Romanitatea romnilor n viziunea istoricilor

Romanitatea romnilor - problema istorica prin care se demonstreaza

apartenenta poporului roman la familia popoarelor romanice.
Procesul istoric prin care se explica romanitatea romnilor este etnogeneza
romnesca. n cadrul acestui proces, poporul romn s-a format printr-o dubla
sinteza:
1.daci-romani (prin care s-a constituit populatia daco-romana )
.daco !romanilor! migratorii care s-a "nalizat cu formarea poporului si limbii
romne.
#onstituirea limbii romne e$identiaza %n mod explicit caracterul neolatin, sau
romanic, al acesteia si implicit romanitea romnilor. &sfel, substratul limbii
romne cuprinde cu$inte pornite din limba dacica. 'tratul, care formeza
ma(oritatea $ocabularului, cuprinde cu$inte pornind din limba latina, %n timp
ce adstratul este constituit din cu$intele preluate din limba popoarelor
migratoare, dintre care sla$a a exercitat o in)uenta mai puternica, dar nu a
reusit sa modi"ce caracterul latin al limbii romne. *otodata, romanitatea
romnilor poate " demonstrata prin do$ezi ar+eologice, +idronime, toponime
si prin raspndirea %n limba latina a crestinismului.
,tnogeneza romnesca s-a "nalizat %n secolele -..--..., cnd iz$oarele istorice
%i atesta pe romni ca locuitori %n statiul #arpato-/unarean.
Pe parcursul ,$ului 0ediu, romnii se a"rma pe plan international prin
luptele antiotomane, iar situatia con)ictuala nu fa$orizeaza abordarea
romanitatii romnilor de catre istorici. n secolele 1-..- 1-... cronicari
precum: 2rigore 3rec+e, 0iron #ostin, /imitrie #antemir si #.#antacuzino
abordeza tema 4romanitatea romnilor5 %n lucrarile despre 0oldo$a si *ara
Romnesca aratnd ca romnii sunt urmasii romanilor.
/in secolul al 1-...-lea dateza si preocuparile transil$anenilor pentru acesta
problema, %n scopul de a obtine drepturi egale cu ma(oritatea populatiei de
origine romna cu natiunile pre$ilegiate reprezentate de mag+iari, sasi si
secui.
n a doua (umatate a secolului al 1-...!lea, reprezentantii 'colii &rdelene
('amuel 0incu, 2+eorg+e 'incai, Petru 0aior) sustin romanitatea romnilor si
demostreaza ca acestia sunt primii locuitori ai *ransil$aniei, ca aceasta a
condus la dez$oltarea economica a pro$inciei, si din aceste moti$e trebuie sa
"e recunoscuti ca natiune %n spatiul *ransil$anean.
'tapnirea +absburgica a permis a"rmarea romnilor %n $iata politica interna
a *ransil$aniei %n a doua (umatate a secolului al 1.1-lea, dar %n"intarea &ustro-
3ngariei a dus la aparitia politicii de mag+iarizare fortata pentru a (usti"ca
atitudinea 3ngariei fata de *ransil$ania.
.storicul Robert Roesler a elaborat teoria imigrationista. #onform acesteia,
poporul romn s-a format %n sudul /unarii si a migrat la nordul )u$iului dupa
$enirea mag+iarilor %n *ara Romneasca. Roesler aducea ca argumente:
- exterminarea dacilor prin razboaiele daco-romane din secolul ..
- retragerea daco-romanilor %n sudul /unarii, %n secolul al ...-lea sub
conducerea %mparatului &urelian
- existenta unor cu$inte identice %n limba romna si albaneza
- lipsa iz$oarelor istorice care sa ateste formarea poporului romn %n
nordul /unarii.
#a reactie la aceasta teorie, istoricul &./ 1enopol elaboreaza 6teoria
continuitatii5 sustinnd ca dacii si-au continuat existenta dupa razboaiele cu
romanii, ca daco-romanii au continuat sa traiasca la nordul /unarii dupa
retragerea aureliana si ca poporul romn s-a format %n nordul /unarii.
&rgumentele lui erau:
- toponimele
- +idronimele
- latinitatea crestinismului si
- procesul asemanator de romanizare din celelalte zone europene.
,xplica asemanarea cu$intelor din limba romna si cea latina prin
pro$enienta tracica si in$oca lipsa iz$oarelor istorice care sa ateste migrarea
unui popor si stabilirea lui %n nordul /unarii %n ,$ul 0ediu.
7a %nceputul secolului al 11-lea, dupa Primul Razboi 0ondial, cnd
*ransil$ania se uneste cu Romnia, romanitatea romnilor se transforma din
problema politica %n problema istorica.
n perioda interbelica istorici precum, 8icolae .orga, -asile Pr$an, 9ratianu
au abordat romanitatea romnilor %n cadrul etnogenezei.
.ntrarea Romniei %n sfera de in)uenta so$ietica la "nalul celui de-al /oilea
Razboi 0ondial (1:;:-1:<=), comunismul actioneza si %n plan ideologic,
trasformnd romanitatea din problema istorica %n problema politica.
/octrina comunista este anti-imperialista si %n consecinta rolul romanitatii
este minimizat %n functie de etapa %n care se rescrie istoria.
&stfel, %n etapa 'talinismului, un rol important %n etnogeneza re$ine sla$ilor,
pentru a demonstra existenta unor legaturi istorice %ntre romni si rusi.
n etapa nationala a comunismului, cnd Romnia %ncerca sa iasa din sfera
de in)uenta a 3niunii Republicilor 'o$ietice 'ocialiste (3R''), un rol
important %n etnogeneza o au geto-dacii.
0ai mult, 8icolae #eausescu, %n cadrul cultului personalitatii, solicita
istoricilor sa demonstreze descendenta din 9urebista si /ecebal a poporului
romn.
n acest context, romanitatea romnilor nu mai este o procupare exclusi$ a
istoricilor. nlaturarea regimurilor comuniste la sfrsitul secolului al 11-lea,
in)uenteaza situatia din Romnia ducnd implicit si la rescrierea istoriei.
n cadrul regimului democratic, romanitatea romnilor rede$ine problema
istorica "ind abordata %n lucrari de specialiate %n mod obiecti$.
n concluzie, romanitatea romnilor este o problema istorica studiata si
explicata de catre istorici pe baza surselor istorice %n functie de caracterul
regimului politic democratic-autoritar-totalitar.
Romanitatea a fost trasformata %n problema politica, implicarea istoricilor se
explica prin accesul la iz$oare istorice si prin capacitatea de argumentare a
unor opinii pro sau contra romanitatii.
n mod obiecti$, romanitatea este parte a lucrarilor istorice si se
demonstreaza de catre specialisti.
Autonomii locale si institutii centrale n spatiul
romnesc
%n secolele .1- 1-...
n ,$ul 0ediu, iz$oarele istorice atesta existenta unor formatiuni prestatale %n
spatiul romnesc.
n conditii interne si externe, $oie$odatele, aceste formatiuni prestatale, sau
autonomii locale, au fost puri"cate formnd statele medie$ale. &utonomiile
locale se caracterizeaza prin existenta unui conducator care %si exercita
atributiile pe un teritoriu bine delimitat, prin ierar+izarea societatii si prin
existenta unei $ieti economice dez$oltate. &ceste trasaturi au fost trasmise
statelor medie$ale demonstrnd contributia autonomiilor locale la formarea
*arii Romnesti si a 0oldo$ei.
*ara Romnesca (-ala+ia) s-a format ca stat medie$al %n secolul al 1.--lea.
Procesul de constituire a statului a pornit de la autonomiile locale din secolul
al 1...!lea.
.z$orul istoric: 6/iploma #a$alerilor .oani>i5 (1<?) atesta existenta
$oie$odatelor lui 7ito$oi si 'eneslau, a cnezatelor lui .oan si a lui @arcas, si a
*arii 'e$erinului %n spatiul dintre #arpati si /unare.
&cestea se caracterizau prin aceea ca:
- erau societati ierar+izate, fapt demonstrat de existenta unei categorii
numite 4mai marii pamntului4 si
- prin existenta unei $ieti economice dez$oltate %n domeniul agricol.
'pre sfrsitul secolului al 1... !lea, iz$oarele istorice prezinta confruntarile
dintre un $oie$od numit tot 7ito$oi, si 3ngaria, care doreste sa-si impuna
suzeranitaetea %n sudul #arpatiilor.
7a %nceputul secolului al 1.--lea, iz$oarele istorice %l mentioneaza pe 9asarab
drept conducator al spatiului sud #arpatic. n contextul %n care 3ngaria se
manifesta ca stat suzeran, 9asarabii intra %n con)ict cu regele #arol Robert de
&n(ou.
.z$orul istoric: 4#ronica pictata de la -iena4 prezinta desfasurarea luptei de la
Posada (1;;A). Refuzul lui 9asarab de a raspunde solicitarilor 3ngariei
determina organizarea expeditiei mag+iare %n sudul #arpatilor. 7a %ntoarcerea
prin munti %n spatiul *ransil$anean, armata regelui este atacata %ntr-o posada
(trecatoare prin munti) de catre oastea lui 9asarab.
7upta de la Posada se "nalizeaza cu $ictoria romnilor. &sfel, 9asarab, care
a un"cat si autonomiile locale, a obtinut independenta -ala+iei fata de
3ngaria. Prin noul statut politico-(uridic, -ala+ia are dreptul la politica interna
si externa proprie.
3rmasul lui 9asarab, 8icolae &lexandru organizeaza statul din punct de
$edere institutional. Pentru a e$ita expansiunea catolicismului mag+iar %n
*ara Romneasca si pentru a cosolida independenta statului, 8icolae
&lexandru a %n"intat 0itropolia Brtodoxa dependenta de 9izant.
7a rndul lui, -ladisla$ -laicu a batut prima moneda de argint ca semn al
dez$oltarii economice a statului romnesc de la sfrsitul secolului al 1.--lea.
*ot %n secolul al 1.--lea s-a constituit 0oldo$a ca stat medie$al romnesc %n
estul #arpatilor. @ormarea acestui stat a pornit de la autonomiile locale
denumite cmpuri sau codrii, %n iz$oarele istorice.
ntr-o prima etapa, 3ngaria a %ntemeiat la est de #arpati o marca de aparare
%mpotri$a tatarilor. 0arca era condusa de -oie$odul /ragos si se a)a sub
suzeranitate mag+iara.
*ot %n a doua (umatate a secolului al 1.--lea, $oie$odul 9ogdan din
0aramures este supus unor presiuni mag+iare si +otaraste sa paraseasca
teritoriul. n consecinta, trece %n estul #arpatiilor si a(unge %n marca anti-
tatara unde se declansase rascoala %mpotri$a urmasilor lui /ragos.
9ogdan preia conducerea rascoalei, %i %nlatura pe urmasii lui /ragos si implicit
suzeranitatea mag+iara, reuseste sa respinga expeditiile organizate de
mag+iari pentru as reimpune stapnirea %n estul #arpatiilor si obtine %n acest
mod, independenta 0oldo$ei.
3rmasul sau Petru . 0usat a %ncercat sa %n"inteze 0itropolia Brtodoxa
dependenta de 9izant.
7a sfrsitul secolului al 1.--lea, $oie$odul Roman . extinde teritoriul 0oldo$ei
pna la 0area 8eagra.
ntre formarea *arii Romnesti si a 0oldo$ei exista asemanari precum:
- existenta autonomiilor locale
- lupta pentru independenta %mpotri$a 3ngariei
- constituirea ca state medie$ale %n secolul al 1.--lea,
dar si deosebiri precum:
- extinderea 0oldo$ei cu granite dupa obtinerea independentei, %n timp
ce %n *ara Romnesca un"carea teritoriala a fost anterioara independentei.
n spatiul dintre #arpati, situatia este diferita fata de cele ce se %ntmpla %n
afara #arpatilor.
Pentru secolul al .1-lea, iz$orul istoric 4@aptele 3ngurilor4 mentioneaza
existenta a trei formatiuni prestatale conduse de 2elu, 2lad si de 0enumorut.
Pentru secolul al 1.-lea, %n acest spatiu sunt atestate formatiunile conduse
de: &+tum si de 2Cula. *oate aceste autonomii locale au intrat %n con)ict cu
3ngaria care a %nceput expansiunea spre est.
n secolul al 1..-lea, 3ngaria a %ncercat sa impuna principatul ca forma de
organizare politica. Re$olta romnilor a dus la %ntarirea $oie$odatului. #a
forma de organizare politica traditionala, $oie$odatul exista %nca din secolul
al .1-lea. &stfel, pna la sfrsitul secolului al 1...-lea, *ransil$ania este
organizata ca $oie$odat %n cadrul 3ngariei. Pentru asigurarea dominatiei %n
partile sudice, sunt colonizati sasi si secui.
n acest context romnii s-au retras %n zonele marginase %n"intnd tari
precum: (*ara) @agaras, &lma>, Dateg, 0aramures.
Pentru organizarea si pentru administrarea statelor medie$ale au fost
%n"intate institutiile. .nstitutia politica centrala existenta att %n *ara
Romnesca ct si %n 0oldo$a este 6/omnia5.
Reprezentantul ei poarta titlurile de:
- 4/omn5- stapn al %ntregii tari si ai locuitorilor considerati supusi
- 40are -oie$od5- comandant suprem al oastei si
- 6singurul stapnitor5, independent %n situatia %n care tara are acest
statut.
Puterea domnesca este considerata de origine di$ina, fapt demonstrat prin
prezenta expresiilor 6.o5 si 4/in mila lui /umnezeu4, %n titlul domnesc.
'uccesiunea la tron se realizeaza prin %mbinarea a doua principii:
- cel ereditar ! conform caruia tronul este mostenit de primul nascut pe
linie masculina si
- cel electi$ - conform caruia domnitorul este ales de &dunarea *arii, din
rndul familiilor domnitoare. n baza principiului ereditatii, s-au pus bazele
familiilor domnitoare.
n baza principiului ereditar, s-au pus bazelefamiliilor domnitoare sau
dinastiilor, care preluau tronul.
&sfel, %n *ara Romnesca se constituie dinastia 9asarabilor, iar %n 0oldo$a,
cea a 0usatinilor.
&tributiile domnitorului se manifestau %n toate domeniile societatii. &cesta
conducea, stabilea politica interna si pe cea externa, a$ea atributii
administrati$e si legislati$e, era (udecator suprem, era comandant suprem al
armatei si a$ea dreptul de a bate moneda.
n conducerea statului, domnitorul colaboreaza cu 'fatul /omnesc, institutie
formata din boieri cu functie, numiti dregatori.
&laturi de 0itropolit, din 'fatul /omnesc, fac parte:
- 7ogofatul (logosE cu$nt gr.) - #ancelaria /omneasca
- -ornicul ! paza domnitorului, conducea #urtea /omneasca
- -istierul - banc+erul, presedintele 9ancii 8ationale
- 'patarul - atributii militare !general de razboi
- Pa+arnicul- conducator al beciurilor domnesti
- Postenicul - bucatarul sef
- #omisul ! caii domnitorului.
7a %nceput, 'fatul /omnesc este procupat de persoana domnitorului, pentru
ca, pe parcursul e$olutiei istorice sa-i re$ina cte un domeniu al societatii.
B alta institutie centrala din spatiu romnesc este 9iserica.
#oodonarea acesteia s-a realizat prin %n"intarea 0itropoliilor. &stfel, %n *ara
Romnesca, %n 1;=:, 8icolae &lexandru %n"inteza 0itroplia Brtodoxa
dependenta de 9izant. &cesta a$ea si rolul de a consolida independenta fata
de 3ngaria, prin blocarea expansiunii catolicismului mag+iar %n sudul
#arpatiilor.
&cest rol urma sa-. aiba si 0itropolia pe care a %ncerat s-o %n"inteze Petru
0usat %n 0oldo$a.
0itropolitul, %n calitate de conducator al %ntregii $ieti religioase, este membru
%n 'fatul /omnesc participnd la ceremonia de %ncoronare.
ntre 9iserica si /omnie s-a stabilit %nca din ,$ul 0ediu o relatie de sustinere
reciproca. &stfel, /omnitorul facea donatii bisericii si era ctitor (%ntemeia
lacase de cult).
n secolele 1.--1-.., nu inter$in modi"cari ma(ore %n cadrul 9isericii, care %si
pastreaza rolul de coordonatoare a $ietii religioase.
7a %nceputul modernitatii, cnd prin impunerea regimului fanariot a$ea loc
grecizarea intereselor statale, 9iserica %si mentine atributiunile.
n concluzie, statele medie$ale formate %n spatiul romnesc, preiau
caracteristicile celor locale. &tt 0oldo$a ct si -ala+ia sunt organizate %n
mod asemanator la ni$el institutional, fapt ce le permite a"rmarea %n plan
extern.

'patiul romnesc %ntre diplomatie si con)ict %n ,$ul 0ediu la %nceputul
modernitatii
'patiul romnesc se implica %n relatiile internationale %ncepnd cu ,$ul 0ediu
prin participarea directa la con)icte si prin %nc+eierea unor tratate de alianta
si de pace, ca atitudini diplomatice.
-oie$ozii romni participa %n mod direct la confruntariile militare si %si exercita
atributii militare, iar %n calitate de conducatori al politicii externe %nc+eiau
tratate de alianta si tratate de pace desfasurnd actiuni diplomatice.
n sustinerea luptei, $oie$ozii apelau la 6Bastea #ea 0are5 formata din toti
barbatii capabili sa poarte arma. #a tactici de lupta, $oie$ozii practicau
5pr(olirea pamntului4 prin care populatia se adapostea %n zone de padure si
%n zone muntoase, iar recoltele si asezarile erau arse pentru ca trupele
in$adatoare sa se retraga din lipsa de +rana.
Prin pozitia geogra"ca, spatiu romnesc este situat la intersectia intereselor
3ngariei, .mperiului Btoman, Poloniei, si mai trziu, Rusiei. n acest context,
romnii au luptat %mpotri$a acestor tari pentru apararea sau obtinerea
independentei, pentru mentinerea autonomiei ca statut politico-(uridic prin
care un stat a)at sub suzeranitate, are dreptul la politica interna proprie.
&lte cauze ale implicarii romnilor %n relatiile internationale din ,$ul 0ediu si
de la %nceputurile modernitatii, au fost: apararea integritatii teritoriale si
refuzul platii tributului, %n situatia %n care tara a$ea aceasta obligatie.
Romnii se implica si %n cruciade 6cruciade la zi5expeditii organizate de
statele crestine cu scopul de a-i exclude pe otomanii musulmani din ,uropa.
n a doua (umatate a secolului al 1.--lea, granita nordica a .mperiului Btoman
a a(uns la /unare. /omnitorul *arii Romnesti, 0ircea #el 9atrn (1;FG-
1<1F ) se implica %n relatiile internationale participnd la lupta antiotomana.
#auzele participarii la lupta antiotomana au fost :
- a(utorul dat srbilor %n lupta antiotomana si
- includerea /obrogei dorita de Btomani %n spatiul *arii Romnesti .
n calitate de conducator al politicii externe, 0ircea #el 9atrn a actionat pe
plan diplomatic prin %nc+eierea *ratatului de la 9raso$ (1;:<), %nc+eiat cu
'igismund /e 7uxemburg, regele 3ngariei. *ratatul pre$edea acordarea
a(utorului reciproc %n lupta antiotomana.
n calitate de $oie$od, 0ircea #el 9atrn, lupta %mpotri$a otomaniilor la
Ro$ine si participa la #ruciada de la 8icopole (1;:G) %n care crestinii sunt
%nfrnti.
Re$enit la tronul *arii Romnesti, 0ircea #el 9atrn de$ine adeptul diplomatei
si %n contextul expansiunii otomanilor, +otaraste, la %nceputul secolului al 1--
lea, sa %nc+eie pacea cu acestia.
#onform pacii, *ara Romnesca este autonoma sub suzeranitate otomana si
plateste tribut dar %n produse sau %n bani dati anual .mperiului Btoman %n
sc+imbul rascumpararii pacii.
7a (umatatea secolului al 1--lea, $oie$odul *ransil$aniei, .ancu de Dunedoara
(1<<1-1<=G) se implica %n lupta antiotomana. Principala cauza a
confruntariilor a fost atacul otomanilor asupra *ransil$aniei.
.ancu de Dunedora con$oaca trupele transil$anene si %i %n$inge pe otomani la
'ibiu (1<<), trece %n *ara Romnesca si obtine $ictoria pe -alea .alomitei, si
apoi %i urmareste pe otomani %n sudul /unarii unde organizeaza 6#ampania
#ea 7unga5.
#on)ictele se %nc+eie prin Pacea stabilita %ntre 3ngaria si .mperiul Btoman.
'ub in)uenta $ictoriilor lui .ancu de Dunedoara, Papa organizeaza o noua
cruciada. &stfel, in 1<<<, are loc 6#rucida de la -arna5 %n care crestinii sunt
%nfrnti. n contextul %n care regele 3ngariei moare pe cmpul de lupta, .ancu
de Dunedoara de$ine 2u$erator al acestui stat.
#ucerirea #onstantinopolului (1<=;) de catre 0a+omed al ..-lea anuleaza
speranta crestinilor de a-i alunga pe otomani din ,uropa. n situatia %n care
3ngaria se confrunta cu expansiunea Btomana, .ancu de Dunedoara
organizeaza apararea statului cu spri(in redus din partea crestinilor. &stfel, %n
1<=G, la 9elgrad, .ancu de Dunedoara obtine $ictoria %mpotri$a lui 0o+amed
al ..-lea. n consecinta, %naintarea otomanilor spre ,uropa #entrala este
stopata pentru mai mult de (umatate de secol.
n a doua (umatate a secolului al 1--lea, domnitorul *arii Romnesti -lad
*epes (1<=G-1<G) redesc+ide lupta antiotomana pentru ca doreste obtinerea
independentei si pentru ca refuza plata tributului.
&ctioneaza %n plan diplomatic prin %nc+eierea unei aliante cu 3ngaria %n
contextul %n care *ara Romnesca e %n pericol de a " transformata %n pasalc.
-lad *epes organizeaza 6&tacul de la *rgo$iste 5 (1<G) "nalizat cu
declansarea panicii %n tabara otomana. @ara sa dispuna de trupele necesare
continuarii luptei, -lad *epes se retrage %n *ransil$ania, iar *ara Romnesca
ramne sub suzeranitate Btomana.
0oldo$a se implica %n relatiile internationale din secolul al 1--lea %n timpul
domniei lui 'tefan cel 0are (1<=?-1=A<).
n a doua (umatate a secolului al 1--lea Polonia, 3ngaria si .mperiul Btoman
doreau sa-si impuna stapnirea asupra 0oldo$ei. /in acesta cauza, 'tefan cel
0are decide sa aiba pe rnd cte un singur ad$ersar, %n timp ce stabileste
relatii paci"ste cu celelalte state.
n prima parte a domniei, reglementeaza raporturile cu 3ngaria. &ceasta
stapnea %n spatiul moldo$enesc cetatatea #+ilia, important punct strategic
si economic la 0area 8eagra. 'tefan cel 0are ataca si cucereste #+ilia. #a
reactie, Regele 3ngariei organizeaza o expeditie %n 0oldo$a. #onfruntarea cu
oastele lui 'tefan cel 0are are loc la 9aia %n 1<G?, si se %nc+eie cu $ictoria
moldo$enilor.
n consecinta, #+ilia ramne cetatea 0oldo$ei, si %n contextul luptei
antiotomane %ntre 3ngaria >i 0oldo$a se %nc+eie o alianta prin care cele doua
tari %si promit a(utor reciproc %n lupta.
& doua parte a domniei este dominate de luptele cu otomanii. #auzele
con)ictelor cu otomanii au fost:
- refuzul platii tributului si
- refuzul de a ceda #etatea &lba si #+ilia, importante puncte strategice si
economice %n care se "nalizeaza drumurile comerciale ce legau ,uropa
8ordica si -estica de bazinul 0arii 8egre. n $ederea sustinerii luptei, 'tefan
cel 0are se aliaza cu 3ngaria, Polonia si 'tatele #restine din bazinul 0arii
8egre.
0oldo$a este atacata de otomani. 7upta cu oastea lui 'tefan cel 0are are loc
la -aslui (1<?=) si se %nc+eie cu $ictoria crestiniilor. n consecinta, %n anul
urmator otomanii re$in %n 0oldo$a. 'tefan cel 0are aplica tactica pr(olirii si
se retrage spre nord. 7upta cu otomanii are loc la Razboieni si se %nc+eie cu
%nfrngerea moldo$eniilor. *otusi, lipsite de mi(loace necesare supra$ietuirii,
otomanii de retrag din 0oldo$a.
n 1<F<, otomanii cuceresc #+ilia si #etatea &lba. n contextul %n care statele
crestine %nc+eie pacea cu .mperiul Btoman, 'tefan cel 0are adopta aceasta
decizie.
#onform pacii, 0oldo$a se a)a sub suzeranitate otomana si plateste tribut.
n ultima parte a domniei sale, 'tefan cel 0are reglementeaza raporturile cu
Polonia. &cesta %si manifesta pretentiile de suzeranitate si ataca 0oldo$a.
#onfruntarea cu oastea lui 'tefan cel 0are are loc la #odrii #osminului si se
"nalizeaza cu $ictoria moldo$eniilor. n consecinta, se %nc+eie *ratatul de
pace din 1<::. Polonia recunoaste 0oldo$a ca stat independent si cele doua
tari %si promit a(utor reciproc %n lupta antiotomana.
n secolul al 1-.-lea se extinde stapnirea otomana %n ,uropa #entrala.
/in 1=<1 *ransil$ania este organizata ca principat automom sub suzeranitate
otomana. #a reactie la politica otomaniilor, crestinii %n"inteaza prima alianta
antiotomana denumita 47iga 'fnta4. .dea apartine Papei, iar din 7iga fac
parte:
- 'pania
- .mperiul Dabsburgic
- 'tatul papal
- /ucatele italiene
- *ransil$ania
- 0oldo$a si
- *ara Romneasca.

7a sfrsitul secolului al 1-.-lea, autonomia *arii Romnesti este tot mai
restrnsa, iar tributul creste exagerat de mult. n aceste conditii tronul este
preluat de 0i+ai -iteazul care +otaraste sa declanseze lupta antiotomana
pentru obtinerea independentei.
&ctioneaza %n plan diplomatic adernd din propria initiati$a la 7iga 'fnta.
'imultan, ataca cetatile stapnite de otomani la /unare si le elibereaza la
2iurgiu. #onstient ca urmeaza in$azia otomana si cum a(utorul 7igii '"nte nu
a(unge %n timp util, deleaga boierii sa %nc+eie un *ratat de alianta cu
*ransil$ania, la &lba .ulia, %n 1=:=.
*ara Romnesca este atacata de otomani. 7upta cu 0i+ai -iteazul se
desfasoara la #alugareni %n 1=:=, dar nea$nd trupele necesare este ne$oit
sa se retraga. Re$ine cu a(utorul *ransil$aniei >i alia>ilor. i %nfrnge pe
otomani la 2iurgiu %n 1=:= si %i alunga din tara. #ontinua luptele %n sudul
/unarii dar lipsa soldatiilor %l determina sa %nc+eie pacea cu otomanii.
#onform pacii din 1=:?, *ara Romnesca este autonoma sub suzeranitate
otomana si plateste un tribut considerabil redus, iar domnitorului %i este
recunoscuta domnia pe $iata.
8u renunta la lupta antiotomana, fapt demonstrat prin *ratatul din
1=:F %nc+eiat cu Rudolf al ..-lea %mparatul .mperiului Dabsburgic. Prin *ratat
se obtine a(utor %n lumea antiotomana si este recunoscuta domnia lui 0i+ai
-itezul si a "ului sau %n *ara Romnesca.
Re%nceperea luptei determina orientarea politicii externe spre *ransil$ania si
0oldo$a pentru a " readuse %ntr-un front antiotoman.
&stfel, %n 1=::, 0i+ai -iteazul cucereste *rasil$ania si de$ine principe al
acesteia. n prima$ara anului 1GAA de$ine si domn al 0oldo$ei. 8oua
structura statala se destrama %n scurt timp ca urmare a intereselor
otomaniilor, polonezilor si +absburgilor.

n secolul al 1-..-lea domnitorii romni renunta la redesc+iderea con)ictelor
cu otomanii %n fa$oarea diplomatiei %n conditiile %n care %n ,uropa ,stica se
a"rma Rusia ca mare putere crestina %n ,uropa ,stica.
/omnitorii %ncearca sa %nc+eie tratate de alianta cu .mperiul Dabsburgic sau
cu Rusia dar actiunile lor nu s-au "nalizat %n mod concret din cauza presiunii
exercitate de otomani.
7a %nceputurile modernitatii, domnitorul 0oldo$ei /imitrie #antemir (1?1A-
1?11) redesc+ide lupta pentru obtinerea independentei. n acest scop
actioneaza pe plan diplomatic prin %nc+eierea *ratatului de la 7u>H cu Rusia
din 1?11.
Prin *ratat, tarul Rusiei Petru . promitea a(utor %n lupta antiotomana.
#onsecintele tratatului se manifesta %n lupta de la 'tanilesti 1?11. n cadrul
ei, trupele ruso-moldo$ene au fost %nfrnte de catre otomani. n consecinta
domnitorul paraseste 0oldo$a, iar .mperiul Btoman, %n calitate de stat
suzeran, instaureaza regimul fanariot.

n concluzie, pe parcursul ,$ului 0ediu >i la %nceputulul modernitatii, spatiul
romnesc este adeptul diploma>iei sau al implicarii %n con)ict, %>i urmare>te
propriile interese, dar >i sus>ine lumea cre>tina. -oie$ozii romni se a"rma %n
relatiile internationale, mai ales prin lupta antiotomana.

'tatul romn modern de la proiect politic, la realizarea Romniei 0ari secolele
1-...-11
'tatul modern se caracterizeaza prin garantarea drepturilor si libertatilor
cetatenesti, prin realizarea unor reforme %n fa$oarea categoriilor sociale
ma(oritare si prin promo$area unor actiuni care au drept scop constituirea
natiunii.
'tatul Romn modern a fost anticipat prin proiecte politice ! documente ce
contin pre$ederi referitore la organizarea politica, la statutul politico-(uridic
international sau la reformele necesare societatii.
n a doua (umate a secolului al 1-...-lea, boierimea pamnteana elaboreaza o
serie de memorii prin care urmareau reorganizarea politico-institutionala din
*arile Romne, astfel %nct sa se renunte la prezenta greciilor %n aparatul de
stat, si implicit la regimul fanariot.
&stfel de memorii, considerate proiecte politice au fost %naintate marilor
puteri %n #ongresul de la @ocsani (1??) si %n #ongresul de la >i>to$ Rusia
(1?:1). n cadrul lor se crea consolidarea autonomiei sub garantia puterilor
crestine, reorganizarea institutionala a 0oldo$ei si a *arii Romnesti si
realizarea unor reforme economice.

Pentru prima (umatate a secolului al 1.1-lea, proiectele politice reprezentati$e
sunt Programele re$olutionare din 1F<F. #auzele declansarii re$olutiei %n
spatiul romnesc au fost necesitatea modernizarii societatii si raspndirea
ideilor re$olutionare din ,uropa %n *ariile Romne.
3n prim proiect politic a fost Petitia ! Proclamatia de la .asi, martie 1F<F.
Proiectul pre$ede:
- consolidarea autonomiei
- reorganizarea institutionala si
- %mbunatatirea situatiei taraniilor.
3n alt proiect politic care $iza formarea 'tatului romn modern a fost -
4Principiile noastre pentru reformarea patriei5 prezentata la 9raso$ %n mai
1F<F.
&cesta pre$edea 3nirea 0oldo$ei cu >ara Romnesca, emanciparea
(eliberarea) >araniilor >i %mproprietarirea lor fara despagubire.
3n alt proiect politic care a$ea ca obiecti$ formarea 'tatului romn modern a
fost Proclama>ia de la .slaz prezentata %n >ara Romnesca %n iunie 1F<F.
&ceasta pr$edea:
- #onsolidarea autonomiei
- /omn ales pe = ani din toate categoriile sociale
- /repturi >i liberta>i ceta>ene>ti
- ,manciparea >araniilor >i %mproprirtarirea lor prin despagubire.
2u$ernul pro$izoriu, la 9ucure>ti a %nceput sa puna %n aplicare pre$ederiile
Proclama>iei, dar inter$en>ia ruso-otomana a oprit re$olu>ia.
#onsecin>ele proiectelor politice din 1F<F constau %n formarea unei imagini
de ansamblu asupra 'tatului modern >i %n raspndirea ideii de unire la ni$el
,uropean, prin intermediul emigra>iei pa>opstiste.
n a doua (umatate a secolului al 1.1-lea apar >i proiecte politice interna>
ionale care $izeaza formarea 'tatului modern (romn).
n contextul #ongresului de Pace de la Paris 1F=G, @ran>a propune unirea
0oldo$ei cu >ara Romnesca. Prusia, 'ardinia >i Rusia sus>in propunerea.
.mperiul Btoman, Dabsburgic >i &nglia sunt %mpotri$a. Pentru a se a(unge la o
%n>elegere se +otara>te consultarea romniilor %n problema unirii. #a proiect
politic interna>ional, *ratatul de Pace de la Paris 1F=G pre$ede:
- Principatele sunt autonome sub suzeranite otomana
- Protectoratul rusesc des"in>at >i este %nlocuit cu garan>ia colecti$a a
celor >apte 0ari Puteri, iar
- %n 0oldo$a >i %n >ara Romnesca se organizeaza &dunari ad-+oc %n care
romnii %>i pot exprima parea %n problema unirii.
n 1F=? la .a>i >i la 9ucure>ti se %ntrunesc &dunarile ad-+oc a$nd rol
reprezentati$ >i constituti$. n "ecare &dunare se adopta cte un document
numit +otarre. #a proiecte politice interne, +otarrile pre$edeau
consolidarea autonomiei sub suzeranitate otomana >i sub 2aran>ia #olecti$a
a celor >apte 0ari Puteri, 3nirea 0oldo$ei cu >ara Romnesca %ntr-un stat
numit Romnia.

@ara a >ine cont de solicitarile romnilor, 0arile Puteri se %ntlnesc %n 1F=F >i
elaboreaza un proiect politic interna>ional ! #on$en>ia de la Paris (1F=F) .
&cesta pre$ede autonomia Principatelor sub suzeranitate otomana >i sub
garan>ia 0ariilor Puteri, formarea statului numit Principatele 3nite ale
0oldo$ei >i -ala+iei, a$nd doi domnitori, doua gu$erne, doua &dunari
7egislati$e.
#a institu>ii comune se %n"in>au:
- #omisia centrala - cu rol legislati$ >i
- nalta #urte de Iusti>ie >i #asa>ie ! cu rol de tribunal suprem, ambele
cu sediu %n @oc>ani. n baza #on$en>iei, romnii sunt obliga>i sa-i aplice
pre$ederile.
&stfel, %n 1F=: se organizeaza &dunarile ,lecti$e care a$eau rolul de a alege
domnitorul.
7a = ianuarie 1F=: &dunarea ,lecti$a din .a>i %l alege pe &lexandru .oan #uza
ca domnitor al 0oldo$ei.

7a < ianuarie 1F=:, &dunarea ,lecti$a de la 9ucuresti %l alege ca domnitor al
*arii Romnesti pe &lexandru .oan #uza.
&sfel, romnii realizeaza 'tatul modern prin dubla alegere a lui #uza si unesc
0oldo$a cu >ara Romneasca fara a %ncalca pre$ederile #on$en>iei.
3rmeaza o perioada intensa %n acti$ita>ile diplomatice prin care oamenii
politici %ncearca sa ob>ina recunoa>terea 3nirii, cu excep>ia .mperiului
Btoman, care condi>ioneaza men>inerea 3nirii de prezen>a pe tron a lui
#uza.
#elelalte puteri accepta 3nirea. &stfel, %n 1FG 'tatul modern romn se
consolideaza prin %n"in>area gu$ernului >i a &dunarii 7egislati$e 3nite la
9ucure>ti.
#onsolidarea din 1F=: se realizeaza >i prin reformele modernizatoare din a
doua (umatate a secolului al 1.1-lea.
n timpul domniei lui &. #uza( 1F=:-1FGG) se realizeaza reforme cauzate de:
- 8ecesitatea rezol$arii situa>iei >aranilor ce reprezentau ma(oritatea
popula>iei
- /orin>a de progres a societa>ii romne>ti.
Prima reforma %n 1FG; ! 7egea secularizarii(con"scarea) a$erilor mnastire>ti
prin care %n special proprieta>ile, laca>ele de cult, trec %n proprietatea statului.
'e pregate>te realizarea Reformei agrare. Primul ministru, 0i+ail
Jogalniceanu propune un proiect pentru reforma agricola %n &dunarea
7egislati$a. &ceasta "ind formata din boieri, propunerea este respinsa.
n aceste condi>ii, &... #uza da o lo$itura de stat pastrnd %n func>ie
gu$ernul >i dizol$nd &dunarea.
Prin Plebiscit - consultare a poporului care raspunde prin /& sau 83 la o
problema de interes national - se adopta %n 1FG< o noua lege cu $aloare de
#onstitu>ie numita 4'tatutul /ez$oltat al #on$en>iei de la Paris5.
#onform acestuia, /omnitorul preia controlul puterii legislati$e prin in"in>
area unui #onsiliu care elaboreaza legi, iar %n &dunarea legislati$a se creaza
'enatul, ca o a doua #amera care cuprinde persoane numite de domnitor.
Prin 'tatut, se instaureaza regimul autoritar a lui #uza. *otodata este
fa$orizata cosolidarea reformelor.
*ot %n 1FG<, &dunarea legislati$a adopta 47egea rurala5care a stat la baza
reformei agrare. #onform acesteia, >aranii sunt emancipa>i >i %mproprietari>i
cu loturile a$ute %n folosin>a, %n func>ie de numarul de $ite. *imp de ;A de ani
nu a$eau $oie sa $nda pamntul, iar 1= ani platesc despagubire.
n acela>i an se adopta 67egea .nstruc>iei publice5 conform careia %n$a>
amntul primar de$ine obligatoriu >i gratuit. #el liceal este reorganizat, iar
pentru cel superior, alaturi de 3ni$ersitatea din .a>i, func>ioneaza
3ni$ersitatea din 9ucure>ti.
#onsolidarea statului modern continua %n 1FGG prin doua e$enimente
fundamentale: %n urma abdicarii lui #uza, tronul este %ncredin>at lui #arol de
Do+enzollern din dinastia prusaca. Pentru ca se modi"ca forma de
gu$ernamnt, se adopta #onstitu>ia din 1FGG.
*ot consolidarea statului modern a fost urmarita >i prin participarile la
razboaiele antiotomane din 1F??-1F?F prin care Romnia >i-a ob>inut
independen>a.
#a do$ada a cre>terii prestigiului interna>ional, Romnia se declara Regat %n
1FF1, iar #arol . %>i ia titlul de rege.
7a %nceputul secolului al 11-lea, obiecti$ul 'tatului modern romn este
constituirea statului na>ional unitar, moti$ pentru care Romnia se implica %n
Primul Razboi 0ondial (1:1<-1:1F).
@ormarea Romniei 0ari ! 1:1F s-a realizat %ntr-un context fa$orabil creat prin
ac>iunea mai multor factori externi.
&stfel, participarea Romniei la razboi alaturi de &lian>a %n$ingatoare
4&ntanta5 a asigurat recunoa>terea interna>ionala a 3nirii.
*otodata, prabu>irea .mperiului >arist >i a .mperiului &ustro-3ngar %n timpul
razboiului, permite realizarea 3nirii prin faptul ca fa$orizeaza posibilitatea
teritoriilor romne>ti de a se uni cu >ara ! %n 1:1F.
n acela> mod ac>ioneaza principiul interna>ional al autodeterminarii
popoarelor, conform caruia "ecare popor are dreptul sa +otarasca singur
$iitorul.
Prima pro$incie unita cu Romnia %n 1:1F a fost 9asarabia a)ata sub
dominatia Rusiei tariste. 7upta pentru 3nire a fost coordonata de Partidul
8ational 0oldo$enesc. &plicnd principiul autodeterminarii, 9asarabia se
declara autonoma.
7a %nceputul anului 1:1F, 9asarabia de$ine independenta si +otaraste
%n"intarea unei &dunari Reprezentati$e ! 'fatul *arii.
7a ? martie 1:1F, 'fatul *arii %ntrunit la #+isinau, $oteaza 3nirea cu
Romnia.
& doua pro$incie unita cu tara %n 1:1F a fost 9uco$ina, a)ata sub dominatie
austriaca %n cadrul &ustro-3ngariei.
&plicnd principiul autodeterminarii, 9uco$ina se declara autonoma.
'e constituie #ongresul 2eneral al 9uco$inei care se %ntruneste la #ernauti si
la 1= noiembrie 1:1F se $oteaza 3nirea cu Romnia.
3nirea *rasil$aniei cu *ara s-a realizat %n contextul %n care .mperiul &ustro-
3ngar promite autonomie popoarelor stapnite, cu conditia ramnerii %n
granitele statului. #a reactie, deputatii romni cer %n Parlamentul din
9udapesta aplicarea principiului autodeterminarii. &stfel, se constituie
4#onsiliul 8ational Romn #entral5 format din sase membri ai Partidului 0.ro
si sase ai Partidului 'ocial /emocrat %n scopul de a administra *rasil$ania
pna la adoptarea unei decizii.
Pentru aplicarea principiului autodeterminarii se decide realizarea unei
&dunari cu caracater plebiscitar.
7a 1 decembrie 1:1F, are loc 40area ntrunire 8ationala de la &lba .ulia5.
'e prezinta 4Rezolutia de la &lba .ulia5 care pre$ede la primul punct, 3nirea
*ransila$aniei, a 9anatului, a 0aramuresului si #risanei, cu Romnia.
#ei peste 1AA de mii de participantii au sustinut 3nirea. &stfel, %n 1:1F, s-a
format 'tatul 8ational 3nitar a$nd ca nucleu, 'tatul 0odern Romn.
n perioda interbelica, 4Romnia 0are5 e$olueaza ca stat democratic "ind
consolidata prin reforme si prin adopatarea #onstitutiei din 1:;.
n concluzie, 'tatul 0odern Romn %si are originea %n proiectele politice
elaborate %nca din secolul al 1-...-lea. 'e continua %n 1F=: si se consolideaza
prin reforme si prin obtinerea independentei %n 1F?F. 'e atinge un punct
maxim %n 1:1F cnd se formeaza Romnia 0are.
Romnia %n contextul ,uropean, de la criza orientala, la 0arile &liante ale
secolului al 11-lea
'patiul romnesc se a"rma %n relatiile internationale din secolul a 1.1-lea
a$nd ca obiecti$ %nlaturarea suzeranitatii otomane. n politica sa externa,
Romnia %si urmareste propriile interese %n contextul %n care 0arile Puteri
Reunite %n 'patiul ,uropean au diferite atitudini fata de 'tatul Romn.
3n obiecti$ al politicieniilor romni %n a doua (umatate a secolului al 1.1-lea
este: 'tatutul politico-(uridic international prin care tara are dreptul la politica
interna si externa proprie. Prin independenta, Romnia a$ea posibilitatea de
a-si stabili propria politica externa. #ontextul fa$orabil obtinerii independentei
a fost creat prin redesc+iderea 4crizei orientale5- proces istoric prin care
.mperiul Dabsburgic, &ustro ! 3ngaria si Rusia urmareau sa-si extinda
stapnirea asupra teritoriilor dominate de .mperiul Btoman a)at %n criza.
/upa 1F?=, izbu+nesc razboaie antiotomane %n rndul sla$ilor sub-dunareni.
Rusia se autoproclama ca apartinnd crestinilor de 9alcani si ofera a(utor
sla$ilor sub-dunareni.

'e pre"gureza declararea unui razboi ruso-otoman care s-ar putea desfasura
%n Romnia. Pentru mutarea con)ictului %n sudul /unarii si pentru e$itarea
transferarii tarii %n spatiu de razboi, Romnia %nc+eie o #on$entie cu Rusia, %n
aprilie 1F??.
#onform acesteia, trupele rusesti puteau strabate spatiu romnesc pentru a
trece %n sudul /unarii pe un traseu prestabilit, iar Rusia garanta integritatea
teritoriala (granitele)
Patrunderea trupelor rusesti %n spatiu romnesc a determinat bombardarea
localitatilor nord-dunarene de catre otomani.
n acest context se proclama independenta Romniei %n Parlament.
8oul statut politico-(uridic trebuia obtinut prin participarea la razboi pentru a
" recunoscut %n plan international.
.ntrarea Romniei %n lupta antiotomana se realizeaza %n contextul %n care
trupele rusesti sunt %nfrnte %n sudul /unarii. 0arele /uce 8icolae,
comandatul rusiilor, solicita a(utor Principelui #arol .. &cesta conditioneaza
trecerea armatei romne %n 'udul /unarii, de preluarea comenzii frontului de
la Ple$na. Rusii accepta, iar armata romna condusa de #arol ., intra %n 1F??
%n razboi.
*rupele romno-ruse, sub comanda Principelui #arol ., obtin $ictoria la Ple$na
si continua luptele de Ra+o$a, 'mrdan si -idin. 7a %nceputul anului 1F?F,
.mperiul Btoman se recunoaste %nfrnt.
@ara consultarea 0ariilor Puteri, Rusia organizeaza #ongresul de la 'an
'tefano. Prin *ratataul de la 'an 'tefano (februarie 1F?F ) Romnia este
recunoscuta ca stat independent.
Rusia primeste ca despagubire de razboi de la otomani: /obrogea, /elta
/unarii si .nsula 'erpiilor pe care le cedeza Romniei, oblignd-o sa-i dea %n
sc+imb (udetele: Ja+ul, 9olgard si .smail din 'udul 9asarabiei. Romnia
protesteaza fata de %ncalcarea #on$entiei de catre Rusia. 7a rndul lor,
0ariile Puteri sunt nemultumite de atitudinea Rusiei. n consecinta se
organizeaza #ongresul de la 9erlin.
Prin *ratatul de la 9erlin - 1 iulie 1F?F, Romnia este recunscuta ca 'tat
.ndependent, cu conditia modi"carii articolului ? din #onstitutie, conform
caruia: numai crestinii au drepturi politice.
0odi"cariile teritoriale stabilite la 'an 'tefano, ramn %n $igoare. &sfel,
Romnia este obligata sa cedeze teritorii.
#onsecintele participarii Romniei la Razboiul Ruso - Btoman 1F??-1F?F s-au
manifestat %n plan politico-administrati$. Bbtinerea independentei a dat
dreptul la politica externa proprie fapt ce a dus la cresterea prestigiului
international.
&stfel, %n 1FF1, Romnia se proclama regat, iar #arol %si ia titlul de Rege.
0odi"carea granitelor tarii a demonstrat ca Rusia promo$eaza o politica
expansionista si nu respecta documentele semnate. &$nd ne$oie de
sustinerea unei mari puteri care sa reziste %n fata Rusiei, Romnia %ncepe
negocierile cu 2ermania.
&stfel, %n 1FF; Romnia adera la Puterile #entrale (*ripla &lianta) formata din:
2ermania, &ustro-3ngaria si .talia.
/eoarece &ustro-3ngaria stapneste si teritorii Romnesti, *ratatul ramne
secret.
7a sfrsitul secolului al 1.1-lea si %nceputul secolului al 11-lea, Romnia se
a"rma ca factor de ec+ilibru %n relatiile internationale din sud-estul ,uropei.
/eclararea Primului Razboi 0ondial 1:1<-1:1F, aduce %n opozitie cele
doua 0ari &liante: Puterile #entrale si &ntanta (@ranta, &nglia si Rusia).
#onform *ratatului din 1FF;, Romnia trebuia sa participe la Razboi alaturi de
*ripla &lianta.
Bbiecti$ul national de eliberare a teritoriilor romnesti de sub stapnire
straina, contra$ine acestei participari. Pentru adoptarea unei decizii
referitoare la implicarea %n razboi, se con$oaca, %n 1:1<, #onsiliul de #oroana
de la 'inaia.
n prezenta regelui, a gu$ernului si a liderilor partidelor politice, se adopta
decizia de neutralitate prin care Romnia nu se implica %n razboi.
n perioada neutralitatii, 1:1<-1:1G, au loc modi"cari %n politica interna prin
preluarea tronului de catre @erdinand (1:1<-1:?), adept al intrarii %n razboi
alaturi de &ntanta. n plan extern, %ncep negocierile pentru stabilirea
conditiilor de participare la con)ict.
n 1:1G, Romnia %nc+eie un *ratat politic si unul militar cu @ranta, &nglia,
Rusia si .talia. #onform acestuia, &ntanta promite a(utor militar si recunoaste
dreptul Romniei asupra *rasil$aniei. 7a rndul ei, Romnia se obliga sa
declare razboi &ustro-3ngariei. n consecinta, Romnia intra %n Primul Razboi
0ondial. &rmata romna lupta pe doua fronturi:
- unul %n /obrogea
- iar celalalt pe linia #arpatilor 0eridionali.
Pe frontul din /obrogea trupele romne sunt %nfrnte de Puterile #entrale si
se retrag spre 9ucuresti.
Pe frontul din #arpati, dupa ofensi$a romnilor, se declanseaza contra
ofensi$a trupelor germane-austro-ungare. Romnii se retrag %n sudul
#arpatilor si sunt %nfrnti pe Iiu, pe Blt si pe 8ea(lo$, %n apropirea
9ucurestiului.
/eoarece capitala e %n pericol de a " cucerita, regele, gu$ernul, parlamentul,
o parte din populatia ci$ila si restul armatei se retrag %n 0oldo$a. n sudul
acestei regiuni se stabilizeza frontul. ,secul romniilor din #ampania din 1:1G
se explica prin slaba dotare militara si prin nerespectarea anga(amentelor
asumate de &ntanta.
n 1:1?, o misiune militara franceza condusa de generalul 9ert+elot, participa
la reorganizarea armatei romne. *otodata, regele @erdinard promite
realizarea reformei electorale prin introducerea $otului uni$ersal si a reformei
agrare.
n consecinta, armata romna se mobilizeaza si obtine $ictoriile de la 0arasti,
0arasesti si Bituz %mpotri$a Puterilor #entrale.Rezultatele nu pot " exploatate
pentru ca %n Rusia puterea este preluata de comunisti care +otarasc
retragerea din razboi.
7a %nceputul anului 1:1F, Rusia %nc+eie pacea cu Puterile #entrale. n aceste
conditii Romnia ramne singura pe frontul de est. Pentru ca &ntanta nu-i
ofera a(utor, Romnia este fortata sa %nc+eie Pacea de la 9ucuresti ! aprilie
1:1F cu statele *riplei &liante.
#onform pacii cu &ustro-3ngaria, %si extinde granitele peste #arpati.
2ermania exploateaza economic sudul tarii. 9ulgaria preia /obrogea, cu
exceptia unui coridor prin care Romnia are acces la mare, iar armata
romna este demobilizata.
Regele @erdinand nu rati"ca pacea si, %n contextul $ictoriilor &ntantei pe
frontul de $est, remobilizeaza armata si +otarste intrarea Romniei %n razboi
%mpotri$a *riplei &liante.
&stfel, la sfrsitul con)ictului, Romnia se a)a %n rndul tarilor %n$ingatoare
fapt ce fa$orizeaza recunoasterea internationala a 3nirii din 1:1F.
n perioda .nterbelica (1:1F-1:;:) Romnia participa la aliante regionale si
%nc+eie *ratate 9ilaterale.
/eclansarea celui de-al /oilea Razboi 0ondial (1:;:-1:<=) gaseste Romnia
fara o protectie reala a granitelor si fara sa apartina unei mari aliante. #a
urmare se proclama neutra, fapt ce fa$orizeaza cedariile teritoriale din 1:<A.
&stfel, 3R'' aplica pre$ederile Pactului Ribbetop-0oloto$ si ocupa 9asarabia
si 9uco$ina de nord. 7a ;A august 1:<A, se aplica 4/ictatul de la -iena5 prin
care 8ord !-estul tarii este cedat 3ngariei.
n acelasi an 9ulgaria ocupa #adrilaterul - regiune %n sudul /obrogei. n
consecinta Romnia intra %n cel de-al doilea Razboi 0ondial alaturi de
2ermania care %i garanteaza granitele ramase. 7upta alaturi de 2ermania
continua pana %n 1:<<, cnd Romnia %ntoarce armele si continua razboiul
alaturi de 8atiunile 3nite (@ranta, &nglia, '3& si 3R'') fara sa se %nc+eie un
tratat %n acest sens. n consecinta, la sfrsitul razboiului, Romnia este stat
%n$ins, nu primeste statutul de tara cobeligeranta, (stat participant la un
con)ict alaturi de alianta %n$ingatoare) si plateste despagubiri de razboi.
n concluzie, Romnia se implica %n relatiile internationale din a doua
(umatate a secolului al 1.1-lea si %n secolul al 11-lea urmaridu-si propriile
obiecti$e. Pentru a le atinge, Romnia colaboreaza cu marile aliante si
promo$eaza o politica %n care se re)ecta interesul national.
Constitu?iile din Romnia
#onstitu>ia - legea fundamentala a unui stat %n care sunt %nscrise forma de
gu$ernamnt, principiile de gu$ernare, atribu>iile, institu>iile fundamentale,
drepturile >i liberta>ile ceta>ene>ti.
#onstitu>ia re)ecta prin pre$ederi, caracterul democratic sau totalitar al
regimului pe care %l legitimeaza.
.. Prima #onstitu>ie a statului romn modern fost adoptata %n 1FGG.
#auzele elaborarii acesteia au fost:
-instaurarea dinastiei straine prin preluarea tronului de catre #arol >i
- necesitatea anularii regimului autoritar instaurat de #uza prin 6'tatutul
/ez$oltator5.
#onform #onstitu>iei din 1FGG, numele statului este Romnia.
@orma de gu$ernamnt este monar+ia constitu>ionala %n care Principele
conduce >ara %n limitele #onstitu>iei.
2u$ernarea se bazeaza pe separarea puterilor %n stat. &stfel, puterea
legislati$a apar>ine Principelui >i Parlamentului 9icameral format din camera
/eputa>ilor >i 'enat, alese prin $ot cenzitar ! drept acordat %n func>ie de :
- impozitul dat statului >i
- de a$ere.
Puterea executi$a apar>ine Principelui >i 2u$ernului format din mini>trii
responsabili pentru actele lor %n fa>a Parlamentului.
Puterea (udecatoreasca era independenta, apar>innd .nstan>elor de
(udecata, iar instan>a suprema era nalta #urte de Iusti>ie >i #asa>ie.
Principele:
- numea >i re$oca mini>trii
- con$oca sau dizol$a Parlamentul
- era comandant suprem al armatei
- a$ea dreptul de a bate moneda
- >i dreptul de $eto (putea refuza adoptarea unor legi).
3n capitol al #onstitu>iei garanta drepturile >i liberta>ile ceta>ene>ti:
egalitate %n fa>a legii, dreptul la opinie proprie, libertate personala de
exprimare, de gndire, dreptul la %n$a>amnt.
#aracterul democratic al #onstitu>iei din 1FGG era limitat din cauza:
- $otului unitar
- dreptului la $eto
- >i prin articolul ? conform caruia numai cre>tinii au drepturi politice.
&cesta $a " modi"cat conform *ratatului de la 9erlin 1F?F pentru ca
independen>a Romniei sa "e recunoscuta %n plan interna>ional.
#onstitu>ia din 1FGG a asigurat e$olu>ia democratica a statului modern %n a
doua (umatate a secolului al .1-lea, a ramas %n $igoare cu o serie de
modi"cari pna la %nceputul secolului al 11-lea.
... ,$olu>ia democratica a Romniei 0ari %n perioada interbelica a fost
asigurata prin #onstitu>ia din 1:;. #auzele adoptarii acesteia au fost:
- modi"carea caracterului statului prin realizarea 3nirii din 1:1F
- >i necesitatea garantarii drepturilor egale indi$iduale pentru minorita>
ile na>ionale.
#onform #onstitu>iei, Romnia este 'tat 8a>ional 3nitar .ndependent >i
.ndi$izibil.
@orma de gu$ernamnt este 0onar+ia #onstitu>ionala %n care Regele conduce
>ara %n limitele #onstitu>iei. 'epararea puterilor se realizeaza astfel: puterea
legislati$a apar>ine Regelui >i Parlamentului 9icameral format din #amera
/eputa>ilor >i 'enat ales prin $ot uni$ersal. Puterea executi$a apar>ine
Regelui >i gu$ernului format din mini>tri, iar puterea (udecatoreasca este
independenta >i apar>ine .nstan>ei de Iudecata. nalta #urte de #asa>ie >i
Iusti>ie %>i pastreaza rolul.
/repturile >i liberta>ile ceta>ene>ti sunt garantate, indiferent de limba,
origine etnica >i religie, fapt ce permite aparitia partidelor ce reprezinta
interesele minorita>ilor na>ionale. -otul este uni$ersal, egal, direct, secret >i
obligatoriu "ind acordat ceta>enilor %n $rsta de peste 1 de ani. &numite
categorii precum membrii (usti>iei, ai armatei >i femeile nu au acest drept.
#onstitu>ia din 1:; pre$ede ca drepturi >i liberta>i egale %n fa>a legii,
dreptul la proprietate care poate " expropriata pentru interese publice contra
unor despagubiri, libertatea personala de exprimare, dreptul la educa>ie.
#onstitu>ia din 1:; a asigurat e$olu>ia democratica a >arii >i a ramas %n
$igoare pna %n 1:;F.
.... /emocra>ia din perioda interbelica este %ntrerupta dupa preluarea puterii
de catre #arol al ..-lea. n urma farami>arii partidelor politice, alegerile din
1:;? au un rezultat fa$orabil instaurarii unui regim autoritar pentru ca niciun
partid sau coali>ie nu a ob>inut ma(oritate %n Parlament.
Pentru a legitima regimul autoritar, #arol al ..-lea impune adoptarea #onstitu>
iei din 1:;F. #onform acesteia, Regele este capul 'tatului, puterea legislati$a
apar>ine Regelui care o exercita prin intermediul Parlamentului, iar cea
executi$a prin gu$ern. n acest mod, Parlamentul >i 2u$ernul %i sunt
subordonate.
&nterior capitolului referitor la drepturi >i liberta>i, #onstitu>ia pre$edea
obliga>iile romnilor %n ceea ce pri$e>te dreptul de $ot. Prin aceasta #onstitu>
ie el este acordat >i femeilor, iar $rsta minima de $ot este de ;A de ani.
#onstitu>ia din 1:;F a ramas %n $igoare pna %n timpul celui de-al /oilea
Razboi 0ondial cnd a fost anulata.
.-. /upa al /oilea Razboi 0ondial, Romnia intra %n sfera de in)uen>a
'o$ietica. Bbligati$itatea de a prelua modelul politic comunist >i de as
modi"ca forma de gu$ernamnt prin impunerea republicii populare %n locul
monar+iei constitu>ionale reprezinta cauzele adoptarii #onstitu>iei din 1:<F.
#onform #onstitu>iei din 1:<F, forma de gu$ernamnt este republica
populara, speci"ca unui regim totalitar de stnga.
'tatul a fost creat prin lupta dusa de proletariat (muncitori >i >arani)
%mpotri$a Ditlerismului >i a .mperialismului.
'epararea puterilor era anulata prin %n"in>area 0arii &dunari 8a>ioanle ca
organ suprem al puterii de stat. &ceasta era aleasa pe un mandat de < ani >i
a$ea att atribu>ii legislati$e, ct >i executi$e precum:
- formarea gu$ernului
- modi"carea #onstitu>iei
- $otarea bugetului
- stabilirea atributiilor "ecarui minister
- stabilirea politicii externe.
/in rndul 0&8 se alegea un prezidiu care %i exercita atribu>iile %ntre cele
doua sesiuni %n care se %ntrunea acesta.
Puterea executi$a era de>inuta >i de un #onsiliu de 0ini>tri format din mini>
tri care exercita atributiile stabilite de 0&8 >i care raspund %n fa>a acesteia
pentru ac>iunile lor.
Puterea (udecatoreasca apar>inea .nstan>elor de Iudecata subordonate de
#urtea 'uprema.
/repturile >i liberta>ile pre$azute %n #onstitu>ie erau:
- egalitate %n fa>a legii
- $ot uni$ersal acordat tuturor cetatenilor de peste1F ani
- dreptul la munca
- dreptul la odi+na
- 7ibertatea personala de gndire, de exprimareKexpresie
- ,galitate %ntre barba>i >i femei
- Bcrotirea familiei de catre stat
- >i inten>ia 'tatului de a prote(a popula>iei.
/e>i prin pre$ederile sale #onstitu>ia are aparent aspecte democratice,
aplicarea ei este subordonata Partidului, astfel %nct legitimeaza un regim
totalitar.
-. &pari>ia tendin>elor de independen>a fa>a de 3R'' determina trecerea
Romniei la etapa 8a>ional #omunismului. Preluarea de catre 8icolae #eau>
escu >i transformarea Partidului 0uncitoresc Romn %n Partidul #omunist
Romn reprezinta cauzele adoptarii #onstitu>iei din 1:G=.
#onform acestuia, numele 'tatului este Republica 'ocialista Romnia. @or>a
conducatoare a societa>ii este Partidul #omunist Romn. 'e men>ine ca
organ suprem al puterii %n stat a$nd att atribu>ii legislati$e ct >i executi$e,
0&8. &cesta se %ntrune>te %n doua sesiuni anuale, iar %n perioada dintre
sesiuni >ara este condusa de un #onsiliu de 'tat.
*ot atribu>ii executi$e are >i #onsiliul de 0ini>tri format din ministrii care
coordoneaza "ecare domeniu al societa>ii. #onform #onstitu>iei exista
proprietate de stat asupra tuturor mi(loacelor de produc>ie, asupra resurselor
naturale, asupra apelor >i padurilor. 3n capitol al #onstitu>iei pre$ede
drepturi >i liberta>i ceta>ene>ti asemanatoare celor %nscrise %n #onstitu>ia din
1:<F. #onstitu>ia din 1:G= a ramas %n $igoare, cu unele modi"cari, pna %n
1:F:.
-.. Prabu>irea regimului comunist %n Romnia >i re$enirea >arii la un regim
politic democratic reprezinta cauzele adoptarii #onstitu>iei din 1::1.
#onform acesteia, forma de gu$ernamnt a statului este Republica, Romnia
"ind condusa de un pre>edinte ales prin $ot uni$ersal de < ani, cel mult
mandate.
2u$ernarea se bazeaza pe principiul separarii puterilor %n stat. &stfel, puterea
legislati$a apar>ine Parlamentului 9icameral, #amerei /eputa>ilor >i
'enatului ales prin $ot uni$ersal pentru un mandat de < ani.
Puterea executi$a apar>ine 2u$ernului format din mini>trii care reprezinta
partidul sau alian>a care de>ine ma(oritatea %n Parlament sau care pot "
te+nocra>i.

Puterea (udecatoreasca apar>ine .nstan>elor de (udecata >i este
independenta.
Pre>edintele reprezinta >ara %n rela>iile interna>ionale, $eg+eaza la
respectarea #onstitu>iei >i are rol de mediator %n situatiile con)ictuale ale
societa>ii.
3n capitol al #onstitu>iei garanteaza drepturile >i liberta>ile ceta>ene>ti:
- egalitatea %n fa>a legii
- dreptul la $ot direct, secret, egal si liber exprimat
- dreptul la educa>ie
- dreptul la $ot direct,
- libertatea de exprimare personala
- libertatea presei.
#onstitutia din 1::1 a asigurat e$olu>ia democratica a Romniei la sfr>itul
secolului al 11-lea.
n concluzie, constitutiile statului romn ca practici politice re)ecta caracterul
regimului pe care %l legitimeaza. 'ocietatea democratica >i societatea din
regimul totalitar este coordonata %n func>ie de legea fundamentala.
Secolul XX ntre democra?ie ?i totalitarism.
Idei ?i practici politice n Romnia ?i Europa

O caracteristica a secolului al XX-lea este eisten?a
simultana a re!imului democratic ?i a celor totalitare.
Ca re!im politic" democra?ia se caracterizeaza prin#
- !arantarea drepturilor ?i li$erta?ilor ceta?ene?ti
- !uvernarea n $aza principiului separarii puterilor n stat
- respectarea statului de drept n care nimeni nu este mai
presus de le!e
- or!anizarea de ale!eri li$ere.
Ideolo!ii reprezentative pt. democra?ie sunt#
- li$eralismul
- conservatorismul
- neoli$eralismul.
Ca practici politice reprezentative pentru re!imurile
democratice din Romnia sunt adoptarea Constitu?iei din %&'(
)prima *umatate a secolului al XX-lea+ ?i adoptarea Constitu?iei
din %&&% )a doua *umatate a secolului al XX-lea+.
Re!imurile totalitare se caracterizeaza prin#
- de?inerea puterii de catre o persoana sau !rup restrns
- eisten?a partidului unic ),artidul -ascist n Italia"
,artidul .a?ional Social al /uncitorilor din 0ermania n
0ermania" ,artidul Comunist n 1RSS+" n statele Europei
estice din s2era de in3uen?a sovietica.
4upa cel de-al doilea Raz$oi /ondial#
- eisten?a poli?iei secrete )Securitate n Romnia" 506
n 1RSS+
- practicarea cenzurii" a cultului personalita?ii
- anularea drepturilor ?i li$erta?ilor ceta?ene?ti.
7n secolul al XX-lea au eistat re!imuri totalitare de dreapta#
2ascism )n Italia+ ?i nazism )n 0ermania+ ?i re!imuri totalitare
de stn!a# comunismul )n 1RSS ?i n alte state europene+.
4upa al 4oilea Raz$oi /ondial ideolo!ia speci8ca re!imului
comunist este marism-leninismul. Con2orm marismului" ntr-
o societate 2oarte dezvoltata din punct de vedere economic
oamenii pot deveni e!ali.
7n secolul al XX-lea" 9enin ela$oreaza lucrarea
:/ani2estul ,artidului Comunist; n care sus?ine ca se poate
instaura e!alitatea ntre oameni ?i ntr-o societate mai pu?in
dezvoltata. ,entru aceasta tre$uia nlaturata proprietatea
privata vazuta ca sursa a ine!alita?ii. <otodata" tre$uie sa
eiste un partid 2ormat din revolu?ionari precum cel comunist"
care ntr-un contet 2avora$il sa preia puterea din minile
aristocra?iei. 9a rndul lui" acesta tre$uia sa impuna c=iar prin
2or?a ideia de e!alitate" n toata societatea.
.azismul

.azismul ca ideolo!ie reprezentativa pentru re!imul totalitar
de etrema dreapta ?i are ori!inile n lucrarea :/ein 5amp2;
)9upta mea+ scrisa de Adol2 >itler.
Ideile de $aza se 2undamenteaza pe na?ionalismul etremist"
rasism" pe eno2o$ie ?i pe antisemitism. ,oporul !erman este
considerat popor superior ?i urma sa-?i etinda stapnirea
asupra ntre!ului ,amnt.
Societatea urma sa-?i des2a?oare eisten?a n con2ormitate cu
le!ea naturii con2orm careia cel puternic supravie?uie?te.
Ast2el" popula?ii precum evreii" ?i!anii" ne!rii tre$uiau sa
dispara. Ideolo!ia nazista eplica n acest mod politica
epansionista promovata de 0ermania dupa %&((.
Ca practici politice speci8ce re!imurilor de dreapta n
prima *umatate a secolului al XX-lea se utilizeaza#
- n8in?area partidului unic
- practicarea cultului personalita?ii
- a cenzurii
- preluarea puterii prin 2or?a ?i terorizarea popula?iei.
Romnia post$elica. Stalinism na?ional" comunism ?i disiden?a
anticomunista. Construc?ia democra?iei postdecem$riste
4upa al 4oilea Raz$oi /ondial" Romnia intra n s2era de
in3uen?a Sovietica. Ca urmare" este o$li!ata sa preia re!imul
politic din 1RSS printr-un model care se aplica n toate ?arile
Europei estice.
,rezen?a Armatei Ro?ii n spa?iul romnesc ncepnd cu %&??"
a 2or?at ?i a sus?inut impunerea re!imului comunist dupa
modelul sovietic. 7n Romnia post$elica comuni?tii au ac?ionat
treptat n vederea preluarii ntre!ii puteri.
1n prim pas n acest sens a 2ost impunerea !uvernului condus
de doctor ,etru 0roza )%&?@+. 4in acesta 2aceau parte ?i
...comuni?ti.
Ca reac?ie la impunerea !uvernului" re!ele /i=ai declan?
eaza !reva re!ala" re2uznd semnarea documentelor ela$orate
de !uvern. Ac?iunea ramne 2ara rezultat" iar !uvernul ?i
continua activitatea. Comuni?tii sunt acuza?i de 2or?ele
democratice ca nu de?in puterea n mod le!itim.
Ast2el" n %&?A sunt or!anizate ale!eri. /a*oritatea popula?iei
voteaza cu ,artidul .a?ional ?aranesc ?i cu prtidul .a?ional
9i$eral ca partide istorice democratice. Ca urmare" comuni?tii
2alsi8ca rezultatul ale!erilor. 7n acest contet :6locul
,artidelor 4emocrate; coali?ie din care 2ac parte ?i comuni?tii
de?in ma*oritatea locurilor n ,arlament.
,rotestele determinate de aceste actiuni orienteaza
atentia comunistilor spre partidele istorice" adepte ale
democratiei.
7n %&?B" ,artidul .ational <aranesc este este des8intat"
iar lideri lui sunt acuzati de tradarea nationala si condamnati
la nc=isoare pe viata.9a rndul lui" ,artidul .ational 9i$eral
si suspenda activitatea.
1ltimul o$stacol n calea preluarii puterii era monar=ia. 7n
aceste conditii" la (C decem$rie %&?B" re!ele /i=ai este o$li!at
sa a$dice. Ast2el" monar=ia constitutionala este nlaturata si se
instaureaza Repu$lica ,opulara.
4in %&?D ncepe prima etapa a re!imului comunist" Stalinismul
caracterizat prin#
- preluarea modelului sovietic n toate domeniile societatii
- su$ordonare totala 2ata de 1RSS.
7n %&?D se n8inteaza ,artidul /uncitoresc Romn ca partid
unic" 8ind sin!urul acceptat de le!e. ,entru le!itimarea noului
re!im politic se adopta EConstitutia din %&?D;. 7n vederea
des8intarii proprietatii private" n %&?D are loc nationalizarea"
proces prin care 2a$rici" $anci" mi*loace de transport" case" trec
n proprietatea statului.
7n plin avnt ideolo!ic" se adopta :9e!ea
7nvatamntului;)%&?D+ prin care nvatamntul este reor!anizat
dupa model sovietic. 9im$a rusa si istoria 1RSS devin
discipline o$li!atorii" iar istoria este rescrisa pentru a
demonstra le!aturile cu poporul rus.
7n acelas an" prin E9e!ea Cultelor;" 6iserica Ortodoa Romna
ramne sin!ura acceptata n societate" n timp ce 6iserica
0reco-Catolica este des8intata.
<ot n %&?D este n8intata Securitatea ca politie politica
secreta care are drept scop lic=idarea tuturor opozantilor
re!imului.
Continua procesul des8intarii proprietatii private. Ast2el" n
%&?& ncepe colectivizarea a!riculturii prin care taranii sunt
2ortati sa renunte la proprietatea asupra pamntului si sa intre
n !ospodarii a!ricole $azate pe proprietatea colectiva. Cei
care se opun sunt eecutati 8zic" deportati n zona
6ara!anului" sunt trimisi n nc=isori politice sau n la!are de
munca 2ortata precum 4unare-/area .ea!ra.
7n aceasta perioada ncepe practicarea cenzurii prin care orice
in2ormatie care urmeaza sa devina pu$lica" este veri8cata
pentru a nu 8 de2avora$ila re!imului comunist. Se pu$lica
EIndeul pu$licatiilor interzise; care cuprinde peste D.CCC )opt
mii+ de titluri de carte interzise.
<oate aceste practici politice duc la preluarea modelului
sovietic adaptndu-l la societatea romneasca.
Retra!erea trupelor sovietice din spatiul romnesc" n %&@D"
2avorizeaza nceperea unei perioade caracterizata de
ndepartarea Romniei 2ata de 1RSS. Aceasta are loc prin
respin!erea E,lanului Falev;. Con2orm acestuia" Romnia urma
sa 2aca parte alaturi de alte state est-europene dintr-un
comple a!ricol controlat de 1RSS. ,olitica de ndepartare 2ata
de 1RSS continua prin E4eclaratia din Aprilie a ,artidului
/uncitoresc Romn;" declaratie prezentata n %&A?.
,rin aceasta" comunistii romni cereau#
- e!alitate ntre toate partidele comuniste din s2era de
in3uenta sovietica
- neamestecul unui partid comunist n politica interna a
altui partid comunist si
- dreptul 8ecarui partid comunist de a a construi o noua
socieatate tinnd cont de realitatile tarii lui.
4in acest moment se initiaza a doua etapa a re!imului totalitar
din Romnia national-comunismul. /aima dezvoltare este
atinsa n timpul lui .icolae Ceausescu )%&A@-%&D&+.
,reluarea puterii de catre acesta si sc=im$area denumirii
,artidului /uncitoresc Romn n ,artidul Comunist Romn duc
la adoptarea Constitutiei din %&A@ ca practica politica
reprezentativa pentru re!imul din a doua *umatate a secolului
al XX-lea.
7n national-comunism continua activitatea Securitatii si
practicarea cenzurii.
7n national-comunism ncepe industrializarea 2ortata ca
practica politica prin care sunt construite 2a$rici si uzine
!i!antice pentru a demonstra ca Romnia este si tara
industrializata. 9ipsa materiilor prime interne a dus la anularea
aplicarii acestei politici n timpul crizei comunismului.
O alta practica n .ational Comunism este utilizarea ;Cultului
,ersonalitatii; prin care populatia este 2ortata sa-l adore pe
conducator n cadrul mani2estarilor pu$lice prin opere de arta"
literatura" mass-media.
4upa %&DC ncepe criza re!imului comunist" criza ce
introduce rationalizarea =ranei" a ener!iei electrice si termice"
eportarea ntre!ii productiisi sistarea importurilor n scopul
de a plati datoria eterna a tarii.
,entru etinderea supra2etei a!ricole" se ncepe
sistematizarea satelor prin care acestea sunt darmate" iar
locuitorii sunt mutati 2ortat la orase n centre industriale.
9a s2rsitul secolului al XX-lea" se clatina Comunismul n
Europa Estica" n contetul re2ormelor promovate de /i=ail
0or$aciov.
7n Romnia" evenimentele anticomuniste se declanseaza n
<imisoara si se etind la 6ucuresti si la nivel national n
decem$rie %&D&. 7n urma acestor evenimente" Ceausescu este
nlaturat de la conducerea tarii. Comunismul se pra$useste" iar
Romnia revine la democratie.
Constructia democratiei postdecem$riste se realizeaza prin#
- !arantarea drepturilor si li$ertatilor cetatenesti
- pluripartidism
- instituirea statului de drept
- or!anizarea de ale!eri li$ere si prin
- adoptarea Constitutiei din %&&%" ca practica politica
reprezentativa pentru democratia din a doua *umatate a
secolului al XX-lea.
O caracteristica a Romniei post$elice este si aparitia
disidentei ca miscare care cuprinde opozitia 2ata de re!imul
politic. 4upa cel de-al doilea Raz$oi /ondial" Romnia
reactioneaza 2ata de impunerea re!imului comunist prin
or!anizarea !rupurilor militarizate de partizani. Acestea
actioneaza n 6anat si n Carpatii /eridionali" dar lipsa unei
conduceri unitare si a unei or!anizari a dus la lic=idarea lor
prin interventia Securitatii.
7n perioada Stalinismului disidenta apare n rndul ,artidului
/uncitoresc Romn n care se con2runta !ruparea nationala cu
cea moscovita. 0=eor!=e 0=eor!=iu 4e* ca reprezentant al
!ruparii nationale reuseste sa preia puterea devenind
conducator politic al tarii n perioada Stalinismului.
<ot 2orme ale disidentei sunt protestele taranilor care se opun
colectivizarii. /a*oritatea sunt lic=idati 8zic" trimisi 2ortat n
la!are de munca sau deportati n 6ara!an.
7n perioada national-comunismului disidenta apare n rndul
muncitorilor si al intelectualilor. Reprezentative sunt# !reva
minierilor din Falea Giului )%&B%+" miscarea muncitorilor de la
6rasov )%&DB+. Cauza !enerala a acestor miscari a 2ost
nrautatirea conditiilor de viata. Interventia n 2orta a
Securitatii a dus la stoparea miscarilor de protest.
7n ceea ce-i priveste pe intelectuali" unii dintre acestia precum
,aul 0oma si Flad 0eor!escu au criticat re!imul comunist 8ind
n eteriorul tarii" n timp ce altii precum 4oina Cornea" /ircea
4inescu au cerut respectarea drepturilor si li$ertatilor
cetatenesti )n interiorul tarii+. ,rin interventia Securitatii" au
2ost izolati de societate a3ndu-se n domiciliu 2ortat.
Ca si n etapa precedenta" disidenta apare n rndul ,artidului
Comunist Romn. Ast2el" sase 2osti lideri comunisti ela$oreaza
o scrisoare prin care cer respectarea Constitutiei" oprirea
sistematizarii satelor si revenirea presti!iului international al
Romniei la situatia anterioara anului %&DC. :Scrisoarea celor
sase; a 2ost naintata lui Ceausescu dar a ramas 2ara
consecinte. Ea a devenit pu$lica prin postul de radio 66C si
Europa 9i$era unde a 2ost prezentata.
7n concluzie" Romnia post$elica intra n s2era de in3uenta
sovietica" se instaureaza re!imul comunist totalitar avnd ca
etape Stalinismul si national-comunismul.
Romnii reactioneaza 2ata de sistemul impus de catre 1RSS
or!aniznd disidenta.
Romnia n perioada :Raz$oiului Rece;
7n perioada post$elica relatiile internationale sunt dominate de
raz$oiul rece ca proces istoric n cadrul caruia a*un! n opozitie
Statele 1nite ale Americii )S1A+" ca reprezentant al re!imurilor
democratice si 1RSS ca reprezentant al re!imurilor comuniste.
7n perioada raz$oiului rece cele doua mari puteri nu a*un! la
con2runtari directe.
4upa cel de-al 4oilea Raz$oi /ondial" Europa se mparte n
state democratice si state totalitare. ,remierul $ritanic
Hinston C=urc=ill lanseaza conceptul Cortina de 8er )%&?A+
eplicnd mpartirea Europei printr-o linie ima!inara care
separa democratia de comunism. Romnia se situa n zona
estica a Europei a3ndu-se n rndul tarilor comuniste din
s2era de in3uenta Sovietica si su$ stapnirea Armatei Rosii.
7n Con2erinta de ,ace de la ,aris %&?B or!anizata la s2rsitul
raz$oiului" Romnia nu primeste statutul de tara co$eli!eranta
)participanta la raz$oi alaturi de alianta nvin!atoare+ si este
o$li!ata sa plateasca despa!u$iri 2ata de 1RSS. <otodata" .F
tarii este cedat catre 1n!aria. 7n %&?C revine n !ranitele
statului iar Armata Rosie stationeaza n Romnia pentru nca (
luni dar va ramne pana n %&@D.
Ca stat comunist" Romnia este o$li!ata sa-si su$ordoneze
politica eterna 2ata de 1RSS. 7n %&?& 1RSS pune $azele
Consiliului de A*utor Economic Reciproc )CAER+ ca reactie la
,lanul /ars=all lansat de S1A pentru 8nantarea si redresarea
economica a Europei dupa Raz$oi. Romnia este stat 2ondator
al CAER or!anizatie economica ce cuprinde tarile europene
a3ate su$ in3uenta Sovietica.
7n consecinta" politicile economice ale Statului Romn n
perioada Stalinismului sunt su$ordonate 2ata de CAER si
implicit 2ata de 1RSS.

7n aceasta etapa Stalinista" Romnia devine mem$ru 2ondator
al Or!anizatiei <ratatul de la Farsovia %&@@" alianta politico-
militara care cuprinde statele comuniste est-europene si care a
2ost n8intata de 1RSS pentru a contracara Or!anizatia
<ratatului Atlanticului de .ord ).A<O+ 2ondata de S1A.
7n perioada .ational-Comunismului Romnia ncepe sa
mani2este tendinte de independenta 2ata de 1RSS si sa adopte
atitudini di2erite raportate la partea sovietica n cadrul
relatiilor internationale.
Ast2el" n %&AB" n contetul :Raz$oiului de A zile;" Romnia
are o alta parere 2ata de cea a 1RSS. Raz$oiul s-a des2asurat n
Orientul /i*lociu ntre Israel sustinut de S1A si E!ipt - ca
reprezentant al tarilor ara$e sustinute de 1RSS. 7n contetul
raz$oiului" or!anizatia :<ratatului de la Farsovia; se ntruneste
n :Con2erinta de la 6erlin;. 1RSS propune condamnarea
Israelului ca stat a!resor 2apt ce ar 8 dus la izolare n relatiile
internationale. Romnia sustine si condamnarea Statelor Ara$e
implicate n con3ict. 4eoarece propunerea Romniei este
re2uzata" aceasta nu semneaza :4eclaratia 8nala a Con2erintei
de la 6erlin;. 7n consecinta relatiile Romniei cu Israelul se
m$unatatesc si implicit cele cu S1A" iar Romnia devine
mediator al con3ictului din Orientul /i*lociu.
7n %&AD se des2asoara ;,rimavara de la ,ra!a; n cadrul careia
Ce=oslovacia or!anizeaza mani2estari prin care se re2ormeaza
sistemul comunist. ,entru na$usirea demonstatiilor de la
,ra!a" 1RSS decide interventia trupelor tarilor mem$re ale
:<ratatului de la Farsovia;. Romnia nu participa la interventia
armata. Ceausescu cere or!anizarea unei demonstratii n
6ucuresti si condamna actiunea or!anizatiei mpotriva unui
stat prieten comunist. 7n consecinta creste presti!iul
international al tari" iar statele occidentale democratice l
percep pe Ceausescu ca un lider capa$il sa modi8ce re!imul
politic. Se sta$ilesc relatii $ilaterale cu -ranta" /area 6ritanie
si Repu$lica -ederala 0ermania" se o$tin avanta*e economice
de la 6anca /ondiala si -ondul /onetar International )-/I+.
,olitica eterna se de!radeaza dupa ce ncepe practicarea
intensa a :cultului personalitatii; si cnd Ceausescu si
propune sa ac=ite datoria eterna tara sa 8e total
independenta. Ast2el" dupa %&DC Romnia activeaza n politica
eterna doar prin relatiile sta$ilite cu tari din A2rica si Asia.
Izolarea nceteaza dupa 8nalizarea :Raz$oiului Rece;
des2asurat simultan cu pra$usirea re!imurilor comuniste est-
europene de la s2rsitul secolului al XX-lea.
7n concluzie" n perioada :Raz$oiului Rece;" Romnia se
implica n relatiile internationale tinnd cont de ndepartarea
2ata de 1RSS.
7n timp ce n perioada Stalinismului Romnia este total
su$ordonata de puterea Sovietica" n .ational-Comunism
ncepe sa-si mani2este independenta 2ata de aceasta putere.