Cum Sa Intelegem Biblia PDF

How to Understand the Bible - Cum s! n"elegem Biblia.
doc

Cum s! n"elegem Biblia

1998, 2000, 2002 Biserica Unit! a lui Dumnezeu, o Asocia!ie Interna!ional". Toate drepturile rezervate. Tip!rit! n Statele
Unite ale Americii. Scripturile n aceast! bro#ur! sunt citate din Versiunea Nou! King James ( 1988 Thomas Nelson, Inc.,
publishers), dac! nu este notat! altfel. Publicat! n limba romn! de T.G.S. Interna"ional, P.O. Box 360, Berlin, Ohio, 44610,
USA
Autor: Mario Seiglie. Editorial Reviewers: Scott Ashley, John Bald, Roger Foster, Jim Franks, Bruce Gore, Paul Kieffer, Burk
McNair, John Ross Schroeder, Richard Thompson, Leon Walker, Donald Ward, Lyle Welty, Dean Wilson.

ACEAST# PUBLICA$IE NU ESTE DE VNZARE. Este un serviciu educativ gratuit n interesul public, publicat de
Biserica Unit! a lui Dumnezeu, o Asocia"ie Interna"ional! [United Church of God, an International Association).
How to Understand the Bible - Cum s! n"elegem Biblia.doc - 2 -

Introducere

Biblia este cea mai mult vndut! carte din lume. An dup! an, milioane de copii sunt
vndute sau d!ruite. Aproape toate c!r"ile vechi au disp!rut din memorie. Biblia continu! s!
fie tip!rit! mai mult dect orice alt! care din lume #i se poate ob"ine n 2000 de limbi. A
ajutat s! formeze baza societ!"ii Occidentale dndu-i forma la mult! din perspectiva
religioas!, economic! #i social!.
Totu#i, n ciuda popularit!"ii Bibliei, a fost de asemenea descris!, pe bun! dreptate, ca
fiind cartea cea mai pu"in n"eleas! a lumii. De#i milioane de oameni citesc Biblia, mul"i o
g!sesc greu de n"eles. Unii chiar au renun"at a mai ncerca, gndind c! este prea confuz!.
Este posibil s! fii unul dintre acei care au g!sit Biblia greu de n"eles. Poate c!
dore#ti s! afli cum s!-i aplici mai bine principiile eterne, cum s-o folose#ti s! cl!de#ti rela"ia
dreapt! cu autorul ei, Creatorul t!u.
Cum po"i tu s! devii unul dintre aceia care n"eleg ce spun Scripturile?
S! ne uit!m la Biblia ns!#i pentru r!spuns. Sunt diferite feluri de a prinde mai bine
ce spune omenirii. Prin toate paginile sale sunt principii care, cnd sunt aplicate, pot s!-"i
ajute n"elegerea. Noi vom examina #apte chei care vor deschide n"elegerii tale aceast!
Carte a c!r"ilor.

Lucruri de care s!-"i aminte%ti despre Biblie

Ast!zi nu este nici o limb! n
lumea civilizat! n care acest cuvnt al
lui Dumnezeu s! nu fie prezent
(Enciclopedia Bibliei de Standard
International [The International
Standard Bible Encyclopedia], vol. I,
p. 492).
Una dintre cele mai
remarcabile convertiri la Biblie a fost a
lui Sir William Ramsey. Era un ateist,
#i fiul unui ateist. El a fost nst!rit #i
mndru s! poarte titlul de Doctor n
Filozofie dela Universitatea din
Oxford. El #i-a dedicat ntreaga via"!
studiului arheologiei ca s! poat!
dezmin"i Biblia. n sfr#it a plecat n
$ara Sfnt! cu scopul principal ca s!
dezmint! cartea Faptele Apostolilor.
Dup! 25 de ani de munc!, el a fost att
de impresionat de exactitatea lui Luca,
autorul ei, c! n sfr#it a conchis c!
este o relatare exact! chiar #i n cele
mai mici am!nunte. n ncercarea lui
de a dovedi falsitatea Bibliei, Sir
William Ramsey a descoperit sute de
fapte istorice care au confirmat
raportul Biblic. n sfr#it, n una din
c!r"ile sale, el a tulburat adnc lumea
criticilor Bibliei cnd a m!rturisit c! a
acceptat Cre#tinismul (D. James
Kennedy, Dece cred [Why I Believe],
1980, p. 28).
Mi-a fost obiceiul pentru mul"i
ani ca s! citesc Biblia n ntregime
odat! pe an (John Quincy Adams).
O n"elegere aprofundat! a
Bibliei este mai pre"ioas! dect o
educa"ie universitar! (Theodore
Roosvelt).
Credin"a n Biblie, fruct al
medita"iei profunde, mi-a servit ca ghid
al vie"ii mele morale #i literare. Am
g!sit un capital investit f!r! riscuri, #i
bogat n r!spl!tirea cu dobnd!
(Johann Wolfgang von Goethe).
Dac! am adera la principiile
nv!"ate de Biblie, "ara noastr! ar
continua s! fie prosper!. (Daniel
Webster).
Eu cred c! Biblia este cel mai
bun dar pe care Dumnezeu l-a f!cut
vre-odat! omului. Tot ce este bun dela
Mntuitorul acestei lumi ne este
comunicat prin aceast! Carte. Am
ngenuncheat de multe ori admira"ie,
cu convingerea c! nu aveam nici o alt!
cale (Abraham Lincoln).
Majestia Scripturilor m!
umple de admira"ie, tot a#a cum
puritatea Evangheliei are influen"a ei
asupra inimii mele. Cerceteaz!
lucr!rile filozofilor no#tri, cu toat!
dic"iunea lor pompoas!, ct de r!i, ct
de nevrednici sunt ei, compara"i cu
Scripturile (Jean-Jacque Rousseau).
Este imposibil s! guvernezi
corect lumea f!r! Dumnezeu #i Biblie
(George Washington).
Biblia este stnca pe care se
odihne#te republica noastr! (Andrew
Jackson
Este imposibil s! nrobe#ti
mintal sau social un popor care cite#te
Biblia. (Horace Greeley)
Baza societ!"ii #i a guvernului
nostru se situeaz! att de mult pe
nv!"!mintele din Biblie nct ar fi
dificil s! le sus"inem dac! credin"a n
aceste nv!"!turi ar nceta s! mai fie
practic universale n "ara noastr!.
(Calvin Coolidge).
Noi refuz!m cu dispre" toate
aceste mituri savante #i elaborate
precum c! Moise nu a fost dect o
figur! legendar!. Noi suntem convin#i
c! opinia cea mai #tiin"ific!, concep"ia
cea mai ra"ional! #i modern! #i va g!si
satisfac"ie complet! n acceptarea
literal! a pove#tii Biblice (Winston
Churchill).

Capitolul 1

Prima cheie:

Cere c!l!uzirea lui Dumnezeu ntr-o
atitudine corect!

Destul de interesant, noi afl!m c! Biblia nu este o carte care poate fi n"eleas! de oricine.
Atunci, cum putem noi s! ajungem s-o n"elegem?
Primul nostru pas este ca s! cerem cu umilin"! ajutorul lui Dumnezeu.
Rug!ciunea, venind la Dumnezeu, ca s!-i cerem cu umilin"! ajutorul Lui, este
prima cheie vital! ca s! n"elegem Cuvntul S!u.
Dumnezeu descrie felul de atitudine #i adresare pe care El le respect!: Iat! spre
cine mi voi ndrepta privirile: spre cel ce sufer! #i are duhul mhnit, spre cel ce se teme
de cuvntul Meu (Isaia 66:2).
Dumnezeu nu face favoritisme. El nu este preocupat de culoarea pielii unei
persoane sau de na"ionalitatea ei. El se uit! la inim!, la atitudine #i la gndire, ca s!
determine dac! s! acorde n"elegerea. Petru ne spune, n adev!r v!d c! Dumnezeu nu
este p!rtinitor, ci c! n orice neam, cine se teme de El, #i lucreaz! neprih!nire este primit
de El (Faptele Apostolilor 10:34-35).
Isus Hristos a mul"umit lui Dumnezeu Tat!l pentru felul n care El i alegea pe cei
c!rora le d!dea n"elegere spiritual!: Tat!, Doamne al cerului #i al p!mntului; Te laud
pentruc! ai ascuns aceste lucruri de cei n"elep"i #i nepricepu"i, #i le-ai descoperit
pruncilornimeni nu #tie cine este Fiul, afar! de Tat!l, nici cine este Tat!l afar! de Fiul,
#i acela c!ruia vrea Fiul s! i-L descopere (Luca 10:21-22, emfaza ad!ugat! peste tot).
Dumnezeu #i p!streaz! dreptul s! aleag! pe cei c!rora le va dezv!lui n"elegerea
spiritual!. Uneori, acela pe care l alege astfel Dumnezeu, poate s! aib! vederi care se
opun adev!rului, cum a f!cut apostolul Pavel. Dumnezeu l-a chemat ntr-un mod
miraculos pe acest om care i persecutase pe Cre#tini la nceput, dar Dumnezeu i-a
deschis mintea #i l-a folosit ca pe o unealt! puternic! s! dezv!luie o bog!"ie de adev!r
spiritual #i s! scrie cea mai mare parte din ceea ce noi cunoa#tem ca Noul Testament.
Noteaz! importan"a particip!rii lui Dumnezeu n procesul de n"elegere a Bibliei. Hristos
a spus discipolilor S!i: Iat! ce v! spuneam cnd eram nc! cu voi, c! trebuie s! se
mplineasc! tot ce este scris despre Mine n Legea lui Moise, n Prooroci si n Psalmi.
Atunci le-a deschis mintea, ca s" n!eleag" Scripturile (Luca 24:44-45). Nu inteligen"a
lor le-a permis s! cuprind! n"elesul, dar au avut nevoie de ajutorul divin.
Unii scap! din vedere acest punct atunci cnd studiaz! Biblia. Chiar dac! noi am
avea min"ile cele mai str!lucitoare din lume, dac! Dumnezeu nu ac"ioneaz! s! ne
deschid! min"ile, Biblia va r!mne nchis! pentru noi. Apostolul Pavel a explicat: S!
vorbim despre ele (Cuvntul lui Dumnezeu) nu cu vorbiri nv!"ate dela n"elepciunea
omeneasc!, ci cu vorbiri nv!"ate dela Duhul Sfnt, ntrebuin"nd o vorbire
duhovniceasc" pentru lucrurile duhovnice#ti. Dar omul firesc nu prime#te lucrurile
Duhului lui Dumnezeu, c!ci , pentru el , sunt o nebunie, #i nici nu le poate n"elege,
pentruc! trebuiesc judecate duhovnice#te (1 Corinteni 2:13-14).
Pentru c! Dumnezeu a inspirat Biblia, nseamn! c! nu este o simpl! carte care
cere numai pu"in efort intelectual pentru a o n"elege. Dumnezeu #i p!streaz! dreptul de
a acorda n"elegerea adev!rurilor Lui pre"ioase oricui i va pl!cea Lui.
Cum citim noi Biblia motivele pentru care o studiem este important. Dac! noi
ne sim"im obliga"i s-o citim ca s! le facem pl!cere altora, sau ne uit!m peste ea din
obliga"ie religioas!, Dumnezeu, foarte probabil, c! nu ne va deschide adev!ratul n"eles al
Scripturilor. Adev!rurile Lui vor r!mnea ascunse. Cum, putem noi atunci, s! afl!m
aceste adev!ruri?
Dup! cum am v!zut, prima cheie n n"elegerea scripturilor este s! cerem ajutorul
lui Dumnezeu cu o atitudine corect!: M! ve"i c!uta, #i M! ve"i g!si, dac! M! ve!i c"uta
cu toat" inima (Ieremia 29:13).
Dece este atitudinea att de important!? Paul ne dezv!luie r!spunsul: dar
Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca s! fac! de ru#ine pe cele n"elepte.
Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca s! fac! de ru#ine pe cele tari. %i Dumnezeu
a ales lucrurile josnice ale lumii, #i lucrurile dispre"uite, ba nc! lucrurile cari nu sunt, ca
s! nimiceasc! pe cele ce sunt. Pentru ca nimeni s! nu se laude naintea lui Dumnezeu
(1 Corinteni 1:27-29). Nimeni nu va putea s! se laude c! a reu#it s! n"eleag! corect
adev!rurile spirituale ale lui Dumnezeu numai prin inteligen"a lui natural! sau prin
propriile lui eforturi.
Pe de alt! parte, odat! ce o persoan! cere cu umilin"! ajutorul lui Dumnezeu #i
este hot!rt! s! se supun! la ceea ce afl!, ea este pe calea cea bun!. Hristos a explicat
aceasta discipolilor S!i: Adev!rat v! spun c!, dac! nu v! ve"i ntoarce la Dumnezeu #i
nu v! ve"i face ca ni#te copila#i, cu nici un chip nu ve"i intra n mp!r!"ia cerurilor. De
aceea, oricine se va smeri ca acest copila#, va fi cel mai mare n mp!r!"ia cerurilor
(Matei 18:3-4). Indiferent ct de inteligen"i am fi noi, dac! nu ne smerim #i devenim
ascult!tori ca un copil mic, Dumnezeu nu ne va ajuta ca s! n"elegem Cuvntul Lui.
Dumnezeu promite c! El va r!spunde cu credin"! unei cereri umile pentru
n"elegere dela aceia cu care lucreaz! El. Jacov a scris: Dac! vreunuia dintre voi i
lipse#te n"elepciunea, s-o cear! dela Dumnezeu, care d! tuturor cu mn! larg! #i f!r!
mustrare, #i ea "i va fi dat! (Iacov 1:5).
Prin ntreaga Biblie putem vedea exemple de oameni care au cerut cu umilin"!
n"elepciunea lui Dumnezeu #i au fost r!spl!ti"i. Exemple sunt David, Solomon, Daniel,
Ester #i primii discipoli ai lui Isus.
Pe de alt! parte, al"ii sunt exemple de cei care au depins de puterile lor proprii #i
au fost ca urmare umili"i, cum au fost Cain, Faraonul din Exodus, Regele Saul,
Nabucodonosor, Fariseii #i Herod Agrippa.
Un exemplu de acceptare corect!, umil!, sfnt! este aceea a Berenilor, men"iona"i
n Faptele Apostolilor 17:10-12: Iudeii ace#tia [Berenii] aveau o inim! mai aleas! dect
cei din Tesalonic. Au primit Cuvntul cu toat! rvna, #i cercetau Scripturile n fiecare zi,
ca s! vad! dac! ce li se spunea, este a#a. Mul"i dintre ei #i din femeile cu vaz! ale
Grecilor, #i mul"i b!rba"i au crezut.
Spre deosebire de al"ii, Berenii nu au refuzat imediat ce le-a spus Pavel, chiar
dac! multe din lucrurile pe care le-au auzit contraziceau propria lor credin"! de lung!
durat!. Ei au rev!zut Scripturile cu aten"ie cu o minte deschis! #i au constatat c! ce le
spusese Pavel avea sens. Atunci, dup! ce au cercetat Scripturile cu srguin"!, ei au
verificat c! ceea ce le fusese predicat era ntr-adev!r adev!rul, #i ei au acceptat atunci cu
umilin"! nv!"!turile lui.
Asem!n!tor, dac! noi vrem s! n"elegem Biblia, avem nevoie de atitudinea
Berenilor. Noi trebuie s! revedem Scripturile cu aten"ie, f!r! s! lu!m de bun! credin"a
noastr!, pentru c!, a#a cum au aflat Berenii, ideile noastre proprii pot fi gre#ite.
Este, atunci, numai umilin"a tot ce este necesar? C! o persoan! ncepe cu o
atitudine umil! nu nseamn! c! va continua cu aceea#i atitudine #i va g!si n"elegerea pe
care o caut!. Biblia ne arat! c! unii care au venit cu n"elegerea unor adev!ruri spirituale
dezv!luite de baz!, vor pierde n"elegerea pentru c! ei nu ac"ioneaz! asupra lor.
Refuznd cuno#tin"ele dezv!luite de Dumnezeu, ei aleg s! pun! de o parte umilin"a lor #i
s!-#i exalte propriul lor punct de vedere.
Isus a ilustrat, n explica"ia Lui a parabolei cu sem!n!torul, dece unii l vor
n"elege iar al"ii nu: vou! v-a fost dat s! cunoa#te"i tainele mp!r!"iei lui Dumnezeu, dar
celorlal"i li se vorbe#te n pilde ca m!car c! v!d, s! nu vad!, #i m!car c! aud., s! nu
n"eleag!. Iat! ce n"eles are pilda aceasta: S!mn"a este Cuvntul lui Dumnezeu. Cei
nchipui"i n s!mn"a c!zut! lng! drum, sunt cei ce aud, apoi vine diavolul #i ia Cuvntul
din inima lor, ca nu cumva s! cread! #i s! fie mntui"i. Cei nchipui"i n s!mn"a c!zut!
pe stnc!, sunt aceia cari, cnd aud Cuvntul, l primesc cu bucurie; dar n-au r!d!cin!, ci
cred pn! la o vreme, iar cnd vine ispita, cad. S!mn"a, care a c!zut ntre spini,
nchipuie pe aceia care, dup! ce au auzit Cuvntul, #i v!d de drum, #i-L las! s! fie
n!bu#it de grijile, bog!"iile #i pl!cerile vie"ii acesteia, #i n-aduc rod care s! ajung! la
coacere. S!mn"a, care a c!zut pe p"mnt bun, sunt aceia care dup! ce au auzit Cuvntul,
l "in ntr-o inim! bun! #i curat!, #i fac road" n r!bdare (Luca 8:10-15).
Acolo, n cuvintele lui Hristos, sunt unele dintre motivele pentru care oamenii nu
reu#esc s! creasc! n n"elegere spiritual!. Mul"i nu persevereaz! n Cuvntul lui
Dumnezeu din neglijen"!, lips! de credin"! sau din atitudine egoist! n loc de evlavioas!.
O atitudine de rug!ciune, c!utnd cu umilin"! ajutorul lui Dumnezeu ca s! putem
nv!"a, conducnd la punerea n practic! a ceea ce am aflat, este prima cheie pentru
n"elegerea adev!rurilor lui Dumnezeu n Biblie. Po"i pune acest principiu n practic!
cerndu-I lui Dumnezeu s! te l!mureasc!, s! te nve"e, s! te instruiasc! #i s! te corecteze
prin Cuvntul Lui #i s! te conduc! la n"elegerea lui.

Marcarea Bibliei

Biblia apare formidabil!, cu
toate sutele ei de pagini cu scris mic.
Totu#i, Biblia este o carte desemnat! s!
fie folosit". Pentru ca s! te
familiarizezi cu versurile cheie, este o
idee bun! s!-"i marchezi Biblia, ca s!
te ajute s! reg!se#ti anumite pasaje.
Metodele folosite de cei ce studiaz!
Biblia se extind dela o singur! culoare
pn! la scheme cromatice elaborate,
s!ge"i, note #i paranteze, #i sublinierea
cuvintelor, frazelor #i a propozi"iilor.
Oricine care trece prin procesul
de a-#i marca Biblia va aprecia nevoia
pentru simplicitate. Dup! un timp o
Biblie poate s! apar! ca o carte de
colorat m!zg!lit!. Cteva sfaturi care
te vor ajuta s! evi"i marcarea excesiv!
a Bibliei tale.
Folose#te culori ca s! marchezi
numai cuvintele importante. Fii atent
s! alegi un creion sau un marc!r care
nu va curge, mnji sau trece prin
pagin!. Cnd subliniezi fraze folose#te
o rigl!. Cu un marcaj corect, un cuvnt
important sau o fraz! ar trebui s! te
ajute ca instantaneu s! #tii care este
subiectul dorit.
Marcarea Bibliei te va ajuta s!
#tii unde e#ti pe o anumit! pagin!. "i
va economisi o mul"ime de timp
ncercnd s! g!se#ti o anumit!
scriptur!.
Multe programe de studiu al
Bibliei computerizate te vor l!sa s! "i
scrii notele tale proprii (sau s! le
impor"i din alte fi#e cu text electronic)
#i s! le ata#ezi de versuri specifice,
l!sndu-te s!-"i creezi comentariile tale
personale (vezi Ajutoare pentru Biblia
de computer, pagina 22). Aceast!
metod! permite virtual o cantitate de
spa"iu nelimitat! pentru notele #i
comentariile tale personale n timp ce
le p!streaz! ngrijite #i n ordine.
Asemenea note electronice pot fi
editate mai trziu mult mai u#or dect
notele scrise de mn! pe o Biblie
tip!rit!.

Capitolul 2

Cheia a doua:

Ascultarea aduce n"elegere

A doua cheie decurge logic din prima: O atitudine dreapt! conduce la supunerea
corect! la legile lui Dumnezeu, care formeaz! o mare parte din funda"ia Bibliei.
Jacov explic! dece trebuie s! fi"i mplinitori ai Cuvntului, nu numai ascult!tori,
n#elndu-v! singuri. C!ci dac! ascult! cineva Cuvntul #i nu-l mpline#te cu fapta,
seam!n! cu un om, care #i prive#te fa"a fireasc! ntr-o oglind!; #i dup! ce s-a privit,
pleac! #i uit! ndat! cum era. Dar cine #i va adnci privirile n legea des!vr#it!, care
este legea slobozeniei, #i va st!rui n ea, nu ca un ascult!tor uituc, ci ca un mplinitor cu
fapta, va fi fericit n lucrarea lui (Iacov 1:22-25).
Noi vedem, atunci, c! a aplica ce nv!"!m din Cuvntul lui Dumnezeu este
necesar, mpreun! cu o abordare umil!. Noi trebuie s! ncepem s" tr"im ce am nv"!at
pentru ca Dumnezeu s! ne acorde n"elegere continu!.
Dac! refuz!m s! accept!m n"elegerea pe care Dumnezeu ne-o dezv!luie El
nceteaz! s! ne dea mai mult din ea. Dumnezeu explic! acest principiu: Poporul Meu
piere din lips! de cuno#tin"!. Fiindc" ai lep"dat cuno#tin!a, #i Eu te voi lep"da (Osea
4:6 ).
Pentru ca noi s! n"elegem Biblia, trebuie mai nti s! nv!"!m #i s! respect!m
legea lui Dumnezeu. Noi putem citi un rezumat al acestui principiu n Psalmul 111:10:
Frica Domnului este nceputul n"elepciunii; to"i cei ce o [Poruncile] p!zesc, au o minte
s!n!toas!, #i slava Lui "ine n veci.
Pavel accentueaz! acest punct n Romani 2:13: Pentru c! nu cei ce aud Legea
sunt neprih!ni"i naintea lui Dumnezeu, ci cei ce mplinesc legea aceasta, vor fi socoti"i
neprih!ni"i. Dac! o persoan! studiaz! Biblia numai ca s! afle ce zice, dar nu face ceea
ce porunce#te ea, el nu i este pl!cut lui Dumnezeu #i nu se poate a#tepta la ajutorul Lui.
Trist, dar mul"i cred c! Isus a venit ca s! desfiin"eze legea, dar El a negat aceasta
n cei mai categorici termeni. S! nu crede"i c! am venit s! stric Legea sau Proorocii; am
venit nu s! stric, ci s" mplinesc. C!ci adev!rat v! spun, ct! vreme nu va trece cerul #i
p!mntul, nu va trece o iot! sau o frntur! de slov! din Lege, nainte ca s! se fi ntmplat
toate lucrurile (Matei 5:17-18).
Isus explica cum toate Poruncile lui Dumnezeu trebuie s! fie mplinite ntr-
un fel mai complet dect cel propov!duit de Farisei. El a accentuat c! noi trebuie s!
"inem cont de inten"ia spiritual! a Legii #i nu numai de litera ei. El a ar!tat c! ambele
aspecte ale observ!rii-poruncilor sunt necesare pentru ca s! ne supunem lui Dumnezeu cu
adev!rat.
Acelora care L-au urmat pe El, dar nu s-au supus legilor lui Dumnezeu, Le-a zis:
Nu ori#icine-Mi zice: Doamne, Doamne! va intra n mp!r!"ia cerurilor, ci cel ce face
voia Tat!lui Meu care este n ceruri (Matei 7:21). Isus s-a a#teptat ca adep"ii Lui s!
respecte profund Poruncile lui Dumnezeu, tot a#a cum #i El le-a respectat #i li s-a supus
ntotdeauna. Punctul Lui de vedere a fost foarte clar: Dac! p!zi"i poruncile Mele, ve"i
r!mnea n dragostea Mea, dup! cum #i Eu am p!zit poruncile Tat!lui Meu #i r!mn n
dragostea Lui (Ioan 15:10). nv!"!turile lui Hristos au sus"inut Poruncile lui Dumnezeu.
Ele nu le desfiin"eaz!.
Apostolul Petru a scris despre oamenii care doresc s! primeasc! pe Sfntul Duh, o
necesitate pentru n"elegerea Scripturilor: Noi suntem martori ai acestor lucruri, ca #i
Duhul Sfnt, pe care L-a dat Dumnezeu celor ce ascult" de El (Faptele Apostolilor
5:32).
Deci, pentru ca s! n"elegi adev!ruri spirituale dezv!luite este nevoie de a doua
cheie, care este supunerea credincioas! la legile perfecte ale lui Dumnezeu #i la nv!"!tur!
a#a cum este ar!tat n Scripturi.
De#i ascultarea este necesar! pentru o n"elegere spiritual! continu!, aceasta nu
nseamn! c! ascultarea ne ndrept!"e#te la mntuire. Dumnezeu singur, prin harul #i mila
Lui, iart! p!catele, ne acord! ajutor s! nvingem #i ne ofer! mntuirea ca un dar. Cu toate
acestea, Dumnezeu se a#teapt! ca noi s! ne facem partea noastr! n timp ce El mpline#te
restul. Iacov a accentuat acest principiu: Avraam, p!rintele nostru, n-a fost el socotit
neprih!nit prin fapte, cnd a dus pe fiul s!u Isaac jertf! pe altar? Vezi c! credin"a lucra
mpreun! cu faptele lui, #i, prin fapte, credin"a a ajuns des"vr#it" (Iacov 5:21-22).
Multiplele beneficii ale ascult!rii se vor manifesta repede ele nsele celui ce face.
Gusta"i #i vede"i ce bun este Domnul, a scris Regele David (Psalm 34:8). Isus Hristos a
zis: Dac! vrea cineva s! fac! voia Lui, va ajunge s! cunoasc! dac! nv!"!tura este de la
Dumnezeu , sau dac! Eu vorbesc dela Mine (Ioan 7:17). O atitudine umil!, de ascultare
voluntar! este ncercarea cea mai sigur!!

Capitolul 3

Cheia a treia

Accept! inspira"ia ntregii Biblii

A treia cheie implic! modul cum privim noi Scripturile. Pentru a le n"elege trebuie s!
accept!m autoritatea asupra noastr! a ntregii Biblii. Toate c!r"ile Bibliei n Vechiul #i
n Noul Testament sunt inspirate de Dumnezeu.
Dumnezeu ne asigur! c! putem avea ncredere absolut! n Sfintele Scripturi.
Toat! Scriptura este insuflat! de Dumnezeu #i de folos ca s! nve"e, s! mustre, s!
ndrepte, s! dea n"elepciune n neprih!nire, pentru ca omul lui Dumnezeu s! fie
des!vr#it #i cu totul destoinic pentru orice lucrare bun! (2 Timotei 3:16-17).
Aceasta este o declara"ie foarte puternic!. nseamn! c! noi putem accepta Biblia
cu ncredere, cum a fost scris! ini"ial, ca Cuvntul inspirat #i infailibil al lui Dumnezeu.
Ceea ce ne-a fost nmnat nou! sunt diverse versiuni #i diferite traduceri, nici una fiind
f!r! eroarea omeneasc! ocazional!. Deci o compara"ie ntre versiuni este de ajutor (Vezi
Folose#te corect ajutoarele de Biblie pagina 19)
Noi putem fi siguri c! diferen"ele sunt minime ntre versiunile majore care sunt
bazate cu exactitate pe textele ebraice #i grece#ti. Multe copii antice au fost folosite ca s!
scoat! la iveal! aproape toate gre#elile introduse prin copierea textului de-a lungul
secolelor. Adev!rurile de baz! au fost p!strate cu exactitate.
Ce dovezi avem c! toat! Biblia este inspirat! de Dumnezeu? Aceasta este o
ntrebare foarte important!. Dac! Biblia ar fi fost o alt! carte religioas! scris! cu mii de
ani n urm!, dece avem nc! nevoie de ea? Dup! toate, avem deja destule la ndemn!, #i
noi c!r"i despre religie apar aproape n fiecare zi. Ce face ca Biblia s! fie unic!, este
consecven"a. Principiile ei nu s-au schimbat niciodat! n to"i cei 1500 de ani de existen"!.
Circa 40 de autori au compus diferitele c!r"i ale Bibliei, de-a lungul secolelor, #i
numai c"iva s-au cunoscut personal unii pe al"ii. %i totu#i o unitate de gndire continu!
este evident! n scrierile lor. Scrierile religioase care formeaz! bazele pentru alte religii #i
filozofii sunt imperfecte. Ele con"in erori #i inconsecven"e de doctrin! #i istorice u#or de
recunoscut.
Numai Biblia a rezistat dup! secole de examinare am!nun"it! din partea
istoricilor, criticilor #i cazmalei arheologilor. F!r! paralel n istoria literaturii, Biblia s-a
dovedit de ncredere n feluri neegalate de nici o alt! carte (pentru a afla mai mult cere
bro#ura noastr! gratuit!, Este Biblia adev"rat"? [Is the Bible True?]).
Gleason Archer, un specialist n studii biblice #i limbi, scrie despre atributele
Bibliei. Cum am avut de a face cu o discrepan"! aparent! dup! alta, #i studiind
presupusele contradic"ii ntre nregistrarea biblic! #i eviden"a din lingvistic!, arheologie #i
#tiin"e, ncrederea mea n exactitatea Scripturilor a fost n mod repetat verificat! #i
nt!rit! de descoperirea c! aproape fiecare problem! din Scriptur!, care a fost descoperit!
vreodat! de om, ncepnd cu vremurile din antichitate #i pn! acum, a fost tratat! ntr-o
manier! complet satisf!c!toare de c!tre nsu#i textul biblic sau de observa"ii arheologice
obiective (Enciclopedia dificult"!ilor din Biblie [Encyclopedia of Bible Difficulties],
1982, p. 12).
Nu numai c! este Biblia exact! istoric, dar principii unificatoare se pot g!si de la
nceputul pn! la sfr#itul Scripturilor. Credin"a, spre exemplu, este una din acele
principii unificatoare. n Genesa 4, la nceputul istoriei omenirii, noi vedem credin"a lui
Abel, care a pl!tit cu via"a pentru credin"a lui. Prin secole de nsemn!ri biblice, aceast!
credin"! asem!n!toare se poate g!si n ncerc!rile lui Noa, Avraam, Moise #i profe"ii,
nsu#i Isus Hristos, apostolii #i membrii Bisericii de la nceputuri.
Capitolul Noului Testament, Evrei 11, arat! c! pentru mii de ani o uniune de
gndire a fost bazat! pe principiul credin"ei. Deci, cnd citim Biblia noi avem nevoie s!
p!str!m n minte unitatea principiilor ei spirituale. Dac! studiem o povestire, un imn, o
scrisoare apostolic! sau cele patru Evanghelii, noi g!sim c! toate sunt conectate la acela#i
principiu subteran inspirat de Dumnezeu. Dac! ar fi fost l!sat! la latitudinea oamenilor
supu#i gre#elilor, contradic"iile la aceste principii ar fi fost expuse de foarte mult timp
cum au fost n cele mai multe dintre scrierile oamenilor. Multe p!reri #i interpret!ri
despre ce zice Biblia sunt contradictorii. Dar nici una dintre aceste opinii sectare nu
afecteaz! integritatea Scripturilor nse#i.
Poruncile lui Dumnezeu sunt un alt exemplu de principiu unificator. Legile Lui
formeaz! #ira spin!rii Scripturilor, baza pentru rela"ia lui Dumnezeu cu omenirea. Ele
ncep n Genesa, unde sunt dezv!luite principiile de baz!, #i sunt amplificate prin tot
restul Bibliei. n ultimul capitol al c!r"ii finale, Apocalipsa, citim: Ferice de cei ce #i
spal! hainele ["in poruncile], ca s! aib! drept la pomul vie"ii, #i s! intre pe por"i n cetate
(Apocalipsa 22:14).
Poruncile lui Dumnezeu nu se schimb! dela nceputul pn! la sfr#itul Bibliei,
chiar dac! ele sunt amplificate n Noul Testament. Acela#i autor, Dumnezeu, a inspirat
ntreaga Scriptur!.
Isus Hristos a men"ionat principiul c! Scriptura este cl!dit! pe cadrul Poruncilor
lui Dumnezeu. El a explicat n Matei 22:37-40 cele dou! mari principii scripturale #i
spirituale. Unul cuprinde Prima pn! la a Patra Porunc!, #i al doilea se ocup! de a Cincia
pn! la a Zecea. Isus a citat: S! iube#ti pe Domnul, Dumnezeul t!u, cu toat! inima ta, cu
tot sufletul t!u, #i cu tot cugetul t!u. Aceasta este cea dinti #i cea mai mare porunc!.
Iar a doua, asemenea ei, este: S! iube#ti pe aproapele t!u ca pe tine nsu"i. n aceste
dou! porunci se cuprinde toat! Legea #i Proorocii. Aceste dou! principii importante, a
zis Isus, formeaz! funda"ia tuturor Legilor lui Dumnezeu.
Un alt exemplu de unitate biblic! de gndire este g!sit n listele genealogiilor
r!spndite prin toat! Biblia. Unii cred c! sunt numai o r!m!#i"! de istorie #i au pu"in!
valoare. Totu#i, aceste genealogii, n Genesa 5 #i 10 #i 1 Cronicari 1 prin 9, formeaz!
baza pentru obr#ia figurilor Noului Testament inclusiv Isus Hristos n Matei 1 #i Luca 3.
Ei l-au descris pe Hristos nu ca o figur! legendar!, dar ca una descendent! din
personalit!"ile Vechiului Testament, a c!ror existen"! poate fi verificat!. Eviden"a
istoric! #i arheologic! a confirmat existen"a multora dintre str!mo#ii lui Isus, dnd
crezare profe"iilor despre Isus descenden"! din Avraam ((Genesa 12:7; Galateni 3:16) #i
David (Matei 1:1). Genealogiile servesc astfel ca stlpi indicatori istorici pentru existen"a
lui Isus Hristos.
De#i mul"i scriitori ai Bibliei au tr!it separa"i de multe secole #i nu #i-au dat
seama, n mod necesar c! ei scriau cuvinte care urmau s! fac! parte din Scripturi.
Dumnezeu a avut grij! ca manuscrisele lor s! se potriveasc! cu restul Scripturilor,
amestecate cu grij! conform voin"ei #i scopului Lui.
Da, Biblia con"ine istorie, genealogii, poezie, scrisori, profe"ii #i simboluri, dar
toate au fost inspirate de acela#i Dumnezeu f!r! gre#eal!, #i fiecare segment o parte a
unui ntreg mai mare. Hristos nsu#i a zis: Scriptura nu poate fi desfiin"at! (Ioan
10:35). Dumnezeu nu se contrazice pe Sine nsu#i.
Acesta este unul dintre motivele principale, n ciuda a numeroase ncerc!ri de a o
distruge, c! Biblia este nc! cu noi dup! attea mii de ani. Va supravie"uii atta timp ct
este omenire pe p!mnt, #i este inten"ionat! pentru cititul #i n"elegerea noastr!. Dup!
cum a men"ionat Pavel: %i tot ce a fost scris mai nainte, a fost scris pentru nv!"!tura
noastr!, pentru ca, prin r!bdarea #i prin mngierea pe care o dau Scripturile, s! avem
n!dejde (Romani 15:4). Hristos a declarat c! cuvintele scrise n Biblie vor fi p!strate:
Cerul #i p!mntul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece ( Matei 24:35).
Principiul inspira"iei Bibliei nseamn! c! credin"a noastr! trebuie s! fie adus! n
acela#i plan #i conform cu Scripturile, care n mod constant se conformeaz! cu principiile
ei proprii. Dumnezeu nu face gre#eli: El nu se contrazice pe El nsu#i. Noi vedem n
Biblie o mpletire strns! a adev!rurilor Lui #i dezv!luirea planului S!u dela nceput pn!
la sfr#it.
Apostolul Petru a zis despre inspira"ia profe"ilor evrei: Proorocii, cari au
proorocit despre harul care v! era p!strat vou!, au f!cut din mntuirea acesta "inta
cercet!rilor #i c!ut!rii lor st!ruitoare. Ei cercetau s! vad! ce vreme #i ce mprejur!ri avea
n vedere Duhul lui Hristos, care era n ei, cnd vestea mai dinainte patimile lui Hristos #i
slava de care aveau s! fie urmate. Lor le-a fost descoperit c! nu pentru ei n#i#i, ci pentru
voi spuneau ei aceste lucruri, pe cari vi le-au vestit acum, cei ce v-au propov!duit
Evanghelia, prin Duhul Sfnt trimes din cer #i n cari chiar ngerii doresc s! priveasc!
(1 Petru 1:10-12). ntreaga Scriptur! este unificat! clar manifestnd inspira"ie divin!.
El explic! mai departe, n 2 Petru 1:20-21, c!: Mai nti de toate, s! #ti"i c! nici o
proorocie din Scriptur! nu se tlcuie#te singur!. C!ci nici o proorocie n-a fost adus! prin
voia omului, ci oamenii au vorbit dela Dumnezeu, mna"i de Duhul Sfnt. Sfntul Duh
este for"a conduc!toare din spatele Scripturilor.
Din vremea lui Petru, unii r!st!lm!ceai p!r"i din scrierile Vechiului #i Noului
Testament spre prostia lor proprie. De aceea, prea iubi"ilor, a avertizat Petru, sili"i-
v! s! fi"i g!si"i naintea Lui f!r! prihan!, f!r! vin!, #i n pace. S! crede"i c! ndelunga
r!bdare a Domnului nostru este mntuire, care v-a scris #i prea iubitul nostru frate Pavel,
dup! n"elepciunea dat! lui, ca #i toate epistolele lui, cnd vorbe#te despre lucrurile
acestea. n ele sunt unele lucruri grele de n"eles, pe care cei ne#tiutori #i nestatornici le
r!st!lm!cesc ca #i pe celelalte Scripturi , spre pierzarea lor (2 Petru 3:14-16).
Dup! cum a fost citat mai devreme, Pavel l-a instruit pe tovar!#ul s!u Timotei c!
Toat! Scriptura este insuflat! de Dumnezeu #i de folos ca s! nve"e, s! mustre, s!
ndrepte, s! dea n"elepciune n neprih!nire, pentru ca omul lui Dumnezeu s! fie
des!vr#it #i cu totul destoinic, pentru orice lucrare bun! (2 Timotei 3:16-17).
La vremea aceea, nainte s! fie canonizate c!r"ile Noului Testament sau por"iuni
din ele s! fi fost scrise, Scriptura la care s-a referit Pavel a fost Biblia Ebraic!, pe care
noi numim n mod obi#nuit Vechiul Testament. Pentru cteva decenii n Biserica de
nceput, aceasta a fost singura Biblie n existen"!.
Acceptnd numai o parte din Scripturi ca baz! pentru credin"! a dus la apari"ia de
sute de denomina"ii cu credin"e contradictorii. Totu#i, dac! este s! judec!m dup! ce
spune Biblia, toate Scripturile ar trebui s! fie respectate #i crezute, dela Genez! la
Apocalips!. Isus ne-a spus ca s! tr!im dup! fiecare cuvnt al lui Dumnezeu (Matei 4:4;
Luca 4:4). Noi ar trebui s! depindem de Scriptur!, #i nu dup! ideile oamenilor, pentru a
explica adev!rurile lui Dumnezeu.
Este una ca s! vezi Biblia numai ca o colec"ie de pove#ti; este cu totul altceva s-o
accep"i ca un corp de instruc"iuni, istorie #i ilustr!ri nrudite #i unificatoare. Biblia este
plin! de exemple de oameni ale c!ror vie"i ilustreaz! ascultarea sau neascultarea
principiilor lui Dumnezeu.

Sunt gre%eli n versiunea King James?

De#i textele originale ale
Bibliei au fost inspirate de Dumnezeu
#i sunt f!r! gre#eal!, nu se poate spune
acela#i lucru despre copiile textelor #i
ale traducerilor ulterioare.
Traduc!torii sunt oameni, #i mul"i au
permis propriilor lor p!rtiniri religioase
s! le influen"eze lucrul. De obicei
asemenea traduceri eronate sunt relativ
minuscule, dar n unele cazuri sunt
gafe majore #i promoveaz! nv!"!turi #i
doctrine gre#ite.
O asemenea gre#eal! flagrant!
f!cut! de traduc!torii versiunii King
James, se g!se#te n Faptele
Apostolilor 12:4, unde este folosit
cuvntul Easter. n textul grec
original, acest cuvnt este pascha #i se
refer! la Passover, nu Easter.
Passover este un festival biblic
men"ionat n Exodul 12:11; Leviticul
23:5; Matei 26:2, 17; #i n alte p!r"i
din Biblie. n Noul Testament pascha
(pa#te) este folosit de 18 ori #i este
tradus corect n Versiunea King James
ca Passover, cu excep"ia din Faptele
Apostolilor 12:4, unde a fost f!cut!
eroarea. Noua Versiune King James, #i
practic toate celelalte traduceri
corecteaz! aceast! gre#eal!.
O alt! gre#eal! serioas! n
versiunile King James #i Noul King
James (traducerea prezent!) este n 1
Ioan 5:7-8. Ultima parte a versului 7 #i
prima parte a versului 8 nu a ap!rut n
textele grece#ti pentru 1000 de ani
dup! ce Scripturile au fost completate.
n jurul anului 500 aceast! por"iune a
ap!rut n versiunea latin! cunoscut! ca
Vulgate. Se pare c! inserarea a fost o
ncercare s! ajute la credin"a n
Trinitate, controversat! la vremea
aceea. Cuvintele ad!ugate au fost dup!
cum urmeaz!: (C!ci trei sunt care
m!rturisesc n cer: Tat!l, Cuvntul #i
Duhul Sfnt, #i ace#ti trei una sunt.) %i
trei sunt cari m!rturisesc pe p!mnt
Nici unul din manuscrisele
grece#ti ale Noului Testament pn! n
jurul 1300 nu con"ine aceste cuvinte.
Eviden"a textului este toat! mpotriva
1 Ioan 5:7. n toate manuscrisele
grece#ti sunt numai dou! care o con"in.
Aceste manuscrise sunt de o dat! foarte
trzie, unul din secolul paisprezece sau
cincisprezece iar cealalt! din secolul
#aisprezece. Ambele indic! clar c! au
fost traduse din Latin! (Neil
Lightfoot, Cum am c"p"tat Biblia
[How We Got the Bible], 1963, pp. 57-
58).
n aparen"! c!lug!rii care au
copiat textul Noului Testament Grec au
ad!ugat acest vers din Vulgate. Chiar
#i Biblia Catolic! din Ierusalem admite
c! acest vers nu este autentic #i l-a l!sat
afar!. Nota din Biblia dela Ierusalem
explic! cum acest vers a fost o not!
marginal! n una dintre copiile
Vulgatei #i a fost ad!ugat n
manuscrisele trzii deja men"ionate.
Versul din 1 Ioan 5 ar trebui citit astfel,
cum sun! sute de texte grece#ti mai
vechi #i traducerile cele mai moderne:
n fapt sunt trei martori, Duhul, apa #i
sngele, #i ace#tia trei sunt de acord
(Biblia Englez! Revizuit!). Aceasta se
refer! la m!rturia lui Isus Hristos ca
fiind Fiul lui Dumnezeu (versul 5).

&apte chei pentru n"elegerea Scripturilor

Mult! lume nu cunoa#te cele #apte
teme de baz! care, cnd sunt n"elese,
ne deschid n"elegerea noastr! a
Scripturilor.

Adev!rata Evanghelie: Mult!
lume reduce evanghelia la un
mesaj despre Isus Hristos. Nu
este numai despre Hristos, dar
despre sosirea mp!r!"iei lui
Dumnezeu #i cum poate deveni
cineva parte din ea. Este un
mesaj puternic al mp!r!"iei lui
Dumnezeu, nti acoperind
indivizii care i se predau lui
Dumnezeu #i devin parte din
Biserica Lui, fiind urma"i de
toate na"iunile #i popoarele n
lumea de mine.
Adev!rata evanghelie
proclam! adev!ruri vitale.
Dezv!luie profetic evenimente
#i va continua s-o fac! pn! la
rentoarcerea lui Hristos. Cere
bro#ura gratuit! Evanghelia
mp"r"!iei[The Gospel of the
Kingdom], care explic! aceasta
n mai multe am!nunte. Te
rug!m s! ne contactezi la
adresa "!rii tale sau a "!rii celei
mai apropiate de tine, aflate la
sfr#itul acestei bro#uri.
Mntuirea este crea"ie:
Mntuirea este scopul,
culminarea planului lui
Dumnezeu pus n mi#care cu
crearea primului b!rbat #i a
primei femei. Crea"ia nu s-a
ispr!vit cu evenimentele din
Genesa 1; acele ntmpl!ri au
fost numai prima faz! fizic! a
procesului de crea"ie al lui
Dumnezeu. Crea"ia lui
Dumnezeu va continua cu mult
n viitor.
Omul a fost creat ca o fiin"!
fizic! nu una spiritual!. El este
muritor #i nu nemuritor. El are
ocazia s! primeasc! Duhul lui
Dumnezeu, astfel c! el poate,
cu ajutorul lui Dumnezeu, s!
dezvolte caracter spiritual #i s!
se transforme ntr-o crea"ie
spiritual! perfect!. Pentru mai
multe am!nunte cere copiile
gratuite Care este Destinul T"u
[What is your Destiny] #i Calea
spre Via!a Etern" [The Road to
Eternal Life].
Interpretarea simbolurilor de
c!tre Biblie: Multe dintre
adev!rurile profetice ale Bibliei
au fost exprimate de Dumnezeu
prin folosirea simbolurilor.
Cartea lui Daniel, spre
exemplu, este plin! de
simboluri diferite imagini #i
animale, unele reale, altele
fantastice, unele explicate,
altele l!sate neexplicate. Unele
simboluri au fost folosite, nu ca
s! fac! n"elesul mai clar, dar ca
s! ascund! mesajul pn! cnd
Dumnezeu le dezv!luie
n"elesul la epoca de sfr#it sau
aproape de ea (Daniel 12:8-9).
De secole oamenii au ncercat
s! interpreteze aceste simboluri
conform propriilor lor idei, cu
haosul #i confuzia fiind
rezultatele principale. O
important! cheie n n"elegerea
profe"iilor biblice este c! aceste
simboluri trebuie s! fie
interpretate clar de ns!#i
Biblia, n contextul imediat sau
n alt! parte. Numai
interpret!rile omene#ti nu au
nici o valoare. Noi trebuie s!
c!ut!m #i s! depindem de
interpretarea lui Dumnezeu, nu
a noastr! proprie. Pentru a afla
mai mult, cere bro#ura gratuit!
Tu po!i n!elege profe!ia Bibliei
[You Can Understand Bible
Prophecy] #i Cartea Apocalipsa
dezv"luit" [The Book of
Revelation Unveiled].
Dubla metod! a lui
Dumnezeu: Prin toat!
Scriptura putem vedea
principiul dualit!"ii
dezv!luindu-se n mod repetat.
Crea"ia fizica a Genesei 1
conduce la crea"ia spiritual!
descris! n Apocalipsa 21 #i 22.
Primul Adam, o entitate fizic!,
pe p!mnt, a prefigurat pe al
doilea Adam, Isus Hristos, din
Duh (1 Corinteni 15:47-49).
Dualitatea apare de asemenea
n profe"ia Biblic!. Uneori,
poate fi o mplinire preliminar!,
o precursoare a uneia ulteriore
sau o mplinire final!, de obicei
la sfr#itul veacului.
Festivalurile lui Dumnezeu:
Dumnezeu a dat #apte s!rb!tori
anuale ca posturi de ghidare s!
ne amintim de Planul Lui de
mntuire. Fiecare ilustreaz! un
pas n acest proces pentru
indivizi #i, n final, pentru
omenire.
Passover ilustreaz! moartea lui
Hristos pentru p!catele noastre
#i oportunitatea pe care
Dumnezeu ne-o d! nou! ca
dup! poc!ire s! avem p!catele
iertate.
S"rb"toarea Azimelor arat! c!
lumea poc!it! urmeaz! s!
tr!iasc! vie"i curate spiritual
avnd pedeapsa p!catului
eradicat! prin sacrificiul lui
Isus. Ca Mireas! a lui Hristos,
cre#tinii urmeaz! s! scoat!
p!catul (simbolizat prin
dospeal! [drojdie]) #i s!
tr!iasc! o via"! nou! stabilit!
dup! a lui Hristos #i
caracterizat! prin sinceritate #i
adev!r.
S"rb"toarea Pentecostului
reprezint! primirea Duhului lui
Dumnezeu cu care poporul lui
Dumnezeu devine o Biseric! #i
Trupul lui Hristos. De
asemenea este cunoscut! ca
S!rb!toarea Primelor Fructe #i
ilustreaz! prima recolt! a
acelora care vor primi
mntuirea conform planului lui
Dumnezeu.
S"rb"toarea Trmbi!elor:
simbolizeaz! rentoarcerea
triumf!toare a lui Isus Hristos
ca s! stabileasc! mp!r!"ia lui
Dumnezeu pe p!mnt. n
acela#i timp, Cre#tinii vor primi
via"a ve#nic! n prima nviere.
Ziua isp"#irii reprezint! legarea
Satanei pentru 1000 de ani
dup! ntoarcerea lui Hristos,
f!cnd posibil! calea mp!c!rii
omenirii cu Dumnezeu.
S"rb"toarea corturilor
reprezint! prima perioad! de
1000 de ani a domniei lui
Hristos pe p!mnt. Cu
influen"a n#el!toare,
distrug!toare a Satanei
eliminat!, omenirea poate n
sfr#it s! nve"e adev!rul #i
c!ile lui Dumnezeu #i s! fie
napoiat! la o rela"ie corect! cu
Dumnezeu. n aceast!
perioad!, mai mul"i vor primi
darul salv!rii lui Dumnezeu.
n sfr#i, Ultima Zi Mare
descrie un timp dup! Mileniu
cnd mor"ii care nu fuseser!
nvia"i la prima nviere #i care
nu au avut niciodat! #ansa de a
primi Duhul lui Dumnezeu vor
fi nvia"i din nou. Lor li se va
da ocazia, n timp, s!-L
cunoasc! pe Dumnezeu, s!
n"eleag! adev!rurile Lui, s! se
poc!iasc! #i s! primeasc!
Duhul Lui. Este prilejul lor de
a alege s! devin! parte din
mp!r!"ia lui Dumnezeu, s!
primeasc! mntuirea.
Pentru o mai bun!
n"elegere a semnifica"iei
observ!rii poruncit! de
Dumnezeu a acestor zile, cere
copiile gratuite ale bro#urilor
Care este destinul t"u? [What
Is Your Destiny?] #i Planul
zilelor sfinte ale lui Dumnezeu:
Promisiunea de speran!"
pentru omenire [Gods Holy
Day Plan: The Promise of
Hope for all Mankind].
Adev!rul despre Israel: Cea
mai mult! lume nu #tie c! dup!
moartea lui Solomon na"iunea
antic! a Israelului a fost
mp!r"it! n dou! teritorii
separate. mp!r!"ia Israelului,
compus din 10 din cele 12
triburi originare ale Israelului, a
fost dus n captivitate de
Imperiul Asirian #i au disp!rut
de pe paginile istoriei, devenind
cunoscute ca cele 10 triburi
disp!rute.
Cele dou! triburi
formnd mp!r!"ia lui Iuda au
fost #i ele duse n captivitate,
dar au reu#it n general s!-#i
men"in! identitatea. Unii au
fost chiar rentor#i n patria lor.
Ast!zi descenden"ii lor, evreii,
sunt r!spndi"i prin toat! lumea
#i n statul modern al Israelului.
Dar ce s-a ntmplat cu
cele 10 triburi disp!rute? Ele
nc! exist!, de#i nu sunt
con#tiente de identitatea lor
biblic!. Cere f!r! ntrziere
bro#ura gratuit! Statele Unite #i
Marea Britanie n profe!ie [The
United States and Britain in
Bible Prophecy] pentru ca s!
afli cine sunt aceste popoare.
Multe profe"ii vor primi un
n"eles #i o semnifica"ie mai
mare cnd vei n"elege aceast!
cheie esen"ial!.
Sabatul lui Dumnezeu: A
patra din cele Zece Porunci este
uneori numit! #i porunca de
ncercare, #i cu bun motiv.
Aceasta este Porunca pe care
to"i acei ce sunt a#a zi#ii
cre#tini practican"i aproape
ntotdeauna vor refuza s!
asculte. Urmnd aceast!
porunc! aduce adesea ncerc!ri
mari ale credin"ei, cernd
ncredere sincer! n Dumnezeu.
Dar de asemenea aduce mari
binecuvnt!ri acelora care o
observ!. Este o cheie esen"ial!
pentru n"elegerea Cuvntului
lui Dumnezeu, Frica
Domnului este nceputul
n"elepciunii, to"i cei ce o
p!zesc [poruncile] au o minte
s!n!toas!. [o bun! n"elegere
au to"i cei care p!zesc poruncile
Sale] (Psalmul 111:10).
Sabatul a ng!duit multor
Evrei, descenden"i ai mp!r!"iei
lui Iuda, s!-#i men"in!
identitatea lor. Pe de alt! parte,
cele 10 triburi pierdute au
neglijat sau au respins Sabatul
lui Dumnezeu, ceea ce s-a
dovedit s! fie un factor major
n pierderea adev!ratei lor
identit!"i. Pentru a n"elege mai
bine aceast! porunc!
important!, cere bro#ura
gratuit! Dela apus la apus:
Sabatul de Odihn" al lui
Dumnezeu [From Sunset to
Sunset: Gods Sabbath of
Rest].
Aceasta completeaz!
unele din cheile pentru o
n"elegere mai bun! a
Cuvntului lui Dumnezeu.
Pentru c! bisericile tradi"ionale
au pierdut attea din aceste
#apte chei, nu este de mirare c!
ele s-au fragmentat n attea
denomina"ii, fiecare avnd o
p!rere diferit! despre ceea ce
zice Biblia, #i n acela#i timp
neputnd s! n"eleag! mult din
adev!ratul ei mesaj.

Capitolul 4

Cheia a patra:

Consider! Contextul

Ca #i cu marile principii unificatoare, Biblia dezv!luie o alt! cheie pentru descifrarea
n"elesului Scripturilor: contextul. $innd n minte contextul exemplelor #i a
nv!"!turilor n Biblie ne poate ajuta s! evit!m interpret!rile gre#ite.
De fapt, cele mai multe gre#eli de interpretare a Scripturilor provin din luarea
versurilor n afara contextului lor. Citind n context nseamn! simplu s! consider!m cu
aten"ie versurile dinainte #i dup! textul care este studiat. n afara contextului nseamn!
ncercarea de a interpreta versul cu pu"in!, sau f!r! considera"ie, pentru substan"a
subiectului din jur. Studierea contextului include analizarea versurilor n cadrul
paragrafului, capitolului sau al c!r"ii, #i ntr-un sens mai mare totalitatea scrierilor
autorului #i chiar a Bibliei ntregi.
Spre exemplu, noi citim n Genesa 3:4 c! hot!rt, c! nu ve"i muri. Din acest
vers oamenii pot conchide c! omul posed! deja imortalitate, c! sufletul are deja via"a
ve#nic!. Dar o asemenea interpretare ar contrazice alte scripturi clare (1 Timotei 6:14-16;
Romani 2:7; 1 Corinteni 15:53). Totu#i contextul paragrafului explic! cum Satana a fost,
deghizat n #arpe, care a spus aceast! minciun!, zicnd c! omul nu avea s! moar!.
nv!"!tura corect! fusese relatat! de Dumnezeu cu cteva versuri mai napoi: Po"i s!
m!nnci dup! pl!cere din orice pom din gr!din!; dar din pomul cuno#tin"ei binelui #i
r!ului s! nu m!nnci, c!ci n ziua n care vei mnca din el, vei muri negre#it (Genesa
2:16-17).
Vedem c! nu este suficient s! citezi o scriptur! izolat!; trebuie s! p!str!m n
minte cadrul ei. n acest caz problema este rezolvat! prin revizuirea ntregului pasaj. Noi
putem evita mult! confuzie aplicnd acest principiu important al contextului.
Uneori numai prin citirea capitolelor ntregi putem n"elege corect subiectul. Spre
exemplu, unii citeaz! Marcu 7:18-19 s! arate c! acum pot s! fie mncate c!rnurile
declarate necorespunz!toare pentru consum omenesc n Leviticul 11 #i Deuteronom 14.
Hristos a ntrebat: %i voi sunte"i a#a de nepricepu"i? Nu n"elege"i c! nimic din ce intr!
n om de afar! , nu-l poate spurca? Fiindc! nu intr! n inima lui ci n pntece, #i apoi
este dat afar! la hazna? A zis astfel, f!cnd toate bucatele curate.
Totu#i contextul capitolului dezv!luie n"elesul adev!rat: %i Fariseii #i c!rturarii
L-au ntrebat: Pentru ce nu se "in ucenicii T!i de datina b!trnilor, ci prnzesc cu minile
nesp"late?
ntrebarea nu a fusese dac! anumite mnc!ruri ar putea fi mncate, ci maniera n
care mncau discipolii. Fariseii i criticau pentru c! mncau cu minile nesp!late.
Hristos a r!spuns: Voi l!sa"i porunca lui Dumnezeu, #i "ine"i datina a#ezat! de oameni,
precum: sp!larea ulcioarelor #i a paharelor, #i face"i multe alte lucruri de acestea
(Marcu 7:8).
n Matei 15 este men"ionat acela#i incident, dar mai n am!nunt: C!ci din inim!
ies gndurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furti#agurile, m!rturiile mincinoase,
hulele [toate sunt viol!ri ale Celor Zece Porunci #i deci sunt p!cat]. Iat! lucrurile cari
spurc! pe om: dar a mnca cu minile nesp!late nu spurc" pe om (Matei 15:19-20).
Lund ndemnul lui Hristos n context, vedem c! toat! nen"elegerea este l!murit!.
Isus nu anula legile date de Dumnezeu; El declara c! mici cantit!"i de murd!rie care ar
mai putea fi prezente n mncare vor fi eliminate prin procesul digestiv al corpului.
Alte ori este necesar s! iei n considerare contextul c!r"ii nsu#i. Un exemplu
perfect este folosirea de c!tre Pavel a cuvntului lege n Romani. Uneori el a folosit
cuvntul negativ ca s! desemneze conceptul legalist al legii ca mijloc de a c#tiga
mntuirea, pe care el l respinge. Deci ce vom zice? Neamurile, cari nu umblau dup!
neprih!nire, au c!p!tat neprih!nirea #i anume neprih!nirea care se cap!t! prin credin"!;
pe cnd Israel, care umbla dup! o Lege, care s! dea neprih!nirea n-a ajuns la Legea
aceasta. Pentru ce? Pentru c! Israel n-a c!utat-o prin credin"!, ci prin fapte (Romani
9:30-32).
%i totu#i n alte locuri Pavel a folosit legea ntr-un mod pozitiv: A#a c! Legea,
negre#it, este sfnt!, #i porunca este sfnt!, dreapt! #i bun!. Atunci, un lucru bun mi-a
dat moartea? Nicidecum! (Romani 7:12-13). Aici vedem c! n aceea#i carte cuvntul
este folosit ntr-un mod cu totul diferit ntr-un context diferit. Este o gre#eal! s!
generalizezi ce semnifica"ie are cuvntul luat n afara contextului corect. Folosirea
acestei chei n prima vedere a contextului prin toat! Scriptura va ajuta s! se evite multe
interpret!ri gre#ite.

Capitolul 5

Cheia a cincea:

Consider! toate Scripturile asupra
subiectului

O alt! cheie esen"ial! pentru n"elegerea Scripturilor este s! iei timp s! cau"i toate
versurile nrudite cu un subiect nainte de a ajunge la o concluzie. Apostolul Pavel ne-a
dat un exemplu admirabil n aceast! privin"! cnd a propov!duit anumite adev!ruri
despre Isus referindu-se la multe pasagii din Biblia zilelor lui, Scripturile Ebraice.
I-au hot!rt o zi, #i au venit mai mul"i la locuin"a lui. Pavel le-a vestit mp!r!"ia
lui Dumnezeu, le-a adus dovezi, #i a c!utat s!-i ncredin"eze, prin Legea lui Moise #i prin
Prooroci, despre lucrurile privitoare la Isus. Vorbirea "inea de diminea"! pn! seara
(Faptele Apostolilor 28:23). Ca s!-#i dovedeasc! pozi"ia, Pavel a prezentat cu aten"ie
scripturile care aveau de a face cu Isus ca Mesia.
Pentru a n"elege corect un subiect, toate scripturile nrudite trebuie luate n
considerare. Acesta este principiul ntrebuin"nd o vorbire duhovniceasc! pentru
lucrurile duhovnice#ti (1 Corinteni 2:13). Natura spiritual" a Bibliei este descris! n
Efeseni 6:17 ca sabia Duhului, care este Cuvntul lui Dumnezeu. Diferite versuri
despre acela#i subiect pot clarifica doctrine biblice.
Multe ori, cnd un vers apare s! contrazic! un altul, este n realitate numai
complimentndu-l pe cel!lalt, cu fiecare dintre versuri spunnd o parte a pove#tii. Spre
exemplu, n Luca 14:26 Isus declar!: Dac! vine cineva la mine, #i nu ur!#te pe tat!l s!u,
pe mam!-sa, pe nevast!-sa, pe copiii s!i, pe fra"ii s!i, pe surorile sale, ba chiar ns!#i via"a
sa, nu poate fi ucenicul Meu.
Aceast! referin"! la ura n familie ar putea s! sune straniu venind dela Isus, care a
zis ntr-o alt! ocazie: A"i auzit c! s-a zis: S! iube#ti pe aproapele t!u, #i s! ur!#ti pe
vr!jma#ul t!u. Dar Eu v! spun: Iubi"i pe vr!jma#ii vo#tri, binecuvnta"i pe cei ce v!
blestem!, face"i bine celor ce v! ur!sc, #i ruga"i-v! pentru cei ce v! asupresc #i v!
prigonesc (Matei 5:43-44).
Isus este clar c! a propov!duit c! noi nu trebuie s! urm pe nimeni. Cum, atunci,
pot fi explicate aceste dou! scripturi?
Noi le putem mp!ca examinnd o alt! discu"ie pe acela#i subiect. n Matei 10:37
citim: Cine iube#te pe tat!, ori pe mam!, mai mult dect pe Mine, nu este vrednic de
Mine; #i cine iube#te pe fiu ori pe fiic! mai mult dect pe Mine, nu este vrednic de
Mine. Aici vedem c! nu este ura ceea ce a n"eles Isus, dar iubind mai pu"in. Dup!
cum au indicat unii nv!"a"i, Isus a folosit cuvntul nsemnnd ur!, dar aceasta a fost n
aparen"! o figur! de stil n"eleas! corect de audien"a Lui ca nsemnnd iubind mai
pu"in, cum Matei a f!cut-o clar n povestirea lui.
Cnd compar!m ambele pasaje, contradic"ia dispare. Putem vedea cum putem lua
u#or o declara"ie n afara contextului #i s! ajungem la o interpretare gre#it! a lui.
Folosind aceast! cheie a cincia strngnd cu aten"ie pasajele nrudite nainte de
a determina ce a nsemnat un anumit pasaj noi putem evita confuzia #i eroarea. Biblia
nu se contrazice pe sine ns!#i; scriitorii ei se complimenteaz! unii pe al"ii.

Comparnd textele: Ce a fost scris pe cruce?

Un bun exemplu de cum s! compar!m textele care sunt complimentare n loc s!
se contrazic! unele pe altele se poate g!si n cuvintele pe care Pilat, guvernatorul roman,
le-a scris #i le-a pus pe stlp la r!stignirea lui Isus.

Matei 27:37 zice, ACESTA ESTE ISUS, MP&RATUL IUDEILOR.
Marcu 15:26 zice, MP&RATUL IUDEILOR.
Luca 23:38 cite#te, ACESTA ESTE MP&RATUL IUDEILOR.
Ioan 19:19 declar!, ISUS DIN NAZARET, MP&RATUL IUDEILOR.

La prima privire ar putea s! apar! c! nici unul dintre autori nu a copiat corect
cuvintele depe semn. Dar, cnd citim fiecare relatare, afl!m c! fiecare a ad!ugat pu"in
mai mult! informa"ie la celelalte. Dela Ioan afl!m c! Pilat a scris placa. Dela Luca avem
informa"ie adi"ional! dece aceste cuvinte sunt diferite: Inscrip"ia a fost ini"ial scris! n
trei limbi, greaca, latina #i ebraica (Luca 23:38). Deci varia"iile n cuvinte logic au de a
face cu cele trei limbi folosite precum #i cu punctele de vedere diferite ale fiec!ruia dintre
biografi, accentund pu"in aspectele diferite ale vie"ii #i serviciului lui Hristos.
Adunnd cuvintele din diferitele relat!ri, vedem c! mesajul complect nregistrat
de inscrip"ie a fost: Acesta este Isus din Nazaret, mp!ratul iudeilor.
Nici una din relat!rile Evangheliilor nu contrazice pe celelalte; ele se
completeaz! unele pe celelalte ca s! ofere o n"elegere mai bun!. O unealt! folositoare
pentru studiul vie"ii #i serviciului lui Hristos este A.T. Robertson O armonie a
Evangheliilor [A Harmony of the Gospels], care ofer! toate patru Evanghelii una lng!
cealalt! n ordine cronologic!.
Folosirea cu aten"ie #i compara"ia ntre comentarii precum #i a altor ajutoare de
Biblie, cu pu"in! cercetare, pot rezolva de obicei asemenea dificult!"i.
n plus, dac! vei avea ntreb!ri despre Biblie sau informa"iile publicate de
Biserica Unit! a lui Dumnezeu [United Church of God], te rug!m scrie-ne. Unele din
ntreb!rile tale pot fi r!spunse prin bro#uri ca acelea men"ionate n aceast! bro#ur! sau
alt! literatur!. Noi avem de asemenea coresponden"i personali care vor fi foarte bucuro#i
s! te ajute. Personalul nostru editorial este ntotdeauna fericit s! fie de folos cititorilor
no#tri.

Capitolul 6

Cheia a %asea:

Folose%te corect ajutoarele de Biblie

Putem noi n"elege toate aspectele Scripturii numai din Biblie? Desigur c! este posibil
cu o bun! st!pnire a Bibliei #i prin aplicarea cheilor pe care le-am discutat mai devreme.
Totu#i, n"elegerea noastr! poate fi m!rit! dac! ne folosim de munca nv!"a"ilor care au
studiat cultura, limbajul, istoria #i arheologia legate de evenimentele #i caracterele
biblice.
Noi tr!im de la 2000 pn! la 3000 de ani distan"! de timpurile cnd au fost ini"ial
scrise Scripturile. Autorii Bibliei au scris n limbajul #i aranjamentul epocii lor. Cultura
#i limba erau diferite de limba #i cultura de ast!zi. ntruct limbile originale ale Scripturii
(Ebraic!, Greac! #i Aramaic!) sunt att de diferite de limbile noastre moderne,
ajutoarele de Biblie sunt folositoare ca s! putem avea o n"elegere mai bun! a
Scripturilor a#a cum au fost scrise #i n"elese ele.
Pavel i-a spus lui Timotei, Caut! s! te nf!"i#ezi naintea lui Dumnezeu ca un om
ncercat, ca un lucr!tor care n-are de ce s!-i fie ru#ine, #i care mparte drept Cuvntul
adev!rului (2 Timotei 2:15). Dup! cum un lucr!tor folose#te o trus! de unelte, #i noi
putem folosi uneltele corespunz!toare ca s! ne ajute s! n"elegem mai bine Biblia.
Afar! de citarea adesea din Scripturile Ebraice, Apostolii ocazional au citat alte
surse ca s! fie conving!tori. Spre exemplu, Pavel a folosit un citat din poetul sicilian,
Aratus, ca s! transmit! filozofilor Atenieni un principiu despre Dumnezeu (Faptele
Apostolilor 17:28). Asem!n!tor, apostolul Iuda a citat dintr-o lucrare numit! cartea lui
Enoch (Juda 14). n afar! de Scripturile nse#i, ace#ti oameni au citat uneori alte surse ca
s! ajute pe fra"i n n"elegerea Cuvntului lui Dumnezeu.
Care sunt unele din aceste unelte biblice la dispozi"ia noastr!? Iat! cteva:

Alte versiuni ale Bibliei Cea mai folositoare unealt! pentru studiul Bibliei, este,
f!r! surprindere, o Biblie sau, mai corect, mai multe versiuni ale Bibliei, ntre care s!
po"i compara redactarea. Lumea adesea caut! s! g!seasc! traducerea care este cea mai
exact!, cea mai literal! sau mai u#or de citit. Totu#i, nu este o singur! traducere care s!
satisfac! toate cerin"ele acestea.
Sunt mai mult de 60 de versiuni Engleze ale Bibliei la ndemn!. Le-am putea
mp!r"i n trei tipuri largi: cuvnt cu cuvnt, n"eles cu n"eles #i parafrazate. Cele
mai multe Biblii explic!, n paginile introductive, care metod! a fost folosit! n
prepararea acelei versiuni.
Versiunile cuvnt cu cuvnt urmeaz! cel mai precis textele n Ebraic!,
Aramaic! #i Greac!. n general, King James Version [Versiunea King James] #i perechea
ei New Version King James [Noua Versiune King James] sunt traduceri cuvnt cu
cuvnt. Ele se g!sesc n cele mai multe libr!rii.
Ct sunt de ncredere King James sau Noul King James care ne sunt la
ndemn!? Alte manuscrise descoperite de cnd a fost tradus! versiunea King James
arat! a fi foarte de ncredere. Spre exemplu, cnd Versiunea King James a fost
comparat! cu ce s-a g!sit n Sulurile dela Marea Moart!, Biblia King James este 98.33
procente pur! (Norman Geisler #i William Nix, O introducere general" la Biblie [A
General Introduction to the Bible], 1974, p. 263).
n Noul Testament, simpla cantitate a mii de copii (4500 manuscrise n limba
greac!) nseamn! c! se vor g!si numai mici varia"ii ntre manuscrise. Versiunea King
James, spre exemplu, este bazat! pe majoritatea textelor grece#ti autoritare. Aproape 98
la sut! dintre manuscrisele grece#ti cunoscute sunt de acord cu textul de baz! al Bibliei
King James. Chiar varia"iile care exist! rareori afecteaz! n"elesul de baz! ale celor 2
procente de manuscris ce r!mn. Prezervarea #i transmiterea textului Scripturii s-a f!cut
remarcabil de bine.
C!r"ile Vechiului Testament sunt la fel de exacte. De#i se pot g!si cteva erori
textuale n unele dintre manuscrisele folosite n traducerea Versiunii King James,
compara"iile cu alte versiuni ale Bibliei pot clarifica cu u#urin"! cele mai multe probleme.
Dup! cum a remarcat un expert al criticii textului, Dac! vre-o carte din
antichitate a descins pn! la noi f!r! pierderi sau modific!ri substan"iale, aceea este
Biblia. Biblia este cea mai bine autentificat! carte din antichitate! Aceasta l-a ndemnat
pe Sir Frederic Kenyon s! spun!: Num!rul manuscriselor Noului Testament, al
traducerilor timpurii din el, #i al citatelor din el n cei mai vechi scriitori ai Bisericii, este
att de mare nct este practic sigur c! cititul efectiv al fiec!rui pasaj n dubiu este p!strat
n una sau alta dintre aceste autorit!"i antice. Aceasta nu se poate spune de nici o alt!
carte din lume (Neil Lightfoot, Cum am primit Biblia [How We Got the Bible], 1963,
p. 120).
Exactitatea unei versiuni este de cea mai mare importan"!. De#i Versiunea King
James con"ine unele gre#eli (vezi Sunt gre#eli n Versiunea King James?, pagina 12),
pentru stabilirea de doctrine temeinice prima alegere de versiune ar trebui s! fie o edi"ie
mai literar! cum ar fi Noua Versiune a lui King James [New King James Version] sau
Noua Biblie American! Standard [New American Standard Bible].
Dar despre versiunile n"eles cu n"eles? Ele, de asemenea, pot fi de valoare, ca
surse secundare, s! exprime Scripturile n cuvinte mai u#or de n"eles. Spre exemplu,
Noua Versiune King James cite#te Romani 8:5-8:
Pentru acei care tr!iesc conform cu carnalul #i pun mintea la lucrurile carnale,
dar acei care tr!iesc conform cu Duhul, lucrurile Spirituale. A fi de orientare carnal!
nseamn! moartea, dar a fi orientat spiritual nseamn! via"! #i pace. Pentru c! mintea
carnal! este du#m!noas! lui Dumnezeu, pentru c! nu este supus! Legii lui Dumnezeu,
nici nu poate fi ntr-adev!r. Deci atunci, acei care sunt carnali nu pot pl!cea lui
Dumnezeu. [Traducerea romneasc! curent!: n adev!r, cei ce tr!iesc dup! ndemnurile
firii p!mnte#ti, umbl! dup! lucrurile firii p!mnte#ti, pe cnd cei ce tr!iesc dup!
ndemnurile Duhului, umbl! dup! lucrurile Duhului. %i umblarea dup! lucrurile firii
p!mnte#ti, este moarte, pe cnd umblarea dup! lucrurile Duhului este via"! #i pace.
Fiindc! umblarea dup! lucrurile firii p!mnte#ti este vr!jm!#ie mpotriva lui Dumnezeu,
c!ci, ea nu se supune Legii lui Dumnezeu, #i nici nu poate s! se supun!. Deci, cei ce sunt
p!mnte#ti, nu pot s! plac! lui Dumnezeu.]
Noua Versiune Interna"ional! [The New International Version], o traducere
n"eles cu n"eles, spune: Acei care tr!iesc dup! natura p!c!toas! au min"ile ndreptate
spre ce le dore#te natura lor; dar cei care tr!iesc n conformitate cu Duhul au min"ile lor
ndreptate spre ce dore#te Duhul. Mintea omului p!c!tos este moarte, dar mintea
controlat! de Duh este via"! #i pace; mintea p!c!toas! este du#man! lui Dumnezeu. Nu
se supune Legii lui Dumnezeu, nici nu poate s! i se supun!. Acei controla"i de natura
p!c!toas! nu pot place lui Dumnezeu.
Ultima explic! p!rerea lui Pavel mai clar pentru cei mai mul"i cititori, de#i cea
dinainte este o traducere mai direct! a limbajului original. Deci, cnd textul nu este clar,
de multe ori o traducere mai modern! n"eles cu n"eles poate ajuta. Biblia Englez!
Revizuit! [The Revised English Bible], Biblia Ve#ti Bune [Good New Bible], Biblia
Ierusalem [Jerusalem Bible] sunt alte traduceri populare n"eles cu n"eles.
Bibliile parafrazate, cum ar fi Biblia Vie [The Living Bible] pot fi folositoare.
Biblia Vie poate fi descris! ca o traducere interpretativ!. Scopul ei este s! fac! Biblia mai
u#or de n"eles. Precau"ie este necesar! lucrnd cu un asemenea text, totu#i, pentruc!
autorii au folosit licen"a poetic! pentru a transforma unii din termenii de baz! conform cu
ideile lor religioase proprii.
Versiunile parafrazate pot fi consultate pentru o mai bun! n"elegere a cursului
pove#tii dar nu ar trebui s! fie folosite pentru stabilirea de doctrin!. Ele ar trebui s! fie
considerate ca surse rele pentru stabilirea precis! a semnifica"iei oric!rui text.
Care versiune a Bibliei s-o cumperi? Versiunea King James, de#i exact! #i
popular!, este din ce n ce mai dificil de n"eles, pentru c! limba Englez! a evoluat
considerabil n cei aproape 400 de ani dela publicarea ei. n"elesul unora dintre cuvinte s-
a schimbat de a cursul timpului. Mul"i cititori g!sesc c! limbajul arhaic este greu de
urm!rit. Literatura publicat! de Biserica Unit! a lui Dumnezeu [United Church of God]
folose#te cel mai des Noua Versiune King James [The New King James Version], care, n
timp ce re"ine mult din frumuse"ea frazeologiei originale a lui King James, este mai u#or
de citit #i este nc! apropiat! de textul original.
Traducerile moderne ca acelea men"ionate mai sus sunt folositoare pentru a
compara #i clarifica n"elesul. Mult! lume g!se#te o Biblie paralel!, care con"ine dou!
sau mai multe versiuni una lng! alta pe aceea#i pagin!, s! fie de ajutor.
Indiferent de ce versiune a Bibliei alegi, ar trebui considerat ca o investi"ie n care
pu"in! cheltuial! la nceput va fi bine pl!tit! pe durat! lung!. Gnde#te-te s! cumperi o
versiune cu margini largi care "i va permite s! adaugi note din studiul t!u personal n
cursul anilor viitori. De#i mai scump!, o Biblie de calitate superioar!, cu coperte de
piele, va "ine cu ani mai mult dect una de carton sau hrtie #i va deveni o tovar!#!
pevia"!.

O concordan"!: Ca importan"!, f!r! ndoial! c! primul ajutor de Biblie de baz!
este o concordan"!. O concordan"! este o simpl! compilare a mai multor, sau tuturor,
versurilor referitoare la un specific cuvnt a#a cum este folosit prin ntreaga Biblie.
Fiecare cuvnt apare n ordine alfabetic!, ncepnd cu unde a fost folosit mai nti, urmat
de multe sau de toate versurile n care apare acel cuvnt, pn! la ultima lui folosire n
Biblie.
C!utnd un anumit cuvnt, po"i localiza aproape orice vers din Biblie. Pentruc!
nscrie fiecare utilizare a unui cuvnt dat, o concordan"! complet! sau exhaustiv! este
extrem de folositoare pentru compilarea, examinarea #i compararea tuturor scripturilor pe
un anumit subiect, dndu-"i posibilitatea de a avea o vedere general! aproape asupra
oric!rui subiect.
Cele trei mai populare concordan"e sunt Concordan!a Exhaustiv" a lui Strong
[Strongs Exhaustive Concordance], Concordan!a Analitic" a lui Young [Youngs
Analytical Concordance] #i Concordan!a Complct" a lui Cruden [Crudens Complete
Concordance]. Concordan"a lui Cruden este mai mic!, mai ieftin! #i mai u#or de folosit.
Cele ale lui Strong #i Young sunt c!r"i mari, dar dau scurte explica"ii ale cuvintelor
originale ebraice #i grece#ti #i astfel sunt mai potrivite pentru studii mai am!nun"ite. De#i
cele mai multe concordan"e sunt compilate din versiunea King James a Bibliei, se pot
g!si #i altele bazate pe alte versiuni.
Unelte asem!n!toare sunt Bibliile pe subiecte, care au index pe subiecte n loc de
cuvinte individuale, #i dic"ionare explicative, care ofer! o analiz! mult mai am!nun"it! a
cuvintelor originale n ebraic! #i greac! folosite n Biblie.

Ajutoare pentru Biblia de calculator

Dac! ai acces la un calculator personal
echipat cu un CD-ROM sau DVD-
ROM po"i folosi ajutoare de Biblie
care n mod normal ar costa mii de
dolari pentru numai ntre 75 #i 500 de
dolari. Unele se pot g!si gratis sau
pentru un cost minim prin servicii de
Internet.
Biblical Archeological Review
periodic rezum! programe pentru
studiul Bibliei: Programe pe CD-
ROM pentru studiul Bibliei au fost
accesibile de c"iva ani, dar mul"umit!
mbun!t!"irilor recente, acum po"i face
cercetarea Biblic! mult mai repede #i
mai u#or dect nainte. Mai mult,
num!rul textelor oferite de diferitele
pachete de programe s-a multiplicat.
Ast!zi sunt sute: nu numai de
numeroase versiuni ale Bibliei, dar de
asemenea dic"ionare, lucr!ri de
referin"!, documente istorice #i tratate
teologice. Lista textelor accesibile
cre#te constant #i cei ce le folosesc pot
cump!ra de obicei material adi"ional
direct dela Web (septembrie-
octombrie 2002, p.60).
Asemenea resurse nu sunt
numai ieftine dar #i eficiente. Un
pachet de 300 de dolari pe CD-ROM
sau DVD-ROM poate con"ine efectiv o
bibliotec! de resurse pentru studiul
Bibliei care ar echivala cu zeci de mii
de pagini, ar cnt!ri sute de kilograme
#i ar costa mii de dolari. Totu#i poate
s! cerceteze instantaneu duzini de
versiuni ale Bibliei, dic"ionare,
comentatoare #i enciclopedii pentru
cuvntul sau subiectul particular pe
care l cau"i.
Spre exemplu, Exploratorul
Bibliei [Bible Explorer] este un
program de Windows disponibil n trei
edi"ii ncepnd la 119.97 de dolari.
Edi"ia de lux include 20 de versiuni de
Biblie, Concordan"a Exhaustiv! a lui
Strong, diferite dic"ionare de Biblie,
enciclopedii #i comentarii plus alte
lucr!ri de referin"! valoroase, fotografii
#i h!r"i. Mai mult! informa"ie se poate
ob"ine de la
www.epiphanysoftware.com .
Logos Research Systems ofer!
cinci produse pentru Windows
ncepnd la 149.95, cu al s!u 599.95
Biblioteca Omului de %tiin"!
[Scholars Library] oferind mai mult
de 230 de Biblii #i titluri de referin"e
Biblice. Mai mult! informa"ie se poate
ob"ine de la www.logos.com .
Produse cu pre"uri
asem!n!toare cu caractere echivalente
sunt la dispozi"ie dela BibleWorks
(www.bibleworks.com) #i iExalt
Software (www.wordsearchbible.com).
McIntosh pot cump!ra Online
Bible, cu un mare num!r de ajutoare
de Biblie #i 30 versiuni de Biblie n
limba englez!, pentru mai pu"in de 100
de dolari. Versiuni gratuite pentru
McIntosh #i Windows (cu mai pu"ine
resurse) se pot ob"ine la
www.onlinebible.net .
Mai multe versiuni de Biblie #i
multe ajutoare sunt accesibile gratis pe
Internet.
O enciclopedie sau un dic"ionar de Biblie: Urm!tor n importan"! este o
enciclopedie sau un dic"ionar de Biblie. Acest fel de referin"! explic! un anumit subiect
sau ce a nsemnat un cuvnt n timpurile Biblice. Fii preg!tit pentru o enorm! varietate,
dela simple edi"ii de un volum la lucr!ri care con"in patru, cinci sau o duzin! sau mai multe
volume. Pentru nceput, un dic"ionar curent de un volum sau o enciclopedie scurt! scris!
de autori conservatori ar putea oferi n"elesuri bune, de baz! pentru cuvintele #i subiectele
biblice. The New Bible Dictionary [Noul Dic"ionar al Bibliei] #i Ungers Bible Dictionary
[Dic"ionarul Biblic al lui Unger] sunt asemenea lucr!ri.
Trebuie s! fi prevenit, totu#i, c! multe asemenea lucr!ri expun prejudec!"ile
autorului cnd discut! chestiunile teologice, astfel c! ele adesea nu sunt ghiduri de
ncredere n chestiuni de doctrin!. Autorii conservatori au tendin"a s! fie mai exac"i pentru
c! n general ei cred c! Biblia este de inspira"ie divin! #i astfel au ncredere n ceea ce zice.
Al"i autori trateaz! Biblia ca o combina"ie de literatur! etnic! istoric! #i mitologic!.
Un comentariu al Bibliei: Un comentariu este un alt ajutor de Biblie poten"ial de
valoare. Este exact ceea ce implic! numele: Scriitorul comenteaz! asupra versurilor
con"inute n acel volum particular. Con"inutul variaz! mult, dela lucr!ri de un volum la
volume multiple, unele de un singur autor #i unele de mai mul"i. Ai n vedere prejudec!"ile
#i originea autorilor. Ei pot cuprinde dela nv!"a"i conservatori care cred n inspira"ia
Bibliei pn! la teologi care privesc cea mai mare parte a Scripturilor ca neinspirat! #i
numai literatur!. Natural, comentariile lor variaz! considerabil de acelea de autori
conservatori, #i adesea le contrazic.
Deci, doctrina Biblic! nu trebuie stabilit! dup! ce scriu ace#ti autori n aceste
ajutoare biblice. Numai comparnd lucrurile spirituale cu spiritualul (1 Corinteni 2:13)
poate s! fie stabilit! adev!rata doctrin!. Noi nu ar trebui s! punem niciodat! scrierile
oamenilor pe acela#i plan cu Scriptura. Ajutoarele de Biblie sunt exact att: resurse
limitate care s! ne ajute s! n"elegem cadrul antic al Scripturilor prin geografie, limbaj,
cultur! #i istorie.
Multe ajutoare #i versiuni ale Bibliei, ca acelea enumerate mai sus, sunt accesibile
ca programe de calculator pe CD-ROM sau DVD-ROM. Ele de obicei includ o mul"ime
de ajutoare de Biblie adi"ionale. Asemenea produse n general includ mai multe versiuni
ale Bibliei, dic"ionare, concordan"e, atlase #i comentarii virtual ntregi biblioteci de
referin"e de Biblie la pre"uri de numai o mic! frac"iune din ceea ce ai pl!ti pentru
versiunile tip!rite. Acestea ofer! n general posibilit!"i de studiu #i cercet!ri mult mai
rapide #i mai complete dect ar fi posibil cu materialele tradi"ionale tip!rite.
Asemenea programe de ajutor de Biblie pot fi g!site n magazinele de Biblie sau
revistele religioase sau prin cercet!ri pe Internet. Ele pot economisi mul"i bani #i spa"iu
dac! ai necesarul echipament de calculator. Revista Biblical Archeology Review tip!re#te
ocazional analize #i compara"ii de asemenea programe de studiu al Bibliei, inclusiv liste de
tr!s!turi, con"inut #i pre"uri. Aceste compara"ii sunt o excelent! resurs! dac! consideri o
asemenea cump!r!tur!. (vezi Ajutoare pentru Biblia de calculator, pagina 23).
Aceasta ne aduce la ultima cheie pentru n"elegerea Scripturilor.

Capitolul 7

Cheia a &aptea:

Avem nevoie de ghidarea Bisericii lui
Hristos

Toate cheile biblice #i toate ajutoarele din lume nu sunt substitute pentru ghidarea unor
nv!"!tori califica"i n c!utarea adev!rurilor din Biblie.
Un slujitor de ncredere al lui Dumnezeu poate s! ne ajute extraordinar s!
n"elegem corect Scripturile. Cum a zis Pavel: %i cum vor auzi despre El f!r!
propov!duitor? %i cum vor propov!dui, dac! nu sunt trime#i? Dup! cum este scris: Ct
sunt de frumoase picioarele celor ce vestesc pacea, ale celor ce vestesc Evanghelia
(Romani 10:14-15).
Hristos a zis n mod distinct c! El va cl!di Biserica Lui, #i por"ile Locuin"ei
mor"ilor [Hades, mormntul sau moartea] nu o vor birui (Matei 16:18). El i-a ndrumat pe
discipoli: Duce"i-v! #i face"i ucenici din toate Neamurile, botezndu-i n Numele Tat!lui,
#i al Fiului, #i al Sfntului Duh. %i nv!"a"i-i s! p!zeasc! tot ce v-am poruncit. %i iat! c!
Eu sunt cu voi n toate zilele, pn! la sfr#itul veacului (Matei 28:19-20).
Cine este Biserica? Biblia o descrie nu ca o cl!dire sau organiza"ie fizic!, dar ca
oamenii condu#i de Duhul lui Dumnezeu. Asocierea cu ace#ti oameni ne poate ajuta s!
nv!"!m aceste adev!ruri spuse de Isus Hristos.
Dumnezeu ne spune cerceta"i toate lucrurile, #i p!stra"i ce este bun
(1 Tesaloniceni 5:21). Noi avem de f!cut partea noastr!, dar El ne-a dat Biserica Lui, care
este stlpul #i temelia adev!rului (1 Timotei 3:15). El ne-a prev!zut cu nv!"!tori de
ncredere n Biserica Lui, ca s! ne nve"e Cuvntul lui Dumnezeu f!r! a-l deforma. Pavel l-
a instruit pe Tit: Te-am l!sat n Creta, ca s! pui n rnduial! ce mai r!mne de rnduit, #i
s! a#ezi presbiteri n fiecare cetate, dup! cum "i-am poruncit: Dac! este cineva f!r!
prihan!, b!rbat al unei singure neveste, avnd copii credincio#i, cari s! nu fie nvinui"i de
destr!b!lare sau neascultare. C!ci episcopul, ca econom al lui Dumnezeu, trebuie s! fie
f!r! prihan!; nu nc!p!"nat, nici mnios, nici dedat la vin, nici b!t!u#, nici lacom de c#tig
mr#av; ci s! fie primitor de oaspe"i, iubitor de bine, cump!tat, drept, sfnt, nfrnat; s! se
"in! de Cuvntul adev!rat, care este potrivit cu nv!"!tura, pentru ca s! fie n stare s!
sf!tuiasc! n nv!"!tura s!n!toas!, #i s! nfrunte pe protivnici (Tit 1:5-9).
Hristos a prezis c! oameni n#el!tori vor folosi Numele Lui #i vor pretinde c! l
reprezint! pe El: P!zi"i-v! de prooroci mincino#i. Ei vin la voi mbr!ca"i n haine de oi,
dar pe din!untru sunt ni#te lupi r!pitori. i ve"i cunoa#te dup! roadele lorMul"i mi vor
zice n ziua aceea: Doamne, Doamne! N-am proorocit noi n Numele T!u? N-am scos
noi draci n Numele T!u? %i n-am f!cut noi multe minuni n Numele T!u? Atunci le voi
spune curat: Niciodat! nu v-am cunoscut; dep!rta"i-v! de la Mine, voi to"i cari lucra"i
f!r!delege (Matei 7:15-16; 22-23).
Un slujitor trebuie s! nve"e #i s! asculte de legile lui Dumnezeu Cum declar!
Scriptura: La lege #i la m!rturie! C!ci dac! nu vor vorbi a#a, nu vor mai r!s!ri zorile
pentru poporul acesta [nu este lumin! n ei] (Isaia 8:20).
Deci, odat! ce e#ti echipat cu cheile pe care Dumnezeu ni le-a dat n Biblie, avem
nevoie s! c!ut!m Scripturile s! vedem cum descriu Biserica lui Dumnezeu #i pe slujitorii
Lui. Aici sunt cteva feluri n care Biblia i descrie (po"i afla mult mai multe din bro#ura
noastr! gratuit! Biserica pe care a cl"dit-o Isus [The Church Isus Built]).
Supus Legilor lui Dumnezeu: Lumea cuprinznd Biserica lui Dumnezeu este
descris! colectiv ca mireasa ascult!toare a lui Hristos. S! ne bucur!m, s! ne veselim, #i
s!-I d!m slav!! C!ci a venit nunta Mielului; so"ia Lui s-a preg!tit, #i i s-a dat s! se mbrace
cu in sub"ire, str!lucitor, #i curat Inul sub"ire sunt faptele neprih"nite ale sfin"ilor
(Apocalipsa 19:7-8). Sfin"ii poporul lui Dumnezeu, sunt descri#i mai departe cari
p"zesc poruncile lui Dumnezeu #i credin!a lui Isus (Apocalipsa 14:12). Acei care sunt n
Biserica lui Dumnezeu vor "ine cu credin"! legile lui Dumnezeu #i totu#i vor depinde de
credin"a n Isus pentru mntuirea lor.
O turm! mic!: Biserica lui Dumnezeu, cum este descris! n Scriptur!, nu este o
organiza"ie sau o denomina"ie mare #i popular!. Hristos a zis de cei formnd Biserica Lui,
Nu te teme turm! mic!; pentru c! Tat!l vostru v! d! cu pl!cere mp!r!"ia (Luca 12:32).
Ei sunt de asemenea descri#i ca urmnd o cale de via"! ngust! #i dificil! pe care pu"ini
ar fi dispu#i s-o urmeze n epoca prezent! p!c!toas! (Matei 7:13-14).
Apostolul Iacov a avertizat pe cititorii lui din toate veacurile s! nu sucombe
valorilor lumii cnd aceste valori nu sunt n armonie cu Poruncile lui Dumnezeu. Suflete
prea curvare! Nu #ti"i c! prietenia lumii este vr!jm!#ie cu Dumnezeu? A#a c! cine vrea s!
fie prieten cu lumea se face vr!jma# cu Dumnezeu (Iacov 4:4).
Ca o consecin"!, ne urmnd c!ile acestei lumi care n realitate este lumea lui
Satana (2 Corinteni 4:4; 1 Ioan 5:19) , Biserica va fi for"at! n final s! fug! de
persecu"iile altora naintea rentoarcerii lui Isus Hristos (Apocalipsa 12:13-17).
Aceste descrieri ar trebui s! ne ajute s! n"elegem cum s!-i c!ut!m #i s!-i g!sim pe
membrii Bisericii lui Dumnezeu. Dumnezeu s! te ajute n c!utarea ta s! n"elegi
Scripturile #i, prin cheile pe care "i le-a dat El, s!-i g!se#ti pe adep"ii Lui supu#i #i
credincio#i. Ca s! afli mai mult despre United Church of God [Biserica Unit! a lui
Dumnezeu] cere copia gratuit! Aceasta este Biserica Unit" a lui Dumnezeu [This Is the
United Church of God].

ADRESELE PO&TALE DIN NTREAGA LUME

AMERICA DE NORD, DE SUD &I CENTRAL#

Statele Unite: United Church of God
P.O. Box 541027
Cincinnati, Ohio 45254-1027
Telefon: (513) 576-9796 Fax (513) 576-9795
Web site: www.gnmagazine.org
E-mail: info@ucg.org
Canada: United Church of God-Canada
Box 144, Station D
Etobicoke, ON M9A 4X1 Canada
Telefon: (905) 876-9966, (800) 338-7779
Fax: (905) 876-0569
Web site address: www.ucg.ca ,
Caraibe: Bahamas: United Church of God
P.O. Box N8873, Nassau, Bahamas
Telefon: (242) 324-3169 Fax: (242) 364-5566
Martinique: Eglise de Dieu Unie-France
127 rue Amelot, 75011 Paris, France
Zonele vorbind spaniola:
Iglesia de Dios Unida, P.O. Box 541027
Cincinnati, OH 45254-1027, U.S.A.
Telefon: (513) 576-9796 Fax (513) 576-9795

EUROPA

Insulele Britanice: United Church of God
P.O. Box 705
Watford, Herts, WD 19 6FZ, England
Telefon: 020-8386-8467 Fax: 020-8386-1999
Web site: www.goodnews.org.uk
Fran"a: Eglise de Dieu Unie-France
127 rue Amelot, 75011 Paris, France
Germania:
Vereinte Kirche Gottes/Gute Nachrichten
Postfach 30 15 09, D-53195 Bonn, Germany
Telefon: 0228-9454636 Fax: 0228-9454637
E-mail: info@gutenachrichten.org
Italia: La buona notizia, Chiesa de Dio Unita
Casella Postale 187, 24121 Bergamo, Italy
Telefon/Fax: (+39) 035-452353
E-mail: info@labuonanotizia.org
Olanda: United Church of God Holland
P.O. Box 93, 2800 AB Gouda, The Netherlands
Scandinavia: Guds Enade Kyrka
P.O. Box 3535, 111 74, Stockholm, Suedia
E-mail: sverige@ucg.org

AFRICA

Africa de Est (Kenya, Tanzania, Uganda):
United Church of God, Kenya, P.O. Box 75261, Nairobi
00200 Kenya. Email: kenya@ucg.org
Ghana: P.O. Box 3805 Kumasi, Ghana
Mauritius: P.O. Box 53, Quatre Bornes, Mauritius
E-mail: mauritius@ucg.org
Africa de Sud (#i Namibia, Botswana, Lesotho, numai
Swaziland): United Church of God, Southern Africa, P.O.
Box 2209, Beacon Bay, East London 5205, South Africa,
Telefon/Fax: 043-748-1694
Malawi: United Church of God. P.O. Box 32257,
Chichiri, Blantyre 3, Malawi.
E-mail: malawi@ucg.org
Nigeria: United Church of God, P.O. Box 2265,
Shomolu, Lagos, Nigeria.
Telefon: 01-8113644 E-mail: nigeria@ucg.org
Zambia: United Church of God
P.O. Box 23076, Kitwe, Zambia
Telefon: (02) 226076, E-mail: zambia@ucg.org
Zimbabwe: United Church of God, Zimbawe
P.O. Box 928, Causeway, Harare.
Telefon Celular: 011716273
E-mail: zimbabwe@ucg.org

REGIUNEA PACIFICULUI

Australia: United Church of God-Australia
GPO Box 535, Brisbane, Qld. 4001, Australia
Telefon: 0755-202-111 Free call: 1-800-356-202
Fax: 0755-202-122
Web site: www.ucg.org.au E-mail: info@ucg.org.au
Fiji: United Church of God, P.O. Box 11081,
Laucala Beach Estate, Suva, Fiji
Noua Zeeland!: United Church of God
P.O. Box 22, Auckland, 1015, New Zealand
Telefon: Toll Free 0508-463-763
Filipinele: United Church of God
P.O. Box 81840
DCCPO, 8000 Davao City, Philippines
Telefon/Fax: (+63) 82 241 4444
Cell/text: (+63)-918-904 4444
Web site address: www.ucg.org.ph
Tonga: United Church of God - Tonga
P.O. Box 2617, NukuAlofa, Tonga

TOATE ZONELE &I NA$IUNIELE
NEMEN$IONATE

United Church of God
P.O. Box 541027, Cincinnati, OH 45254 - 1027
Telefon: (513) 576-9796 Fax: (5 13) 576-9795
Web site: www.ucg.org E-mail: info@ucg.org


Dac! dore%ti s! %tii mai mult

Cine suntem: Aceast! literatur! este publicat! de Biserica Unit! a lui Dumnezeu, o
Asocia"ie Interna"ional!, care are preo"i #i congrega"ii prin toat! lumea.

Noi ne tras!m originea la Biserica pe care a nfiin"at-o Isus la nceputul secolului I, A.D.
Noi urm!m acelea#i nv!"!turi, doctrine #i practice stabilite atunci. Comisiunea noastr!
este s! proclam!m ntregii lumi ca un martor evanghelia sosirii mp!r!"iei lui Dumnezeu
#i s! nv!"!m toate na"iunile s! observe ceea ce a poruncit Isus Hristos (Matei 24:14;
28:19-20).

Gratis: Isus Hristos a zis: F!r! plat! a"i primit, f!r! plat! s! da"i (Matei 10:8). Biserica
Unit! a lui Dumnezeu ofer! aceasta precum #i alte publica"ii gratis. Noi te invit!m s!
ceri abonamentul t!u gratis la revista The Good News (Ve#tile Bune) #i s! te nscrii la
cursul de 12 lec"ii (Curs de studiu al Bibliei) de asemenea gratis #i f!r! nici o obliga"ie.

Noi suntem recunosc!tori membrilor bisericii, pentru dona"iile #i zeciuelile lor, #i a altor
sus"in!tori care contribuie voluntar s! suporte aceast! munc!. Noi nu solicit!m publicul
general pentru dona"ii. ns! contribu"ii care s! ne ajute s! mp!rt!#im cu al"ii acest mesaj
de speran"! sunt bine venite. Toate fondurile sunt revizuite anual de o companie
independent! de contabilitate

Consilieri personali la dispozi"ie: Isus a poruncit urma#ilor S!i s! hr!neasc! oile Sale
(Ioan 21:15-17). Ca s! ajute s! satisfac! aceast! porunc!, Biserica Unit! a lui Dumnezeu
are congrega"ii prin ntreaga lume. n aceste congrega"ii credincio#ii se adun! s! fie
instrui"i din Evanghelie #i s! #i "in! tov!r!#ie.

Biserica Unit! a lui Dumnezeu este dedicat! n"elegerii #i practicii cre#tinismului Noului
Testament. Noi dorim s! mp!rt!#im modul de via"! a lui Dumnezeu cu aceia care n
mod sincer caut! s! se nchine #i s! urmeze pe Mntuitorul nostru Isus Hristos.

Preo"ii no#tri sunt dispozi"ie pentru sfaturi, s! r!spund! la ntreb!ri #i s! explice Biblia .
Dac! dore#ti s! iei leg!tura cu un preot sau s! vizitezi una dintre congrega"ii, te rug!m s!
ne scrii la una dinte adresele cele mai apropiate sau s! iei leg!tura prin telefon.

Pentru informa"ii suplimentare: Po"i folosi computerul t!u ca s! intri la loca"ia World
Wide Web pe Internet. Adresa www.gnmagazine.org "i d! acces la informa"ii
generale, numere trecute de The Good News (Ve#tile Bune), bro#uri #i multe altele.

Pentru desc!rcarea bro#urilor direct de pe Internet folose#te adresa urm!toare:
www.ucg.org/litlibray/easteuropean/index.htm

Cum Sa Intelegem Biblia PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cum Sa Intelegem Biblia PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

How to Understand the Bible - Cum s! n"elegem Biblia.

S-ar putea să vă placă și