area de C4-uri cu mu!ica ce contine suestii subliminale %o!iti1e %e di1erse
subiecte de interes.
O conditie a:utatoare %entru reusita stimularii subliminale este e*istenta unei in/ormatii
%erce%tibile constient %lacute ce enerea!a o desc2idere a/ecti1a si mentala in subiectul
rece%tor, de e*em%lu o mu!ica /rumoasa, rela*anta, o /otora/ie sau un /ilm cu un %eisa:
/rumos, etc.
Cum /unctionea!a in/luenta mesa:elor subliminaleR Boarte sim%lu s%un s%ecialistii,
in/ormatia care nu %oate /i %erce%uta constient ca sa %oata /i anali!ata si a%oi acce%tata sau
res%insa, trece ast/el de AbarieraA mintii constiente si este asimilata ca atare ca o realitate
obiecti1a de catre structurile cerebrale subconstiente care %ractic sunt %use in 1ibratie
bioelectrica de stimulii audio 1i!uali si enerea!a re!onanta cu mesa:ul subliminal /ara ca acest
%roces sa %oata /i controlat de corte*. ,%oi a%are ca%tarea de enerie si in/ormatie %e cale
electromanetica asa cum am descris anterior, cu toate consecintele cores%un!atoare.
In marea ma:oritate a statelor lumii, /olosirea suestiilor subliminale in %ublicitate. In
Romania acest lucru este %re1a!ut in leea 2+&=2--" re%ublicata in 2--(, Codul consumului
art. '- lit. b.
Re(u"% de re)"%*)re ) $u(e$t%%"or $u&"%!%n)"e .o*%t%0e
18 3esa:ele trebuie sa /ie cat mai scurte si clare, daca e %osibil /ormate din ma*im doua
cu1inte din care unul sa /ie 1erb, sau %ro%o!itii scurte.
2) Sa contina cu1inte suesti1e si cu semni/icatie %o!iti1a. Cu1intele cu semni/icatii
ne%lacute, neati1e nu au ce cauta in te*tul suestiilor. 4e e*em%lu nu se 1a /olosi o
a/irmatie de enul D am eliminat obosealaE ci in loc de aceasta e recomandat Dsunt /oarte
odihnitE, deoarece cu1intele care re%re!inta ce1a ne%lacut si neatiile s-a aobser1at
e*%erimentala ca %ro1oaca res%inerea totala a mesa:ului de catre subconstient, /iind
acti1ata ca un /el de %rotectie %si2ica automata im%otri1a su/erintei.
Un alt e*em%lu /oarte im%ortant de cum NU trebuie reali!ate aceste te*te in ca!ul tratarii
bolilor sau a unor stari neati1eC NU S. ?OR BOLOSI 4.NU3IRI ,L. 0OLILOR in te*t
deoarece acestea 1or %une subconstientul automat in re!onanta cu eneria s%eci/ica acelei
boli. Se 1or /olosi a/irmatii %o!iti1e re/eritoare la sanantea !onelor a/ectate de boala.
38 Nu se 1or /olosi neatii in te*tul a/irmatiilor; se 1or /olosi intotdeauna a/irmatii. 4e
e*em%lu nu se 1a /olosi te*tul DNu mai mananc multE ci in loc de acesta e recomandat
D3ananc ec2ilibrat si sanatosE.
"8 Se 1or /olosi suestii care au %robabilitate reala sa se inde%lineasca intr-un tim%
acce%tabil, /acand a%el la ratiune, realism si bun simt. 4e e*em%lu, o a/irmatie de enul
D,m in cont 1--.--- de miliarde de dolariE este nerealista si %robabil im%osibil de reali!at
%entru buetul multor state din lume, cu atat mai reu %entru o %ersoana. 4in %unct de
1edere teoretic, %robabilitatea de a reali!a acest lucru este in/ima. Cu asemenea suestii
diri:am %uterea subconstientului nostru catre actiuni cu consum mare de enerie al caror
re!ultat se 1a lasa /oarte mult aste%tat, %robabil mult %este durata unei 1ieti de om.
Subconstientul nostru actionea!a ca un so/tware care lucrea!a in DbacSroudE si incerca sa
e*ecute cat mai bine comen!ile %e care i le dam, /olosindu-se de baa:ul in/ormational si
eneretic de care dis%une. 4e aceea este recomandat sa ii dam comen!i re!onabile %e care
sa le %oata re!ol1a si sa nu irosim %uterea ce calcul si intercone*iune a acestui Dso/twareE
cu comen!i dincolo de limita bunului simt. ,cest consum inutil de enerie ar %utea a/ecta
reali!area celorlalte comen!i mult mai usor de reali!at. Ideea ca DUn lucru mic, reali!at la
8
tim%ul lui %oate /i mai util, e/icient si %lacut decat un lucru mare reali!at cu intar!iereE merita
considerata. 4e e*em%lu, un cadou cu 1aloare simbolica ar %utea sa /ie mult mai %lacut in
momentul %re!ent, decat %romisiunea unui cadou consistent intr-un 1iitor inde%artat.
#8 .ste mult mai %roducti1 sa /ie Amateriali!ateA obiecte concrete decat abstracte. 4e
e*em%lu, in loc sa cerem subconstientului sume /oarte mari de bani, banii /iind ce1a destul
de abstract, e mai indicat sa solicitam sume mai mici de bani care sunt mai usor de obtinut
si, in %aralel, obiecte %e care am dori sa le cum%aram cu sumele mari de bani %e care le
solicitam initial. In acest /el %unem la lucru mintea constienta si imainatia creatoare %entru
reali!area listei cu aceste obiecte, in acest mod a1and sanse s%orite sa obtinem re!ultatele
dorite.
1. In$t)")re) .ro(r)!u"u%
L,S.R3IN4 este un %roram de calculator care utili!ea!a suestii subliminale la
/rec1enta /oarte mare de ti% imaine, te*t si 1oce simultan.
3etoda te2nica /olosita consta in a/isarea cu intermitenta de imaini si te*te cu
semni/icatie bene/ica. 4e asemenea %roramul %oate %orni cu intermitenta inreistrari audio
subliminale.
Brec1enta, durata de a/isare si trans%arenta mesa:elor a/isate %e ecran sunt relabile de
catre utili!ator. 4atorita tim%ului scurt de a/isare si a rela:ului de trans%arenta, L,S.R3IN4 nu
deran:ea!a lucrul cu calculatorul in alte %rorame %ornite simultan, mesa:ele %utand /i /acute sa
/ie a%roa%e in1i!ibile sau %erce%tibile numai ca niste a%aritii e*trem de scurte %e ecran, iar
sunetele subliminale se aud ca un tarait de /rec1enta inalta si intensitate redusa.
Pentru instalare introduceti C4-ul in unitatea o%tica si urmati %asii de mai :osC
a. In$t)")t% .ro(r)!u" %e un calculator /acand dublu clicS %e /isierul
$etu.2ro!.!$% %entru limba romana sau %e $etu.2en.!$% %entru limba enle!a.
In ca!ul in care a%are un !e$)3 de ero)re re/eritor la li%sa /isierului MSVCP11.DLL,
cautati acest /isier %e internet /olosind un motor de cautare, si co%iati-l a%oi in
C456INDO6S5$7$te!' si in C456INDO6S5$7$te! a%oi %orniti din nou %roramul.
&. Porn%t% .ro(r)!u" $% )"e(et% "%!&) 7romana sau enle!a8 du%a care bi/ati D4onUt
asS me aainE.
c. In continuare $e"ect)t% o.t%une) 8EVALUARE9 daca de:a ati cum%arat
%roramul.
d. Bereastra %rinci%ala a %roramului a%are %e ecran si o mostra de culoare 1erde
%atrata in coltul din stana sus al monitorului. Puteti inc2ide aceasta mostra de
culoare a%asand %e DVE in coltul din drea%ta sus.
e. O%riti derularea te*tului %e ecran si redarea instructiunilor audio a%asand butonul D
O%reste testE din %artea drea%ta-:os a /erestrei %roramului.
f. Intr)t% %n $ect%une) 8Inre(%$tr)re9 a%asand butonul cores%un!ator din linia de
butoane de sus.
g. Co.%)t% codu" d%n c)!.u" 8Ser%) c)"cu")toru"u%4E de /orma :XXXX-'6S/';NE<
si introduceti acest cod im%reuna cu seria din interiorul carcasei com%act discului
de /orma VPX;-=>16-I/>?U-E+VD la @@@.")$er-!%nd.co!A)ct%0)reA %entru a
%rimi codul de acti1are. ,ceste coduri sunt doar e*em%le, nu sunt /unctionale @
9
Bi. 2
B. Du.) ce )t% .r%!%t r)$.un$u" care contine ACod de acti1areA, %ntroducet% codu" de
)ct%0)re %n ru&r%c) core$.un*)to)re $% codu" d%n 1/ c)r)ctere %n c)!.u" de $u$
!)rc)t cu XXXX-XXXX-XXXX-XXXX.
(. A.)$)t% &utonu" CInre(%$tr)*)C si a%oi butonul CODC.
Atent%e ") !odu" de %ntroducere )" codur%"or de acti1are %entru a e1ita
e1entualele eror% ce )r .ute) ).)re) d%n %ntroducere) unor c)r)ctere %n0%*%&%"e de t%.
$.)t%u la ince%utul sau la s/arsitul codurilor.
;. Pro%ect TeEt-I!)(%ne
3esa:ele sunt orani!ate %e %roiecte iar %roiectele %ot contine unul sau mai multe
ru%uri de suestii %entru a %utea /i mai usor de o%erat %e subiecte, de e*em%lu am%li/icarea
1ointei, succes material, imbunatatirea relatiilor sociale, etc.
10
.*ista doua sectiuni se%arate /iecare cu %roiectul eiC sectiunea te*t-imaini in care
/isierele cu %roiecte au e*tensia .lm si sectiunea audio unde /isierele cu %roiecte au e*tensia .ls.
Bi.3 Proiect te*t imaine
)oate mesa:ele te*t %ree*istente %ot /i modi/icate de catre utili!ator. 4e asemenea
utili!atorul %oate adua %ana la ma*imum 1-- de mesa:e %ersonali!ate in /iecare ru%.
Proramul se li1rea!a cu un %roiect te*t-imaine si un %roiect audio.
Se %ot adaua in orice ru% de mesa:e, /otora/ii %ersonali!ate in /ormat bitma%. Pentru
a /ace sa a%ara o anumita suestie dintr-un %roiect, aceasta trebuie sa aiba &%B) )ct%0)t) si de
asemenea ru%ul din care suestia /ace %arte trebuie sa aiba bi/a cores%un!atoare acti1ata.
11
Bi." Proiect audio
>. Pro%ect Aud%o
Intrati la sectiunea 8Aud%o9 si selectati o%tiunea 8Act%0)re9 de la CMu*%c) de Bund)"C si
a%oi %uteti alee o %iesa mu!icala a%asand %e butonul LQM %entru selectie. ,%oi %uteti a%asa
butonul 8Red)re9 si relati 1olumul din %otentiometrul D?olumE care se a/la mai :os.
Bi.#
12
Nu este absolut necesar sa /olositi %laFerul interat in L,S.R3IN4, %uteti /olosi si orice
alt %laFer %e care il a1eti instalat %entru mu!ica de /undal.
Pentru ) 0) B)!%"%)r%*) cu /unctionarea %roramului a%asati butonul 8V%*u)"%*)re de
te$t9 din %artea din drea%ta :os a %roramului.
Bi. &
Pentru a /ace ca te*tele a/isate sa a%ara %e toate cele + !one ale ecranului bi/ati !onele
dorite in sectiunea DPo!itia %e ecranE care se a/la central, sub butoanele de editare a
%roiectelor, in sectiunea D)e*t si imaineE.
Bi. '
4aca a1eti te*te luni si multe /otora/ii %uteti alee urmatoarea con/iuratie de a/isare in
cruce %entru ca imainile si te*tele sa nu se su%ra%unaC
Bi. (
O.r%t% )cu! eEecut%) de test a %roramului a%asand butonul 8O.re$te te$t9
Bi. +
V) reco!)nd)! $e $et)t% tr)n$.)rent) ") 0)"o)r% cu.r%n$e %ntre , $% ;# t%!.u" de
)B%$)re %ntre 1F $% 1+ !%"%$ecunde# dur)t) .)u*) %ntre )B%$)r% F !%"%$ecunde.
4u%a aceste rela:e %uteti e*ecuta din nou o rulare de test %entru a obser1a di/erentele.
Umbrele ce a%ar %e ecran trebuie sa 1a %ermita sa %uteti lucra la com%uter in alte %rorame
/ara sa 1a deran:e!e.
13
Bi. 1-
1F. Su(e$t%e $u&"%!%n)") teEt
Cititi acum cu
atentie mesa:ele te*t
o/erite de noi ca e*em%lu
/unctional si bi/ati cele %e
care le doriti /ie %e ru%uri,
/ie indi1idual. ?a %uteti
crea %ro%riile d1s.
Proiecte. Bunctia de
co%iere este de!acti1ata
7nu %uteti co%ia mesa:ele
cu Dco%F=%asteE8, acestea
trebuie editate manual.
BBi. 11
A"e(et% cu"o)re)# t%.u" $% !)r%!e) c)r)ctere"or cu care 1or /i %re!entate mesa:ele %e
ecran. Puteti /ace mai usor aceasta selectand un mesa: te*t si a%oi a%asand butonul central
D?i!uali!are de testE.
14
Bi. 12
3odi/icati a%oi %arametrii te*tului si aceste modi/icari 1or a%area direct %e ecran la te*tul
a/isat de %roba.
Bi. 13
4u%a ce ati ales %arametrii, a%asati butonul la loc 8O.re$te te$t9.
15
Bi. 1"
11. EEe!."e de $u(e$t%% $u&"%!%n)"e teEt
Surse de ins%iratie %entru suestii subliminale /oarte /rumoase %ot /i cartile des%re
%uterea suestiei cum ar /i de e*em%lu cartea ACO3P.N4IU ILUS)R,) 4. R.I<IA de Ris1an
?lad Rusu - editura 4ao Psi din care re%roducem cate1a suestii %o!iti1e /oarte ins%irateC
M)re )tent%e %n$)# une"e d%ntre )ce$te )B%r!)t%% tre&u%e )d).t)te .entru ) .ute) B%
Bo"o$%te %n !od $u&"%!%n)" deo)rece .ot cont%ne cu0%nte cu $en$ ne()t%0 $)u cu .)rt%
%nter.ret)&%"e ne()t%0 G E"e $unt &eneB%ce .entru ) B% Bo"o$%te %n !od con$t%ent# d)r tre&u%e
)n)"%*)te $% )d).t)te .entru ) B% Bo"o$%te %n !odu" de "ucru $u&"%!%n)".
De eEe!."u cu0)ntu" %nB)%"%&%" cont%ne .)rt%cu") CB)%"%&%"C $% ne()t%) C%nC# dec%
tre&u%e e"%!%n)t $)u %n"ocu%t cu )"tce0)# de eEe!."u Cde %ncredereC.
16
D4umne!eu este /urni!orul meu %nB)%"%&%" si mari sume de bani 1in la mine ra%id, sub
ratie, in moduri %er/ecte.
Iubirea di1ina inunda constiinta mea cu sanatate si /iecare celula din cor%ul meu se
um%le cu lumina.
Oc2ii mei sunt oc2ii lui 4umne!eu. ?ad cu oc2ii s%iritului, 1ad clar drumul desc2is, nu
eE%$t) o&$t)co"e in calea mea. ?ad clar %lanul %er/ect.
Urec2ile mele sunt urec2ile lui 4umne!eu, aud cu urec2ile s%iritului. Sunt nonre*%$tent
si doresc sa /iu calau!it. ,ud bucuros 1estile de mare bucurie.
,m o munca %er/ecta in mod %er/ect; o/er un ser1iciu %er/ect %entru o %lata %er/ecta.
0inele meu ).)rent %!.o$%&%" se %etrece acum, ne)$te.t)tu" se intam%la acum.
Cele %atru 1anturi ale succesului su/la acum s%re mine ceea ce e al meu. 4in nord, sud,
est si 1est 1ine binele meu /ara s/arsit.
Usile sunt lar desc2ise, %ortile sunt ridicate si intru in reatul im%linirii sub ratie.
0inele meu !boara s%re mine intr-un siur, netu"&ur)t, mereu crescand torent al
succesului, /ericirii si abundentei.
Nu e$te n%!%c de c)re $) !) te!# .entru c) nu eE%$t) .utere c)re $) !) r)ne)$c)
InBrunt "eu" din calea mea si intalnesc un iner in armura si 1ictoria in numele lui Iisus
$ristos.
Pamantul %e care ma a/lu este un %amant s/ant; Pamantul %e care ma a/lu este un
Pamant al succesului.
Biecare om este o 1eria de aur in lantul binelui meu.
.c2ilibrul meu este neclintit, 1ad clar si actione! ra%id.
4umne!eu nu %oate e$u), asa ca eu nu .ot e$u). Lu%tatorul din mine a in1ins de:a.
)ot ce este al meu de dre%t di1in este acum eliberat si a:une la mine intr-o mare
)0)")n$) de abundenta, sub ratie %e cai miraculoase.
,duc multumiri ca milioanele care sunt ale mele %rin dre%t di1in acum 1in cu duiumul
si se inramadesc sub ratie %e cai %er/ecte.
Sunt armonios, /ericit, radios, detasat de t%r)n%) Br%c%%.
,duc multumiri %entru %ermanenta mea /ericire, %ermanenta mea sanatate,
%ermanenta
mea bunastare, %ermanenta mea iubire.
17
Lumina $ristosului interior i!oneste acum to)t) te)!)# %ndo%)")# !Hn%)# $%
r)ncI%un). Iubirea lui 4umne!eu se re1arsa %rin mine ca un curent manetic, ire!istibil. ?ad
numai %er/ectiune si atra ceea ce imi a%artine.
Iubirea di1ina %rin mine di!ol1a acum tot ceea ce %are o&$t)co" si /ace usor, clar si
%lin
de succes, drumul meu.
Iubesc intreaa lume si intreaa lume ma iubeste. ,%arentul meu dusman imi de1ine
%rieten, o 1eria de aur in lantul binelui meu.
Sunt im%acat cu mine si cu intreaa lume. Iubesc intreaa lume si intreaa lume ma
iubeste %e mine.
Iert intreaa lume si intreaa lume ma iarta %e mine. Portile sunt lar desc2ise binelui
meu.
In1oc leea iertarii. 3a elibere! de (re$e"% si de consecintele lor. Sunt sub ratie si nu sub
leea J)r!e%.
Credinta mea e de $t)nc) si dorinta inimii mele se im%lineste, sub ratie in mod
miraculos.
,m acum o credinta /ara teama in $ristosul interior. La a%ro%ierea mea barierele si
obstacolele dis%ar.
)oata teama este acum i!onita in numele lui Iisus $ristos, %entru ca nu eE%$t) nici o
.utere c)re $) r)ne)$c). 4umne!eu este unica si sinura %utere.E
LACO3P.N4IU ILUS)R,) 4. R.I<IA de Ris1an ?lad RusuM
18
1. In$er)re) I!)(%n%"or
Bi. 1#
Pentru a adaua o /otora/ie intr-un %roiect se selectea!a mai intai ru%ul unde dorim sa
a%ara /otora/ia, a%oi a%asam butonul A,daua /otoA 718, selectam din lista /otora/ia dorita 728
si a%oi a%asam AO<A 738.
Pentru ca /otora/iile dorite sa a%ara in lista, ele trebuie co%iate in
C45Pro(r)!?%"e$5L)$er!%nd5I!)(e$5 /ie manual, /ie utili!and butonul ACo%ia!aA 7Co%ia!a o
imaine in directorul Lasermind8 %e care il %uteti obser1a in /ereastra cu lista imainilor
dis%onibile, in %artea din stana :os 7imainea %recedenta8. Imainile sunt acce%tate numai in
/ormat .bm% adica >indows bitma%.
Pentru a 1eri/ica cum a%are o imaine incarcata in %roiect %e ecran urmati %asii 718, 728
din imainea de mai :os. Pentru rela:ul trans%arentei imainii modi/icati %o!itia %otentiometrului
738.
19
Bi. 1&
Biinta umana asimilea!a imainile 1a!ute ca %e un substituent al %erce%Wiei noastre
dandu-ne ilu!ia unei in/ormari reale. Ne asim deci 9n /aWa unei realitaWi 1irtuale care tinde sa
%rinda 1iata in interiorul nostru. CO %!)(%ne 0)"ore)*) c)t o !%e de cu0%nteC
In /unctie de ce anume dorim sa materiali!am %utem utili!a /otora/ii /ie sim%le, numai cu
obiectul dorintei, /ie care sa includa si imainea noastra ca si cum de:a acesta ar /i in %osesia
acelui obiect %entru a crea in noi sentimentul ca de:a a1em acel lucru, acesta stare enerand un
/enomen de re!onanta electromanetica ce a /ost descris anterior.
1'. Su(e$t%% $u&"%!%n)"e Aud%o
Intrati in sectiunea audio si selectati unul dintre /isierele audio din %roiectul demonstrati1e
o/erit. Relati butonul de 1olum din drea%ta sus la ma*im si 1ite!a *1 a%o a%asati DRedareE. ?eti
%utea asculta ast/el Din clarEcontinutul mesa:elor audio demonstrati1e.
20
Cre)t% .ro.r%%"e d0$. !e$)3e )ud%o /olosind micro/onul de la com%uter urmand %asii 718,
editarea numelui noii inreistrari 728, relati %otentiometru ANi1elA la ma*im in drea%ta, si a%asati
butonul ARecordA 738.
Bi. 1'
21
Pentru a adaua un /isier audio nou intr-un %roiect, urmati %asii din imainea de mai :os.
Bi. 1(
Selectati ru%ul 718, selectati /isierul audio 728, a%asati O< 738.
Pentru ca /isierele audio dorite sa a%ara in lista acestea trebuie co%iate in
C45Pro(r)!?%"e$5L)$er!%nd5Aud%o5 /ie manual, /ie utili!and butonul ACo%ia!a in listaA %e care
il %uteti obser1a in /ereastra cu lista imainilor dis%onibile, in %artea din stana :os 7imainea
%recedenta8. Bisierele audio sunt acce%tate numai in /ormat .wa1 si este bine sa aiba o re!olutie
cat mai mare.
4u%a ce ati /inali!at %roiectul %uneti 0%te*) de red)re ") !)E%! E, $% 0o"u!u" ")
).roE%!)t%0 FK B)t) de 0o"u!u" !u*%c%% de Bund)" ast/el incat suestiile subliminale sa se
auda ca un /oarte 1a !um!ait im%erce%tibil %este /undalul mu!ical ales.
22
1+. Sect%une) Cro!oter).%e
Bi. 1+
Cititi e*%licatiile %entru e/ectele culorilor din /ereastra %roramului sau din acest curs.
4u%a ce ati asimilat in/ormatia !od%B%c)t% cu"or%"e $%$te!u"u% de o.er)re 6%ndo@$ in
concordanta cu ne1oile d1s. /olosind butonul D3odi/ica setarile de culoare >IN4O>SE. Puteti
a%ro/unda in/ormatiile des%re e/ectele culorilor din literatura de s%ecialitate.
Ba%tul ca ne e*%unem luminii colorate emise de monitorul calculatorului este o
o%ortunitate sa ne aleem ce culoare sa aiba aceasta lumina %entru a bene/icia de e/ectele
acesteia.
Poate /i acti1at si un dre%tun2i colorat de dimensiuni relabile a%asand bi/a A,cti1ea!a
a/isare culoriiA. ,cest dre%tun2i se %oate mari cat tot ecranul, culoarea lui %utand /i aleasa
a%asand %e unul dintre cele sa%te butoane colorate. ,st/el, monitorul %oate /i trans/ormat intr-o
1eritabila lam%a de cromotera%ie.
4u%a mai multe decenii de cercetare stiinti/ica des/asurata la ni1el mondial au re!ultat
doar c6te1a i%ote!e 9n ceea ce %ri1eXte in/luenWa culorilor asu%ra oranismelor 1ii. .*%erienWele
23
cu lumina colorata au do1edit cY e*istY o in/luenWY clarY asu%ra oranismelor 1ii, di/erita %entru
/iecare culoare, dar XtiinWi/ic nu este 9ncY nici o teorie consistentY.
Una dintre obser1aWiile cele mai interesante din tim%ul e*%erientelor este cY se obWine
acelaXi e/ect 9n ca!ul 9n care subiectul este direct e*%us la luminY coloratY sau este %rote:at cu
un ecran o%ac.
Se %are cY s%aWiul 9n care este %re!enta o anumitY culoare de radiaWie, ca%ata anumite
caracteristici eneretice care interacWionea!Y cu structurile 1ii.
P6nY cand cercetatorii 1or /inali!a studiile Xi 1or emite teorii, ne %utem %ur Xi sim%lu
bucura de bene/iciile culorilor 9n 1iaWa noastrY, /olosind re!ultatele e*%erimentale dis%onibile la
acest moment.
3ulWi dintre noi stau mai mult de ( ore %e !i in /ata unui monitor color de calculator e*%usi
radiatiilor de lumina de di1erse culori ale sistemului de o%erare; cunoscand e/ectele culorilor
asu%ra /iintelor umane si urmarind sa bene/iciam de ele este /oarte usor sa modi/icam mediul
de culori al sistemului de o%erare 9n /uncWie de ne1oile noastre.
4e e*em%lu, %rimul lucru %e care il %uteti /ace du%a ce aWi citit des%re e/ectele culorilor
%oate /i sa 9nlocuiti albastrul de la bara acti1Y a /erestrelor din >indows cu alben, 9nWeleand
cY %rea mult albastru ar %utea duce la oboseala si de%resie, care nu este un lucru bun %entru
nimeni. 4e asemenea, %uteti /olosi aceste in/ormaWii des%re culori de /iecare datY c6nd
cum%arati 2aine noi, 1o%sea %entru !ura1it sau cand aleeti culoarea unei maXini noi.
Ro$u este un stimulator eneral. ,m%li/ica %uterea 1ointei, coura:ul, eneria, dinamismul, /orta,
initiati1a, mareste tonusul muscular si erotic. Rosul nu este recomandat in situatii de stres
emotional sau in ca!uri de in/lamatii ale cor%ului /i!ic.

Portoc)"%u este culoarea /ericirii, a o%timismului, a com/ortului, a intimitatiiQ Stimulea!a
diestia, sen!ualitatea, sociabilitatea, elimina in2ibitiile. ,ceasta culoare este recomandata
%entru orice tem%erament si in orice situatie.

G)"&en este culoarea intelientei, a cunoasterii %ro/unde, a s%erantei, a s%ontaneitatii si
in1enti1itatii. ,:uta la concentrarea mentala continua %e inter1ale luni de tim%, elimina stresul
auto indus, mobili!ea!a atentia si stimulea!a ner1ii o%tici. Nu este recomandata in stari de
/ebra, in/lamatii sau in stari de ta2icardie.

Verde este culoarea rela*arii. ,ceasta culoare este adanc inti%arita in mintea umana in
cone*iune /iind asociata cu natura. ?erdele rela*ea!a cor%ul, calmea!a mintea si mani/estarile
aitate. .ste de asemenea indicat in eliminarea /ricii si a ideilor /i*e. ?erdele simboli!ea!a
linistea, satis/actia, acce%tarea si /le*ibilitatea. .ste o culoare ce %redis%une la contem%latie si
da o stare intensa de %ros%etime

A"&)$tru este culoarea iubirii e*em%lare, a libertatii, a calmului detasat, a %acii si a daruirii
%entru sco%uri nobile. ,lbastrul reduce tonusul muscular, /rec1enta %ulsului cardiac, si
calmea!a res%iratia. .*%unerea indelunata la aceasta culoare %oate duce la oboseala,
de%resie, consti%atie. Nu este recomandat sa /ie %urtata len:erie intima albastra. ,lbastrul are
un %uternic e/ect aneste!ic /iind recomandat in orice /el de a/ectiune /i!ica cu sim%tome
dureroase. ,lbastrul stimulea!a imunitatea cor%ului la in/ectii 1irale. ,lbastrul simboli!ea!a la
ni1el de %ersonalitate ec2ilibrul, starea de iubire e*%ansionata, dorinta de libertate, /idelitatea,
satis/actia ideala.

Ind%(o este culoarea intuitiei, a enialitatii, a idealismului, si a sobrietatii. ?ioletul este
considerat ca /iind o re/le*ie a 4u2ului S/ant. ,ceasta culoare re!ulta din combinarea albastrului
intens cu rosu. .*%unerea la indio are e/ect aneste!ic si astrinent si accelerea!a e1olutia
s%irituala.

24
V%o"et este culoarea reilor, %re!enta a%roa%e intotdeauna in tinuta lor o/iciala. ?ioletul are cea
mai inalta /rec1enta dintre toate culorile s%ectrului 1i!ibil, /iind ultima inainte de ultra1iolet.
,ceasta este culoarea armoniei %er/ecte, a belsuului, a intele%ciunii, a luciditatii si a totalei
sinceritati. La ni1elul cor%ului /i!ic, culoarea 1iolet intensi/ica acti1itatea cardio 1asculara,
accelerea!a /rec1enta res%iratiei si creste re!istenta inimii si a %lamanilor. .*%unerea la culoare
1iolet /acilitea!a %rocesul meditatiei si %uterea de inteleere in tim%ul studiului in/ormatiilor cu o
incarcatura %ro/und s%irituala.

1,. O.t%!%*)re) Bunct%on)r%% .ro(r)!u"u%
Pentru a o%timi!a /unctionarea %roramului L,S.R3IN4 simultan cu alte %rorame mari
consumatoare de memorie %utem sa /acem urmatoareleC
a8 Sa reducem /rec1enta de a/isare in %roramul L,S.R3IN4 marind %au!a intre a/isari
de la - la di/erite 1alori %ana la obtinerea unei /unctionari multumitoare a %roramelor;
b8 Sa reducem dimensiunea /otora/iilor subliminale;
c8 Sa reducem dimensiunea /onturilor /olosite %entru mesa:ele te*t subliminale
d8 Sa o%rim tem%orar sectiunea audio
e8 Sa mutam toate /isierele mari de %e 4esSto% %e alt 2ard disc, c2iar %e discul CC daca
nu e*ista s%atiu %e 4C, deoarece orice incarcare a 4esSto%ului incetineste
semni/icati1 1ite!a com%uterului.
/8 Reali!are de %aini de memorie R,3 1irtuale %e 2ard disc 7swa%8 %entru sistemul de
o%erare >indows.
1/. Intret%nere) c)"cu")toru"u%
Periodic trebuie reali!ate urmatoarele
o%eratii de intretinere so/tware %entru un calculatorC
a8 Curatirea 2ard discului 74isS Cleanu%8
b8 4e!instalarea %roramelor inutile care /ie
ocu%a memorie R,3 si rulea!a
%ermanent /ara rost, /ie ocu%a s%atiu %e
2ard disc. 4e e*em%u Za2oo )oolbar,
[oole )oolbar, u%date-ere de tot /elul,
etc.
c8 )rebuie urmarit ca sa e*iste cel %utin 2-J
s%atiu liber %a 2ard discul cu sistemul de
o%erare, in ca! contrar trebuie mutate sau
ar2i1ate /isierele care ocu%a mult s%atiu
%e disc si nu sunt nea%arat necesare.
d8 4e/ramentare a 2ard discului cu
sistemul de o%erare.
Bi. 2-
25
Bi. 21
e8 )rebuie /olosit un anti1irus actuali!at la !i, alt/el e %osibil ca unele %rorame sa nu
/unctione!e deloc din cau!a 1irusilor in/ormatici, inclusi1 %roramul L,S.R3IN4
%oate /i a/ectat.
/8 )rebuie /olosit un sistem de o%erare cu licenta %entru a e1ita miile de de/ecte %e care
le au sistemele de o%erare %irat care nu sunt actuali!ate.
,ici asiti doar cate1a in/ormatii des%re intretinerea calculatorului. Puteti a%ela la /irme
sau %ersoane s%eciali!ate %entru a 1a a:uta sa reali!ati aceste o%eratii daca este necesar.
Cand %er/ormantele com%uterului nu sunt satis/acatoare nici du%a aceste o%eratii
inseamna ca a 1enit momentul sa /aceti un u%rade 2ardware /ie %artial 7memorie, %laca 1ideo,
%rocesor8 /ie total 7calculator nou8.
26
11. B%&"%o(r)B%e
L1M S.CR.).L. PROSP.RI),)II - Iose%2 3ur%2F
L2M PU).R., [,N4ULUI - Swami S2i1ananda
L3M <,R3, 4. BI.C,R. \I - Carmen $arra
L"M PU).R., ?OIN).I - Paul Clement Iaot
L#M SU[.S)I. SI ,U)OSU[.S)I. - Nmile CouO
L&M CO3P.N4IU ILUS)R,) 4. R.I<I - Ris1an ?lad Rusu
L'M )$. PO>.R OB [O,LS - )onF Robbins
27