Faptul ca respingem traducerea cuvantului islam prin supunere nu exclude in nici un

caz ideea ca aceasta religie propovaduieste ascultarea lui Dumnezeu si supunerea totala
fata de Voia sa.
In limba araba, ca in orice limba semita, pentru a gasi radacina unui cuvant trebuie sa
extragem din el consoanele conform ordinii lor
1
in cuvant.
1
Aceasta regula are si citeva exceptii, de exemplu trebuie sa fim prudenti cu literele denumite mazida, al
naht sau al qalb.
Islam conform Coranului
Conform Coranului, islamul este adevarata religie, indiferent de profetul care a initiat-o
sau de epoca initierii. Islamul este adeziunea la pacea lui Dumnezeu propovaduita de
toti trimisii lui Dumnezeu dintotdeauna. Coranul afirma in versetul 1!, surata "#

Religia, in ochii lui Dumnezeu, este de fapt islamul
Avraam si fiul sau Ismail se roaga lui Dumnezeu, spunind in versetul 1$%, surata $#

Doamn, fa din doua fiinte musulmane si din
progenitura noastra,o natiune musulmana.
&oti cei care cred intr-un Dumnezeu unic, conformindu-se invataturilor transmise de
'oise, Iisus, 'a(omed sau oricare alt profet, sunt in conceptia Coranului musulmani,
indiferent daca aceasta se intampla inainte de revelatia Coranului sau dupa aceea.
Coranul afirma in versetul )$, surata $#
Cei care au crezut [in mesajul lui Mahomed],
ereii, crestinii si sabeeni! cei dintre ei care cred
in Dumnezeu si in ultima zi si fac fapte bune!
acestia isi or afla rasplata de la Domnul lor. "i
nu or cunoaste teama si nu or fi in suferinta.
Coranul recunoaste iudaismul si crestinismul prin insusi faptul ca se considera
continuarea lor fireasca. Cu aceasta ocazie, el aduce un omagiu evreilor si crestinilor,
numindu-i ahl al #itab *amenii Cartii sau ahl al dhi#r *amenii C(emarii. Acesti
credinciosi sinceri, virtuosi si cucernici sunt conform Coranului muslimin curati, adepti si
pacii lui Dumnezeu, musulmani.
Un sentiment religios si sase credinte
*mul devenit musulman face distinctia dintre al $iman, sentimentul religios si ,al $aqa
$id, credintele.
Coranul nu este cu adevarat sursa prima a sentimentului religios, dar el este in sc(imb
singura autoritate care precizeaza credintele si veg(eaza asupra puritatii lor.
Cel care cunoaste Coranul deduce din el sase credinte care constituie insasi baza
islamului. Fiecare om, pentru a fi musulman, trebuie sa creada in deplina libertate sifara
vreo constrangere in aceste sase adevaruri, denumite cele sase credinte care au la baza
adevarul originar si etern.
Dumnezeu
Dumnezeu sau Alla( este baza oricarei credinte.
'ulti spun ca +Alla( este dumnezeul musulmanilor,. Aceasta afirmatie este eronata,
pentru ca ea ec(ivaleaza total cu afirmatiile +Dieu +, dumnezeul francezilor sau +-od +,
dumnezeul anglo-saxonilor.
Cuvantul %llah provine din limba araba si nu din religia musulmana. Islamul trebuie
vazut independent de limba araba, fiindca ea nu este un idiom exclusive Islamic si nici
singura limba capabila sa traduca mesa.ul islamului. &rebuie sa stim ca allah nu este un
cuvint inventat de Coran, el fiind numele lui Dumnezeu la arabi, cu mult inainte de
aparitia islamului. Astfel, numele tatalui /rofetului este +Abd-%llah+ 0adorator al lui
Dumnezeu1, mort inaintea nasterii lui 'a(omed, deci inainte de insasi aparitia islamului.
Coranul nu mentioneaza ateismul. 2e poate spune ca pentru el ateismul nu exista, deci
nu merita nici nu controversa si ca nu exista decat conceptii gresite despre Dumnezeu sau
o intelegere gresita si acestea trebuie corectate imediat. Coranul duce o lupta inversunata
impotriva celor care il asociaza pe Dumnezeu cu alte divinitati sau impotriva celor care
confera calificative sau atributii straine esentei 2ale.
Notiunea de Dumnezeu in islam
Dumnezeu este 3nicul, Atotputernicul, *mniprezentul, Creatorul pamantuluisi al
cerului, demn de veneratie si supunere, Dumnezeu al lui Adam, al lui 4oe si al lui
Avraam, care i-a dezvaluit lui 'oise cele zece porunci si i-a adus alinare lui Iisus
trimitindu-i-l pe 2fantul Du(.
Credinta intr-un Dumnezeu 3nic implica doua notiuni# al $uluhi&&a, unicitatea
divinitatii 2ale si al rububi&&a, unicitatea autoritatii 2ale.
3nicitatea divinitatii lui Dumnezeu vrea sa insemne# Dumnezeu este singurul demn de a
fi venerat. 3nicitatea autoritatii sale vrea sa insemne# Dumnezeu este singurul Creator,
2tapan, &ata
$
.
C(iar si in intimitate este o supunere totala fatade Dumnezeu. In *ccident nu prea este
agreat cuvantul supunere fata de Dumnezeu pentru ca nu se stie ca supunerea fata de
Dumnezeu ec(ivaleaza cu o nesupunere totala in raport cu omul. Cel care nu este supus
decat lui Dumnezeu este un vesnic rebel.
Coranul spune in versetele )!-%$, surata $)#
'pune(le poestea lui %raam.
Cind el a spus tatalui lui si poporului lui)
*+e cine enerati oi,*
"i au spus) -.oi eneram idoli si ne deotam
cultului lor*.
"l a spus -"i a aud cind ii inocati,
'au pot ei sa a facarau,*
"i au spus) -.u, dar i(am gasit pe tatii nostril
procedand astfel*.
"l a spus) -Ce spuneti oi despre ceea ce enerati,
/oi si cei mai echi stramosi ai ostri,
"i bine, toti sint pentru mine dusmani in afara de
Domnul si 'tapanul 0niersurilor.
Cel care m(a creat si Cel care ma calauzeste.
"l imi da sa maninc sis a beau.
Cind ma imbolnaesc, "l este cel ce ma indeca.
"l imi adduce moartea, pentru a ma inia dupa
aceea.
Dela "l astept iertarea greselilor mele,
1iua judecatii.*
Increderea acordata acestor idoli provine din credinta eronata ca ei sunt reprezentari in
care salasluiesc spirite sau divinitati. /rezicerile si magia sunt sever condamnate de
$
&ata, in sensul general de fiinta iubitaore si autoritara in celasi timp, care se ingri.este de copiii sai si nu in
sensul de fiinta zamisilitoare. Acest sens general se gaseste in Vec(iul si 4oul &estament. In 'atei ),%,
Iisus le recomanda ucenicilor sai# Deci nu a asemanati lor 2paginilor3, ca stie 4%4%5 /6'4R0 de ce aeti
trebuinta mai 7nainte ca sa cereti oi de la el. Coranul a evitat acest apelativ de teama unei ambiguitati care
ar atinge unicitatea lui Dumnezeu. Coranul afirma dimpotriva# 'pune, "l este, Dumnezeu, singurul si
unicul, Dumnezeu, sprijinul supreme si eficient. "l n(a zamislit niciodata sin u a fost zamislit. .imeni nu(i
este egal sau asemanator, surata 11$.
Coran, fiindca sunt shir#, asociationism, care presupune atribuirea unor puteri ce apartin
numai lui Dumnezeu altor fiinte sau obiecte.
Cuvantul +idol, depaseste desemnarea obiectului-fetis care contine pentru unii o putere
neverosimila, pentru a stapani totul pe pamant, prin teama si lacomie. Cel ce crede intr-un
singur Dumnezeu, caruia i se daruieste cu totul si in exclusivitate, nu se teme decat de
nemultumirea 2a.
Cel ce vrea sa fie musulman trebuie sa creada si in existenta ingerilor. Acestia sunt
fapturi pur spirituale, subtile si nevazute. 'usulmanul nu cunoste adevarata ratiune a
existentei lor sin u cunoaste nici adevarata lor misiune.
In traditia musulmana, omul este mult mai important decat ingerul. 5l se lupta cu
asiduitate, facand un mare efort si aceasta lupta se numeste jihad.
In islam, nu se face distinctie intre ingersi ar(ang(el, in pofida importantei unora, a
caror misiune este mai mult sau mai putin precisa, cum ar fi medierea dintre Dumnezeu si
'esagerii sai. Coranul ii numeste pe cativa, de exemplu pe 'i6a7l, ar(ang(elul 'i(ail
sau 8ibril, -abriel, caruia Coranul ii da un titlu onorific, al(Ruh alamin, spirit devotat.
Ibis, diavolul, este un jinn care fusese inainte apropiat si indragit de Dumnezeu.
8inn(ii sunt fapturi nevazute de om, crearea lor a precedat-o pe cea a oamenilor, dar ei
au acelasi statut sau aproape acelasi statut ca oamenii.
Cartile
/entru a fi musulman, trebuie de asemenea sa crezi ca Dumnezeu a dazvaluit 'esa.e
prin intermediul mai multor profeti in diverse epoci. 4umarul acestor 'esageri este
necunoscut, dar Coranul citeaza patru# al 4a9rat, &ora(, al 1abur, psalmii, al :ngil,
5vang(elia si al ;ur$an, Coranul.
9eferitor la &ora(, Coranul spune in versetul ::, surata ;#
%m pogorat Torah care calauzeste si lumineaza, prin
ea profetii supusi lui Dumnezeu fac dreptate
ereilor.
9eferitor la 5vang(elie, Coranul o mentioneaza la singular <si nu la plural = al :ngil.
/entru Coran, 5vang(elia este 2criptura care relateaza despre invatatura transcendenta a
lui Iisus, fiul Fecioarei 'aria, precum si despre viata sa exemplara.
Coranul citeaza de asemenea 1abur-ul, psalmii inspirati lui David care sunt o lege
pentru intarirea interiorului finite, pentru inaltarea sufletului sau si exaltarea esentei sale.
Cea de a patra carte citata in Coran este insure Coranul. Aceasta carte constituie
autoritateasuprema in islam, daca nu c(iar singura.
Coranul este denumirea actiunii verbului qara$a care provine din radacina >.9.7 ai
carei derivati sunt omonime cu unul din aceste doua sensuri# protectie sau lectura.
Coranul spune in versetul 1), surata ?;#
.u(ti misca lima cu Coranul pentru a(: grabi
ancorarea.
.oua ne apartine gruparea sa si qur$an(ul sau,
protectia
Cand .oi il protejam, urmeaza atunci qur$an(ul sau,
lectura
3
.
"
Andr@ C(oura6i inscrie pe coperta recentei sale traduceri a Coranului cuvantul +l7Appel,<C(emare=. 5ste
o traducere insolita pentru ca este facuta in ebraica, nu din arabaA 9adacina > 9 A inseamna in ebraica a
c(ema. In Facerea se spune# "lohim qarapara %dam adica, Dumnezeu l-a c(emat pe Adam.
Cuvantul qur$an insemna in araba lectura.
&extul coranic ne-a parvenit prin doua canale sigure, pe cale orala si pe cale scrisa.
Intreg Coranul se invata pe dinafara, inclusive punctuatia si intonatia BuraCs(ita
:
de catre
sute de mii, c(iar milioanede persoane, generatie dupa generatie.
/rofetul avea la dispozitie zece scribi care transcriau imediat fiecrea revelatie. Dupa
moartea sa, intreg Coranul era scris pe foi de palmier si pe oase. Dafsa
;
a primit
insarcinarea conservarii sale. Cele mai vec(i manuscrise dateaza din anul )::,
doisprezece ani dupa moartea /rofetului si sunt denumite Coranul din 3t(man sau
Vulgata, prin analogie ci traducerea latina a Eibiliei.
Semnificatia cuvantului Carte in islam
/entru musulman, al <itab, Cartea, este insusi Cuvantul lui Dumnezeu. Aceasta carte
este in mainile noastre, accesibila oricarui stiutor de carte, obiect de meditatie si de
interpretare permanenete, in cadrul unui demers spiritual si intelectual.
Profetii
/entru a fi musulman, trebuie sa crezi ca Dumnezeu a vorbit oamenilor prin intermediul
profetilor. /rofetii sunt oameni alesi de Dumnezeu pentru a le dezvalui adevaruri sau
pentru a-i insarcina sa transmita 'esa.ul 2au. Coranul citeaza aproape o suta paisprezece
profeti.
In islam, toti profetii au propovaduit acelasi adevar, absolut identic, de la Adam pana la
'a(omed. /rofetilor le este imposibil sa pacatuiasca, ei sunt ocrotiti de iertarea si
indrumarea lui Dumnezeu.
Coranul mentioneaza profeti cunoscuti decrestinism dar necunoscuti de iudaism, de
exemplu Ioan Eotezatorul.
Iisus in Coran
Coranul vorbeste despre Iisus in mai multe tanduri si ii citeaza numele de $; de ori.
Coranul considera de.a ca aparitia lui Ioan si predica sa din desert anunta venirea lui
Iisus. 2pune Coranul in versetul "!, surata "#
+e cind el 21aharia3 se ruga stind in picioare in
sanctuar, ingerii strigara) Dumnezeu ti(l esteste
pe :oan care a esti un Cuint al lui Dumnezeu ,
el a fi Domn, a fi cast si a fi profet printre cei
drepti.
In Coran, Iisus este Cuvantul lui Dumnezeu intrupat, el este du(ul lui Dumnezeu, nascut
dintr-o fecioara care nu cunoscuse mai inainte barbatul. Iisus este un profet, faptura a lui
Dumnezeu, desigur nobil si demn de venerat, dar el ramane fiul *mului si nu fiul lui
Dumnezeu.
Coranul ii cinsteste de asemenea pe apostoli, al ha9ari&&n, ucenii lui Iisus, fara a cita
numele lor si fara a preciza numarul lor, dar afirma faptul ca cerul i-a inspirit. /robabil ca
aceasta inspiratie s-a savarsit dupa inaltarea lui Iisus la cer.

:
>uraCs(it, de la >uraCs(, tribul /rofetului si al primilor sai insotitori. Coranul a fsot dezvaluit in limba
tribului si anume araba BuraCs(ita, care este astazi simbolul arabei literare perfecte.
;
Fiica celui de al doilea calif.
Statutul profetului Mahomed
/rofetul 'a(omed
)
este in islam un om ca toti oamenii, ales degiru de Dumnezeu, dar
avand ca unic obectiv pe acela de a trasmite mesa.ul 2au. 5l este faptura si slu.itorul lui
Dumnezeu. 5l si-a implinit menirea, dupa care a muritF memoria sa fiind foarte
respectata.
/rofetul insusi a spus# + 4u ma venerati precum crestinii l-au venerat pe Iisus, fiul
'ariei,. 2i la moartea lui 'a(omed, insotitorul sau, GAbu Ea6r a vestit multimii# +Cel
care l-a adorat pe 'a(omed sa sties a 'a(omed a murit sic el care l-a adorat pe
Dumnezeu sa stie ca Dumnezeu e viu si nu moare,.
otararea lui Dumnezeu
/entru a fi musulman, trebuie sa crezi in Dotararea lui Dumnzeu, ceea ce este
aproximativ ec(ivalentul binecunoscutei credinte crestine in predestinate. In islam se
vorbeste despre al qada$ <(otarare= si de al qadar <masura=. Dadit( mentioneaza clar
qadar-ul, atat in sens bun cat si in sens rau.
*mul nu este raspunzator fata de Dumnezeu decat de propriul lui drum, in viata de aici,
de pe pamant, dar este cu adevarat raspunzator si va fi cu siguranta .udecat intr-o buna za
de Dumnezeu. /rofetul 'a(omed a spus# 6mul a fi judecat pentru trei lucruri) bogatia
de care dispune si felul in care a cheltuit( o, tineretea lui si felul in care a trit(o si
sanatatea lui si felul in care a folosit(o.
!egea
2ensul strict al cuvantului shari$a in limba araba este Hege, in sensul sau neutru sau
profan. 2e spune shari$a .unglei. &ora( este shari$a lui 'oise. Crestinii numeau de
asemenea Vec(iul &esatament +shari$a /rofetilor,. Vorbim la fel despre shari$a lui
Dammurabi, despre shari$a romana, despre shari$a franceza
4ici limba araba, nici Coranul nu definesc shari$a ca pe o lege divina imediat
aplicabila sau ca pe o legislatie codificata. *mul de lege musulman a fost nevoit sa
stabileasca una sau mai multe legislatii diferite referindu-se in acelasi timp la
recomandari coranice si la traditii locale, facand un mare effort intellectual pentru a
raspunde multiplelor necesitati ale unei vieti sociale in plina expansiune. In aceasi epoca,
legislatia, fiqh, la fel ca alte discipline islamice au cunoscut un avant urias in toate
domeniile esentiale sau secundare.
Dreptul lui Dumnezeu si dreptul omului
'hari$a, legea in islam, contine oprelisti proprii celor doua tipuri de drept# dreptul lui
Dumnezeu, 7ibadat, adoratiunile si dreptul omului, mu$amalat, +intertratarile,.
/rimul drept este cultul, desemnat de obicei drept cei cinci stalpi ai islamului.
2ursa esentiala a dreptului lui Dumnezeu este textul I Coranul I si explicarea lui de
catre traditia profetica precum si activitatea intelectuala a comentatorilor si a oamenilor
legii.
Dreptul lui Dumnezeu
Dreptul lui Dumnezeu este cultul adresat lui Dumnezeu si consta in cei cinci stalpi si
islamului conform denumirii curente. Acesti cinci stalpi sunt# marturia de credinta, cele
cinci rugaciuni zilnice, milostenia legala, postul lunii 9amandanului si pelerina.ul la
mosc(eea sfanta din 'ecca.

)
+'a(omet, vine din turcescul 'a(met, care vine din arabescul 'u(ammad, multi scriitori dorind sa
modifice aceasta +deformare,, care dateaza din 5vul 'ediu, in 'o(amed.
1. Marturia de credinta, primul stalp, este recunoasterea credintei, al shahadatan, cele
doua marturii exprimate prin urmatoarele doua fraze# -recunosc ca nu e=ista un alt
dumnezeu decat Dumnezeu*, - si recunosc ca Mahomend este Mesagerul lui Dumnezeu*
In islam, pentru a te considera musulman este de-a.uns sa crezi pentru a fi sin u exista
nici registru paroc(ial, nici botez, nici circumcizie
?
.
$. "ugaciunea #salat$% cel de al doilea stalp.

?
&oti musulmanii practica circumcizia, nu din obligatie religioasa, ci mai degraba in urma unei
recomnadari de igiena denumita sunnan al fitra, traditiile naturii, sau al sunnan a l$brahimi&&a, traditiile
avraamice.